|





 


2

2






 





2

Prof. coord: Dumbrava Lidia






 








O

Ô | aratul de fotografiat
Ô | aratul de roiectie
Ô Microsco ul electronic
Ô Intrebuintari ale energiei nucleare
Ô Motoare cu ardere interna
Ô Sistemele hidraulice
Ô Legea lui |rhimede
Ô Utilizarile magnetilor
Ô Utilizarile fortei centrifuge
|






Este format din:
Ô G iectiv

Ô Camera o scura

Ô Sistemul de vizare

Ô Filmul fotografic
 G 

Gbiectivul este alcatuit dintr-un
sistem o tic format din mai multe
lentile, are o com ortare asemenea
unei lentile convergente si este
caracterizat din doi arametri
im ortanti :
Ô distanta focala:un obiectiv normal
entru a aratele care lucreaza cu
filme fotografice cu latimea de 24
mm, distanta focala de 70-300 mm
Ô deschiderea maxima un obiectiv
este mai bun atunci cand
deschiderea sa maxima este este
mai mare, aceasta oate fi reglata
cu ajutorul unui dis ozitiv numit
diafragma. Diafragma este formata
din mai multe lamele, care ot
aco eri o zona mai mica sau mai
mare din lentile.
 O

Oamera obscura este formata din trei compartimente :
Ô magazia pentru filmul neexpus ;
Ô magazia pentru filmul expus ;
Ô zona de expunere ;
In zona de expunere se afla o turatorul, rolul sau este de a
lasa sa treaca lumina spre film doar in intervale de timp.
¦

  

0xista doua ti uri de sisteme de

vizare :
Ô sistemul de vizare separata : un aparat are doua
o iective : prin unul trece lumina la film,iar prin celalalt
trece lumina la ochiul utilizatorului.
Ô sistemul de vizare prin o iectiv : astfel de sisteme sunt
mai precise in delimitarea zonei care se fotografiaza,
deoarece este folosit acelasi o iectiv si pentru o servare
si pentru fotografiere.
^


Filmul fotografic este alcatuit
dintr-un suport transparent
si un strat fotosensi il.
Stratul fotosensi il este
format din microcristale
sensi ile, la lumina intr-un
liant flexi il.
 |

 
 
n aparat de proiectie este format, in
principal, din urmatoarele parti:
Ô sursa de lumina S , foarte intensa (
bec electric de utere 500-1000 W
sau arc electric, ca in cazul
a aratului cinematografic);
Ô o oglinda sferica M, asezata in
s atele sursei S, care reflecta
lumina catre obiectul G
Ô condensorul O, care re rezinta un
sistem de lentile de distanta focala
mica
Ô obiectivul de roiectie Gb care
formeaza imaginea obiectului e
ecran si care, de asemenea,
trebuie sa fie corectat de aberatii
 ˜ 

 

S
Microsco ul electronic foloseste Schema
electronii in loc de lumina zilei microscopului C
electronic G iect
entru a roduce imagini G
marite ale unor Ii .
obiectelor.Gamenii de stiinta Lp
folosesc microsco ul electronic
in diferite domenii de If
cercertare incluzand medicina, Schema S
biologie, chimie, metalurgie, microscopului
entomologie(studiul insectelor) optic C
G iec
si FIZIO|.Inca din 1930 cand a t.
G .
fost folosit entru rima data
microsco ul electronic a
revolutionat studiul structurilor
Il
microsco ice si al su rafetelor. Lp

E If
 i ˜
 
| fost inventat in 1892 de Sir James
Dewar, un cercetator de la
niversitatea Gxford, iar termosul
³ alonul vidat´ a fost pentru prima
fa ricat pentru uz comercial in anul
1904, in Germania. In acest an s-a
organizat si un concurs pentru a se
da numele sticlei de vid. | fost ales
a se numi ³thermos´ de la cuvantul
grecesc ³therme´ care inseamna
caldura. In anul 1906 sticlele de
termos au depasit si granitele
Europei, ajung primul transport si
in Statele nite. In anul 1907 deja
existau in State termosuri
americane, caci au aparut multe
companii care au preluat drepturile
de producere.
 

 


Gbtinerea energiei electrice in centralele termo-electrice.

In 1990 existau 435 de centrale nucleare o erationale
aco erind 1% din necesarul energetic mondial.
Intr-un reactor nuclear se obtine caldura rin
dezintegrarea atomilor radioactivi de uraniu-235.
|ceasta este folosita entru a roduce abur care une in
miscare rotorul turbinelor, generand electricitate.U-235
este un izoto relativ rar al uraniului, re rezentand doar
7% din cantitatea totala de uraniu dis onibil.
2estul este izoto ul U-238. Un izoto
este o forma a unui element identica
chimic cu alti izoto i, dar cu masa
atomica diferita. La fel ca si
combustibilii fosili, U-235 nu va dura o
vesnicie. 0xista un anumit ti de
reactor, numit reactor de ³crestere´,
care transforma U-238 intr-un alt
element radioactiv, lutoniu-239. Pu-
239 oate fi utilizat entru a genera
caldura. Pana acum doar sase tari au
construit astfel de centrale
ex erimentale. Dintre acestea,
reactorul nuclear Phenix are cel mai
mare succes. Daca acest ti de
reactoarear deveni uzuale, rezervele
mondiale de uraniu ar ajunge mii de
ani.
˜


 


Ô ˜otorul Gtto
Ô ˜otorul Diesel

˜otorul Gtto ˜otorul Diesel

 ˜




Ô Motorul Gtto este un motor in 4 tim i

Ô Tim ul 1:|dmisie istonul orneste de la ca atul su erior al
cilindrului si in cilindru este as irat amestecul de aer si benzina
deoarece su a a de admisie este deschisa la sfarsitul acestui tim
istonul ajunge la ca atul inferior si su a a de admisie este
inchisa.
Ô Tim ul 2:Oom resie adiabatica, amestecul se incalzeste ana cand
istonul ajunge la ca atul su erior.
Ô Tim ul 3:|rdere si destindere adiabatica; o descarcare electrica a
bujiei a rinde amestecul carburant a carui ardere are loc ra id, ca
o ex lozie. De aici rovine si denumirea alternativa de motor cu
ex lozie. Presiunea si tem eratura in cilindru cresc brusc si
istonul este im ins. Tim ul 3 este tim ul motor, in care se
efectueaza lucru mecanic asu ra istonului. La sfarsitul acestui
tim se deschide su a a de evacuare
Ô Tim ul 4: 0vacuarea gazelor arse in atmosfera in atmosfera
ince e rintr-un roces de racire izocora, ana cand gazele ajung
la resiunea atmosferica. Pistonul se ridica si gazele sunt evacuate
su a a de evacuare fiind deschisa. La ca atul ciclului su a a de
evacuare se inchide su a a de admisie se deschide si ince e un
nou ciclu.
Ô 2andamentul mecanic efectiv al unui motor Gtto modern este de
circa 20-25%
 ˜


Ô Motorul Diesel difera de cel Gtto
doar rin fa tul ca arderea are loc
la volum constant si nu la resiune
constanta. Majoritatea motoarelor
Diesel sunt de asemenea in 4 tim i
dar functioneaza diferit. In rimul
tim este as irat aer nu si
motorina. In tim ul 2 aerul este
incalzit rin com rimare ana la
circa 440 grade O. La sfarsitul
acestui tim este injectata motorina
care se auto a rinde datorita
tem eraturii mari a aerului. Tim ul
4 este ca si la motorul Gtto unul de
evacuare.
Ô 2andamentul unui motor Gtto este
mult mai mare decat al unui motor
Gtto si astazi se situeaza utin
este 40%.
 
 
Ô Motoarele hidraulice
retransforma energia
otentiala a lichidului
rimita de la generator
in energie mecanica cu
care actioneaza a oi
elementul final in
miscare de rotatie, de
translatie sau oscilanta
(alternativa). Deci,
forma acestor motoare
va fi, du a traiectoria
miscarii e care o
realizeaza:
Ô 1) circulare (rotative)
Ô 2) liniare (rectilinii)
Ô 3) oscilante
(alternative)
 
|
Ô Legea lui |rhimede sau rinci iul
lui |rhimede este o lege a staticii
fluidelor, care afirmă că un cor
scufundat într-un fluid este îm ins
de către fluid, de jos în sus, cu o
for·ă egală cu greutatea volumului
de fluid dezlocuit de către cor .

Ô For·a arhimedică ermite lutirea

va oarelor i a baloanelor.

Ô Dacă for·a arhimedică nu este

suficientă entru a genera lutire,
ea rovoacă mic orarea greută·ii
a arente a cor ului.

Ô Tot legea lui |rhimede este

im licată în masurarea densită·ii
fluidelor cu ajutorul areometrului.





Tren

Hard
disk 2MN
 

  
˜ontagne
rousse

iur ina
eoliana

Ciclisti
˜asina (viraje)
de
spalat



Ô www.google.ro/imagini
Ô www.wikipedia.ro