Harta geografică.

Reprezentarea orizontului local

Reprezentarea suprafeței Pământului se poate realiza prin două mijloace de bază:

Harta este o reprezentarea micșorată a suprafeței terestre, pe baza unui raport care poartă numele
de scară de proporție sau scara hărții. Orice hartă trebuie să cuprindă titlul, scara și legenda.
Scara de proporție reprezintă astfel raportul dintre distanța de pe hartă și distanța din teren.

Scara hărții poate fi redată în două moduri:

a) scară numerică - are forma unei simple împărţiri între unităţi similare de măsură – în cazul
sistemului metric aceea fiind centimetrul. De exemplu, dacă desfacem o hartă pe a cărei coperţi
este trecută scara 1:100.000, un centimetru de pe hartă va însemna 100.000 de centimetri pe
teren, sau şi mai simplu, 1 km. Cu cât numitorul scării este mai mare, cu atât harta va fi mai puţin
detaliată, dar va cuprinde o suprafaţă mult mai mare, şi invers.

b) scară grafică – are forma unor segmente de câte un centimetru cu valoarea în metri sau
kilometri corespunzătoare pe teren.

Titlul hărții face referire la elementele geografice reprezentate.

Legenda cuprinde explicația tuturor semnelor redate pe hartă. De obicei, aceasta este plasată
într-un chenar, într-o margine a hărții. Semnele de pe hartă indică diferite elemente naturale și
antropice (create de către om). Pentru reprezentarea formelor de relief, se folosesc mai multe
metode, cea mai precisă și deci cea mai utilizată fiind metoda curbelor de nivel. Curbele de nivel
sunt linii curbe închise, care unesc punctele cu aceeași înălțime, măsurată de la nivelul mărilor și
oceanelor. Cu ajutorul acestora se poate cunoaște care este înălțimea oricărui punct de pe hartă.
Cu cât curbele sunt mai apropiate, cu atât suprafețele sunt mai înclinate (abrupte), și învers. Între
curbele de nivel sunt tente de culori, mai închise sau mai deschise, care alcătuiesc scara
înălțimilor. Clasificarea hărților În general hărțile se împart în două mari categorii: fizice și
politice. Hărțile fizice redau elementele naturale – munți, dealuri, câmpii, râuri, lacuri, defilee
etc. Hărțile politice redau statele, capitalele și orașele. După scara de proporție, însă, ele sunt: -
hărți la scară mare – au numitorul mic, deoarece suprafețele au fost micșorate de puține ori
(1:500 – 1:200.000). De exemplu hărțile de teren. O categorie specială de hărți o reprezintă
planurile. Acestea sunt realizate la o scară foare mare (1:500 – 1:20.000), pentru a putea
reprezenta elemente de detaliu (străzi, case, instituții, parcuri etc.). - hărți la scară mijlocie – au
numitorul cuprins între 1:200.000 și 1:1.000.000. De ex. hărțile de perete ale țărilor. - hărți la
scară mică - au numitorul mai mare de 1:1.000.000. De ex. hărțile continentelor sau cele care
reprezintă întreaga planetă. După conținut, ele sunt: - hărți generale – dau o imagine de ansamblu
a unei țări, continent sau a planetei; - hărți speciale – redau anumite procese și fenomene naturale
dar și fenomene socialeconomice atât pe suprafețe mai mici, dar şi pe suprafețe mai extinse de
tipul țărilor sau c ontinentelor. De ex. hărțile climatice, geologice, densității populației, hărțile
economice etc. hărți la scară mai mică (1:500.000, 1:1.000.000 etc.). *** Știința care se ocupă cu
întocmirea hărților se numește cartografie. ***

Globurile geografice, în funcție de conținut, pot fi: fizice și politice. – Pe globul geografic fizic
sunt reprezentate mările, oceanele și continentele – cu formele de relief aferente, marile fluvii,
marile lacuri și cele mai importante orașe. – Pe globul geografic politic sunt reprezentate statele
lumii, capitalele acestora precum și marile orașe. Globul geografic Globul geografic este o
reprezentare reală, micșorată și exactă a suprafeței Pământului. Informațiile furnizate sunt însă cu
caracter general și nu oferă elemente de detaliu. Pentru a afla mai multe informații despre un
anumit teritoriu geografic, este necesară harta. Cu ajutorul globului geografic se poate demonstra
forma sferică a Terrei, mișcarea de rotație a Pământului și înclinarea axei terestre față de planul
orbitei. Reprezentarea în plan a globului geografic poartă numele de planiglob.

Curiozităţi !!!

Datorită formei Pământului, lungimea paralelelor scade de la ecuator spre polii geografici; !!!
Toate meridianele sunt egale ca și lungime (40.009 km) deoarece unesc polul nord cu polul
sud. !!! Meridianul ce străbate Observatorul Regal Greenwich (de lângă Londra) a fost luat ca
reper în desfăşurarea valorilor de longitudine, ca meridian de 0°. În acelaşi timp, acesta
reprezintă din octombrie 1884, atunci când a fost adoptat la Conferința Internațională Meridian
care a avut loc în Washington DC, în Statele Unite ale Americii, axul primului fus orar GMT
(Greenwich Mean Time sau Greenwich Meridian Time).

!!! Hiparh (cel mai mare astronom al antichităţii, sec. II î.e.n.) determină durata anului solar,
aplică globului terestru diviziunea de 360°, introduce noţiunile de latitudine şi longitudine şi
elaborează teoria climatelor. !!!

Precizia hărții este data de scara de proporție. O hartă la o scară mai micã este mai exactă, în
sensul că are mai multe detalii. Cele mai precise hărți, folosite pentru reprezentarea orizontului
local, sunt planurile (la care scara este cuprinsă între 1:1 și 1:5 000). !!!

Prima hartă, o tăbliță din lut, datează din 2250 î.Hr. !!! În 1578 Gerardus Mercator (1512-1594)
realizează primul atlas de hărţi topografice având la bază hărţile lui Ptolemeu, reconstituite şi
corectate de el. În secolul XVIII Gian Domenico Cassini (1625-1712) realizează prima hartă
topografică, cea a Franţei, la scara 1:86.400. !!! Prima hartă din România, apărută la Brașov în
anul 1542, a fost executatã de către cărturarul sas Ion Honterus. Aceasta s-a numit Rudimenta
Cosmographica. !!!
Hărțile sunt revizuite permanent, pentru a reflecta schimbările care au loc în teren (șosele noi,
clădiri noi etc.). !!!

Hărțile de teren, numite și hărți topografice, au scări de la 1:10.000 pânã la 1:200.000 și sunt
folosite de specialiști pentru cercetări pe teren. !!!

Hărțile colorate utilizeazã nuanțe ale unei culori. Nuanțele mai închise indică niveluri ridicate.
De exemplu, cu cât altitudinea crește, cu atât culoarea moro se va închide. !!!

O colecție de hărți, grafice și planșe formează un atlas geografic