MIȘCAREA RELATIVĂ

1. Când două mobile se deplasează uniform unul spre celălalt distanţa dintre ele se micşorează cu
s1= 21 cm în fiecare t1 = 36 s. Dacă mobilele se deplasează uniform, cu aceleaşi viteze, pe direcţii
reciproc perpendiculare, distanţa dintre ele variază cu s2 = 5 cm în fiecare t2 = 12 s. Determinaţi
vitezele mobilelor.
20 cm/min ; 15 cm/min

2. Viteza unei monede ce coboară pe planul înclinat de unghi α este indicată

în figură. Ea are modulul v şi înclinarea β. Aflaţi viteza planului înclinat .
v sin(    ) / sin 

3. Două corpuri se mişcă uniform unul spre celălalt şi distanţa dintre ele se
micşorează cu viteza v1 = 3,0 m/s. Dacă aceste corpuri se mişcă având
aceleaşi viteze, dar în acelaşi sens, distanţa dintre ele se micşorează cu viteza
v2 = 1,0 m/s. Care sunt vitezele corpurilor?
2 m/s ; 1m/s

4. Un avion zboară cu viteza v0 = 360 km/h faţă de aer. Ştiind că vântul suflă de la est la vest cu
viteza v = 20 m/s şi avionul trebuie să înainteze spre nord, să se afle viteza avionului faţă de
pământ şi unghiul făcut de avion cu meridianul.
98 m/s ;arcsin 0,2

5. Pe două şosele rectilinii perpendiculare se deplasează, către intersecţie, două maşini cu vitezele
constante v1 şi v2. La momentul iniţial ele se află la distanţele a, respectiv b de intersecţie. Să se
determine după cât timp distanţa dintre cele două maşini va fi minimă.
( av1  bv2 ) / (v12  v22 )

6. Punctul material P1 se deplasează uniform din A către B cu viteza

v1 , iar P2 se deplasează uniform din B către C cu viteza v2. Distanţa C
dintre A şi B este d, iar unghiul dintre AB şi BC este α. Să se afle după
 
cât timp distanţa dintre cele două puncte materiale va fi minimă şi
v1 α v2
valoarea acestei distanţe minime . A B
d (v1  v2 cos  ) / (v12  v22  2v1v2 cos  ) ;
dv2 sin  / v12  v22  2v1v2 cos 

7. Un om de masă m = 60 kg, aflat într-o barcă de masă M = 40 kg în repaus, începe să alerge cu

acceleraţia w = 2,0 m/s2 faţă de barcă. Să se afle acceleraţiile cu care se vor mişca omul şi barca
faţă de apă precum şi forţa cu care omul împinge barca în direcţie orizontală .
0,8 m/s2 ; 1,2 m/s2 ; 48 N

8. De tavanul unei săli de sport este suspendată, printr-un fir, o bară de masă M = 1 kg. O pisică
de masă m = 0,5 kg sare şi se agaţă de bară, dar în acelaşi moment firul de suspensie se rupe şi
atunci pisica se caţără pe bară astfel încât rămâne mereu la aceeaşi înălţime faţă de sol. Cu ce
acceleraţie cade bara ? ( g = 9,8m/s2 )
14,7 m/s2

9. O picătură de ploaie cade vertical. Ea întâmpină din partea aerului o forţă de rezistenţă
proporţională cu pătratul vitezei. În momentul în care acceleraţia picăturii a fost a 1 = 7,5 m/s2 ,
viteza ei era v1 = 20 m/s. Lângă suprafaţa pământului picătura a atins viteza constantă v 0 şi
nimerind pe geamul lateral al unui automobil a lăsat o urma înclinată cu unghiul  = 30o faţă de
verticala. Care a fost viteza automobilului ? ( g = 9,8m/s2 )
85,7 km/h
10. De tavanul unui lift este agăţat un scripete ideal prin intermediul unui dinamometru. Peste
scripete este trecut un fir cu două corpuri la capete, de mase m 1 = 100 g, m2 = 300g. Liftul urcă
accelerat cu acceleraţia a0 = 2,2 m/s2. Ce forţă indică dinamometrul ? ( g = 9,8m/s2 )
3,6 N

11. Peste un scripete ideal este trecut un fir. De un capăt al firului este atârnată o masă
m1 = 300 g, iar de-a lungul celuilalt capăt alunecă un manşon de masă m 2 = 200 g cu acceleraţia
w2 = 2,4 m/s2 (în jos) faţă de fir. Să se afle acceleraţia a1 a masei m1 şi forţa de frecare dintre
manşon şi fir. ( g = 9,8m/s2 )
2,92 m/s2 ; 2,06 N

12. Peste un scripete ideal este trecută o sfoară de masă neglijabila de capetele căreia se agaţă doi
sportivi de mase m1 = 40 kg, m2 = 60 kg care încep simultan să urce cu acceleraţii constante,
w1 = 0,5 m/s2, respectiv w2 = 0,7 m/s2, faţă de sfoară. Să se afle :
a) tensiunea şi acceleraţia sforii ; b) acceleraţiile sportivilor faţă de pământ ;
c) care sportiv ajunge primul la scripete. ( g = 9,8m/s2 )
500 N şi 2,18 m/s2 ; 2,78 m/s2 şi 1,48 m/s2 ; m1

13. Peste un scripete ideal, fixat în tavan, este trecută o sfoară. La un capăt al sforii este atârnat un
corp de masă M = 60 kg, iar la celălalt capăt este atârnată o scară pe care stă un sportiv de masă
m = 50 kg. Iniţial sistemul este în echilibru. Cu ce acceleraţie faţă de sfoară trebuie să urce
sportivul pentru ca scripetele să nu apese asupra lagărelor sale ? ( g = 9,8m/s2 )
-23,5 m/s2

14. Să se afle acceleraţiile şi tensiunile din fire pentru sistemul reprezentat

în figură. Scripeţii sunt ideali, m1 = 0,4 kg, m2 = 0,1 kg, m 3 = 0,2
kg. Ce valoare trebuie sa aibă m3 pentru ca m2 sa rămână în repaus faţă de
pământ ? ( g = 9,8m/s2 )
1,96 m/s2 ; 5,88 m/s2 ; 1,96 m/s2 ; 3,14 N ; 1,57 N ; 1,57 N ; 0,05 kg
m1 15 Pe suprafaţa laterală a unei pene cu
unghiul α = 45° şi masa M = 2 kg
M
alunecă, fără frecare, un corp cu
m2 masa m = m 1 kg. Pana se află pe
suprafaţa orizontală a unei
m3 mese. Frecarea dintre pană şi masă se
neglijează: α
a) Să se calculeze acceleraţia cu care se mişcă pana pe masă
când corpul alunecă pe pană;
b) Care este acceleraţia corpului m faţă de pană ?
sin   cos  (m  M ) g sin 
mg ;
M  m  sin 2
M  m  sin 2 

16. Se consideră un sistem mecanic format din trei corpuri

de mase m1, m2 şi m3. .Considerând frecările neglijabile şi m
masa scripetelui A neglijabilă să se calculeze acceleraţiile A 3

corpurilor. m2 α
m  m3 sin  cos 
a1  a2  1 g;
m1  m2  m3 sin 2 
m1
(m1  m2 ) sin  cos   m1 sin 2 
a3 x  g;
m1  m2  m3 sin 2 
m1 sin  cos   ( m1  m2  m3 )sin 2 
a3 y  g
m1  m2  m3 sin 2 
17. Corpul A se află pe suprafaţa unui plan înclinat ce formează
unghiul α cu orizontala. Ce acceleraţie trebuie imprimată A
planului, care se poate deplasa pe o suprafaţă orizontală, fără
frecare, pentru ca A să cadă liber ?
g  ctg
α

18. Peste un scripete fix este trecută o frânghie la capătul căreia este legat un corp cu masa m = 64
kg, aflat iniţial la sol. La celălalt capăt se agaţă un om cu masa M = 65 kg care, trăgând de
frânghie, rămâne tot timpul la aceeaşi înălţime faţă de sol, în timp ce corpul se ridică. După cât
timp se va afla corpul la înălţimea h = 5 m faţă de sol?
8s

19. Peste un scripete fix este trecut un cablu de masă neglijabilă de care este fixat, la unul dintre
capete, un corp cu masa m1 = 55 kg. Un sportiv cu masa m2 = 65 kg urcă pe cealaltă ramură a
cablului cu acceleraţia a = 4 m/s2 faţă de cablu. Să se determine acceleraţiile corpului şi
sportivului faţă de pământ.
3 m/s2 ; 1 m/s2
20. Un fir care are la unul din capete un corp de masă m1 = 1 kg este trecut peste un
scripete fix. Pe cealaltă ramură a firului alunecă, cu frecare, un inel cu masa
m2 = 3 kg.
a) Cu ce acceleraţie a cade inelul, ştiind că firul şi corpul m1 rămân în repaus?
b) Inelul cade cu acceleraţia a2 = 8 m/s2 , faţă de fir. Care este acceleraţia corpului? m2
2 2
6,7 m/s ;1 m/s
m1

21. Cunoscând masele corpurilor din figură şi faptul că frecările sunt neglijabile,
să se determine acceleraţia corpului de masă m1.
4m1 m2  m (m1  m2 ) m
g
4m1 m2  m (m1  m2 )
m1 m2

22. Peste un scripete fixat de tavanul cabinei unui ascensor este trecut un fir inextensibil la capetele
căruia se află două corpuri cu masele m1>m2. Ascensorul este ridicat cu acceleraţia a. Să se
determine acceleraţia corpului 1 faţă de casa liftului şi faţă de cabină.
2m2 a  (m1  m2 ) g (m1  m2 )
; ( g  a)
m1  m2 m1  m2

23. De tavanul cabinei unui ascensor care coboară cu acceleraţia a0 = 0,2g este fixat un scripete
peste care este trecut un fir. De capetele firului sunt legate două corpuri a căror masa totală este
M = 48 kg. Ştiind că cele două corpuri se deplasează faţă de cabina cu acceleraţia a = 0,3g , să se
determine masele corpurilor şi forţa cu care scripetele acţionează asupra tavanului cabinei.
33 kg ; 15 kg ; 330 N