Sunteți pe pagina 1din 7

Farmacie clinică an V

Lucrare practică nr. 5

Interacţiuni medicamentoase in vivo

Se disting o serie de categorii, la asocierea medicamentelor între ele sau la asocierea


medicamentelor cu alimente, consum de alcool sau de tutun, precum și contactul cu radiațiile solare.
Toate aceste interacțiuni pot duce la implicații în farmacocinetica medicamentelor administrate, în
potențarea, scăderea sau chiar anularea efectelor farmacodinamice sau în modificarea potențialului
farmacotoxicologic. Câteva exemple mai importante din aceste tipuri de interacțiuni sunt prezentate
în cele ce urmează:

1. Interacțiuni medicament – medicament


 Categoria A (pot fi rezolvate de farmacist);
 Categoria B (pot fi rezolvate prin avizul farmaceutic dat doar în baza discuției prealabile a
farmacistului cu medicul prescriptor/medicul de familie).

CATEGORIA A
 Interacţiuni produse la locul de administrare (tubul digestiv):

Interacţiuni directe:
- antiacidele, prin creșterea pH-ului gastric, favorizează dizolvarea medicamentelor acide şi grăbesc
dizolvarea preparatelor enterosolubile. Hiposecretoarele gastrice (inhibitorii pompei de protoni, anti
histaminicele H2) cresc pH-ul și pot modifica absorbția și biodisponibilitatea altor medicamente
asociate;
- ionii bi- și trivalenti pot forma complecși neabsorbabili cu unele medicamente (antibiotice ca
tetraciciline, fluorochinolone).

1
Interacţiuni indirecte:
- diminuă viteza de absorbție intestinală prin reducerea vitezei de golire a stomacului (antispastice
parasimpatolitice, morfinomimetice) și o cresc parasimpatomimeticele, anticolinesterazicele, cofeina;
- influențarea biodisponibilității medicamentelor prin efectele pe fluxul sanguin hepatic sau prin
intermediul inhibiţiei și inducţiei enzimatice.

CATEGORIA B
Sinergism de potenţare a reacţiilor adverse:
 hipocolesterolemiant inhibitor de HMG-CoA reductază asociat cu fibraţi și antimicotice (statine -
fenofibrat - ketoconazol) → risc crescut de miopatie cu evoluţie spre rabdomioliză, posibil fatală;
 anticoagulant oral prescris (acenocumarol) asociat cu aspirină recomandată ca antipiretic → accidente
hemoragice, sângerări digestive frecvente;
 medicamente cu potenţial hepatotoxic prescrise și asociate cu OTC antipiretic hepatotoxic
(fenotiazine, rifampicina - paracetamol) → risc crescut de afectare hepatică;
 sulfonamidă antimicrobiană prescrisă asociată cu medicament analgezic -antispastic (cotrimoxazol
sau sulfafurazol cu metamizol) → risc crescut de leucopenie şi agranulocitoză cu efect potențial letal;
 inhibitor de enzimă de conversie (captopril) asociat cu diuretice care economisesc potasiu
(spironolactona). Nu se recomandă asocierea din cauza riscului de hiperkaliemie.

Antagonism de efect:
 sulfonamidă antimicrobiană (cotrimoxazol, sulfafurazol) asociată cu produse tip Aslavital sau
Gerovital. Mecanismul de acțiune al sulfamidelor se bazează pe antagonizarea competitivă a acidului
paraaminobenzoic (PAB) - factor de creștere celulară. Astfel, va scădea potențialul de multiplicare
bacteriană. Procaina (inclusiv din produse tip Aslavital sau Gerovital) conține în structura sa PAB,
prin asociere efectul antimicrobian este diminuat sau anulat. Efect asemănător apare și la asocierea cu
acid folic;
 antibiotic bactericid asociat cu antibiotic bacteriostatic (peniciline - tetracicline) → scade efectul
bactericidului;
 antidiabetic oral asociat cu diuretic tiazidic (metformin - hidroclorotiazida): tiazidele au efect
hiperglicemiant, asocierea poate duce la ineficiență terapeutică și risc de comă diabetică.
Hiperglicemie dau şi corticosteroizii;

2
 antihipertensivele asociate cu AINS - antiinflamatoarele dau retenție hidro-salină → scad efectul
antihipertensivelor.

2. Interacțiuni medicament – aliment

 prezenţa alimentelor în tubul digestiv influenţează negativ absorbţia şi biodisponibilitatea


medicamentelor administrate per os - timp optim de administrare o oră înainte de masă sau 3-4 ore
după masă;
 prezenţa alimentelor în tubul digestiv influenţează pozitiv protecţia mucoaselor → medicamentele
iritante (antianemice, antiinflamatoare), se administrează imediat după masă.

Interacţiuni directe:
 cafeaua, stimulator al secreţiei gastrice, reduce eficacitatea antiulceroaselor;
 alimentele bogate în fibre vegetale, prin fenomene de adsorbţie, întârzie absorbţia digoxinei;
 alimentele bogate în piridoxină (ficat de vită, carne de porc, ton, avocado, fasole verde), consumate în
cantităţi mari, pot stimula biotransformarea levodopei, cu scăderea eficacităţii acesteia;
 alimentele bogate în vitamina K (ficat, ceai negru, cereale, conopida, morcovi, brocoli, soia, spanac,
varză), pot reduce efectul anticoagulantelor orale, prin antagonism de efect;
 alimentele bogate în tiramină (banane, brânzeturi fermentate, bere, ciocolată, cafea, ficat de pui,
iaurt, peşte afumat, struguri, vin roşu) consumate pe parcursul unui tratament cu IMAO neselective,
printr-un sinergism de potenţare, pot declanşa sindromul cunoscut ca „cheese effect”, manifestat prin
stimulare cardiovasculară puternică şi periculoasă: HTA paroxistică, tahicardie, AVC;
 aminoacizii din proteinele alimentare pot intra în competiţie directă cu medicamentele cu structură de
aminoacid, pentru sistemele de transport activ (levodopa, alfa-metildopa);
 băuturile acide (sucurile de fructe, sucurile carbogazoase, vinul) scad absorbţia substanţelor bazice şi
scad stabilitatea unor substanţe medicamentoase instabile la pH acid (ampicilină, eritromicina bază,
oxacilina, penicilina V);
 ionul de calciu din lactate formează complexe neabsorbabile cu unele antibiotice;
 laptele ridică pH-ul gastric de la acid spre alcalin, favorizând dezagregarea preparatelor
enterosolubile în stomac, iritaţie gastrică sau degradarea substanţei active.

3
Interacţiuni indirecte:
 băuturile alcoolice consumate repetat provoacă inducţie enzimatică şi grăbesc biotransformarea unor
medicamente, cu diminuarea eficacităţii acestora (anticoagulante cumarinice);
 sucul de grapefruit conţine o flavonoidă numită maringenină care, la consum cronic de peste 240
ml/12 ore se comportă ca un inhibitor enzimatic puternic al unor izoforme ale citocromului P450,
cu reducerea biotransformării multor substanţe medicamentoase, cu efecte de supradozare a acestora:
diazepam, anti-H1 de generaţia a II-a, contraceptive orale, etc. De aceea, medicamentele nu se
administrează cu suc de grapefruit, iar în timpul tratamentului se recomandă evitarea consumului de
suc de grapefruit proaspăt stors;
 lichidele bogate în proteine cresc absorbţia medicamentelor, iar cele bogate în glucoză o scad;
 lichidele calde şi alimentele bogate în proteine întârzie timpul de golire al stomacului.

3. Interacțiuni medicament - alcool

 Interacţiuni prin mecanism farmacocinetic:


- de tip antabuz cu oprirea metabolizării alcoolului la acetaldehidă care prezintă efecte toxice (vomă,
stare de confuzie) - disulfiram, cefalosporine, furazolidon, metronidazol, tolbutamida sau alte
antidiabetice orale;
- de tip inducţie sau inhibiţie enzimatică. Poate apărea efect de supradozare prin inhibiţie enzimatică
la anticoagulante cumarinice, fenitoină și efect de ineficienţă prin inducţie enzimatică la paracetamol,
izoniazidă, clorzoxazonă. În general, la consumul ocazional, alcoolul va avea un efect inhibitor
enzimatic, iar la consumul cronic, un efect inductor enzimatic, inclusiv pe propriile enzime de
metabolizare.
 Interacţiuni prin mecanism farmacodinamic cu sinergism de potenţare la asociere cu:
- deprimantele SNC (diazepam, fenobarbital, propranolol, ketotifen) → crește deprimarea centrală
deoarece şi alcoolul are efect deprimant, se poate ajunge la comă, exitus;
- anticoagulantele orale → crește riscul hemoragic;
- antihipertensive vasodilatatoare, vasodilatatoare cerebrale şi periferice → hipotensiune arterială
ortostatică, prin asocierea cu efectul vasodilatator al alcoolului.

4
 Interacţiuni prin mecanism farmacotoxicologic:
- alcoolul este un toxic hepatic, astfel va creşte toxicitatea hepatică a medicamentelor asociate
(paracetamol, metotrexat, statine, etc.).

4. Interacțiuni medicament - tabac

 Interacţiuni prin mecanism farmacocinetic: fumul de ţigară, prin benzopiren, este inductor
enzimatic al citocromului P450. Poate conduce la creşterea vitezei de biotransformare şi ineficienţă
terapeutică a medicamentelor (teofilina în astm; diazepam în insomnie; propranolol în HTA) → se
impune creșterea dozelor.
 Interacţiuni prin mecanism farmacodinamic: tip antagonism de efect:
- nicotina este un stimulator SNC și astfel va diminua efectul sedativelor, hipnoticelor, deprimantelor
SNC;
- nicotina are efect vasoconstrictor și astfel va reduce efectul antihipertensivelor sau al
vasodilatatoarelor;
- nicotina produce hipersecreţie gastrică și astfel diminuă efectul antiulceroaselor;
- la asociere cu anticoncepționale orale, le poate anula efectul sau poate crește riscul
farmacotoxicologic al acestora → nu se recomandă asocierea.
Pentru asigurarea eficienței tratamentului, la fumător se pot crește moderat dozele.

5. Interacțiuni medicament - radiaţii solare

Se referă la apariția fenomenului de fotosensibilizare, tradus prin creșterea sensibilității pielii la


radiațiile solare. Clinic, pot apărea erupții cutanate, vezicule mici, pruriginoase, pustule sau doar
înroșirea tegumentului. Acest fenomen poate apărea după aplicarea substanțelor topic, pe tegumente,
sau la administrare sistemică.
Exemple de medicamente incriminate:
 local - tetracicline, sulfamide, cumarine;
 sistemic - amiodarona, inhibitorii pompei de protoni, diuretice, tetracicline, sulfamide, cumarine,
unele antiinflamatoare nesteroidiene, retinoizi antiacneici.

5
Se recomandă evitarea expunerii la soare pe durata tratamentului cu medicamente
fotosensibilizante.
În cazul în care acest fapt nu a fost respectat, tratamentul se referă la aplicarea pe leziuni a unor
substanțe cu efect antiseptic, cicatrizant. La avizul medicului, se pot administra corticosteroizi sau
antihistaminice. În cazuri mai grave, se poate opta pentru tratament sistemic.
Profilactic, se recomandă utilizarea de creme protectoare împotriva radiațiilor UV. De asemenea,
se recomandă suprimarea agentului care a dus la apariția fotosensibilizării.

Aplicatii:

Rezolvati urmatoarele cazuri clinice, referitoare la riscul de intractiuni, analizand foarte bine
medicamentele si suplimentele alimentare administrate. Raspundeti la intrebarile adresate!

Caz I
Pacienta, 62 ani, istoric de HTA, fibrilatie atriala. Este nefumatoare si obeza.
Medicatie curenta:
- Flecainida 100mg x2/zi
- Aspirin 75mg x1/zi
- Simvastatina 40mg x1/zi
- Diltiazem 180 mg x1/zi
Pacienta se prezinta in farmacie cu o reteta cu claritromicina x2/zi, tratament pentru 7 zile, pentru o
infectie la nivelul tractului respirator superior.
1. Se pot diferentia anumite interactiuni medicamentoase in cazul tratamentului?
2. Care este conduita farmacistului?

Caz II
O tanara de 19 ani primeste un tratament cu minociclina 100mg/zi, pentru tratamentul acneei.
Pacienta ia deja ca tratament de fond, pentru controlul hormonal, o pilula care are si efect
contraceptiv, combinatie de etinilestradiol 20µg + noretistrona 1mg.
1. Se pot diferentia anumite interactiuni medicamentoase in cazul tratamentului?

6
2. Care este conduita farmacistului?

Caz III
Pacienta de 68 ani, cunoscuta farmaciei cu tratament pentru boala de reflux gastroesofagian, ia
tratament cu lansoprazol si pentru fibrilatie atriala, ia acenocumarol. Mai foloseste suplimente
alimentare cu: musetel, usturoi, castan, ginseng si sunatoare. Spune ca a vomitat acum cateva ore cu
sange (hematemeza) si cere sfatul farmacistului, in legatura cu ce ar trebui sa faca.
1. Hematemeza poate fi cauzata de interactiuni medicamentoase?
2. Care este conduita farmacistului?

Caz IV
Pacient, 50 ani, cu istoric de boala cardiovasculara, are urmatorul tratament de fond:
Rp/ Perindopril 10mg/zi
Aspirin 100mg/zi
Spironolactona 25mg/zi
Se prezinta in farmacie si spune ca a prezentat palpitatii in ultima perioada si a vazut o reclama
televizata la Aspacardin, care ar fi recomandat pacientilor cardiaci.
Cere sfatul farmacistului privind administrarea acestui medicament.

Caz V
Pacient, 55 ani, cu istoric de astm pentru care administreaza teofilina 200 mg x2/zi, se prezinta in
farmacie cu o reteta pentru o infectie la nivelul tractului urinar.
Rp/ Ciprofloxacina 500 mg x2/zi
Ketoprofen 100mg x2/zi
No-spa 80mg x2/zi
De asemenea, pacientul cere sfatul farmacistului privind unele episoade de HTA. Nu a fost
momentan la cardiolog dar cand are cate un episod de HTA, ia de la sotie un comprimat de Betaloc
ZoK (metoprolol 50mg), pe care il utilizeaza si ea in tratamentul pentru HTA.
1. Exista riscuri privind medicamentele administrate?
2. Care este recomandarea privind tratamentul pentru HTA?

S-ar putea să vă placă și