Sunteți pe pagina 1din 3

Personalitate complexa, de o frapanta originalitate, situata prin enciclopedismul sau in

descendenta lui D. Cantemir si I. Heliade Radulescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu (1838-


1907) a fost caracterizat de catre G. Calinescu drept "un geniu universal". in Hasdeu
spiritul autohton s-a intrupat intru universalitate printr-o neistovita aspiratie spre totalitate
si monumental: chiar neterminate, marile sale proiecte coplesesc prin enciclopedismul
urias, aproape infricosator si prin drumurile pe care le deschid in istorie, filologie,
folcloristica, literatura.
Pe langa monumentalele lucrari: "Etimologicum Magnum Romaniae", "Ioan Voda cel
Cumplit" sau "Istoria critica a romanilor", geniul creator al lui Hasdeu s-a manifestat si
in literatura. astfel, in lirica, autorul s-a caracterizat ca uh reprezentant al Sturm und
Drang-ului romanesc, "un poet al durerii crude si al deznadejdii" (T. Vianu); in epica,
imbina comicul cu sarcasmul (nuvela "Duduca Mamuca") sau pune in discutie ideea de
destin (romanul "Ursita"); in dramaturgie, talentul sau se manifesta inegal, dar si-a dat
masura in drama istorica "Razvan si Vidra".
aparuta in 1867 si inspirata dintr-o scriere a lui Balcescu, "Razvan si Vidra" este o drama
istorica in versuri, ale carei calitati trebuie cautate in: (1) conflictul condus cu arta (in
care personajele sunt atrase pe rand); (2) imaginea personajului principal (simbol al
omului care sufera din pricina unor prejudecati) si (3) forta personajului feminin.

Drama este o specie a genului dramatic, scrisa in proza sau in versuri si caracterizata
prin oglindirea. intr-un conflict puternic, a datelor contradictorii ale realitatii si printr-un
deznodamant grav.
Opera pe care o discutam este o lucrare dramatica in versuri, in care realitatea istorica
se oglindeste intr-un conflict grav: lupta omului dispretuit de lume impotriva acesteia si
impotriva propriului destin (conflict moral).
Deznodamantul este, de asemenea, grav, prin moartea personajului principal.
Structura, continut:
Drama este alcatuita din cinci canturi ale caror titluri sunt sugestive pentru actiunea din
fiecare cant; patru dintre ele (I, II, III si V) au cate un motto (de asemenea sugestiv).
In Cantul I intitulat "Un rob pentru un galben", actiunea se petrece intr-o piata din Iasi
(pe atunci, capitala a Moldovei), in timpul domniei lui Petru Voda.
Tanase (un taran ajuns cersetor, din pricina ca vecinii, "din rea pizma" i-au luat
pamantul), ii cere boierului Sbierea, "un banut", dar este refuzat; tot atunci insa zgarcitul
isi pierde punga pe care o gaseste un tigan dezrobit - Razvan. Milos, acesta i-o ofera lui
Tanase, dar cersetorul isi pastreaza un singur galben, nu fara a-si exprima rusinea de a
primi pomana de la un tigan.
Se contureaza astfel conflictul interior (nascut in sufletul unui om care are constiinta
calitatilor sale), suferinta pe care personajul o traieste din pricina originii sale. aceasta
suferinta se va converti intr-un conflict exterior ai carui termeni sunt inegali: Razvan si
lumea:
"Lumea-si bate joc de mine! Rade lumea de Razvan! ... / O sa raz si eu de lume!... Da,
vom rade fiecare: /Ea de mine cu trufie, eu de dansa cu turbare! ..."
Deocamdata, "lumea" fiind reprezentata de Petru Voda, Razvan lipeste pe un stalp, un
pamflet scris de el insusi la adresa voievodului. Prins de vataful Basota, Razvan este
condamnat la spanzurare, dar "salvat" de Sbierea care il ia rob (pentru galbenul dat lui
Tanase). Osandit de prejudecata publica (asa cum afirma Calinescu), Razvan este osandit
si de labilitatea legilor tarii, pierzandu-si libertatea.
Cantul al II-lea - intitulat "Razbunarea" va dezvolta inca un moment al conflictului dintre
personaj si lume: de data aceasta, actiunea se petrece in Codrii Orheiului, unde Razvan
(evadat din robie) devenise capetenie de haiduci.
Intr-una din zile, boierul Ganea le cere haiducilor s-o rapeasca, pentru el, pe frumoasa
Vidra, nepoata lui Motoc.
Momentul aducerii acesteia coincide cu o noua aparitie a lui Sbierea (prins de haiduci si
adus in fata capeteniei lor). acum, Razvan isi schimba atitudinea in "razboiul" lui cu
lumea, daruindu-i, generos, viata fostului sau stapan:
"Razvan te-avusese-n palma, si numai c-un semn de mana ar fi putut sa te faca praf,
pulbere si tarana... Totusi, uite! Nu-ti lipseste nici un fir din perii tai ... Sa traiasca
codrul verde! ... Pleaca slobod unde vrei ..."
Impresionata, Vidra va decide sa ramana alaturi de acest om adus de soarta, contribuind,
ulterior, ea insasi la marirea si caderea lui Razvan.
In Cantul al III-lea - "Nepoata lui Motoc" actiunea este plasata intr-o tabara militara
poloneza, in apropiere de Rusia. ajuns ofiter in oastea polona, alaturi de vechii sai
tovarasi de haiducie — Razasul si Vulpoi, Razvan are nostalgia plaiurilor natale. alaturi
de el se afla insa ambitioasa Vidra care-i sadeste in suflet dorul de marire:
"Setea de-a merge-nainte ... Iata ceea ce-ti lipseste,
acea sete care frige si-ngheata inima mea!
Dar trebui s-o aibi, Razvane! Eu voiesc, s-o vei avea ..."
Staruinta ei da roade, astfel incat, in Cantul IV - "inca un pas" - Razvan simte gustul
puterii.
Invitat in Moldova, de catre noul domnitor - aron Voda -Razvan accepta, cu bucurie,
functia de hatman, care i-ar fi adus la picioare "lumea" (aflata in "razboi" cu el, din
pricina originii tiganesti); nemultumita este tot Vidra care-1 indeamna sa faca "inca un
pas" si sa ia tronul.

Cantul V - "Marirea" evoca tocmai acest "pas": organizand rascoala contra lui aron
Voda, Razvan se inscauneaza ca domnitor si primeste ofrandele multimii. inca o data,
destinul sau se intersecteaza cu acela al lui Sbierea, care tradeaza, des-chizandu-le
polonezilor portile cetatii de scaun.
In lupta, Razvan este ranit de moarte, iar ultimele lui cuvinte (rostite alaturi de lesul lui
Sbierea) constituie o concluzie filozofica pe tema "Fortuna labilis":
"... Pe-amandoi aci ne vezi
Praf, pulbere si cenusa!... Nebuni ce din lacomie,
El pentru-o biata lescaie, eu pentru-un ceas de mandrie,
Necrutand nemica-n lume, nestiind nemica sfant,
Uitam ca viata-i o punte dintre leagan si mormant!"
Imaginea personajului principal este romantica si domina intreaga opera; prin relevarea
profundelor lui stari sufletesti, "Razvan si Vidra" inceteaza de a mai fi o drama istorica,
devenind si o drama psihologica.
Inca din Cantul I, Razvan apare ca un om deosebit: stiutor de carte, talentat, generos,
iubitor de libertate, stanjenit in realizarea dorintelor sale de prejudecatile rasiale ale
lumii; "razboiul" pe care i-1 va declara acesteia este un act de mandrie, dar constiinta
originii sale nu-1 va parasi pana in clipa mortii: "Tigan... Tigan!... apa!... apa!..." vor fi
ultimele lui cuvinte.
intalnirea cu Vidra ii va oferi prilejul de a se scutura de acest blestem si de a-si crea o
noua "identitate" (cel putin in iluzie):
"De nu iubeam o femeie cu o inima semeata
N-as fi gasit in razboaie un nume s-o noua viata!..."
In slujba acestei noi "identitati", Razvan pune si celelalte calitati ale sale (vitejia,
curajul, barbatia, loialitatea).
Totusi, sentimentul de a fi apasat de prejudecata publica nu se stinsese; in acesti termeni,
hotararea de a deveni domn isi are suportul nu numai in dominatia pe care Vidra o
exercita asupra lui, ci si in dorinta de a-si subjuga lumea: "O, nepoata lui Motoc!
Sufletul meu fara tine n-ar fi cunoscut deloc asta simtire ciudata, ce-l indeamna sa
doreasca Jos la picioarele sale toata lumea sa-l priveasca!..."
In termenii mitului, Razvan este Strainul chiar si in propria tara, iar tradarea lui aron
Voda ("«« Voda cum se cade") ii accentueaza acesta conditie. Si, tot in termenii aceluiasi
mit, sfarsitul nu se putea rezolva decat in moarte.
Opera literara "Razvan si Vidra" de Bogdan Petriceicu Hasdeu este o drama romantica.
Ca specie literara, este o drama, intrucat a fost scrisa pentru a fi reprezentata pe scena,
actiunea se tese in jurul unor conflicte puternice, iar deznodamantul este grav; modul de
expunere este dialogul, autorul aflandu-se in afara actiunii (prezent fiind doar prin
indicatiile de regie).
Incadrarea acestei drame in curentul romantic se poate motiva prin mai multe
caracteristici:
• sursa de inspiratie o constituie istoria, cu evenimentele ei neobisnuite (inlocuirea unor
domnitori, lupte, tradari) si cu modificarile pe care le comporta destinul unor personaje;
• personajele de exceptie: Razvan este apasat de prejudecata originii sale, are un
temperament infocat, generos, puternic, dar si labil (in fata Vidrei); la randul ei, nepoata
lui Motoc este frumoasa, energica, ambitioasa, visatoare de marire;
• destinul personajelor principale (alcatuit din marire si decadere);
• antitezele; (Razvan/Sbierea);
• culoarea de epoca;
• specia literara (drama fiind proprie romantismului);
• conflictele puternice.
Prin toate aceste calitati, drama istorica "Razvan si Vidra" de Bogdan Petriceicu Hasdeu,
ramane o lucrare de referinta in literatura romana.