REFERAT

Tema

Alimentaţia copilului şi a adolescentului

AUTOR:
CÎLŢEA CLAUDIA-IULIANA

Alimentaţia copilului şi a adolescentului

 A hrăni bine copiii este o necesitate.Însă la baza unei alimentaţii sănătoase şi
echilibratetrebuie să stea o serie de cunoştinţe teoretice şi practice care, în mod
paradoxal,deşi omul sehrăneşte dintotdeauna, evoluează permanent şi sunt departe de a fi pe
deplin elucidate.

Copilul,ca şi adultul are nevoie de un aport alimentar echilibrat,suficient fără a

fiexcesiv,pentru creştere,furnizarea energiei,eliminarea deşeurilor,echilibrul diferitelor
metabolisme şi reglarea acestora. Alimentatia reprezintă domeniul în care se fac cele mai
grave erori. Omul modern se hrãneşte într-un mod nesănătos, mănâncă prost şi mult. Aşa se
face cã o persoană din douã suferă deexcesde greutate.

Nevoile de proteine

Proteinele joacă un rol esenţialmente plastic,de construcţie,sau de reconstrucţie

aţesuturilor.Un aport de azot este zilnic esenţial pentru reînnoirea
materialuluicelular,compensarea pierderilor (urină,scaune,transpiraţie) şi pentru asigurarea
creşterii.

Grupa devârstă Aport proteinic recomandat

g/kg/24ore g/24ore
1-3luni 2,0 6-10
3-6luni 1,8 8-10
6-9luni 1,5 8-10
9-12luni 1,4 10-11
1-3an 1,2 11-16
4-6ani 1,1 17-25
7-10ani 1,0 25-35
11-14ani 0,8-0,9 45-47
15-18ani 0,8-0,9 52-60

La nou-născut şi la copilul prematur,alimentaţia trebuie să cuprindă alţi treiacizi

:histidină,cistină şi taurină.Proteinele de origine animală-lapte,lactate,carne,peşte,ouă au un
coeficient de utilizareperiodică mai bun decât cele de origine vegetală-cereale şi
derivaţi,cartofi,legume,acestea dinurmă fiind lipsite de cele mai multe ori de unul sau mai
mulţi acizi aminaţi indispensabili.

1
 O hrană sănătoasă este o hrană proaspătă variată bogată în substanţe vitale,alcalina,cu
multevitamine,cu săruri minerale şi oligoelemente.

Alimente bogate în macro şi microelemente

1. Alimente bogate în Ca :lapte, brânzeturi, andive, măsline, portocale, prune uscate,

ţelină,bulion de tomate

2. Alimente bogate în Fe: făină integrală, mălai, ciuperci, ridichi de iarnă, salată verde,
pruneuscate, măsline, ouă de găină, ficat,rinichi

3. Alimente care conţin Mn: peşte de apă dulce, mazăre, usturoi, pătrunjel, spanac,
banane,vişini, căpşuni, alune, fragi, zmeură, orez, grâu, fasole, orz, dovleac, soia, ciocolată,
cacao,cafea, unt de vacă

4. Alimente bogate în Mg: brânză de vaci, telemea, caşcaval, peşte alb, orez, arpacaş, fulgi
deovăz, mălai, pâine integrală şi de secară, castraveţi, ceapă verde

5. Alimente bogate în K: cartofi, ridichii roşii, ceapă, roşii, hrean, ţelină, mere, prune,
struguri,piersici, lubeniţă, mure, morcovi, fasole alba

6. Alimente bogate în Cu: brânzeturi, ouă, ficat, pâine integrală şi intermediară, salată
verde,castraveţi, morcovi, ridichii roşii, ţelină, ceapă, ardei

7. Alimente bogate în I:_peşte de mare, untură de peşte, legume frunze, legume

rădăcinăbulbi, nuci

8. Alimente bogate în P: brânză de vaci, telemea, caşcaval, gălbenuş de ou, ficat,

peşte,arpacaş de orz, mălai, pâine integrală, ciuperci, fasole, mazăre

9. Alimente bogate în F:orez, sparanghel, caise, roşii, struguri, cartofi, ridichi, ouă

10. Alimente bogate în Zn :grâu, orz, sfeclă roşie, varză, spanac, roşii, piersici, portocale

Nevoile zilnice de aminoacizi se pot acoperi prin consumarea a 100gr de grâu integral
sauorez nedecorticat. Se recomandă hrana care nu a fost congelată, conservată,
rafinată,evitându-se alimentele care au fost prelucrate industrial cum ar fi zahărul rafinat,
făina albă, uleiul rafinat, conservele.

2
 Se vor consuma numai grăsimi vegetale naturale,unt,margarină sau ulei presat la
rece.Se vor evita alimentele cu conţinut mare de candiu: metal nociv pentru sănătate şi care
provoacăleziuni renale cum ar fi: ciupercile de pădure, organele de porc.

Stabilirea unui plan pentru o alimentaţie sănătoasă-un plan bine gândit poate oferi mai
multeposibilităţi de a alcătui o alimentaţie sănătoasă,raţională şi poate fi benefic nu doar în
cazulcopiilor ci pentru întreaga familie. Părinţii trebuie să alcătuiască un orar alimentar,care
să cuprindă mesele principale şi gustărileintermediare.

Reguli despre o alimentaţie sănătoasă

Se mănâncă încet ,având suficient timp pentru consumarea mâncărurilor fără stres,fără
întreruperi-cu 15-20 minute înainte de masa principală se poate consuma o salată sau un
micaperitiv,pentru a micşora saţietatea-se mănâncă pe săturate,dar nu mai mult,chiar dacă
mâncarea este foarte bună şi gustoasă-se mănâncă la ore fixe-se mestecă mult şi bine,hrana
trebuind fărâmiţată inainte de a se înghiţi pentru a uşura muncastomacului-nu se beau lichide
în timpul meselor,deoarece digestia este mai dificilă,producându-se maimult acid în stomac-
se recomandă împărţirea celor 3 mese principale în cantităţi mai mici,în 5-6 mese pe zi - nu
se mănâncă cu lăcomie, iar porţiile de mâncare să fie moderate de familie.

Tulburări de comportament alimentar

Anorexia şi bulimia sunt tulburări de comportament alimentar.Trăsătura comună

acestor tulburări este preocuparea excesivă pentru forma şi greutatea corpului. Anorexia
consta intr-o dorinta intensa de a fi slab şi o tendinta de a păstra neîncetat o greutatecorporală
scazută.Criteriile de diagnostic pentru anorexia nervoasă sunt urmatoarele:1. refuzul de a
mentine greutatea corporală peste sau la nivelul minimal normal pentru vârstaşi înălţimea
subiectului (scădere ponderală şi menţinerea unei greutăţi corporale mai mici de85% din cea
asteptată;2. teama intensa a subiectului că se va îngraşa, deşi are mult sub greutatea
normală.3. tulburari ale imaginii şi formei corpului datorate importanţei acestora în
autoevaluare, saunegarea gravităţii stării subponderale actuale.În anorexia nervoasă exista o
anxietate specifică,de tip fobic ,ce priveşte posibilul câştig ponderal,inducând tensiune
psihică la oriceameninţare de a pierde controlul asupra comportamentului
alimentar.Anxietatea legata degreutate este negată atât faţă de sine, cât şi faţă de alţii.Bulimia
se caracterizează prin episoade repetate de mâncat compulsiv urmate decomportamente

3
compensatorii inadecvate,cum ar fi vărsăturile autoprovocate, abuzul delaxative, de diuretice
sau de alte medicamente, posturi sau exerciţii fizice excesive.

Criteriile de diagnostic pentru bulimia nervoasă sunt:

1. mâncat frecvent ( aproximativ la doua ore ), consumarea unei cantităţi de hrana mult
maimare decât ar putea ingera alte persoane în aceeaşi perioada de timp şi în condiţii similar

2. sentimentul lipsei de control asupra episoadelor de alimentare excesivă (subiectul simte

canu se poate opri din mâncat şi/sau nu poate controla ce şi cât mănâncă).

3. comportament recurent inadecvat şi compensator menit să prevină creşterea în

greutate:voma provocată, utilizare excesivă de laxative, diuretice sau alte medicamente
pentru slabit; abţinerea de la alimentare, exerciţii fizice în exces.Persoanele care suferă de
bulimie au tendinţa de a-şi autoaprecia valoarea preponderent întermenii siluetei şi ai greutăţii
corporale, nu ai performanţelor lor.

De asemenea, o mare parte dintre aceste persoane au tendinţa de autoevaluare

negativă şimanifestă şi tulburări depresive ce durează de o lungă perioadă de timp.