Operaţiunile Băncii Europene pentru

Reconstrucţie şi Dezvoltare în țările

Europei Centrale și de Est

Conducător științific,
Asist. univ. dr., Nucu Anca

Student,
Damian Gabriel
Grupa nr. 1
 CUPRINS

CAPITOLUL 1: Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare .................................... 1

1.1. Prezentarea generală a băncii ........................................................................................... 1
1.2. Funcțiile și capitalul B.E.R.D. ......................................................................................... 4
CAPITOLUL 2: Activitatea desfășurată de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și
Dezvoltare ................................................................................................................................... 7
2.1. Criteriile de acordare a finanțării și instrumentele utilizate de către B.E.R.D. ................ 7
2.2. Operațiunile realizate de către B.E.R.D. în țările din Europa Centrală și de Est ........... 10
Concluzii ................................................................................................................................... 16
Bibliografie ............................................................................................................................... 17
 CAPITOLUL 1: Banca Europeană pentru Reconstrucție și
Dezvoltare

1.1. Prezentarea generală a băncii

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a fost creată în anul 1991, odată
cu prăbușirea comunismului din Europa, având ca scop principal dezvoltarea economiilor de
piață din 34 de țări aflate în Europa Centrală și de Est și Asia Centrală, mărindu-și mai apoi aria
de acordare a finanțărilor și în statele aflate în sudul Mării Mediterane.

Ideea de crearea a unei astfel de organizații a fost lansată de către Consiliul Europei în
anul 1989, cu scopul dezvoltării economiilor și consolidării democrației în țările din Europa
Centrală și de Est. În anul 1990 este semnat acordul de creare al acestei bănci de către B.E.I.
(Banca Europeană de Investiții) și de țările membre ale Uniunii Europene. Astfel că, B.E.R.D.
își începe perioada de activitate în 1991, având sediul central la Londra.

Așadar, această organizație are ca și scop principal ajutarea țărilor în tranzația la

economia de piață, precum și creșterea promovării IMM-urilor aflate în statele din Europa
Centrală și de Est, acestea fiind angajate în realizarea acestor obiective.

Diferența dintre B.E.R.D. și celelalte bănci regionale existente, este faptul că

finanțările realizate de către B.E.R.D. au un caracter politic, adică acestea se adresează statelor
ce prezintă o democrație pluripartite (formată din mai multe partide politice). Acordul de
constituire a organizației stipulează faptul că trebuie să existe un sistem legislativ disciplinat și
să fie respectate drepturile omului în statele respective. De asemenea, acest acord a creat un
compromis între opiniile S.U.A. și Marii Britanii, care doreau finanțarea doar a sectorului
privat, în timp ce, cei din urmă, doreau și finanțarea sectorului public. Astfel că, s-a stabilit ca
sectorul public să primească împrumuturi maxime de 40 % din totalurile de împrumuturi
acordate de către bancă și sunt limitate, acordându-se “pentru orice întreprindere de stat care
operează competitiv şi participativ în cadrul economiei de piaţă şi oricărei întreprinderi de stat
pentru a-i facilita tranziţia spre controlul şi proprietatea privată” 1.

1
Brezeanu P., Simon I., Novac L.E., Instituţii Finaciare Internaţionale, Ed. Economică, Bucureşti, 2005

1
 În momentul de față, B.E.R.D. dorește să se reorienteze către țările din Orientul
Mijlociu și Africa de Nord, deoarece statele din această zonă sunt cele mai slab dezvoltate,
precum și faptul că unele state membre ce au beneficiat de asistență financiară din partea băncii
prezintă o situație financiară destul de bună, iar acestea nu vor mai avea parte sau li se vor
reduce finanțările din partea B.E.R.D..

În anul 2011, în reuninea anuală desfășurată la Astana, s-a propus ca B.E.R.D. să-și
mărească aria de acoperire a statelor, acestea putând să devină în timp ”state recipiente de
asistență financiară”2. În prezent, statele care sunt finanţate de către B.E.R.D. sunt:

Tabelul nr. 1.1. Statele finanţate de B.E.R.D.

Nr.crt. Stat Nr.Crt. Stat

1. Albania 20. Lituania
2. Armenia 21. Maroc
3. Azerbaijan 22. Moldova
4. Belarus 23. Mongolia
5. Bosnia şi Herţegovina 24. Muntenegru
6. Bulgaria 25. Polonia
7. Cisiordania şi Gaza 26. Republica Kyrgyză
8. Croaţia 27. România
9. FYR-Macedonia 28. Rusia
10. Egipt 29. Serbia
11. Estonia 30. Slovacia
12. Georgia 31. Slovenia
13. Grecia 32. Tajikistan
14. Iordania 33. Tunisia
15. Ungaria 34. Turkmenistan
16. Kazakhstan 35. Turcia
17. Kosovo 36. Ucraina
18. Letonia 37. Ungaria
19. Liban 38. Uzbekistan
Sursa: https://www.mae.ro/node/1476

2
https://www.mae.ro/node/1476

2
 În cadrul B.E.R.D. există ca şi organizaţii de conducere următoarele:

➢ Consiliul Guvernatorilor;

➢ Consiliul Directorilor;

➢ Preşedintele şi 5 vicepreşedinţi.

Consiliul Guvernatorilor este alcătuit, conform statului B.E.R.D., din câte un membru
“plin (ministru de finanţe, guvernatorul băncii centrale sau ministrul de externe) sau supleant” 3,
reprezentat al statelor sau al instituţiilor internaţionale interguvernamentale membre.

Consiliul Directorilor este condus de către preşedintele B.E.R.D. şi este alcătuit din 23
de membri, fiecare reprezentând câte unul sau mai mulţi acţionari, aceştia fiind aleşi pe o
perioada de 3 ani, având posibilitatea de reînnoire a mandatului. Acestui consiliu îi revine
sarcina de a conduce operaţiunile curente ale băncii.

Cele două organe de conducere prezentate mai sus, au următoarele atribuţii:

Tabelul nr. 1.2. Principalele atribuţii ale Consiliului Guvernatorilor şi Consiliului

Directorilor

Organ de Atribuţii
conducere
Consiliul  primirea de noi membri şi stabilirea condiţiilor de primire;
Guvernatorilor  creşterea sau scăderea nivelului capitalului;
 suspendarea unui membru;
 autorizarea acordurilor de cooperare cu alte organizaţii
internaţionale;
 alegerea preşedintelui băncii şi a directorilor executive;
 stabilirea salariilor pentru directori, directori supleanţi şi preşedinte;
 aprobarea, în urma prezentării raportului de audit, a contului de
profit şi pierdere şi a bilanţului;
 stabileşte valoarea rezervelor şi modul de alocare şi distribuire a
profitului net al băncii;
 decide asupra încheierii activităţii băncii şi a modului de distribuire
a activului acesteia;
 desfăşoară alte competenţe atribuite prin acordul de înfiinţare.

3
Anton, S., Instituţii fianciar-bancare internaţionale, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2013, p.129

3
 Consiliul  pregăteşte operaţiunile Consiliului Guvernatorilor;
Directorilor  elaborează politici şi adoptă decizii privind diferite operaţiuni;
 depune conturile anuale auditate spre aprobarea de către Consiliul
Guvernatorilor la fiecare adunare general a acţionarilor;
 aprobă bugetul băncii.
Sursa: Anton, S., Instituţii fianciar-bancare internaţionale, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2013, p.130

Preşedintele băncii este reprezentatul băncii şi conduce personalul acestei instituţii.

Acesta este ales pe perioadă de 4 ani de către Consiliul Guvernatorilor, cu posibilitatea de
reînnoire a mandatului. Cei 5 vicepreşedinţi sunt aleşi, de către Consiliul Directorilor pe o
perioadă de 4 ani.

1.2. Funcțiile și capitalul B.E.R.D.

Pentru îndeplinirea obiectivelor, B.E.R.D. sprijină țările membre să realizează reforme

economice la nivel structural și sectorial, cât și în integrarea economiilor acestora pe plan
mondial. Pentru acestea, trebuie să exercite o serie de măsuri, cum ar fi:

4
 - să promoveze prin intermediul investitorilor privaţi şi a altor investitori
interesaţi, stabilirea, ameliorarea şi dezvoltarea activităţilor sectorului
productiv, concurenţial şi privat şi cu deosebire a întreprinderilor mici şi
mijlocii;
- să mobilizeze capitalurile autohtone şi străine, precum şi îmbunatăţirea
managementului;
- să favorizeze investiţiile productive, inclusiv în sectorul serviciilor şi în
cel financiar, precum şi în infrastructură, când aceasta este necesară
pentru susţinerea iniţiativei private şi a spiritului întreprinzător,
sprijinind astfel crearea unui mediu concurenţial şi creşterea
productivităţii, a nivelului de trai şi îmbunataţirea condiţiilor de muncă;

- să acorde asistenţă tehnică la elaborare, finanţare şi executarea proiectelor

care ţin de obiectivele băncii;

- să stimuleze şi să încurajeze dezvoltarea pieţelor de capital;

- să sprijine proiectele fiabile şi viabile sub aspect economic, care prezintă

interes pentru mai multe ţări membre beneficiare;

- să promoveze în cadrul activităţilor sale, o dezvoltare sănătoasă şi durabilă

din punctul de vedere a mediului.

Sursa: Anton, S., Instituţii fianciar-bancare internaţionale, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2013, p.127-128

În vederea îndeplinirii funcțiilor enunțate mai sus, B.E.R.D. cooperează, pe lângă

statele membre, și cu F.M.I. (Fondul Monetar Internațional), B.I.R.D. (Banca Internațională
pentru Reconstrucții și Dezvoltare), C.F.I. (Corporația Financiară Internațională), M.I.G.A.
(Agenția Multiraterală de Garantare a Investițiilor) și O.C.D.E. (Organizația de Cooperare și
Dezvoltare Economică). Pe lângă organizațiile enumerate, banca mai cooperează și O.N.U.
(Organizația Națiunilor Unite), precum și cu organizațiile subordonate acesteia şi alte
organisme publice sau private, ce au ca obiective dezvoltarea economică şi realizarea de
investiţii în statele membre.

Pentru a putea obține calitatea de membru al B.E.R.D., statul trebuie să facă parte din
U.E. sau să fie membru al F.M.I., al C.E.E. (Comunitatea Economică Europeană) şi al B.E.I..

Capitalul băncii este format din resursele subscrise de către fiecare membru acţionar,
cât şi din resursele atrase de pe piaţa financiară internaţională şi chiar şi profitul obţinut. De

5
asemenea, unele operaţiuni de asistenţă realizate de către B.E.R.D. sunt finanţate din diverse
donaţii realizate de către state sau instituţii.

B.E.R.D. are un capital subscris de 30 de miliarde de euro (după majorarea de la 20 de

miliarde de euro realizată în anul 2012), în care cele mai mari contribuţii le are S.U.A.- 10%
din total capitalului, fiind urmată de către Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie cu
câte 8% din capital fiecare ş.a.. Puterea financiară a băncii este dată şi de calificativele obţinute
de la principalele agenţii internaţionale de rating: Aaa de la Moody’s şi AAA de la Standard &
Poor’s.

Principală sursă a capitalurilor o reprezintă însă, obligaţiunile corporative emise şi

plasate pe pieţele financiare internaţionale. Având un capital destul de puternic, precum şi o
politică foarte riguroasă în privinţa împrumuturilor acordate, banca obţine calificativul AAA,
acest lucru dându-i un avantaj în privinţa obţinerii de resurse la un cost mai scăzut. Astfel că,
în 2013, banca a reuşit performanţă de a emite obligaţiuni în valoare de aproximativ 60 miliarde
de euro, emise în 40 de valute.

6
 CAPITOLUL 2: Activitatea desfășurată de către Banca
Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare

2.1. Criteriile de acordare a finanțării și instrumentele utilizate de către

B.E.R.D.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare este o organizație care își

utilizează resursele pentru îndeplinirea funcțiilor și obiectivelor sale, realizând diferite
operațiuni în țările ce doresc tranziția la economia de piață. Pentru a putea beneficia de finanțare
din partea B.E.R.D., proiectul propus trebuie să respecte următoarele condiții:

Reprezentarea grafică nr. 2.1. Principalele condiții de îndeplinit ale unui proiect
propus la B.E.R.D.

este propus de către un membru al

B.E.R.D.
Proiect eligibil

prezintă perspective comerciale

bune

beneficiarul proiectului propus

contribuie și el cu o anumită parte
de resurse financiare sau în natură,
la executarea proiectului

acesta este util pentru economia

locală și contribuie și la
dezvoltarea sectorului privat

satisface anumite standarde

bancare și ecologice

Sursa: Anton, S., Instituţii fianciar-bancare internaţionale, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2013, p.133

7
 Atunci când are loc evaluarea proiectului, B.E.R.D. dorește să primească următoarele
tipuri de informații, structurate pe 3 părți:

 PARTEA I (informații operaționale legate de proiect) în care sunt este

prezentată o scurtă descriere a proiectului, informații despre solicitant, precum
și informații despre produsele și serviciile ce se vor realiza din finanțare

 PARTEA II (informații financiare) prezintă informații cu privire la costuri și

fondurile ce se vor utiliza în demararea proiectului, un rezumat al cerințelor de
implementare și sursele de finanțare adiționale ale proiectului.

 PARTEA III (informații privind mediul și cadrul legal) cuprinde informații

referitoare la efectele asupra mediului înconjurător, licențele guvernamentale
deținute, restricții la import/export, restricții valutare.

În prezent, banca folosește toate instrumentele investiționale și financiare pe care le

are pentru sprjinirea statelor membre. De asemenea, B.E.R.D. acordă finanțare pentru
următoarele sectoare:

Agrobusiness
Sectoare
de Energie electrică
activitate Instituții financiare
Producție
Infrastructura municipalităților
Resurse naturale
Turism
IMM
Telecomunicații și tehnologie
Media
Transport

Sursa: Anton, S., Instituţii fianciar-bancare internaţionale, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2013, p.133-134

Operațiunile desfășurate de către B.E.R.D. se structurează în operațiuni bazate pe

resursele ordinare de capital și operațiuni realizate din fondurile speciale. Pentru realizarea
acestor operațiuni, se utilizează mai multe metode:

8
 ➢ finanțarea se realizează împreună cu diferite instituții din arealul membrului
solicitant;

➢ se facilitează accesul pe piața financiară internațională a firmelor private;

➢ se acordă resurse și din fondurile speciale;

➢ se are în vedere coordonarea resurselor din sectorul privat;

➢ se realizează investiții sau se acordă asistență tehnică pentru dezvoltarea

infrastructurii membrului solicitant.

Conform statului B.E.R.D., aceasta alocă 60% din resurse pentru finanțarea sectorului
privat și 40% pentru sectorul public. De asemenea, banca a avut o implicare destul de activă în
privatizarea unor firme cu capital de stat.

Principalele instrumente de finanțare utilizate de către B.E.R.D. sunt:

1. Credite

- Acestea au valoarea minimă de 5 milioane de euro, au o rată a dobânzii

fixă sau variabilă, prezintă o maturitate între 1 și 15 ani și se poate
beneficia de o perioadă de grație în funcție de nevoile proiectului;

- Costul acestora este reprezentat de rata dobânzii, la care se adaugă și

comisioane (de evaluare, de structurare a împrumutului, de
sindicalizare, de angajament și de rambursare anticipată);

- De cele mai multe ori, B.E.R.D. sprijină implicarea și altor investitori

în finanțarea unor proiecte de dimensiuni mari.

2. Participații la capital

- Banca poate cumpără participații la capitalul unor companii din diferite

sectoare, având ca scop realizarea unui randament cât mai mare din
aceste investiții făcute. Iar valoarea unei astfel de acțiuni poate fi
cuprinsă între 2 și 100 de milioane de euro.

- Banca se implică și în societățile cu capital privat, investind în fonduri

sau diferite sectoare de activitate.

9
 3. Garanții

- B.E.R.D. furnizează mai multe tipuri de de garanții pentru acoperirea

diferitelor riscuri.

De la începutul existenței băncii, aceasta a investit aproximativ 78,9 miliarde de euro

în peste 3.600 de proiecte realizate pentru tranziția la economia de piață a statelor. Totodată,
banca acordă o importanță foarte mare și sectorului MIMM-urilor, prin oferirea de finanțare și
asistență tehnică. Pentru aceasta, B.E.R.D. este ajutată de către intermediari financiari care au
primit finanțare din partea acesteia sau cu care s-au semnat contracte, astfel încât MIMM-urile
să aibe acces cât mai repede și ușor la finanțare și asistență. Banca a creat mai multe programe
adresate întreprinderilor, cum ar fi:

• Programul de Creștere a Întreprinderilor (adresat firmelor cu un număr de

angajați cuprins între 100 și 500 și cu o cifră de afaceri mai mică de 50 de
milioane de euro, pentru îmbunătățirea nivelului de conducere al managerilor);

• Programul de Finanțare a Consultanței în Afaceri (destinat pentru ameliorarea

performanței IMM-urilor prin oferirea de consultanță).

În ultima perioadă, B.E.R.D. a creat inițiative strategice destinate țărilor cu o

dezvoltare a economiei mai redusă, acestea fiind realizate pentru a spori activitatea sa. Aceste
ințiative sunt: Inițiativa privind Energia Durabilă, Inițiativa privind Dezvoltarea Monedei
Locale și a Piețelor Locale de Capital și Facilitatea de Finanțare Municipală.

2.2. Operațiunile realizate de către B.E.R.D. în țările din Europa Centrală și

de Est

Statele finanțate de către B.E.R.D.(precum și obiectivele urmărite), din Europa

Centrală și de Est sunt:

1. Albania

- promovarea politicilor energetice durabile și a investițiilor ecologice;

- îmbunătățirea comercializării, a concurenței și a implicării sectorului

privat în infrastructură, alături de proiectele publice vizate;

10
 - sprijinirea pentru dezvoltarea sectorului privat, astfel încât să fie mai
competitiv;

- consolidarea sectorului financiar și creșterea intermedierii;

- aceasta a contribuit cu 36 de milioane pentru finanțarea acoperirii

riscului de primă pierdere, ca parte a Facilității Albaneze de Sprijin
pentru IMM-uri din cadrul B.E.R.D. de 100 de milioane de euro.

2. Bosnia și Herțegovina

- restructurarea și extinderea sectorului privat local;

- realizarea de legăturilor mai strânse cu piețele regionale mai mari;

- promovarea unei utilizări mai eficiente și mai durabile a resurselor.

3. Bulgaria

- creșterea competitivității prin îmbunătățirea eficienței, guvernanței și

inovării;

- consolidarea intermedierii sectorului financiar prin investiții orientate

și îmbunătățirea guvernanței;

- reducerea decalajului de infrastructură prin comercializare, reformă și

eficiență.

4. Croația

- atenuarea impactului crizei și restabilirea creșterii durabile;

- folosirea avantajelor aderării la UE pentru a avansa în tranziție;

- restructurarea și creșterea comercializării întreprinderilor din sectorul

public.

5. Estonia

- sprijinirea investițiilor în eficiența energetică și în energia regenerabilă;

- îmbunătățirea competitivității în sectorul de export;

- sprijinirea investițiilor transfrontaliere ale companiilor estoniene;

11
 - Estonia susține Fondul de parteneriat pentru eficiență energetică și
mediu în Europa de Est și a oferit în 2015 subvenții în valoare totală de
40.000 de euro pentru proiecte în Moldova și 30.000 de euro pentru
proiecte în Georgia.

6. Letonia

- sprijinirea investițiilor în securitatea energetică și eficiența energetică;

- consolidarea sectorului financiar;

- îmbunătățirea competitivității în sectorul de export;

- Letonia participă activ la Fondul de parteneriat pentru eficiență

energetică și mediu în Europa de Est și a contribuit cu 10.000 de euro
pentru activități în Ucraina în 2015.

7. Lituania

- sprijinirea investițiilor în domeniul energiei regenerabile și al eficienței

energetice;

- îmbunătățirea competitivității în sectorul de export;

- sprijinirea consolidării băncilor locale;

- Lituania rămâne un susținător al Fondului de parteneriat pentru

eficiență energetică și mediu în Europa de Est, care a plătit 105.000 de
euro pentru activitățile din Armenia, Georgia și Moldova.

8. Polonia

- promovarea unei emisii reduse de carbon;

- creșterea rolului sectorului privat în economie;

- asistență în dezvoltarea sectorului financiar și a piețelor de capital ;

- Polonia a devenit donator BERD în 2005, oferind sprijin tehnic în

Balcanii de Vest. Contribuie la Parteneriatul pentru eficiență energetică
și mediu în Europa de Est (E5P), iar în 2013 a promis să-și ridice
angajamentul total de 1,3 milioane de euro. În 2015, Polonia a devenit,

12
 de asemenea, un donator al contului multi-donator pentru stabilizarea
și creșterea durabilă a B.E.R.D. din Ucraina.

9. România

- promovarea stabilității și extinderea produselor în sectorul financiar;

- consolidarea infrastructurii prin creșterea eficienței și o mai mare

implicare a sectorului privat;

- restructurarea sectorului energetic și creșterea eficienței și durabilității

energetice;

- în 2015, România a devenit donator al Fondului pentru eficiență

energetică și mediu în Europa de Est, contribuind cu 40.000 de euro
pentru proiecte în Moldova.

10. Slovacia

- creșterea intermedierii financiare și a sprijinului acordat IMM-urilor;

- sprijinirea investițiilor în infrastructură, securitate energetică și

eficiență energetică;

- sprijinirea cooperării transfrontaliere și a investițiilor entităților locale

de conducere din alte țări;

- în anul 2015, Slovacia a aprobat finanțarea în valoare totală de

aproximativ 3,1 milioanede euro pentru misiuni, dintre care 1 milion de
euro fiecare în cadrul Dialogului privind dialogul politic privind
inițiativa privind resursele durabile și Facilitatea pentru infrastructura
municipală și a infrastructurii de mediu. De asemenea, aceasta participă
la două fonduri multi-donatoare, inclusiv la Cadrul de investiții pentru
Balcanii de Vest și la Fondul pentru Parteneriatul pentru Eficiență
Energetică și Mediu în Europa de Est (E5P). Pentru Slovacia, este
deosebit de important să se dezvolte potențialul de eficiență energetică
în regiune, care va contribui la securitatea energetică și la
competitivitatea economică.

13
 11. Slovenia

- restructurarea sectorului privat, extinderea rolului acestuia și

promovarea bunei guvernanțe corporative;

- stabilizarea sectorului financiar;

- sprijinirea energiei durabile.

12. Ungaria

- consolidarea rezistenței sectorului bancar și a capacității de a

împrumuta;

- îmbunătățirea securității energetice a Ungariei;

- îmbunătățirea competitivității și eliminarea lacunelor în materie de

inovare.

Tabelul nr. 2.1. Valoarea cumulată a investițiilor și a portofoliului curent de

proiecte

Nr.Crt. Stat Valoare investiții Valoarea portofoliului

B.E.R.D. curent de proiecte
(1991 – 2018) (2018)
-mil. euro- -mil. euro-
1. Albania 1.003 427
2. Bosnia și Herțegovina 2.122 1.024
3. Bulgaria 3.681 1.011
4. Croația 3.626 954
5. Estonia 595 87
6. Letonia 640 169
7. Lituania 736 160
8. Polonia 8.948 2.831
9. România 7.863 1.790
10. Slovacia 2.326 403
11. Slovenia 986 303
12. Ungaria 3.007 612
Sursa: www.ebrd.com

14
 Tabelul nr. 2.2. Ponderea pe sectoare a portofoliului curent de investiții în ţările
din Europa Centrală şi de Est

Sector Instituţii Industrie, comerț și

Infrastructură
Stat Energie financiare agrobusiness
Albania 35% 18% 7% 40%
Bosnia și
8% 12% 3% 77%
Herțegovina
Bulgaria 38% 29% 28% 5%
Croația 3% 17% 23% 57%
Estonia 76% 0% 24% 0%
Letonia 44% 23% 30% 3%
Lituania 19% 24% 30% 27%
Polonia 21% 26% 50% 3%
România 20% 15% 35% 30%
Slovacia 10% 40% 8% 42%
Slovenia 26% 22% 50% 2%
Ungaria 14% 22% 14% 50%
Sursa: www.ebrd.com

Gaficul nr. 2.1. Ponderea pe sectoare a portofoliului curent de investiții în ţările

din Europa Centrală şi de Est

80%

70%

60%

50%

40%

30%

20%

10%

0%

Energie Instituţii financiare Industrie, comerț și agrobusiness Infrastructură

Sursa: Date prelucrate şi preluate de pe www.ebrd.com

15
 Concluzii

Așadar, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare este cel mai mare
investitor din regiune. Prin obiectivele și funcțiile sale, aceasta sprijină țările slab dezvoltate ce
doresc tranziția la economia la piață, precum și creșterea economiei acestora. Față de alte
organizații create, B.E.R.D. are un caracter politic, deoarece pot beneficia de împrumuturi doar
statele ce sunt democratice și pluripartite. De asemenea, sectorul privat este cel mai puternic
finanțat, în proporție de 60% iar sectorul privat cu doar 40%.

16
 Bibliografie

1. Anton, S., Instituţii fianciar-bancare internaţionale, Ed. C.H. Beck, Bucureşti,

2013

2. Brezeanu P., Simon I., Novac L.E., Instituţii Finaciare Internaţionale, Ed.
Economică, Bucureşti, 2005

3. www.ebrd.com

4. www.mae.ro

17