Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Geografie lingvistică
Negru
Marea Neagră?
► madow în somaleză;
► mainty în malgașă;
► mangu în maori;
► mávros - μαύρος în greacă;
► meˈmehem în babară de sud-est;
► mélas - μέλας în greacă antică;
► melns în letonă;
► mikárun în tsolyáni;
► mnyáma în svazi, mnyama în zulu;
► moíndo în lingala,
► muˈhan în damară de est,
► mũirũ în kikuyu;
► must în estonă, musta în finlandeză;
► nag po – ককককক în tibetană;
► nak în burmai;
► nalla - কককক, nallani – কককককক în telugu;
► ndombe în congoleză;
Post negru
„Nici albă, nici neagră” înseamnă fără multe ezitări, cam cum face
președintele asociației mele de locatari, care ține partea celor de la scara 1.
„Albă, neagră, asta este!” se spune pentru a arăta că un fapt împlinit nu mai
poate fi schimbat, ca de exemplu eliminarea la alegeri a Ebei, a lui Ponta sau a
lui Moliceanu și mirarea unora de scorul în alegeri a lui AUR, fără a ști că
mulți intelectuali de la ei au fost șefi de promoții, absolvind cu diplome de
merit, nu ca Velea, care a urmat o facultate de apartament! La consultări,
președinteșe meu de bloc joacă „alba – neagra” cu reprezentanții scărilor la
constituirea comitetrului de bloc...,
A nu-i zice cuiva „negri ți-s ochii” înseamnă a nu face nici o imputare
cuiva, de exemplu flotantului Petrov, că n-ar avea legătură cu pierderea flotei.
„Care aparține rasei negre” se spune despre oamenii care au pielea brună, de
culoare închisă, neavând nicio conotație rasistă. Că și Africii i se spune deseori
„continentul negru”, deși acolo sunt destui albi.
S-ar putea ofusca și pupila ochiului, că îi zicem uneori „negrul ochiului”.
Iar dacă hainele sunt de culoare neagră spunem că ne-am îmbrăcat „în negru”,
mai ales dacă suntem în doliu după o persoană apropiată. Că există destui
ziariști care ecriu „negru pe alb”, adică sigur, fără tromboane, adevărat, dar au
și alți colegi care „fac albul negru”, adică denaturează spre rău adevărul despre
ceva sau despre cineva, ca cei care scriu despre parlamentarii AUR că ar fi de
extremă dreaptă! Or fi primit indicații?
„A deosebi albul de negru” înseamnă a deosebi binele de rău, că altfel
valorăm foarte puțin, „cât e negrul bobului”. Și recunosc că uneori „mi se face
negru înaintea ochilor”, adică mă enervez foarte rău când îl aud pe președintele
de bloc repetând la infinit „pesediștii de la scara 2”. Și precis ne obligă străinii
să scoatem din meniu „icrele negre” și să vezi atunci ce se plâng vedetele!
Oare ne obligă ăștia să scoatem din vocabular soiul de struguri și de vin
„negru-vârtos” sau strugurele „neagră-bășicată”? Că pentru privatizări pe de-a
moaca am primit „cât negru sub unghie”, adică mai nimic sau foarte puțin. Dacă
ar dispărea „bursa neagră” sau „piața neagră” nu ar fi bai! Că se vinde și se
cumpără și „la negru”, cu preț de speculă nu avem ce zice. Ba DNA a avut și o
„listă neagră” cu corupți, listă care s-a cam evaporat pentru cazurile Microsoft
și EADS! Și ca recompensă, albita Luluța ajunse la Bruxelles!
Și nu știm dacă există vreum om care să nu fi fost vreodată „negru de
supărare” sau dacă nu i-a fost „inima neagră” când l-a supărat cineva foarte
tare... Și mai am prieteni și colegi care „văd totul în negru”, caracterizați de
pesimism. Că da, se mai întâlnesc p0rintre noi oameni „negri la suflet”, „negri
la inimă” sau „negri în cerul-gurii”, ca măgarul unde vrea el, răi, neîndurători.
Și e vai de capul nostru dacă bate „vântul negru”, acel vânt de apus, care aduce
uscăciune, poreclit și sărăcilă.
Și, doamne ferește, acum, pe pandemie, șă ne apuce o „tuse neagră”
(convulsivă) sau să avem „limbă neagră”, adică încărcată. Iar de „bubă neagră”
(cancer), pușchea pe limbă! Că nu te mai primesc ăștia în spitale acum!
Și să nu ne oblige cineva să schimbăm toponimia, să nu mai existe Marea
Neagră, Dealul Negru, Schwarzwald, Negrești, Blackburn, Negru Vodă ș.a., dar
și numele Negru, Fekete, Schwarz sau Schwartz ș.a.
Coșbuc nu ne-a spus dacă s-a supărat flăcăul descris (Un flăcău cu negre
plete/ și frumos cum nimeni nu-i). Și alți scriitori, fără să ceară voie vreunei
cenzuri au pomenit de culoare negru, precum Hodoș (Mîndra-mi rupse inima,/
Ea mi-o rupse, ea mi-o leagă,/ C-un fir de mătasă neagră), Dumitriu (Ochii
vizitiului, negri, catifelați... erau grei), Sadoveanu (Are barbă albă și ochi
negri), Eminescu (Tu zeu cu ochii negri.../ o, ce frumoși ochi ai!) ș.a.
Nici francezii nu se lasă mnai prejos, noi exemplificând cu Marcel Proust
(En robe noire comme toujours, parce qu’elle croyait qu’en noir on est toujours
bien et que c’est ce qu’il y a de plus distingué, elle avait le visage
excessivement rouge comme chaque fois qu’elle venait de manger.), adică
„(Era) Într-o rochie neagră ca întotdeauna, deoarece credea că în negru ești
mereu bun și prin asta este remarcată cel mai mult, avea fața excesiv de roșie ca
de fiecare dată când venea la masă” (Marcel Proust, Un amour de Swann,
1913).
Și cum pe noi ne interesează afroamericanii, iată că francezii folosesc
cuvântul negru pentru o persoană, care este fără echivoc. Alain Gerbault scrie:
„Boxul este foarte onorat în Panama. Am fost la niște meciuri bune și niște
boxeri negri erau foarte aproape de cei mai buni din lume. (La boxe est très en
honneur à Panama. J’assistai à de bons matches et quelques boxeurs noirs
étaient tout près de la meilleure classe mondiale.) — [Alain Gerbault, À la
poursuite du soleil, tome 1, De New-York à Tahiti, 1929].
Paul Nizan scria în 1932 (când cu criza evonomică): „Poliția așteaptă cu
mitraliere și gaze pe greviștii negri din Pennsilvania.” (La police attend avec
des mitrailleuses et des gaz les grévistes noirs de Pennsylvanie.) — [Paul
Nizan, Les Chiens de garde, 1932].
Prin 1979, François Moureau scria: „În timp ce maseuzele negre intră în
acțiune, cei mai puțin grăbiți își găsesc timp să mănânce și să bârfească cu
concubine de la alte haremuri.” (Tandis que les masseuses noires entrent en
action, les moins bousculées trouvent le temps de manger et de potiner avec les
concubines d'autres harems.) — [Jean-Louis Chardans, Les harems, Paris :
Éditions Pygmalion, 1979].
În șah...
Nicolae Nicoară-Horia
(diţia nr. 3634 din 12 decembrie 2020 Toate Articolele Autorului)
Constantin Nițu
nitu.constantin@yahoo.com
constantin.nitu@g.unibuc.ro