Sunteți pe pagina 1din 5

Curs 10 / 25 01.

2016
Clasificarea raselor de taurine
Sunt peste 1000 de rase iar pentru clasificare s au folosit mai multe criterii:
1.-anatomic
2.-economic
3.-forma salbatica
4.-tara de origine
5.-gradul de ameliorare

1.Anatomic: se utilizeaza dezvoltarea corporala:


-hipermetrice: 135 cm, 700 Kg.
-eumetrice: 125-135 cm, 500-600 Kg ( Bruna, Schwyz, Pinzgau)
-hipometrice: sub 125 cm, sub 500 Kg (Jersey, Mocanita)

2.Economic: se bazeaza pe aptitudinile productive ale rasei:


-rase de lapte: Jersey, Guernsey, Friza, Brown Swiss
-rase de carne: Hereford, Bleu Blanc Belge
-rase mixte: Simmental, Schwyz
-rase universale: pentru productia energetica, carne, lapte

3.Forma salbatica: se clasifica in rase difiletice si monofiletice.


Rase primigene: Sura de stepa
Rase brahicere: Jersey, Mocanita
Rase de tip frontosus cu cap scurt si lat: Simmental

4.Tara de origine: rase indigene si importate

5.Gradul de ameliorare: rase primitive, ameliorate, amelioratoare

Evolutia raselor de taurine in Romania

Ponderea diferitelor rase de taurine in Romania s-a schimbat in ultimii 200 de ani. Pana la
sfarsitul sec 19 dominau rasele primitive, incepand din 1860 se realizeaza importuri massive in
Transilvania de tauri Simmental, Schwyz, Pinzgau. In 1935 rasele primitive reprezentau numai
55% din totalul efectiv. Dupa al doilea razboi mondial s-au facut importuri masive de tauri
Simmental, Schwyz, Pinzgau, Friza si rase de carne Hereford, Aberdeen Angus, Charolais. In
acest moment structura de rasa a Romaniei este reprezentata de Baltata Romaneasca 40%,
Holstein-Friza 35%, Bruna 18%, Pinzgau 3%, alte rase 4%.

Sura de Stepa
Provine din Bos Taurus Primigenius, este sub forma de rasa curare cat si sub forma de metisi.
Insusiri morfologice:
-dezvoltare corporala eumetrica, tale 130 cm, greutate vie 400-450 Kg, tip morfologic
mezomorf, aspect leonic, ugerul este mic acoperit cu par.
-in Romania exista teoretic varietatile Transilvaneana, Ialomiteana, Dobrogeana.
-vom avea aptitudini universale: lapte 800-1200 Kg, boii au putere mare de tractiune, lactatia
este foarte scurta.
-este o rasa tardiva, varsta primei fatari peste 40 de luni, randamentul la taiere 40-45%, calitatea
carnii slaba spre mediocra.
-productia de carne este foarte scazuta la tineret
-ca perspective de crestere se urmareste sa fie conservata ca si fond genetic.

Rosia Dobrogeana
Nu a fost declarata rasa, a fost o populatie heterogena, prima conservare a fost in 1910 cand in
Dobrogea au fost adusi taurasi din rasa Angler, in prezent este in curs de absorbtie.
Are dezvoltare corporala eumetrica, tale 125 cm, greutatea vie 350-459 Kg, tip morrfologic
tolicomorf, constituie fina, schelet fin, musculatura slab dezvoltata, uger asimetric, primitiv,
mameloane mici.
Insusiri productive: productie de lapte 1500-3000 Kg, grasime 3.7%, lactatie scurta sub 300 de
zile, productia de carne foarte scazuta, randament taiere 45%, sporul mediu zilnic 500-600g.
Insusiri fiziologice: rasa tardiva, durata de exploatare de 3-4 lactatii.
A fost o populatie foarte sensibila la leucoza si tuberculoza, nu se preteaza la exploatarea
intensiva.

Baltata Romaneasca
Isi are originea in incrucisarile de absorbtie dintre Simmental si Sura de Stepa, s-au folosit mai
multe tipuri de Simmental astfel incat la sfarsitul anilor 80 se puteau diferentia aceste tipuri.
Dupa a 2 lea razboi mondial s-a continuat importuri de tauri iar in 1959 populatia de Baltata a
fost recunoscuta la noi in tara.
Ca si aptitudini productive: productie mixta, productia de lapte 3000-5000 Kg, procent de
grasime de 3,7-3,8 iar potentialul genetic 6000 Kg. Are aptitudini foarte bune pentru productia de
carne, se preteaza la ingrasare in sistem intensiv-semiintensiv, are SMZ de peste 800 g/zi, in
sistem intensiv sporul depaseste 1000 g/zi, randament la taiere 53%.
Insusiri biologice: maturitatea la 4 ani, productia de lapte se realizeaza doar la lactatia 5.
Au aptitudini satisfacatoare: viteza de muls 1-1.5 litri/zi; indice mamar 40-42%.
Eficienta economica in directia productiei de lapte este medie de 1/5 -1/6.
greutatea vie
Eficienta economica =
cantitatea de lapte mulsa pe lactatie
Din punct de vedere al constitutiei: robusta, compacta, rezistenta la mediu, pretentioasa la
mancare, da rezultate foarte bune prin exploatarea la pasune, taurasii se ingrasa in sistem
intensiv.
Perspective de crestere: continuarea infuzieie cu Simmental pentru dezvoltarea corporala dar si
cu Red Holstein pentru marirea productiei de lapte, ameliorarea ugerului.

Bruna de Maramures
A rezultat din incrucisarea de absorbtie intre Schwyz si Sura de Stepa, dupa 1900 s-au realizat
importuri in zona subcarpatica a munteniei, dupa al 2 lea razboi mondial importurile au continuat
din Austria si Elvetia. Actualul material biologic este foarte heterogen datorita faptului ca are
origine foarte diferita.
Insusiri morfologice: dezvoltare eumetrica, 125-128 cm, 500-600 Kg, tip mezomorf, uger
mijlociu, forma globuloasa a mameloanelor.
Defecte: uger dinizat si insuficient extins.
Membre puternice, rezistente, se intalnesc coate de vaca, oglinda botului negra cenusie, coarne
bicolore.
Aptitudini productive: 3500-5000 lapte.
Taurasii se preteaza la ingrasarea semi intensiva.
Insusiri biologice: precocitate buna, lactatie maxima la a 4 a lactatie, avem o eficienta a
productiei de lapte 1/6-1/7. Tipic este longevitatea productiva, atinge 6-7 lactatii.
Ca si perspective: o capacitate productiva ridicata pentru productia de lapte si carne , masivitatea
rasei, sa marim productia de lapte.

Pinzgau de Transilvania
Originea din incrucisarea de absorbtie dintre Pinzgau si Mocanita, importuri de tauri din 1860,
sau importat tauri Pinzgau in Sibiu si in zona muntii Apuseni, efectivul de Pinzgau nu depaseste
3%, dispune de o mare variabilitate datorita materialului local. Din punct de vedere al dezvoltarii
corporale in zona muntii Apuseni vom avea exemplare ce cea mai redusa dezvoltare corporala.
Tipic pentru Pinzgau este profilul aproximativ dreptunghiular, limita superioara este lasata.
Ugerul este mijlociu, carnos si globules, tipic la Pinzgau aveam dea face cu un desen
caracteristic al rasei adica linia superioara de culoare alba, oglinda botului este roscata.
Aptitudini productive: se realizeaza 1500-2000 Kg lapte in muntii Apuseni iar in Bucovina 2500
Kg. Tineretul realizeaza 700-800 g SMZ.
Precocitatea este mediocra la 5 ani atinge maturitatea productiva, vitele se introduce la 22-23
luni la reproductie, lactatia maxima la a 6 a lactatie, buna longevitate productiva la lactatii,
valorifica foarte bine nutreturile de volum de calitate inferioara.
Nu este pretentiosa la conditiile de intretinere, exploatare intensive si aplaj( urcare la munte).
Perspective: masivizarea rasei, cresterea productiei de lapte si imbunatatirea calitatii ugerului cu
Red Holstein. Exista o varietate vaca de Dorna din incrucisarea cu rasa Friza, vaca de Dorna se
deosebeste din punct de vedere al dezvoltarii corporale cat si prin productia de lapte, desenul este
acelasi.

Baltata cu Negru Romaneasca


Importuri de Friza in 1960-1964 din Anglia, Polonia, Danemarca, in 1970 s-a intensificat
importuri de Friza din Olanda, Germania, SUA. Materialul seminal importat a fost exclusiv
utilizat pentru cesterea in rasa curata.
Aptitudinile productive: tipul morfologic al rasei Friza, in Romania aveam o variabilitate foarte
mare datorita provenientei materialului biologic din alte tari.
Dezvoltarea corporala eumetrica, tale 130 cm, greutate vie 600 Kg, profilul trapezoidal, roba
tipica rasei Friza.
Productie de lapte 5000 Kg, 3.8% grasime, eficienta productive de lapte 1/7-1/8.
Perspective: masivizarea rasei, talie 135 cm, greutate vie 700 Kg, viteza de muls 2 litri/minut.

Simmental
Vacile din rasa Simmental sunt originare din valea raului Simmel, din vestul Elvetiei, tipic
dezvoltare hipermetrica, talie 140 cm, greutate vie 700 Kg, sta la baza tuturor raselor alb galben
din Europa. Tipic este productia de carne si lapte, are carne marmorata si preselata. A stat la baza
cresterea raselor moderne pentru carne, aproximativ 90% din populatiile de Simmental din
Elvetia este incrucisata cu Red Holstein.
Schwyz
Tipic este partea de est a Elvetiei, sta la originea tuturor raselor brune din Europa, pe baza acestei
rase in SUA s-a creat Brown Swiss, tale 140 cm, constitutie ca Holstein-Friza. Aceasta a suferit
aceleasi transformari ca si Simmental, aproximativ 90% din efectivul Elvetiei, a marit talia,
productia de lapte, calitatea ugerului.
Vaca din rasa Schwyz este in special o vaca crescuta pentru lapte. Produce anual peste 9000 de
litri de lapte de foarte buna calitate. Laptele produs de vaca din rasa Schwyz contine 4% grasime
si 3,5% proteine si este excelent pentru productia de branza.
Vaca din rasa Schwyz este docila, insa vioaie si cooperanta. Este usor de ingrijit si intretinut.
Este o vaca foarte rezistenta, care se adapteaza usor la conditiile climaterice.
Vaca din rasa Schwyz este masiva, cu o constitutie armonioasa, cu trunchiul larg si toracele lung.
Are membre scurte, insa puternice si rezistente, cu copita dura.

Holstein-Friza
Origine din rasa Friza din regiunea Frizia din Olanda, s-a format in SUA in sec 19, singurul
character a fost productia de lapte. In acest moment se caracterizeaza prin dezvoltare
hipermetrica , tale 145 cm, 700 Kg greutate vie, productie de lapte 8000 Kg lapte , 3.3-3.5%
grasime. Tipic este constitutia fina, ugerul tipic specializat pentru productia de lapte. Este o rasa
foarte precoce, lactatia maxima la a 3 a lactatie, este o rasa foarte sensibila. Durata de exploatare
este de 3 lactatii.
Cresterea taurasilor de reproductie se incepe de la varsta de 16-18 luni cand ating 360-380 kg.
Productia de carne este considerata medie. Taurasii se pot ingrasa pana la greutatea de
aproximativ 500 de kg. Calitatea caracasei fiind mijlocie sau slaba.
Trunchiul este larg lung si adanc, cu linia superioara dreapta, iar membrele sunt puternice cu
aplombul corect, uger voluminos si constitutie fina.

Jersey
-s-a format in Anglia in Jersey
-dezvoltare hipermetrica, talie 115-125 cm, greutate vie 350-450 Kg, 4000 Kg lapte.
-se mai numeste si rasa de unt
-5.6% grasime
-pe toata durata a anului animalele pot fi exploatate la pasune in Jersey

Rasa Daneza
-specializata pentru lapte
-formata in Danemarca
-in Germania este cunoscuta ca Angler
-este foarte sensibila la leucoza si tuberculoza
-talie 125 cm, 900-1000 Kg greutate vie la masculi si femelele au 650 Kg.

Pinzgau Austriac
-s-a format in Salzburg
-este foarte bine adaptata pentru alpaj
-este limitata din punct de vedere al productiei de lapte datorita faptului ca ugerul nu indeplineste
conditii pentru productia de lapte.
-se utilizeaza incrucisari de infuzie cu Red Holstein.
-rezista foarte bine la temperature ridicate.

Aberdeen Angus
-este singura rasa cu constitutie fina specializata pentru productia de carne
-tipic culoarea neagra si rosie
-talie 118-120 cm, talie hipometrica
-randamentul este cel mai mare de 70%.
-tipic este depunerea grasimii sub forma de malniamente
-carnea este inferioara carnii de Simmental si Baltata.
-exploatare la pasune

Rase americane de carne (Santa Gertrudis)


-animale hipermetrice
-se exploateaza in partea de sud a SUA
-a stat la baza realizarii de metisi in zonele subtropicale ale SUA
-Brangus – metis Aberdeen Angus si Zebu

Charolais
-rasa hipermetrica
-talie 145 cm, 800 Kg greutate vie
-se exploateaza in sistem extensiv in Franta
-realizeaza venituri suplimentare pentru tarani

Albastru Belgian
-dezvoltare corporala hipermetrica, calitate deosebita a carnii
-talie 140 cm, 800-900 Kg
-reproductie foarte dificila
-toate vacile fata prin cezariana datorita fenomenului denumit collard

Rase italiene de carne


-dezvoltare corporala hipermetrica, talie 180 cm
-originea lor comuna este Bos Taurus Primigenius