Sunteți pe pagina 1din 9

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE LUCRARI TERASAMENTE

A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a terasamentelor in cadrul proceselor
de executie a lucrarilor de drumuri si lucrari de arta, precum si a responsabilitatilor
care revin pentru efectuarea acestor procese, in vederea satisfacerii cerintelor de
calitate, mediu si SSM mentionate in documentatiile tehnice de executie si in
standardele specifice in vigoare.

B. DOMENIU
Se aplica la procesele de realizare ale terasamentelor, manual sau mecanizat,
pentru drumuri, lucrari anexe, lucrari de arta sau de protectie a drumurilor.

C. TERMINOLOGIE
- Sapare: operatia de extragere a pamintului (rocilor), in vederea realizarii
profilelor transversale si longitudinale ale patului drumului, ale lucrarilor de colectare
si evacuare a apelor, a fundatiilor lucrarilor de arta sau protectie a drumurilor, sub
nivelul terenului natural;
- Patul drumului: suprafata amenajata a terasamentelor care constituie suportul
structurii rutiere;
- Strat de forma: stratul superior al terasamentelor, amenajat pentru sporirea si
uniformizarea capacitatii portante la nivelul patului drumului;
- Corpul rambleului: partea rambleului cuprinsa intre terenul de fundare si
patul drumului;
- Teren de fundare: zona din terenul natural sau zona amenajata in terenul
natural care este influentata de incarcarile transmise de terasamente sau de fundatii
izolate.

D. DOCUMENTE DE REFERINTA
- STAS 1242 / 2 – 1983 – Teren de fundare. Cercetari geotehnice specifice
traseelor de cale ferata, drumuri si autostrazi;
- STAS 2914 – 84 – Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice
generale de calitate
- Documentatie tehnica de executie;
- Caiet de sarcini.

E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie (responsabil de proces);
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul cu organizarea si
supravegherea traficului (R.O.S.T.) pentru lucrarea respectiva, atunci cind
executia ei impune instituirea unor restrictii de circulatie;
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare
executarii procedurii.

Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):


- verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si modul
de intocmire a inregistrarilor;
- opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci
cind, din cauze tehnice sau datorita neconcordantei situatiei reale cu
prevederile documentatiei tehnice, nu pot fi satisfacute specificatiile
solicitate;
- dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina
aparitia acestora, actiuni corective si preventive si termene de implementare;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Responsabil proces :
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSM si sigurantei
circulatiei si admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a efectua
procesele respective dotate cu echipament de avertizare, atunci cind este
cazul;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura
realizarea performantelor de mediu stabilite;
- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia
tehnica si standardele in vigoare;
- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce privese calitatea
produselor puse in opera si a produsului final in conformitate cu prescriptiile
din caietele de sarcini si standardele specifice in vigoare;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a restrictiilor, de
dirijarea traficului si de securitatea personalului pe durata executiei lucrarii;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare
la executia si calitatea executiei lucrarii si le preda catre reprezentantul
clientului, in vederea completarii cartii constructiei;
- implementeaza, in termenele stabilite, actiunile corective si preventive
stabilite precum si dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Sef compartiment MT:
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor necesare
efectuarii sapaturilor;
- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de schimb
cu graficul de aprovizionare a acestora.
Sef de laborator :
- asigura efectuarea determinarilor de laborator specificate in caietul de sarcini;
- instiinteaza in timp util seful formatiei sapaturi si conducerea despre
eventualele neconformitati sesizate la produsele componente sau la produsul
final;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.

Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cind este
cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de
implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.

F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator procesului de realizare a terasamentelor, este
alcatuit din etape distincte care impun conditii si procese specifice, astfel :
I. Conditii de mediu si tehnice
Conditiile de mediu se refera la natura, structura, configuratia si
umiditatea materialelor din alcatuirea terasamentelor si, in functie de volumul de
lucrari proiectat, determina modul de executare a terasamentelor, mecanizat sau
manual, precum si utilajele sau uneltele folosite.
Este interzisa folosirea in ramblee a paminturilor organice (mil, namol,
pamint vegetal), a paminturilor de consistenta scazuta (indice de consistenta sub 0,75),
paminturi care contin mai mult de 5 % saruri solubile in apa si paminturi anorganice de
calitate “rea” sau “foarte rea”. Deasemeni, este interzisa utilizarea materialelor
inghetate, care contin zapada sau gheata, care au umiditatea peste limitele
corespunzatoare unei compactari optime sau care contin materii organice in putrfactie
(radacini, iarba, frunze, crengi, etc.).
Executia lucrarilor de terasamente se sisteaza atunci cind conditiile de
mediu nu sunt corespunzatoare (temperaturi sub + 5° C, precipitatii abundente, etc.).
Utilajele si dispozitivele utilizate la executia terasamentelor, sunt:
- utilaje care sapa, imprastie si niveleaza pamintul prin impingere (buldozer,
autogreder);
- utilaje care sapa si incarca (excavator, draglina, incarcator);
- utilaje speciale de sapat in spatii inguste;
- utilaje de sapat in stinca (pikon, pikamer, demolator);
- mijloace de transport (autobasculante, remorci, benzi rulante).
- utilaje de compactare (cilindri compactori, placi vibrante);
- utilaje pentru finisarea taluzurilor;
- autostropitoare pentru realizarea umiditatii optime de compactare.
In cazul executiei manuale a terasamentelor se utilizeaza: cazma, tirnacop,
lopata, ranga, roaba, placi vibratoare, maiuri de mina.
Pentru a se putea executa procesul de realizare a terasamentelor, este
necesara buna functionare a tuturor utilajelor si dispozitivelor folosite. Asigurarea unei
bune functionari se realizeaza prin verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii, a
starii tehnice a utilajelor sau uneltelor, a dimensionarii numarului lor in functie de
frontul de lucru si graficul de executie si a adaptarii lor la conditiile specifice de lucru.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere
permanenta a modului de functionare a instalatiilor si dispozitivelor mentionate
precum si o curatare, la incheierea programului, a tuturor pieselor si subansamblelor
care, pe parcursul fluxului tehnologic, au intrat in contact cu materialul procesat. De
asemeni, periodic, se efectueaza revizia utilajelor care cuprinde inspectarea atenta a
tuturor subansamblelor, instalatiilor si dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii
posibilelor cauze care favorizeaza aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt reprezentate de
diferitele tipuri de paminturi sau roci care sunt supuse operatiunilor de sapare,
transport si compactare.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii,
lubrifiantii, apa, explozibilii si piesele de schimb. In cazul utilizarii explozibililor la
efectuarea sapaturii, procesele sunt executate de personal specializat si autorizat in
efectuarea acestui gen de lucrari.
II. Procese premergatoare
- dupa incheierea contractului de executie in care se prevad lucrari de
terasamente si dupa primirea documentului “ Ordin de incepere a lucrarilor “,
conducerea dispune inceperea efectiva a lucrarii;
- R.O.S.T. intocmeste si inainteaza spre aprobare si avizare documentatia
tehnica de instituire a restrictiilor de circulatie si asigura punctul de lucru cu
setul de semnalizare si dirijare a traficului necesar, in conformitate cu
schemele de semnalizare adoptate, atunci cind amplasamentul si executia
lucrarii afecteaza traficul rutier;
- se stabileste diagrama miscarii pamintului; atunci cind materialul excavat
este in exces sau nu prezinta aptitudini de utilizare pentru umpluturi, se
stabilesc locatii pentru depozite definitive; atunci cind materialul excavat este
insuficient sau nu prezinta aptitudini de utilizare pentru umpluturi, se
stabilesc locatii pentru infiintarea gropilor de imprumut; depozitele si gropile
de imprumut nu trbuie sa afecteze stabilitatea terasamentelor existente sau sa
dea nastere la fenomene de eroziuni ale terenului existent;
- se stabileste tehnologia de executie a terasamentelor, avind in vedere criterii
tehnico – economice care privesc natura si starea pamintului, pozitia lucrarii
fata de nivelul terenului natural sau al apei, relief, distanta de transport,
volum de sapatura si umplutura, costuri unitare, necesar de manopera, termen
de executie, astfel incit sa fie obtinut un proces tehnologic unitar, realizat cu
scule si utilaje dependente intre ele din punct de vedere a succesiunii
operatiilor si a productivitatii;
- in functie de distanta de transport si capacitatea atelierului de compactare, se
stabileste numarul de autobasculante necesar transportului materialului
rezultat din sapatura;
- seful formatiei de lucru convoaca, in prealabil, reprezentantul beneficiarului
in vederea verificarii si aprobarii setului de semnalizare si dirijare a traficului
si modul de amplasare al acestuia, atunci cind este cazul, precum si predarii,
respectiv, primirii amplasamentului lucrarii si a reperilor de cota
materializati, pe baza de proces verbal;
- inainte de inceperea efectiva a lucrarilor de terasamente, atunci cind pamintul
excavat este utilizat la umpluturi, se face un calcul comparativ estimativ al
volumelor de sapatura, respectiv umplutura necesare a fi realizate; in functie
de diferentele constatate, se stabileste necesarul de material provenit din
gropile de imprumut precum si locatiile acestora; deasemeni, se preleveaza si
analizeaza probe de pamint din toate sursele propuse a fi utilizate la
umpluturi, in vederea stabilirii aptitudinii si conditiilor de procesare
specifice;
- se pregateste amplasamentul lucrarii prin defrisarea arborilor, arbustilor si
tufisurilor, demontarea sau demolarea unor constructii, lucrari de arta sau
structuri mai vechi ale drumului, inlaturarea sau repozitionarea instalatiilor
publice existente (conducte, linii electrice, telefonice), cind prin
documentatia de executie se precizeaza aceste operatiuni, asanarea lucrarii,
atunci cind este cazul;
- se traseaza lucrarile, adica se fixeaza pe teren forma si dimensiunile exacte,
in plan si in elevatie a sapaturii sau a umpluturii, in conformitate cu planul de
situatie sau planul de trasare;
- la toate procesele de executie a terasamentelor in amplasamentele carora
exista pamint vegetal, acesta se sapa si se depoziteaza separat, in vederea
utilizarii ulterioare pe taluzele nou create sau la refacerea suprafetelor
afectate pe timpul desfasurarii lucrarilor.
III. Procese curente
- concomitent cu amplasarea setului de semnalizare, atunci cind este cazul, se
aduc utilajele si dispozitivele necesare executarii terasamentelor pe
amplasamentul pregatit anterior;
- sapaturile manuale se executa pentru volume mici de sapatura, la lucrari
izolate sau inaccesibile utilajelor sau pentru finisarea sapaturilor executate
mecanizat; se are in vedere mentinerea in permanenta a unei distante de 3 m
intre lucratori, astfel incit sa se evite accidentarile cauzate de manevrarea
uneltelor precum si, pentru o circulatie sigura, realizarea unei banchete de
minim 75 cm pe conturul sapaturii; atunci cind in documentatia tehnica,
datorita naturii terenului sau a adincimii sapaturii, sunt prescrise sprijiniri,
acestea sunt executate in conformitate cu procedura specifica, in vederea
mentinerii dimensiunilor sapaturii dar si protectiei celor ce o efectueaza;
atunci cind este necesara evacuarea materialului sapat, transportul se face cu
roaba pina la punctul de depozitare, pe un traseu amenajat anterior;
- la constructiile anexe, acolo unde realizarea terenului de fundare sau a
terasamentelor se poate face numai manual, compactarea se face cu utilajele
si uneltele mentionate, astfel incit sa fie realizat gradul de compactare impus;
- sapatura mecanizata se executa pentru volume mari de sapatura, lucrari
concentrate pe suprafete relativ reduse, utilajele de sapat si performantele lor
determinind numarul si caracteristicile mijloacelor de transport, a utilajelor
de compactare, etc.; in functie de configuratia terenului, sapatura se poate
executa in straturi, pe terenuri relativ plane sau, la terenuri inclinate, frontal;
in acelasi timp cu executarea sapaturii se efectueaza si taluzarea la pantele
proiectate;
- pentru a nu suferi degradari terenul de fundare, in cazul in care fundatia nu se
poate executa imediat dupa terminarea sapaturii, aceasta se opreste deasupra
cotei de fundare cu: 20 cm, in paminturi argiloase, 25 cm in nisipuri fine si
45 cm in paminturi sensibile la umiditate, saparea acestui strat facindu-se in
momentul premergator executarii fundatiei;
- deasemeni, pe toata durata executarii sapaturii, se evita stationarea apelor
pluviale sau de infiltratie pe platforma obtinuta in urma sapaturii, prin
realizarea de santuri de garda perimetrale incintei si amenajarea platformei cu
o panta de scurgere catre exterior, daca acest lucru este posibil sau, in cazul
sapaturilor adinci, cu base de colectare;
- atunci cind in sapatura se descopera o combinatie de materiale
corespunzatoare si necorespunzatoare, materialul corespunzator se va excava
separat, in vederea reutilizarii, evitindu-se contaminarea cu materialul
necorespunzator;
- atunci cind pamintul intilnit la nivelul proiectat nu prezinta calitatea
specificata sau capacitatea portanta ceruta, se convoaca consultantul in
vederea stabilirii masurilor care se impun a fi luate;
- atunci cind pentru consolidarea terasamentelor s-a stabilit solutia de utilizare
a goegrilelor, acestea se pozitioneaza pe intreaga latime a bazei rambleului
prin derularea manuala a sulurilor de geotxtil in vederea eliminarii
posibilitatii de aparitie a valuririlor si o ptrecere de 20 cm intre tronsoane pe
sens longitudinal; atunci cind terasamentele sunt sprijinite, se executa si alte
straturi de geotextil (numarul acestora este specificat in documentatia
tehnica), pozitionate pe o lungime de 4 m de la intrdosul drenului din spatele
zidului de sprijin spre centrul rambleului;
- in cazul sapaturilor in stanca sau in cazul demolarii unor amenajari mai
vechi, sapatura se executa de la cota cea mai ridicata in jos, astfel incit sa se
evite accidentarile cauzate de desprinderea, in urma vibratiilor create, a unor
blocuri sau portiuni de material si rostogolirea lor; atunci cind volumul de
sapatura este mare sau roca este dura, se executa sapaturile cu explozivi, pe
baza unor proiecte speciale care tin cont de conditiile geologice si de relief
locale si precizeaza planul de amplasare a forajelor, incarcatura si masurile
de protectie necesare;
- transportul materialului excavat, face parte din lantul tehnologic de executie a
terasamentelor; daca acest material nu poate fi utilizat in cadrul lucrarii
respective, atunci se respecta specificatiile documentatiei tehnice sau
dispozitiile investitorului cu privire la locul si modul de depozitare;
- platformele de pamint natural rezultate in urma executarii sapaturii in deblee
sau decopertarii pamintului vegetal de sub ramblee, se compacteaza pina la
atingerea gradului de compactare Proctor Normal de 100 %, masurat la
adincimea de 30 cm; daca natura terenului natural nu permite atingerea
acestui grad de compactare se convoaca consultantul;
- pentru verificarea naturii terenului de fundare se preleveaza si analizeaza
minim 3 probe la 100 m de drum, astfel incit sa acopere intraga ampriza;
- atunci cind declivitatea terenului natural de sub ramblee este mai mare de 20
%, se executa trepte de infratire cu inaltimea egala cu grosimea straturilor
proiectate care formeaza umplutura si cu panta transversala de 4 % spre
exterior;
- pentru evitarea tasarilor ulterioare sub actiunea factorilor naturali, a greutatii
proprii sau a solicitarilor produse de incarcari exterioare, materialele
componente ale terasamentelor se compacteaza artificial, deoarece, prin
sapare, toate paminturile isi maresc volumul initial, micsorindu-si densitatea
aparenta datorita cresterii volumului golurilor;
- calitatea compactarii este influentata de grosimea stratului prin faptul ca
aceasta se stabileste in functie de materialul utilizat, de adincimea de actiune
a utilajului de compactare si de diametrul maxim al granulelor;
- numarul de treceri care reprezinta numarul de miscari dus – intors efectuate
succesiv de catre utilajul de compactat, pe aceeasi urma, influenteaza,
deasemeni, calitatea compactarii;
- pentru a atinge gradul de compactare specificat in documentatia tehnica si in
caietele de sarcini, umiditatea materialului compactat va fi cit mai apropiata
(± 2%) fata de umiditatea optima de compactare Woptim;
- parametrii de compactare (grosimea stratului, numarul de treceri, W optim) se
stabilesc pe tronsoane experimentale, pentru volume de terasamente mai mari
de 5000 m3 sau sunt luati din literatura de specialitate, pentru volume de
terasamente mai mici de 5000 m3;
- in conformitate cu prescriptiile documentatiei tehnice si a tehnologiei de
executie adoptate, materialul utilizat la realizarea terasamentului se asterne in
straturi uniforme si continui, cu panta transversala de 4 % spre exterior, pe
lungimea tronsonului de compactat care nu depaseste 500 m;
- compactarea se executa pe fasii paralele cu axul drumului sau cu latura cea
mai mare, atunci cand se excuta terasamente sau se realizeaza terenul de
fundare pentru lucrari de arta, protectie sau sustinere;
- compactarea se incepe de la partea cea mai joasa, prin treceri succesive, asfel
ca suprapunerea pe urma anterioara sa fie de minim 15 cm;
- numarul de treceri prescris nu se realizeaza de la inceput in acelasi loc, ci se
acopera intreaga suprafata a stratului de compactat, dupa care se reia
operatia, ca la prima trecere, pina la realizarea numarului de treceri impus;
- in timpul compactarii se evita socurile mecanice, stationarea utilajului pe
suprafata de compactare, virajele si manevrele bruste si, de asemeni, se
respecta viteza constanta de lucru;
- executia acestor trepte incepe de jos in sus astfel ca pamintul de la treapta
superioara sa fie folosit la treapta inferioara;
- dupa compactarea unui strat, nu se trece la realizarea urmatorului decit dupa
ce au fost luate probe, in conformitate cu prescriptiile caietului de sarcini si,
in urma analizei lor, s-a constat ca a fost atins gradul de compactare cerut;
- in cazul in care materialul asternut nu are umiditatea optima de compactare,
se procedeaza la udarea lui, prin stropirea uniforma a stratului asternut sau
udarea in depozit, dupa care se reia compactarea pina la obtinerea rezultatelor
solicitate;
- la realizarea umpluturilor cu material din derocari, nu se folosesc blocuri cu
laturi mai mari de 0,50 m, se asigura impanarea materialului asternut si
compactarea lui cu vibratoare grele de 12 – 16 tone;
- deasupra umpluturilor realizate cu material din derocari, se realizeaza un
terasament din pamint corespunzator, de minim 2 m inaltime;
- pentru fiecare strat asternut si compactat se verifica gradul de compactare
(minim 6 teste la 2000 mp executati), panta transversala si grosimea;
- la fiecare al treilea strat, dupa ploaie si la ultimul strat, se fac masuratori
deflectometrice;
- deasemeni, la patul drumului se verifica latimea ( tolerante ± 5 cm de la axul
drumului si ± 10 cm pe toata latimea platformei), cotele (intre + 2,5 si – 5
cm) si panta transversala (± 1 %);
- taluzurile care urmeaza a fi acoperite cu strat vegetal, se taie in trepte sau se
ranforseaza cu cleionaje (din brazde, nuiele, elemente prefabricate), se
acopera cu strat vegetal, se fertilizeaza si insemanteaza.

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


1. Sol
- decopertarea pamintului vegetal de pe amplasamentului lucrarii si
depozitarea acestuia in locatii aprobate;
- inchiderea etansa si acoperirea cu prelate a benelor mijloacelor de
transport;
- depozitarea in spatii amenajate, utilizarea (atunci cind este posibil) sau
transportul in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme amenajate;
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate;
- asternerea pamintului vegetal in vederea refacerii conditiilor initiale de mediu
sau a amenajarii terenului temporar ocupat sau ramas liber de constructii.
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de transport auto
pe platforme amenajate.

H. INREGISTRARI
- procese verbale de receptie pe faze de executie (conform PCCV);
- jurnal de activitate;
- bon de transport.

S-ar putea să vă placă și