ORGANE DE MAŞINI PENTRU INGINERIE ECONOMICĂ - PROFIL MECANIC

TEORIE ŞI APLICAŢII
Zaharie MORARIU

9. TRANSMISII PRIN CURELE

9.0. CONSIDERAŢII GENERALE
a ω2 b c d e
3c 3e 4
ω1 3b 3d

sb
O1 O2
1d

D1

Dp
1c 1d

Dp
Dp
1(D1) 1b
3 2 (D1)
A Fig. 9.1 Transmisii prin curele: a - elemente constructive;
b - transmisii prin curele late; c - transmisii prin curele trapezoidale nezimţate sau zimţate;
d - transmisii prin curele trapezoidale multiple; e - transmisii prin curele dinţate.

a b c
vc 3 b
4 ω1
ω1
1
ω2
2

3 1 2 1 2 a ω2
A=ct ω1
A≠ct

Fig. 9.2 Tipuri reprezantive de transmisii prin curele

• transmisiile prin curele late sau trapezoidale pot fi (fig. 9.2 a):
a) cu ramuri deschise (linie continuă), ambele roţi au acelaşi sens de rotaţie;
b) cu ramuri încrucişate (linie discontinuă), roţile au sensuri de rotaţie diferite.
• tensionarea curelelor late, trapezoidale sau dinţate se realizează prin:
a) deplasarea roţii conducătoare 1 pe ghidajele 3, cu ajutorul unor elemente filetate 4,
(fig. 9.2 a) - distanţa dintre axe este variabilă;
b) intermediul unei role de întindere 3, montată pe ramura pasivă (fig. 9.2 b) - distanţa
dintre axe este constantă;
• raportul de transmitere la transmisiile prin curele late, trapezoidale sau dinţate poate fi:
a) constant - fig. 9.2. a şi b;
b) variabil în trepte - fig. 9.2. c
9.1. TRANSMISII PRIN CURELE LATE - TCL
γ/2 • Raportul de transmitere:
n D2
ω1 i12 = 1 = ; (9.1)
C γ/2 ω2 n 2 D1 (1 − ε )
M
β1 O1
O2
β2 • Distanţa dintre axe (A ≤ 10 m):
B 0,75(D1 + D2) ≥A ≤ 2 (D1 + D2) (9.2)
• Unghiul dintre ramurile curelei:
D1 D2 D − D1
A γ = 2 arc sin 2 (9.3)
2A
Fig. 9.3. Elementele geometrice • Unghiurile de înfăşurare a curelei pe roţi;
la transmisia prin curele late β1 = 1800 - γ; β2 = 1800 + γ (9.4)
2
π(D1 + D 2 ) (D 2 − D1 )
• Lungimea curelei: L = 2A + + (9.5)
2 4A

42
 ORGANE DE MAŞINI PENTRU INGINERIE ECONOMICĂ - PROFIL MECANIC
TEORIE ŞI APLICAŢII
Zaharie MORARIU

a b σt2 c
Fu ε% η%
F0 Ftc F2 Ramură B η 100
3
pasivă
ω1 ε 80
β1 O 1
O1 1
S0 ω1 D1 0 φ optim 1
A
Ramură Alunecare
F0 Ftc F1 activă σt1 Alunecare elastică şi
elastică patinare
Fig. 9.4. a - forţele la transmisia prin curele; b – distribuţia tensiunilor
de tracţiune pe roata mică de curea; c – diagrama alunecării elastice
• forţele din ramurile curelei:
µβ
e 1 2 2 M t1
F1 = Fu ; F2 = Fu ; Ftc = ρ v A c ; Fu = ; (9.6)
µβ µβ D1
e −1 e −1
• forţa de pe arbore, Sa = (2...3) Fu. (9.7)
v F
• alunecarea elastică şi coeficientul de tracţiune: ε = a ; ϕ = u ; φoptim =0,4...0,6. (9.8)
v t1 2 F0

9.2. TRANSMISII PRIN CURELE TRAPEZOIDALE - TCT

γ/2
a b
ω1 0,5Fn1 sin α/2 Fn 0,5Fn1 sin α/2
C γ/2 ω2
M
β1 O1
O2
β2
B 0,5Ff 0,5F
0,5Ff
D1 0,5Fn1 α 0,5Fn1
D2
A Dp1

Fig. 9.5. Elemente constructiv - funcţionale şi geometrice la TCT

a - elemente constructiv - funcţionale; b - forţele în TCT la montaj.
Particularităţi constructive funcţionale şi de calcul la TCT
• Roţile de curea pot fi prevăzute cu un canal sau cu mai multe canale de secţiune
trapezoidală, ceea ce permite transmiterea unor puteri mai mari;
• Putarea este transmisă prin frecare (frecarea ia naştere pe feţele laterale - frecare în
şghiab), dacă în prealabil cureaua a fost tensionată;
• Profilul curelelor trapezoidale şi geometria canalelor trapezoidale sunt standardizate.
• Curele trapezoidale se execută fără sfârşit. Astfel, lungimea curelelor trapezoidale este
standardizată. Materialul este format din elemente de rezistenţă la tracţiune (ţesătură de bumbac
sau şnururi din fire de cord) înglobate intr-o masă de cauciuc, iar la exterior se află un strat de
protecţie din pânză cauciucată;
• Pentru calculul elementelor geometrice, cinematice, precum şi cele cu privire la forţe şi
tensiuni se pot folosi relaţiile de la transmisiile prin curele late. Faţă de acestea apar în plus:
c P z
• Numărul de curele: z 0 = d 1 ; z = 0 ≤ 6 curele; (9.9)
c L c β P0 cz

43
 ORGANE DE MAŞINI PENTRU INGINERIE ECONOMICĂ - PROFIL MECANIC
TEORIE ŞI APLICAŢII
Zaharie MORARIU
v1 −1
• frecvenţa de încovoiere; f = n roti ≤ 40 s ; (9.10)
Lp
• forţa utilă, forţa de întindere a curele şi reacţiunea de pe arbori:
P
Fu = c1 ; F0 = 0,6 Fu ; Sa = (1,5...2) Fu . (9.11)
v1
9.3. TRANSMISII PRIN CURELE DINŢATE - TCD
Particularităţi constructive funcţionale şi de calcul la TCD
• Curelele dinţate sincrone sunt elemente flexibile ce transmit mişcarea prin formă.
Curelele dinţate se compun dintr-o reţea de cabluri metalice sau fibre de sticlă, înglobate într-o
masă de material plastic, iar la exterior sunt protejate de un strat de ţesături din fibre sintetice
rezistente la uzură.
• TCD au toate γ/2 p Linia primitivă
Dp2
avantajele transmisiilor
prin curele late, la care se
adaugă: raport de trasmi- β1 γ/2 Cercul
O1 O2 primitiv
tere constant, randament
mare (ηTCD=0,985…0.99); (Dp)
forţă de întindere mică a Dp1
A
curelelor, domeniu mare
de viteze (până la 80 m/s), Fig. 9.6. Elemente constructiv - funcţionale şi geometrice la TCD
distanţă mică între axe şi
gabarit mic.
Tabelul 1
• Principalul parametru geometric al
Pasul Tipul
curelelor dinţate este pasul. În funcţie de pas Seria
in mm curelei
curelele se execută în cinci serii (tabelul 1).
1/5 5,080 XL Foarte uşoară
• Geometria curelelor şi al roţilor dinţate 3/8 9,525 L Uşoară
este standardizată. Toate elementele geometrice 1/2 12,700 H grea
şi caracteristicile tehnice sunt precizate de firma 7/8 22,225 XH foarte grea
producătoare în cataloage şi în norme ( DIN Dublu foarte
7721; ISO 5294). 1¼ 31,780 XXH grea
• Pentru calculul elementelor geometrice, cinematice, precum şi cele cu privire la forţe şi
tensiuni se pot adapta relaţiile de la transmisiile prin curele late. Faţă de acestea apar în plus:
∗
• Numărul de dinţi pentru roţi: z1 ≥ z 1min; z ∗2 = i12 z1 ( z 2 → z 2 ∈ Z ). (9.12)
o
β1 z1
• Numărului de dinţi în angrenare: Z 01 = ≥3 (9.13)
360
p p
• Diametrele primitive ale roţilor de curea: D p1 = z si D p2 = z ; (p, în mm).
π 1 π 2
• Numărului întreg de paşi: n ∗p = L∗p / p → n p ∈ Z (p, în mm). (9.14)
• Lungimea curelei dinţate : Lp = p np [mm] (p, în mm). (9.15)
∗ Pc
• Lăţimea curelei normalizată: bc ≥ [in], → bc conform normelor. (9.16)
Kb Kz Po
• Forţa de pretensionare a curelei la montaj: Sa = (0,5...0,6) So max [N ], (9.17)
unde Somax se alege din literatura de specialitate în funcţie de lăţimea curelei şi pas.

44