ACADEMI
ACADEMIA
ADDE
E STUDII
STUDII EC
ECONO
ONOMIC
MICE
E DIN BUCURE
BUCUREȘTI

Facultatea De Finanțe, Asigurări,

Asigurări, Bănci Ș i Burse De Valori

PROIECT FINANȚE
POITICA FISCA! A POONIEI

 
Autori" Agi Acai De#ne
  Velcea An$reea iliana

  SERIA" A
 %RUPA" &'((

    An" I

An uni)ersitar *(&+*(&'
București
 

Re-u.at "
 Polonia este una dintre putinele tari din Uniunea Europeana, care in cadrul crizei actuale, a
mentinut permanent o crestere a PIB-ului. Motivul acestui success este faptul ca politica fiscala
a avut un impact pozitiv asupra ultimilor ani, fiind influentata si de politica inainte de criza.
 Polonia este una dintre exemplele tranziț iei de succes de la o economie dirijată de stat la o
economie de piață. Privatizarea
Privatizarea companiilor mici și mijlocii care au fost controlate de guvern și
dreptul lier de !nfiin
!nființ are de firme noi au permis dezvoltar
dezvoltarea
ea agresivă
agresivă a sectorului privat.
Cu)inte c/eie:
c/eie: Politica fiscala, impozitul pe profit, impozit pe venit , taxa pe valoarea adaugata,
taxe indirecte, taxe directe.

&0Politică #iscală0 Conce1te0 O2iecti)e0 Rol

Politica fiscala reprezinta o componenta esentiala a politicii bugetare considerata ca fiind un
ansamblu de masuri initiale si implementate de guvern, prin intermediul bugetelor publice, in
scopul realizarii si mentinerii echilibrului macroeconomic in economia reala.
Interventia statului, in cazul politicii fiscale isi face simtita prezenta prin intermediul unor 
 procese specific financiar-fiscale
financiar-fiscale precum :

 asigurarea echilibrelor bugetare

 alocarea chelutuielilor bugetare
 formarea prin impozite si taxe a veniturilor bugetare
Politica fiscala poate fi definita si ca o forma de interventie indirecta a statului in economie ,
aplicabila pe piata bunurilor si serviciilor , intervenind cu precadere la ajustarea dezechilibrelor 
macroeconomice interne , modificarea ei fiind dificila si lenta.
In sens larg , politica fiscala este desemnata in cadrul autoritatilor publice de incasare si utilizare
a resurselor indispensabile consumului public , procurarii de servicii si bunuri publice.
Conceptul de politica fiscala are la baza eficienta fiscala si un randament ridicat care va asigura
venituri cat mai mari la bugetul de stat. Aceasta politica are in vedere stimularea activitatii
economice, a investitiilor, asigurarea protectiei sociale si deasemenea sustinerea unui principiu
moral
mor al car
caree cer
ceree res
respect
pectare
areaa dre
dreptu
pturil
rilor
or fi
fiecar
ecaruia
uia in contri
contribut
butia
ia indivi
individual
dualaa la constit
constituir
uirea
ea
veniturilor.
Politica fiscala vizeaza ansamblul deciziilor cu ajutorul
aju torul carora se realizeaza modelarea sistemului
fiscal, din punct de vedere structural si se asigura functionarea acestuia, in scopul obtinerii
finalitatilor dorite de managerii publici cu putere de decizie in acest domeniu.
Autoritatile publice folosesc politica fiscala in scopul obtinerii unor tinte nefiscale , de natura
economi
eco nomicaca pre
precum
cum modifi
modificar
carea
ea pro
proces
ceselo
elorr econom
economiceice ,recti
,rectific
ficarea
area cic
ciclul
lului
ui economi
economicc si
eliminarea dezechilibrelor economice.
Politica fiscala are rol alocativ, astfel aceasta stabileste atunci cand statul trebuie sa intervina in
economie pentru a corija esecurile pietei prin identificarea formelor acestora si deasemeni prin
alocarea eficienta a resurselor pentru evitarea si reducerea lor.
n alt rol indeplinit de politica fiscala, in conceptia economistului !usgrave, este cel distributiv"
acest rol decurge din existent unor inegalitati in repartitia veniturilor care se pare ca este
imposibil de eliminat.
 

#olul politicii fiscale de stabilizare a vietii economice este dependent de politica bugetara
aplicata, precum si de politica de dezvoltare
dez voltare regionala.

$.$ %istem
%istemul
ul fiscal al Polo
Poloniei
niei
Polonia este una dintre putinele tari din niunea &uropeana, care in cadrul crizei actuale, a
mentinut permanent o crestere a PI'-ului. !otivul acestui success este faptul ca politica fiscala a
avut un impact pozitiv asupra ultimilor ani, fiind influentata si de politica inainte de criza.
 ( statistica realizata pe cele )* de tari ale niunii &uropene si al Poloniei indica faptul ca
 politica fiscala a Poloniei este diferita fata de tarile
tarile din &. Acestea sunt cateva difer
diferente
ente :

$. +n cad
cadrul
rul ppoli
oliti
ticii
cii contr
contraci
acicli
clice
ce urm
urmri
rite
te n )
)// și )0 a avut
avut loc
loc creșter
terea
ea chel
cheltui
tuieli
elilor 
lor 
 publice n țrile niunii &uropene, cu 1 puncte procentuale n cele )* de tari. Cheltuielile
 publice n Polonia au crescut ntr-o msur mai mic, la acel moment cu ),2 puncte
 procentuale . !ai t3rziu , n anii )$ și )$$ a existat o crestere lenta de cheltuieli
 publice n cele )* de tari din &. +n Polonia , ns , cresterea a fost semnificativ mai mare
n )$$ .
). 4enit
nituri
urile
le buget
bugetare
are n rap
raport
ort cu PI' a fosfostt relati
relativv consta
constante
nte pe parcur
parcursul
sul peri
perioade
oadeii de
studiuu in & n timp ce n Poloni
studi Poloniaa am vzut o scdere a veni venituril
turilor
or bugetare
bugetare , de și nu a
existatitnici
2. 5ator
5atorit colaps
scd
scderii distinct.
erii PI
PI'
' , venitu
veniturile
rile bug
bugetare
etare di
dinn impozi
impozite
te au sczut
sczut n & alca
alcatuita
tuita di
dinn )*
de țri cu circa $ punct procentual , n ttimpimp ce n Polonia, scderea veniturilor bugetare a
fost semnific
semnificativativ mai mare cu 2 puncte procentuale
procentuale și ntr-o
ntr-o msur mai mare
mare dec3t de
recesiune rezultate din precedent deciziile privind reducerea impozitelor 6 trecerea de la
anul )0 p3n la dou dou impozit parantez
parantezee PI7 : $/8 și 2) 8 , n loc de trei paran
paranteze
teze
fiscale : $0 8 , 2 8 și 9 8 și o reducere a contribuțiilor de pensii, n ) și )* " de
la $2 8 p3n la  8 ; .

Produsul Intern 'rut 6 PI' ;, n Polonia a fost n valoare de 1$*.19 miliarde dolari n )$2.
4aloarea
4aloarea PI'-ul Poloniei valoreaza la ,/2 la sut din economia mondial. PI'-ul
PI'-ul n Polonia in
medie a fost de ))0.2) miliarde de dolari din $0/1 p3n n )$2, ajung3nd la cea mai mare
valoare
valoare din tot timpul
timpul de 1)0.9 mil
miliar
iarde
de %5 n )/ și un minim
minim record
record de 2,0
2,0 %5
miliarde
Polonia aninregistrat
$0/*. PI'-ul n Polonia
de-a lungul este raport
ultimilorraportat
at de ctre
ani cresteri <rupul 'ncii
economice !ondiale
succesive, . urmeaza:
dupa cum
1,98 6)9;, 2,18 6)1;, ,$8 6);, ,18 6)*;, 1,8 6)/;, $,/8 6)0;, 2,08 6)$;,
9,28 6)$$;, ),8 6)$);" $,8 6)$2;.
 

Cresterea economica
economica
7.00%
6.00%
5.00%
Cresterea economica
4.00%
3.00%
2.00%
1.00%
0.00%
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

5in $00/ polpoliti

iticil
cilee mon
moneta
etare
re si fis
fiscal
calee din Poloni
Poloniaa au fos
fostt formul
formulate
ate de ct
ctre
re aut
autori
orit
tțile
monetare și fiscale distincte și independente.
+n Pol
Polon
onia
ia,, mixu
mixull de polpolit
itic
icii a fost
fost n mare
mare msu
msurr det
deter
ermi
minat
nat de percep
percepții
iile
le au
auto
tori
rit
tțil
ilor 
or 
monetare și fiscale ale credibilitatii
credibilitatii reciproce.

$.) 5eterminanti de politica monetara

5in $000
$000 'anca =ațion ional
al a Poloni
Poloniei ei 6 ='P ;, a baz
bazat
at poli
politic
ticaa pe țintire
intireaa direc
direct
t a inflației
iei,,
consolid3nd
consolid3nd astfel
astfel aangajam
ngajamentul
entul ffaaț de obie
obiectivul
ctivul stabi
stabilit
litții prețurilor.
urilor.
  5eși in cir
circum
cumsta
stante
nte impre
imprevizi
vizibil
bile,
e, obi
obiect
ective
ivele
le pe ter
termen
men scurt nu au fos fostt realiz
realizate
ate,, se par
paree
foartee probab
foart probabil
il ca ținta de iinfla
nflație pe termen
termen mediu sstabil
tabilita
ita pentru
pentru sf3rșitul an
anului
ului )
)22 a fost
atinsa. Aceasta,
Aceasta, la r3ndul su, a trebuit s consolideze
consolideze credibilitatea bncii centrale. >r a atinge
aceast realizar
aceast realizare,
e, 'anca =ațional a Poloniei a fost adesea acuzata de efectuarea
efectuarea prea stransa a
 politicii monetare, și acord3nd o atenție insuficient pentru alte evoluțiile economice, dar si
mentinerea ratelor dob3nzilor prea mare.
 

200 200 200 200 200 200 200 201 201 201
3 4 5 6 7 8 9 0 1 2
A.Structura % din P!
veniturilor
"#enituri 14.6 13.9 14.7 15.1 14.8 14.3 13.0 13.6 14.0 13.9
indirecte
$#A
$# A   7.7 7.
7.7 8.
8.4 8.6 8.5 8.4 7.1 7.8 8.3 8.5
Accie   3.2 3.1 3.0 3.1 2.8 2.7 2.7 2.8 2.8 2.7
Alte im&oite 2.3 2.4 2.6 2.7 2.7 2.4 2.2 2.1 2.0 1.7
&e &roduse
'inclusive
im&ort(
Alte im&oite 1.3 0.7 0.7 0.7 0.8 0.8 0.9 0.9 0.9 1.0
&e &roductie
"#enituri 8.5 8.3 8.3 8.6 9.5 9.7 9.0 8.9 8.9 9.4
directe
m&oit &e 5.2 5.0 5.1 5.3 5.5 5.6 5.7 5.6 6.1 5.9
venit
m&oit &e 2.8 2.9 2.7 2.9 3.6 3.7 2.9 2.8 3.2 2.8
&ro)t
Alte im&oite   0.5 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.5 0.7
"Contri*utii 8.6 8.3 8.4 8.4 8.5 8.8 9.0 9.1 9.4 9.1
sociale
An+a,atori   4.6 4.6 4.7 4.5 4.8 4.9 5.0 5.2 5.5 5.1
An+a,ati   3.4 3.2 3.2 3.6 3.5 3.5 3.6 3.5 3.5 3.6
i2er 1ro#esionisti 0.5 0.4 0.5 0.3 0.2 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3
si neanga3ati
TOTA   31.6 30
30.5 31.4 32.1 32.8 32.8 31.0 31.5 33.2 32.4

B0 Structura % din P!

#unctiei econo.ice
Consu.   12.1 12
12.1 12.9 13.2 12.6 12.3 10.9 11.7 12.2 12.1
Munca   12.0 11.7 11.9 12.2 12.4 12.6 13.0 13.2 13.9 13.4
 Anga3ati   11.4 11
11.0 11
11.2 11.4 11.6 11.7 12.0 12.2 12.7 12.2
  Pl
Plati
atite
te $e cat
catre
re 4.6 4.6 4.7 4.5 4.8 4.9 5.0 5.2 5.5 5.1
anga3atori
  Pla
Platite
tite $e catre 6.7 6.4 6.5 6.9 6.8 6.8 7.0 6.9 7.2 7.1
anga3ati
 Nonanga3ati   0.6 0.7 0.7 0.8 0.9 0.9 1.0 1.0 1.2 1.2
Ca1ital   7.5 6.
6 .7 6.
6 .6 6.8 7.7 7.9 7.0 6.6 7.2 6.8
Ca1ital si a#aceri   4.7 4.6 4.4 4.4 5.2 5.5 4.6 4.3 4.9 4.4
  Ven
enitu
ituri
ri $in 2.8 2.9 2.7 2.9 3.6 3.7 2.9 2.8 3.2 2.8
cor1oratii
  Ven
enitu
ituri
ri $in   0.9 0.8 0.8 0.7 0.9 1.0 1.0 0.7 0.9 0.9
 

gos1o$arii
  Venituri
enituri $in 1.0 0.9 0.9 0.8 0.7 0.8 0.8 0.7 0.7 0.7
acti)itati
in$e1en$ente
4inclusi) SSC05
Stocurile $e a)ere 2.8 2.1 2.2 2.3 2.5 2.4 2.4 2.3 2.3 2.4
$e ca1ital

C0 Ta6ele $e % din P!

.e$iu
Ta6e $e .e$iu   3.0 3.0 3.0 2.9 2.8 2.6 2.5 2.5 2.4 2.2
Energie   2.2 2.1 2.0 2.0 2.0 1.9 1.9 1.8 1.8 1.7
  $
$in
in car
care 1.9 2.0 1.9 1.9 1.9 1.7 1.8 1.7 1.7 1.6
i.1o-ite 1e
co.2usti2il
Tr
Trans1o
ans1ort
rt 4e6cl
4e6clus
us 0.8 0.9 0.9 0.9 0.9 0.7 0.6 0.7 0.6 0.5
co.2usti2ilul5
Poluare7resurse   0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.01 0.01

D0 I.1o-ite 1e % din P!

1ro1rietati
  I.1
I.1o-i
o-ite
te 1e 1.2 1.2 1.3 1.3 1.4 1.3 1.2 1.2 1.3 1.4
1ro1rietati
  Ta
Ta6e
6e recurente 0.5 0.5 0.6 0.6 0.6 0.6 0.6 0.6 0.7 0.7
asu1raa 2unuri
asu1r 2unurilor
lor
i..o2ile
  Alte i.1o-ite 1e 0.7 0.6 0.7 0.7 0.8 0.7 0.6 0.6 0.6 0.7
1ro1rietati

E0 Ratele $e % din P!

i.1o-itare
i.1licite
Consu.   18.9 18
18.8 19.7 20.0 19.1 18.2 16.7 17.6 18.2 18.1
Fo
Fort
rtaa $e .u.unc ncaa 22.9 22.3 22.4 23.1 23.7 23.5 23.6 24.2 25.4 25.4
anga3ata
Ca1ital   31.9 27.7 29.3 30.6 33.3 37.3 32.4 28.2 31.7 29.5
  Venituri
enituri $in 19.9 19.0 19.4 20.0 22.5 25.8 21.3 18.4 21.5 19.0
ca1ital si a#aceri
  Cor1oratii   20.3 20
2 0.1 21
21.4 22.8 27.4 36.0 21.8 18.2 22.6 20.9
  %os1o$arii   12.3 9.4 8.2 7.3 7.5 7.7 12.0 9.5 9.7 8.2
Cresterea PIB -0.9 1.
1 .6 0.8 1.4 2.4 0.00 -2.9 1.9 -1.3 -3.2
real 4rit. anual5

*0 I.1actul 1oliticii #iscale

 

5up cderea comunismului, Polonia a urmat o politic de liberalizare a economiei și astzi este este
unull din
unu dintre
tre exem
exempleplele
le tranz
tranziiției de succes
succes de la o econ economi
omiee dirdirija
ijat
t de stat
stat la o econom
economie ie de
 piaț. Privatizarea co companiilor
mpaniilor mici și mijlocii care au fost controlate de guvern și dreptul liber 
de nființare de firme noi au permis dezvoltarea agresiv a sectorului sectorului privat.
 Ca o consecin
consecinț, au apruaprutt și org
organiza
anizații de apr
aprare
are a drep
drepturil
turilor
or consumator
consumatorilor ilor.. #es
#estruct
tructurarea
urarea
și privatizarea
privatizarea ?sectoarel
?sectoarelor or sensibil
sensibile@e@ precum indus industria
tria minier
minier, , metalurgi
metalurgic, c, cile ferate și
energia au fost demarate ncep3nd din $00.
+ntree anii )* și )$, <uvernul Pol
+ntr Poloniei
oniei a planuit s lis listeze
teze douzeci de companii
companii public
publicee pe
 bursa polonez, inclusiv companii din industria minier. P3n n )*, cele mai mari privatizri
au fofost
st v3n
v3nzazare
reaa com
compan
panieieii națioional
nalee de te tele
lecom
comun unic
icaații
ii,, 7ele
leo
omumuniniac
acjaja Pol
Pols
sa,
a, ctr
ctree
operatorul
operat orul >r
>rance
ance 7Bl7BlBcom
Bcom n anu anull ) și v3nzarea
v3nzarea a unui pro procent
cent de 28 din din acțiunil
iunilee celei
mai mari bnci a Poloniei, P( 'an Polsi, pe 'ursa din 4arșovia n anul )9.
+n domeniul agriculturii, Polonia Polonia dispune de un numr mare de ferme private, av3nd potențial de
a deveni cel mai important stat productor de alimente din ntreaga niune &uropean. &xist
ns o serie de probl
probleme,
eme, legate n special de lipsa investițiilor n anumite sect sectoare
oare economice.
economice.
#eform
#ef ormele
ele struc
structur
turale
ale din domeni
domeniul ul asiste
asistennței medical
medicale, e, a educ
educaației
iei,, din si
siste
stemul
mul de pensii
pensii,,
 precum și din administrația de stat au sf3rșit prin a provoca o mare presiune fiscal asupra
contribuitorilor polonezi.
Creșter
terea
ea PI'
PI'-ul
-uluiui a fost ppute
uterni
rnic
c și sta
stabil
bil ntr
ntree anii $002
$002 și ),
), cu o perioad
perioad scurt
scurt de
ncetinire a ritmului n intervalul )$-)). Perspectiva integrrii mai apropiate n niunea
&uropean
&urope an a determ
determinat
inat o dezvol
dezvoltare
tare eco
economic
nomic su sussținut
inut,, cu o creștere anua anual
l de 2,*8 n )2,
faț de numai $,98 $,98 n )). +n aanul nul )9, cr creeșterea PIPI'-ulu
'-uluii a fost de 1, 1,98,
98, n )1 D 2,2 2,28,
8, n
) D ,$8. Pentru anul )*, guvernul guvernul a prognozat o creștere economic economic de ,1-*8. Polon Poloniaia a
nregistrat n )/ un Produs Intern 'rut de 12 miliarde dolari, n timp ce PI'-ul per cap de
locuit
loc uitor
or a aju
ajuns
ns la $*.
$*.1
1 dolar
dolari.
i. +n anul
anul )
)0, 0, Poloni
Poloniaa a nrnregi
egistr
strat
at o creșter
teree eco
econom
nomicic de
$,*8, fiind
fiind singur
singuraa țar din niu
niunea
nea &uropea
&uropean n care a nregi
nregistrat
strat cr
creeștere econ
economic
omic n acel an,
n timp ce toa toate
te celel
celelalt
altee sta
state
te membr
membree se aflau n recesi recesiune
une.. 5eși econom
economia ia polonez
polonez se aflafl
astzi ntr-un proces de dezvoltare rapid, exist nc multe provocri. Cea mai important
sarcin economic n viitor este pregtirea economiei pentru a permite Polonia s ndeplineasc
criteriile necesare
necesare pentru adoptarea euro ca moned național.

80 Structura și $e-)oltarea )eniturilor #iscale

+n Polonia sarcina fiscal global n )$) a rmas aproape de )$$ nivelul la 2),18 din PI'
6creștere de ,)
,)8;,
8;, și a rmas
rmas aproape ddee media 
niunii
niunii &uropene,
&uropene, cu * punct
punctee procentuale
procentuale sub
 ponderea medie 620,98;.
Impozitele indirecte in anul )$) 6$2,$8 din PI'; au reprezentat 9,98 din totalul veniturilor 
fiscal
fiscalee și cont
continu
inuaa s joace un rol mai impor
important
tant dec3
dec3tt imp
impozi
ozitel
telee direct
directe,
e, care, n )$
)$),
), au
crescut cu )),28 veniturile fiscale totale.
Aceast
Ace ast ten
tendin
dinț mer
merge
ge mp
mpotr
otriva
iva tendinței ni
niuni
uniii &ur
&uropen
opene,e, impozi
impoziteltelee indire
indirecte
cte si cel
celee
indirecte alctuiesc 29,18 și respectv 22,98 din totalul impozitelor. Cu toate acestea, tendința
ar putea fi la un moment de cotitur cum, n )$), cota de impozit indirect a sczut cu aproape
28 faț de ) )$$
$$,, n ti
timp
mp ce poponde
ndere
reaa im
impoz
pozit
itel
elor
or di
dire
rect
ctee a cres
crescu
cutt cu apapro
roap
apee cu $8
$8..
Contribu
Contr ibuțiile soci
sociale
ale in anul )$) 6$),28 din PI'; a reprezentat
reprezentat pentr
pentruu mai bine de o treime din
totalul veniturilor fiscale n )$) 62*,*8;, ceea ce este 1,9 puncte procentuale peste media
niunii europene 62),98;.
 

Ponderea ncasril
Ponderea ncasrilor
or colectate de administ
administrarația descentra
descentralizat
lizat a cresc
crescut
ut constant de la cea mai
mare reforma administrativa
administrativa din $000, iar legea finanțelor locale adoptata n anul )9 60,$8 n
$000;. &a a rmas stabil din )*, oscil3nd n jurul valorii de $28 6$),*8 n )$);. Alocarea la
guvernul central 690,)8 n )$);, a rmas, de asemenea, stabila n perioada luat n considerare.
Actiunile acumulate la asigurrile sociale de fonduri s-au opritun trend descendent n )$$,
atunci
atunci c3nd au fost de 21,8, și au crescu crescutt la 2*,98
2*,98 n )$). Povar
Povaraa fisca
fiscal
l tota
total
l a sc
sczut
zut
 progresiv de la 2*,$8 din PI' n $001 la 2$,18 n )9, reflect3nd n mare parte reducerea
impozitare statutare. In contrast,perioada )1-)* a fost caracterizat de o creștere a
ratelor de impozitare
raportului PI'-ului de impozitare, care a atins un nivel de 29,/8 n )*. Aceast puternic
tendin
tendinț asc
ascende
endent
nt a fosfostt determinat
determinat n mare partpartee de o creșter
teree a venitu
venituril
rilor
or din 74A
74A ca
urmare
urm are a unui consu
consum m intern
intern pute
puterni
rnicc și de o creșter
teree robus
robustt a veni
venitur
turil
ilor
or PI7 ca urmare
urmare a
creșter
terii
ii oocup
cupri
riii fo
forrței ddee munc
munc..
#aportul fiscal n PI' a ssczut
czut ntre )/ și )0, cea mai mmare
are parte din cauza schim
schimbrilor
brilor n
PI7 care a implicat o pierdere net din veniturile bugetului provenind din impozite directe.

Intre anii )0-)$), raportul

Intre raportul de impozit n PI' a crescut de la pu țin 2$,/8 n )0-)$, pri
prinn
2),28 n )$$ la 2),18 n )$), probabil n legtur cu majorarea cu $ punct procentual a
cotelor de 74
74A
A legale care au avut loc n )$$. +ntr-adevr 74
74A
A-ul veniturilor a crescut cu $$,/8
n anul )$$
)$$ 6și cu $,
$,)8
)8 n )$;
)$;,, n timp
timp ce a sczut cu 1,$8 n )$)
)$),, compa
comparat
rativ
iv cu )$$
)$$..
!ai mult, veniturile din 74A PI' a sczut de la /,8 n )$$ la *,28 n )$).
Ponderea principalelor sectoare de activitate la formarea PI': agricultura 6),/8;, industrie
62,*8;, servicii 619,98;.
 

Investitii straine ale Poloniei sunt: 0,0 miliarde &# 6)9;, /,)/ mld &# 6)1;, $1 mld
&#6) ;, $),/ mld &# 6)*
&#6) 6)*;; $,) mld &# 6)/;, /,2 mld &# 6)0;,
6)0;, *,12/ mld
&# 6)$;, $2,1* mld &# 6)$$;, 0,0 mld. &# 6)$);.

+0 I.1o-
I.1o-it
itar
area
ea co
cons
nsu.
u.ul
ului
ui,, .unci
.unciii si ca1i
ca1ita
talu
lulu
lui0
i0 Ta6e $e .e$i
.e$iu
u si i.
i.1o
1o-i
-ite
tele
le 1e
1ro1rietate
Impozitel
Impozi telee de consum
consum din Polonia
Polonia refl
reflect
ect tendin
tendința niunii
niunii europene"
europene" dup anul )0 )0 s-a
s-a
remarcat
remar cat o ușoar scdere
scdere la $$,*8 din PI' iar apoi a cresc
crescut
ut in anul )$ p3n la nivelul de
$),18 din PI' și a continuat s creasc la $),8 n anul )$$.
Cu toate acestea,
acestea, n )$), indicele taxelo
taxelorr de consum a sczut la $$,/8 din PI' 6n tim timpp ce
media ponderat a niunii europene a rmas stabila n )$$ iar in anul )$) la nivelul de
$$,)8;. Acest lucru se reflect, de asemenea n I7# corespunztor, care s-a situat la $0,28 n
)0 6cel mai mimicc din )9;
)9;,, dar a rev
revenit
enit la )
),18
,18 n )$
)$ și ),/8 nn )$$,
)$$, a șa cum a fcut
fcut
media & 6la $0,*8 n )$ și $0,08 n )$ )$$;.
$;. I7# pe consum
consum,, aflat pe pe un trend
trend descresctor 
de la $001-)
$001-)$,$, a luat naster
nasteree ca urmare
urmare a unui 7 744A puterni
puternicc și creșter
terea
ea veni
venitur
turilo
ilorr dup
intr
introducere
oducerea a accize
accizelor
lor taxelor șterea cotelor de 74
)), creșterea ratelor legale depe74A
energie,
74 A cu $ cre
punct 74A
procentual nn )$$, A pentru anumite
anumit
extinderea e elemente
bazei 74A, n
de 74A și
n urma aderrii Poloniei la &. %cderea din )0 a fost cel mai probabil cauzat de un nivel de
consum
con sum mai mic, declandeclanșata de crizacriza econom
economic ic,, scader
scadereaea venit
venituri
urilor
lor sca
scadere
dereaa din 7474AA și
accizele, dar și schimbarea structurii ncasrilor de 74 74AA 6trecerea ctre produse și servicii taxate
la un tarif
tarif pr
prefere
eferennțial;
ial;..
Impozi
Imp ozitel
telee pe munc,
munc, n valoavaloare
re de $2,$
$2,$8 8 din PI' PI',, sunt pe locullocul șapte-
apte- cel mamaii mici di
dinn
niunea europeana, media acesteia ),$8. 5e fapt, in in ultimii $ ani, Polonia a experimentat o
tax
axaa semni
emnififica
cati
tiva
va,, trece
recerrea de la im impopozi
zittarea
area mun unci
ciii 6-2.
6-2.00 pupunc
nctte proc
procen
entu
tual
ale;
e;..
I7# pe munca a fost n continu scdere, $ ani de v3rf n ) 621,98;, pentru a urca la 2),8
n )$$
)$$ și la 22,022,088 n )$))$).. Impozitul
Impozitul pe m munca
unca 6 la $$8
8 din sal salariul
ariul m
mediu
ediu la o ssingur
ingur
 persoan fr copii; s-au ridicat n )$) la 21,18, o creștere de $,$8 faț de )$$ 29,28 29 ,28 din
costului
costu lui forței de munc. 5e asemenea, este cel mai mic impoz impozit it pe munca din regiune, n cazul
n care țri vecivecine
ne precu
precum m %lovac
%lovacia
ia 620,
620,8;,8;, #epu
#epubliblica
ca Ceh 69),98;,
69),98;, nga
ngariaria 690,98; și
690,98;
<erman
<er maniaia 690,*8;
690,*8;.. +n )$) I7 I7## pe cap
capita
itall a fost
fost de $08 - cu mult mult sub mediemedie ponderat
ponderat a
statelor membre
membre pentru care exist date disponibile. Creșterea a continuat sa se nregistreze nregistreze dup
anul )9, cand de la valoarea de $0,8 a ajuns la )2,$8, in in )/, fiind valoare de varf.
#aportul dintre taxele de m mediu
ediu n PI' a urmat un trend crescator din $001 și a atins apogeul nn
)-)* la ),*8, iar apoi a rmas la nivel de ),8 ntre ntre )/ și )$$"sczand
)$$"sczand ușor p3n llaa ),1
8 n )$).
4eniturile fiscale de proprietate n Polonia n raport cu PI' n )$) 6 $,2 8 ; au fost sub media
 ponderata a niunii europene de ),2 8.
Impozitul pe proprietate a reprezentat 2,08 din veniturile fiscale totale n )$), fiind este sub
media ponderat a niunii europene 6 1,* 8 ; .

'0 Princi
Princi1alele
1alele re#or
re#or.e
.e re
recent
cent i.1l
i.1le.ent
e.entate,
ate, 99n
n curs $e $es
$es#ă
#ă urare sau a anun ate
ș ț
 

+n august )$, guvernul polonez polonez a adoptat Pla Planul

nul financi
financiarar multian
multianual
ual ce propun
propunee o crestere
crestere
impozitelor
impozi telor indir
indirecte
ecte 6aproxim
6aproximativativ ,98 din PI';. ( seri seriee de msur
msurii n zona 74A74A a intrat n
vigoare n )$$, dintre care cele mai importante este creșterea temporar 6pentru anii )$$-)$2;
a cotele de 74A cu $ punct procentual, de la *8 la /8, iar de la ))8 la )28. +n )$2 aceste rate
crescut
cre scutee tempor
temporar ar au fos
fostt pre
prelun
lungit
gitee pent
pentru
ru per
perioa
ioada
da )$9
)$9-)-)$.
$. +n acel
acelaași timp,
timp, o noua
noua cota
cota
redusaa de 18 a fost in
redus introdu
troduss pentru
pentru alime
alimentente de baz. !ai !ai mult
mult,, din )$) cotele
cotele de 74A
74A
 pentru anumite produse, inclusiv dispozitivele medicale, mbrcminte și accesorii de
mbrcmint
mbr cmintee pentr sugarii și nclțmint
pentruu sugar mintee pentr
pentruu copii, a cresc
crescut
ut de la /8 la )28.
)28. 5in )$2)$2,,
rata de )28 se aplica pentru arte, meserii și servicii postale non-publice.
<uvernul
<uvern ul a cresc
crescutut trept
treptatat ratele
ratele accizel
accizelor
or privi
privind
nd produsele
produsele din tutun
tutun 6cu 98 pe an;, an;, dar și
 pentru combustibili 6 combustibil pentru motor, diesel si intrinseci bio-componente;. A Accizele
ccizele pe
combustibilul auto au ramas neatinse pe perioada )*-)$$, dar n )$) acciza la motorin a
crescut
cresc ut substanțial. +n conformita
conformitate te cu 5irec
5irectiva
tiva pentru &nergi
&nergie, e, din )$) accizele de asemenea,
asemenea,
sunt aplicate llaa crbune, lignit și cocs, p3n n prezent scuti scutite.
te.
+n mai )$ guvernul polonez a introdus reforme la sistemul de pensii atunci c3nd transferuri la
fondurile private de pensii administrate
administrate au fost tiate de la *,28 la ),28 din salariile salariile angajaților 
și diferența de 18 a fost red redirec
irecționat n sis
sistemul
temul publ
public
ic de pensionar
pensionaree a persoanelor varvarstni
stnice.
ce.
Eegea privind fondurile de pensii a fost modificat din nou n decembrie )$2, cu ncepere de la
$ >ebruarie
>ebruarie )$
)$99 dorin
dorindd s creasc
creasc ușor cont
contribu
ribuția la ffondul
ondul de ppensii
ensii p3n la ),028
),028 dintr-
dintr-un
un
salariu.
Pe baza acestei legi toti membrii prezenti ai fondurilor de pensii administrate privat vor avea
dreptul
drept ul de a renunța la fondul de pensii pentr pentruu a alege un regim de securitate
securitate social
social n locul
aceluiaa 6prim
acelui 6primaa alegere a ttrebuit
rebuit ss fie ntre
ntre april
aprilie
ie și iulie
iulie )$9 și apoi la fiecare
fiecare doi ani;.
ani;. In
fu
funct
nctie
ie de acaceaeast
staa aleg
aleger
eree scd
scdeaea n conti
continunuar
aree n cocont
ntri
ribu
buții pe
pent
ntru
ru fofondu
nduri
rile
le de pepens
nsii
ii
administrate privat poate s apar pentru membrii care vor rm3ne n sistemul de fonduri care va
fi transferat la fonduri. !ai mult dec3t at3t, pe baza acestei legi fondurile private de pensii
administrate vor transfera aproximativ jumtate din activele lor, compuse din obligatiunile
guvernului la sistemul public de pensii pentru oamenii varsnici n cazul n care obligatiunile vor 
fi rambursate. 7ransferurile rezultate au fost estimate la aprox. 2*,1 miliarde euro 6circa *8 din
PI';.

:0I.1o-itul 1e )enit
Accentul principal al msurilor fiscale ntreprinse de la $001 in domeniul PI7 a fost privind
nchiderea lacune fiscale, reducerea scutirilor
scutirilor,, și simplifi
simplificarea
carea legii. !ai mult dec3t at3t, ratele
PI7 au fost reduse de patru ori din $001. Pentru a contrabalansa declinul in progresivitatea PI7- PI7-
ului n ultimii ani, baza de impozitare a fost extins prin eliminarea unui numr de deduceri
fiscal
fiscale,
e, perceput
perceput ca denat
denatur3n
ur3ndd consu
consumul
mul,, economia
economia și deciz deciziil
iilee de inv
invest
estiiții, pre
precum
cum și prin
includerea beneficiilor extrasalariale și prestațiilor n natur n cadrul venitului impozabil.
5in )0 Polonia aplic dou cote de impozitare, respectiv $/8 și 2)8. #ata legal inferioar se
aplic in marea majoritate a contribuabiliilor,
contribuabiliilor, cei care ntr-un
ntr-un an anumi
anumitt fiscal au c3știgat /1 1)/
PE= sausau ma
maii puțin 6a6apro
proxim
ximati
ativv )  &#(&#(;. ;. 5i
5ivid
vidende
ende și plțile ddee dob3
dob3nzinzi ssunt
unt supus
supusee
unui impozit final
final reținut la sur
surs,
s, la o rat de $08.
Eiberii
Eiber ii profe
profesioni
sionisti
sti și contri
contribuabil
buabiliiii ce desfșoar actiactivitat
vitatea
ea economic
economic pot opta pentr pentruu $08
impozitt forfet
impozi forfetar.
ar. &
&xist
xist 9)0  de ntreprinderi
ntreprinderi care desf
desfșoar actiactivit
vitți independ
independenteente care au
 

 pltit impozit forfetar n anul )$), comparativ cu 22)  de ntreprinderi independente care au
 pltit impozit folosind scar progresiv.
Polonia acord o alocație personal de 11.) PE= 6n jjur
ur $2 &#;.

Structura impozitelor directe % !"#$

25

20

15

10

0
2 00 3 2 004 2005 2006 2007 2008 2 00 9 2 01 0 2 01 1 2 01 2

"mpoz
"mpozit
it pe enit "mpoz
"mpozit
it pe pr
pro&t
o&t 'lte
'lte im
impoz
pozite
ite Contri(u
Contri(utii
tii social
sociale
e

;0 I.1o-itul 1e 1ro#it
%istemul polonez de impozitare pe profit este unul clasic. Profitul este complet impozitat la nivel
de companie, cu rata de $08, cu profitul
profitul distribuit
distribuit impozitat
impozitat din nou 6$08;, prin interm
intermediul
ediul
unuii im
unu impozi
pozitt fi
final
nal cu
cu reține
inere
re la ssurs
urs n m
m3ini
3inile
le acțion
ionari
arilor
lor ind
indivi
ividual
dualii și acționa
ionarii
rii care
care dețin
 juridic mai puțin de $8 din capital.
Contribuabilii persoane juridice care au sediul social sau isi gestioneaza afacerea de pe teritoriul
Poloniei sunt supusi impozitarii pe venitul societatiiFimpozitul pe profit al companiei 6Corporate
income
#ataa CI7
#at tax;.
le =ivelul
legal  esteimpozitului
gal apl
aplicabil este
icabil de $08.
pe venit și c3știg
tiguri
urile
le de capi
capital
tal.. C3știguri
tigurile
le de capi
capital
tal sunt
sunt
adaugate la totalul veniturilor
veniturilor ordinare. 5reptul fiscal
fiscal prevede o list de chel
cheltuieli
tuieli nedeductibile.
Pierderile fiscale pot fi rreportate
eportate pentru cinci ani consecutivi. Compensarea nu poate depși 18
din pierdere
pierdereaa n fieca
fiecare
re an. +n ceea ce pri prive
vește cadrul anti
anti-ev
-evita
itare,
re, un regim
regim de capcapita
itali
lizare
zare
subțire este n loc. Cadr
Cadrul
ul de reglementare pentru impozitul pe profit este st stabilit
abilit n proiectul de
lege din $00). 5e atunci, o serie de msuri au fost luate n domeniu, dintre care cele mai
semnificative au constat in reducerea treptat a ratei CI7 de la v3rful de 98 n mijlocul anului
$00 la curenta valoare de $08 n vigoare din )9.
Aceste reduceri au urmat tendința general n alte țri ale & de reducere a ratelorratelor de impozitare
și lrgirea bazelor de impozitare. Impozitul polonez CI7 de baz a fost lrgit prin limitarea sau
eliminarea diferite scheme de stimulare. =umrul de programe de amortizare a fost redus drastic.
 

  %ursa: http:FFGGG
http:FFGGG.tradingeconomics.comF
.tradingeconomics.comF

*.$ Impozitul pe dividende

+n contracte sunt adoptate diferite cote de impozitare, care limiteaz valoarea impozitului care ar 
 putea fi impus de ctre țara de origine. n
nele
ele acorduri prevd o cot unic, de exemplu de 18,
$8 sau $18. Cu toate aceste marea majoritate a contractelor prevd dou cote, n timp ce
 pentru dividendele pltite persoanelor fizice se aplic o cot mai mare.
<0 TVAul si acci-ele
5in )$$ cota standard de 74A n Polonia este de )28, aplicata initial pentru o perioad de
tranzi
tranziție de 2 ani și se apli aplic
c la cele mmai
ai mul
multe
te bunuri
bunuri și serservic
vicii.
ii. Cu ttoat
oatee acest
acestea,
ea, n )$
)$22
 perioada tranzitorie pentru rata de )28 a fost prelungita pe inca 2 ani de zile )$9-)$. &xist
rate reduse
reduse ddee /8 6aceast
6aceast rat este, de ase
asemenea,
menea, ttranzit
ranzitorie
orie ppee )$9-)$;
)$9-)$; și 18, precum și
rata 8. #ata
#ata de 18 nlocuiește, ntr-o
ntr-o anumit
anumit msur, ratarata super-
super-redusa
redusa de 28, care a expira
expiratt
la 2$ decembrie )$, mpreun cu rezilierea contractului de tranzi ție pe reducerea ratei 74A 74A la
anumite bunuri și servi
servicii
cii acordate Poloniei, la momentul de aderare la niunea europeana.
Polonia aplic accize la carburanți 6incl6inclusiv
usiv petrol
petrol,diesel,
,diesel, gaz lichefiat, gaze naturale și crbune;,
electricitate, alcool
alcool și buturi alcoolice 6vin, bere;, produse din tutun și autoturisme.
autoturisme. #atele sunt
exprimate n termeni procentuali sau ca sume n PE= pe unitate fix. Accizele la gaze naturale au
fost introduse n noiembrie )$2 urmeaz expirarea scutirii prevzut de 5irectiva )2F0 F C&.
Impozitarea gazelor naturale ar putea aduce venituri bugetare suplimentare de cca. $$/ milioane
PE= 6)1-2 de milioane
milioane de euro; pe an, n funcție de utilizare
utilizareaa efectiv a scutirilor
scutirilor prevzute
prevzute
 pentru gospodrii și alte destinatii.
+n plus, cotele reduse se aplic pentru anumite bunuri și serviciservicii:
i:
H 18
18-- prprin
intr
tree al
alte
tele
le pent
pentru
ru anumi
anumitete pr
produ
oduse
se alim
aliment
entar
are,
e, inincl
clus
usiv
iv prod
produs
usel
elee al
alim
imen
enta
tare
re
neprelucrate
neprel ucrate și anumit
anumitee buturi 66de
de exempl
exemplu,u, plante ar
aromati
omatice,
ce, pește, carn
carne,
e, produse llactate
actate,, de
 panificație, produse de patiserie, ou, sucuri;, crți tiprite sau publicate pe discuri sau casete
H /8- printre altele
altele pentru anumi
anumite
te produse alialimenta
mentare
re și buturi carcaree nu sunt acoper
acoperite
ite de alte
tar
tarife
ife,, țnoi
locuin struct
structuri
e sociale, uri de locui
transport
transportul nțepasageri,
locuin
ul de
și ser
servici
viciii de const
construc
sserviciile
erviciile deruc
ții de locuin
res locuințe cuprins
restaurant.
taurant. cuprinsee n program
programul
ul de
 

&xportul de bunuri, livr

&xportul livrri
ri intra
intracomuni
comunitare
tare de bunuri și servici
serviciii de transpor
transportt interna
internațional sunt
supuse la
la rata 8, n anum
anumite
ite condiții.

=0 Contri2
Contri2u
uții so
socia
ciale
le
At3t angajat
angajatorii
orii cat și angaja
angajații tr
trebuie
ebuie s
s plt
plteasc
easc contri
contribu
buții pentru
pentru sistem
sistemul
ul soci
social
al de pe
pensii
nsii la
ra
rate
te egale
egale de 0,*
0,*8 8 di dinn remu
remunenera
rația brut
bruta.
a. Cont
Contri
ribu
buții
iile
le angaja
angajațil
ilor
or sunt rețin inut
utee de ctr
ctree
angajator. &xist un plafon pentru contribuțiile la sistemul de pensii și asigurarea de invaliditate
egala cu echivalentul anual de 2 salarii medii lunare proiectate n anul calendaristic, dincolo de
acestt prag cont
aces contrib
ribuuțiil
iilee sociale
sociale mențion
ionate
ate mai su
suss nu mai sunt pl plti
tite.
te. Pe l3ng
l3ng sist
sistemu
emull
obligatoriu exist posibilitatea de a opta voluntar pentru planurilplanurilee de pensii și aasigurri
sigurri de viaț
 private ale angajatilor. %istemul de securitate social de asemenea, include: contribuții pentru

asigurri
asigu rridin
ridicate de)$)
invaliditate
invaliditate
de la 6$,18aasigurri
9,18;" plt
pltite
sigurri salariat șși de
ite de sntate ,18 de ctre
maternitat
maternitate angajator,
angajator,
e 6).918 ace
acesta
pltite sta din urm
la angajat; și
de asigurare
asigurare a prejudiciu
prejudiciului
lui 6plt
6pltite
ite de angajator de la . *8 la 2,/8, n func ție de factor de
risc profesional;. In plus, exista o contributie obligatorie la asigurari de sanatate pentru a acoperi
cheltuielil
chelt uielilee medicale 608 plti
pltite
te de angajați;, care sunt automat creditate mpotmpotriva
riva datorie
datorieii
impozitul pe venit, p3n la *,*18.
Conclu-ii
5ezvoltarea agresiva a sectorului privat a aparut ca o consecinta a privatizarii companiilor mici
și mijlocii
mijlocii care au fost co
control
ntrolate
ate de guvern și dreptu
dreptull liber de nfi
nfiin
ințare de firme
firme #estruc
#estructurar
turarea
ea
și privatizarea
privatizarea ?sectoarel
?sectoarelor
or sensibil
sensibile@
e@ precum indus
industria
tria minier
minier,
, metalurgi
metalurgic,
c, cile ferate și
energia au fost demarate ncep3nd din $00.
 

<uvernul Poloniei a listat si a vandut douzeci de companii publice pe bursa polonez, inclusiv
companii din industria minier.
minier. Cea mai mare privatizre a fost v3nzarea companiei naționale de
telecomunicații, 7e7eleomuniacja
leomuniacja Polsa.
+n domeniul agriculturii, Polonia
Polonia dispune de un numr mare de ferme private, av3nd potențial de
a deveni cel mai important stat productor de alimente din ntreaga niune &uropean.
Poloni
Pol oniaa a nr
nregis
egistra
tratt o creșter
teree econom
economic ic de $,*8 in anul ) )00 , ea fiind
fiind sing
singura
ura țar din
niunea
ni unea &uro
&uropean
pean car
caree a nr
nregi
egistr
strat
at creșter
teree econ
economi
omicc n acel
acel an, n timp
timp ce toate celelalt
celelaltee
state membre se aflau n recesiune.
5in )9 pana in prezent , rata de impozitare pe profit este de $0 8 . 5in )$$ cota standard de
74A
74 A n Polonia este de )28, aplicata iinitial nitial pentru o perioad de tranziție de 2 ani și se aplic la
cele mai multe bunuri
bunuri și servici
servicii.i. Cu toate acestea, n )$2 peri perioada
oada tranzitorie
tranzitorie pentr
pentruu rata de
)28 a fost prelungita pe inca 2 ani de zile )$9-)$. &xist rrate ate reduse de /8 și 18, precum și
rata 8. 5in )0 si pana in prezent Polon Polonia
ia aplic dou cote de impozitare
impozitare pe venit, respectiv
$/8 și 2)8. #at #ataa de $/ 8 se apli aplicc in marea m majori
ajoritate
tate a contribuab
contribuabilii
iliilor,
lor, cei care ntr-
ntr-un
un
anumit an fis
fiscal
cal au c3știgat /1 1)/ PE= PE= sau m mai
ai puțin 6ap
6aproxim
roximativ
ativ )  &#(;.#a
&#(;.#ata ta de 2)
8 se aplica
aplica celor car
caree depases
depasescc aceast
aceastaa suma. 5iv 5ividende
idende și plțile de dob3nzi
dob3nzi sunt supuse
supuse unui
impozitt final reținut la sur
impozi surs,
s, la o rat de $08.
Cea mai important sarcin economic n viitor este pregtirea economiei pentru a permite
Polonia s ndeplineasc criteriile necesare pentru adoptarea euro ca moned național
 

BIBIO%RAFIE

http:FFGGG.tradingeconomics.comFpolandFcorporate-tax-rate
http:FFGGG.mf.gov.plFenFneGs
https:FFGGG.imf.orgFexternalFnpFmsF)$2F1$$2.htm
http:FFstats.oecd.orgF
http:FFGGG.finanse.mf.gov.
http:FFGGG.finanse.mf.gov.plFenFpublic-debtFbasic-information
plFenFpublic-debtFbasic-information
http:FFen.Giipedia.orgFGiiF>inancial%upervisionAuthoritJ6Poland;
http:FFeuropa.euFJoureuropeFcitizensFGorFtaxesFincome-taxes-abroadFpolandFindexen.htm
http:FFGGG.tradingeconomics.comFpolandFgdp
https:FFGGG.msz.gov.plFresourceFfa20219-$20-9ea/-ad2-)c02d$e*f2:KC#