Sunteți pe pagina 1din 5

UNITATILE MAJORE DE RELIEF DIN ROMANIA

Nr. Denumirea Mod de fomare Alcatuire geologica Tipuri de relief Altitudinea maxima Alte caracteristici
crt unitatii de relief
1 Carpatii Orientali Incretirea scoarţei 3 tipuri de roci (paralelismul -relief vulcanic (Oaş, Gutâi, 2303m in Munţii Rodnei – -este cea mai extinsă ramură a
terestre în orogeneza culmilor): Ţibleş, Călimani, Gurghiu, Grupa.Nordica; Carpaţilor (peste 50% din
alpină,era -r.vulcanice in V, cel mai lung Harghita) 2100m in M. Calimani-Grupa suprafaţa acestora)
Mezozoica lanţ vulcanic din Europa; -relief glaciar: Rodnei, Caliman, Centrala; -prezintă cea mai mare lăţime 130-
Erupţii vulcanice în -şisturi cristaline în centru; Maramures 1954m în M. Ciucas- Grupa 140 Km în N şi 80 km în zona de
era -roci sedimentare (fliş) in -relief ruiniform: Ciucaş, Ceahlău Sudica; curbură
Neozoica(Neogen) E;Grupa sudica a C.Or. este -sunt lipsiţi de masivitate datorită
alcatuită numai din roci numeroaselor depresiuni (ex.
sedimentare Depres Brasv, Ciuc, Gheorgieni,
Maramures) şi culoare de vale
transversale (parţial: Mureş,
Moldova) şi longitudinale
(Bistriţa, Trotuş, Olt)
-culmile orientate pe direcţie NV-
SE (excepţie Carpaţii de Curbură
orientaţi invers, pe direcţie NE-
SV, alcătuiţi numai din roci
sedimentare(flis);
2 Carpatii Incretirea scoarţei Roci dure:sisturi cristaline cu -relief glaciar ,carstic (Bucegi- 2544m in M. Fagaras-vf. -numiţi şi Alpii Transilvaniei
Meridionali terestre în orogeneza intruziuni de granite iar la pestera Ialomitei), Parang- pestera Moldoveanu; -sunt cei mai masivi şi mai unitari
alpină,era extremitati apar calcare Muierii si Polovragi), Sureanu- 2505m in M. Bucegi-Vf Omu; morfologic şi structural
Mezozoica pestera Sura Mare), pe 2519 m in M. Parang-vf. -prezintă cea mai redusă suprafaţă
conglomerate (Bucegi- Babele si Parangul Mare; (21%) şi lăţime
Sfinxul), al suprafeţelor de 2509 m in M. Retezat –vf. -prezintă puţine culoare de vale
eroziune: Peleaga transversale (Olt, Jiu, Strei) sau
la peste 2000 m – Borăscu longitudinale (Lotru), depresiuni
intre 1200- 1600 m – Râu-Ses mari (Petrosani, Lovistei sau
la peste 1000 m – Gornoviţa Brezoi-Vidra, Hateg- Calan)
(Predeal) -Prezinta pasuri de mare altitudine
ex Pasul URDELE din S
M.Parang -2141m , Pasul Giuvala,
Pasul Lainici pe Jiu, Paul Cozia pe
Olt
3 Carpatii Incretirea scoarţei -prezintă o mare complexitate -relieful carstic este extins şi apare 1849 m M.Bihor-vf Bihor -au altitudinea medie de 650 m
Occidentali terestre în orogeneza litologică şi structurală, fiind sub forme diferite atât exocarstice 1374m M. Poiana Rusca Þlipsa reliefului glaciar
alpină,era formaţi dintr-un adevărat cât şi endocarstice: 1446 m M .Banat- vf Semenic -reprezintă sectorul cel mai
Mezozoica „mozaic petrografic”:  platouri carstice cu fragmentat din Carpaţi
vulcanice, sedimentare şi lapiezuri şi doline: Padiş- prezentând numeroase depresiuni,
metamorfice (şisturi cristaline) Cetăţile Ponorului, Vaşcău, culoare de vale transversale, pasuri
in M Apuseni, iar Banat si Cărbunari şi trecătoriÞaspect discontinuu
Poiana Rusca sunt alc. din  văi de tip chei: Râmeţi, -câmpia pătrunde adânc în
sisturi cristaline si calcare (ex. Întregalde interiorul muntelui sub forma unor
Muntii Aninei)  depresiuni carstice în care depresiuni de tip „golf”:
s-au instalat lacurile 1.Depres. Vad-Borod- pe Crisul
carstice: Ighiu, Vărăşoaia Repede
 peşteri: Vântului (cea mai 2.Depres. Beius- pe Crişul Negru
lungă din ţară- 45 km, 3.Dpres. Zarand,Brad- pe Crisul
Pădurea Craiului), Urşilor Alb
(Bihor), Meziad (Pădurea
Craiului), Scărişoara
(Bihor), Focul Viu (cu
gheţari)
- relieful pe şisturi cristaline şi pe
roci vulcanice
4 Subcarpaţii Incretirea scoarţei Roci sedimentare :argile, -relief dezvoltat pe sare -911m Culmea Plesu -formaţi dintr-un singur şir de
Moldovei terestre în orogeneza marne, calcare si -structural predomină strcutura depresiuni şi dealuri de tip
alpină,era conglomerate cutată reprez. prin sinclinale şi subcarpatic
Mezozoica anticlinale -produc alunecari de teren
-relief dezvoltat pe marne si
argile
5 Subcarpatii Incretirea scoarţei Roci sedimentare :argile, -relief dezvoltat pe sare -996m Magura Odobesti -sunt complecsi datorita:
Curburii terestre în orogeneza marne, calcare si -structural – predomina strcutura a. alcatuirii din doua siruri de
alpină,era conglomerate cutata reprez. prin sinclinale si depresiuni si doua de dealuri;
Mezozoica anticlinale b. patrunderii unor pinteni de
-relief dezvoltat pe mar ne si origine montana: P. Ivăneţu;
argile c. prezentei unor fenomene
naturale: Focurile Vii si vulcanii
noroiosi
d. producerii seismelor.
-produc a alunecari de teren

6 Subcarpatii Getici Incretirea scoarţei Roci sedimentare :argile, -relief dezvoltat pe sare - 1018m Măgura Măţău -prezintă două aliniamente de
terestre în orogeneza marne, calcare si -structural predomina strcutura depresiuni şi dealuri
alpină,era conglomerate cutata reprez. prin sinclinale si subcarpatice, orientate pe direcţie
Mezozoica anticlinale E-V
-relief dezvoltat pe marne si argile - produc alunecari de teren si
procese de versant
7 Depresiunea - sedimentare partea Roci sedimentare:argile -trei tipuri de structuri: - format pe un fundament
colinară a centrală(in era ,marne,gresii,nisipuri,pietrisur a. cutata pe margini – se -500-700m Podisul Somesan carpatic acoperit cu o pătură grasă
Transilvaniei Neozoica) i,sare exploateaza sare; -400-600m Campia de sedimente, ridicată şi exondată
- încretirea zonei b. monoclinala – pod.Somesan Transilvaniei la începutul Cuaternarului
marginale situată pe c. domuri (se expl. gaz metan) – -500-700m Podisul Tarnavelor - împărţiţi în două zone:
latura de E Pod. Tar navelor si Cp.Transilvaniei Zona marginală– situată pe
-relief dezvoltat pe argile si laturile de E, S şi V ale
mar ne depresiunii, este formată în E din
-relief de terase si lunci două aliniamente de depresiuni şi
dealuri de tip subcarpatic (numita
si Subcarpatii Transilvaniei), iar în
V şi S din culoare largi şi
depresiuni de contact
Zona centrală- numită şi Podişul
Transilvaniei, o regiune tipică de
podiş formată din mai multe
subdiviziuni:
a. Podişul Someşan
b. Câmpia Transilvaniei
c. Podişul Târnavelor

8 Podişul Moldovei Sedimentare in era Roci sedimentare : calcare şi - structura monoclinala -688 m Dl Ciungi – Pod Sucevei - format pe un fundament de vs
Neozoica gresii şi recente în S - relief dezvoltat pe argile si mar PRECAMBRIANA, peste care s-
:pietrişuri, nisipuri, argile ne au depus sedimente aduse de
raurile cu izvoarele în zona
montană
- se produc alunecari de teren si
curgeri de noroi
- orientat pe directia NV-SE

9 Podisul Getic Sedimentare in era Roci sedimentare: nisip, - rel. monoclinal -altitudinile scad de la N (700-500 - fundamentul este de tip
Neozoica pietris, argile,marme - relief dezvoltat pe argile m) spre S (300-200 m) , şi de la E carpatic, peste care s-au depus
spre V depozite sedimentare: nisipuri,
pietrişuri, argile
- la contactul cu Subcarpaţii Getici
apare o cuvertură de pietrişuri,
numite „pietrişuri de Cândeşti”
- apare sub forma unui piemont
puternic fragmentat de ape
10 Podişul Dobrogei -apartine unităţii de Roci sedimentare : calcare, - relief carstic - altitudini medii de 200-300 m, - cea mai complexa unitate
orogen in N loess, nisip in partea sudica; - relief eolian iar maxima 467 m în Vf. Greci geologica si geomorfologica a
(orogeneza iar in Nord : granite, şisturi - relief de terase si lunci din M-ţii Măcin Romaniei
Caledonian- verzi, calcare, conglomerate a). DOBROGEA DE NORD
Baikaliana : Pod. M-ţii Măcin
Casimcei, Pod. Niculiţel- format din curgeri
orogeneza de lavă
Hercinică : Munţii Pod. Babadag-calcare
Măcin) şi unităţii de Dealurile Tulcei şi Depresiunea
platformă in S Nălbant
b).DOBROGEA CENTRALĂ -
altitudini de 350 m , fiind alcătuită
din şisturi verzi. Cuprinde: Pod.
Casimcei
c). DOBROGEA DE SUD-
altitudini coborâte 150-200 m,
fiind o zonă caracteristică de
platformă, prezentând un
fundament format din calcare
peste care s-au depus strate de
gresii şi loess. Cupr:Pod Oltinei,
Pod. Negru-Voda, zona litorală.
11 Podisul Mehedinti Incretire orog. Roci dure: calcare, sisturi - relieful carstic apare sub -este o unitate de podiş unică în
Alpina,era cristaline forma unor platouri România deoarece se aseamănă
Mezozoica extinse şi culmi înalte -500-600 m cu Carpaţi după geneză, evoluţie
calcaroase care au şi alcătuire geologică;
favorizat dezvoltarea -se asemana cu unitatile de podis
reliefului carstic (poduri datorită altitudinilor medii de
naturale, chei peşteri, 500-600 m
sohodoluri, etc - eroziunea este intensă , unitatea
fiind intens fragmentată de văi
adânci
12 Dealurile De Vest Sedimentare in era Roci sedimentare recente: - structura faliata reprez prin - altitudinile medii sunt de 200- -o regiune discontinuă;
Neozoica argile, nisipuri, pietrişuri horsturi si grabene 400 m -fundamentul este carpatic
- relief de terase si lunci - max. Dl. Prisnel-651 m acoperit cu roci sedimentare;
din loc în loc apar măguri
acătuite din roci cristaline sau
vulcanice (Mg. Şimleu, Culmea
Codrului, Dl. Prisnel
-au aspectul unui piemont
-fragmentat de numeroase văi şi
pătrunderile câmpiei sub formă de
depresiuni de tip „golf”
13 Campia de Vest Sedimentare,in era Roci sedimentare: nisipuri, -structura tabulara -altitudinile scad de la E (140-150 -s-a format prin umplerea
Neozoica argile, pietrisuri,loess -relief de terase si lunci m) la V (mai mici de 100 m) vechiului bazin panonic (de
-relief dezvoltat pe loess origine tectonică) cu sedimente
-relief eolian –C. Carei - dune de aduse de râuri , fiind exondată la
nisip începutul Cuaternarului;
-este formată pe un fundament
alcătuit din blocuri cristaline,
peste care s-au depus depozite
groase de sedimente;
- 3 tipuri de campii:
piemontane(Vingai, etc),
tabulare(Aradului, Carei) si
subsidenta(Somesului, Crisurilor.
Timisului)
14 Campia Romana Sedimentare in era Roci sedimentare: nisipuri, -structura tabulara altitudinile -este cea mai extinsă zonă de câmpie
Neozoica pietrisuri, argile,loess -pe relief de terase si lunci scad de la - s-a format pe un fundament calcaros, depunere sedim.
-relief dezvoltat loess (apar 320 m (C. - individualizată printro cuvertură groasă de loess şi dune
crovuri, găvane şi padine) Pitesti) la de nisip
-relief eolian – S- C. Olteniei 5 –20m C. - are o lungime maximă V-E de 600 km şi o lăţime N-S
Siretului de 130-140 km
Inferior -trei tipuri genetice de câmpii: piemontane (C. Pitesti,
Ploiesti, Ramnicului), de subsidenţă C.Siretului Inferior,
Buzăului, Titu), tabulare (C.Gavanu-Burdea, Olteniei,
Bărăganului)