SURSE DE ENERGIE NECONVENŢIONALE

- ENERGIA SOLARĂ -
 Cuprins

Argument …………………………………..…………..…….….……..….3

CAP.1. Energia solară................................................................................... 4

CAP.2. Importanţa energiei solare...............................................................7

2.1Utilizări ale energiei solare..................................................................7

2.2. Clădiri încălzite de Soare……………………….........…..…………7
2.3. Distilarea apei sărate..........................................................................8
2.4. Furnalele solare…………………................…….....…….…………8
2.5. Bateriile solare....................................................................................9
26. Panourile solare........................................................................11
2.7. Captatoare de energie.......................................................................12
2.8. Celulele fotovaltaice.........................................................................13
2.9. Tipuri de centrale eoliene................................................................16
Concluzii...................................................................................................27
Bibliografie …………………………………………….....................……30
Anexe........................................................................................................31

2
 Argument

Are viaţă, dar nu poate cuvânta, căldura îi străpunge fiecare particulă a

corpului, însă el nu poate iubi, deşi noi îl adorăm; în gigantitatea sa pare atât de mic când
îl privim, dar fără el Soarele, noi, oamenii nu am exista.
Oare noi ne-am născut din haos sau din dragoste? În fiecare zi privim
cerul fără să ne minunăm de frumuseţea acestuia şi oare nu simţim că există ceva suprem
ce trezeşte în inimile noastre pofta de viaţă? Soarele este răspunsul la o întrebare
esenţială:”Fără ce nu am putea trăi?”
Cu miliarde de ani în urmă infinitul scria o poveste: cea a dorinţei de a
exista! Elemente ale inexistentului s-au contopit pentru a crea, la început era o nebuloasă
care mai apoi a devenit o sferă incandescentă ce se tot mărea. Au mai apărut fii şi fiicele
acestui gigant care nu înceta în a lua proporţii şi din iubire sau neştiinţă a apărut lumea.
Nu am ştiut să menţinem echilibrul în natură, deoarece acum din cauza
zgomotelor produse de utilaje şi a rutinei nu mai putem auzi strigătul disperat al
pământului care cere o schimbare. Am utilizat la maxim resursele de subsol ale Terrei,
reprezentate de combustibilii fosili, care se regenerează mult prea greu.
Dacă am şti într-adevăr cum să folosim energia solară nu ar mai fi nevoie
să ne rănim cea de-a doua “mamă”, Pământul. Cu fiecare extracţie de petrol, cărbuni etc
oamenii rănesc fiinţa prin ale cărei vene curge apă şi în al cărei suflet focul se înalţă
mistuitor, dar paşnic; ne-ar putea distruge cu o suflare, dar în schimb ne protejează şi ne
hrăneşte,Terra.
Este timpul să învăţăm ce înseamnă respectul, pământul are nevoie de
ajutorul nostru, doar noi am putea să-i îndepărtăm suferinţa îndreptându-ne atenţia spre
Soare şi calculând avantajele existente în cazul în care s-ar utiliza energia solară pe un
post primordial.
Energia solară este o modalitate ieftină şi nepoluantă de a supravieţui.

CAPITOLUL 1
3
 Energia solară

Energia solară este energia radiantă produsă în Soare ca rezultat al reacţiilor de

fuziune nucleară. Ea este transmisă pe Pământ prin spaţiu în cuante de energie numite
fotoni, care interacţionează cu atmosfera şi suprafaţa Pământului. Intensitatea radiaţiei
solare la marginea exterioară a atmosferei, când Pământul se află la distanţa medie de
Soare, este numită constantă solară, a cărei valoare este de 1,37*106 ergs/sec/cm 2 sau
aproximativ 2 cal/min/cm2. Cu toate acestea, intensitatea nu este constantă; ea variază cu
aproximativ 0,2 procente în 30 de ani. Intensitatea energiei solare la suprafaţa Pământului
este mai mică decât constanta solară, datorită absorbţiei şi difracţiei energiei solare, când
fotonii interacţionează cu atmosfera.
Intensitatea energiei solare în orice punct de pe Pământ depinde într-un mod
complicat, dar previzibil, de ziua anului, de oră, de latitudinea punctului. Chiar mai mult,
cantitatea de energie solară care poate fi absorbită depinde de orientarea obiectului ce o
absoarbe.

Energia solară se referă la o sursă de energie reînnoibilă care este direct produsă
prin lumina şi radiaţia solară. Aceasta poate fi folosită să:

 genereze electricitate prin celule solare (fotovoltaice)

 genereze electricitate prin centrale electrice termale
 genereze electricitate prin turnuri solare
 încălzească blocuri, direct
 încălzească blocuri, prin pompe de căldură
 încălzească blocuri, prin cuptoare solare

Absorbţia naturală a energiei solare are loc în atmosferă, în oceane şi în plante.

Interacţiunea dintre energia solară, oceane şi atmosferă, de exemplu, produce vânt, care
de secole a fost folosit pentru morile de vânt. Utilizările moderne ale energiei eoliene
presupun maşini puternice, uşoare, cu design aerodinamic, rezistente la orice condiţii
meteo, care ataşate la generatoare produc electricitate pentru uz local, specializat sau ca
parte a unei reţele de distribuţie locală sau regională.
4
 Aproximativ 30% din energia solară care ajunge la marginea atmosferei este
consumată în circuitul hidrologic, care produce ploi şi energia potenţială a apei din
izvoarele de munte şi râuri. Puterea produsă de aceste ape curgătoare când trec prin
turbinele moderne este numită energie hidroelectrică. Prin procesul de fotosinteză,
energia solară contribuie la creşterea biomasei, care poate fi folosită drept combustibil
incluzând lemnul şi combustibilele fosile ce s-au format din plantele de mult dispărute.
Combustibili ca alcoolul sau metanul pot fi, de asemenea, extrase din biomasă.1
De asemenea, oceanele reprezintă o formă naturală de absorbţie a energiei. Ca
rezultat al absorbţiei energiei solare în oceane şi curenţi oceanici, temperatura variază cu
câteva grade. În anumite locuri, aceste variaţii verticale se apropie de 20C pe o distanţă
de câteva sute de metri. Când mase mari de apă au temperaturi diferite, principiile
termodinamice prevăd că un circuit de generare a energiei poate fi creat prin luarea de
energie de la masa cu temperatură mai mare şi transferând o cantitate mai mică de
energie celei cu temperatură mai mică. Diferenţa între aceste două energii calorice se
manifestă ca energie mecanică, putând fi legată la un generator pentru a produce
electricitate.
Captarea directă a energiei solare presupune mijloace artificiale, numite colectori
solari, care sunt proiectate să capteze energia, uneori prin focalizarea directă a razelor
solare. Energia, odată captată, este folosită în procese termice, fotoelectrice sau
fotovoltaice. În procesele termice, energia solară este folosită pentru a încălzi un gaz sau
un lichid, care apoi este înmagazinat sau distribuit. În procesele fotovoltaice, energia
solară este transformată direct în energie electrică, fără a folosi dispozitive mecanice
intermediare. În procesele fotoelectrice, sunt folosite oglinzile sau lentilele care captează
razele solare într-un receptor, unde căldura solară este transferată într-un fluid care pune
în funcţiune un sistem de conversie a energiei electrice convenţionale.2

1
http://www.monova.org/details/468275/ARBORELE%20LUMII.html
2
C.Herbst, I.Letea, “Resursele energetice ale Pământului”, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1974
5
 Fig. 1
Aria cu potenţial energetic solar pe glob

Fig. 2
Potenţialul fotovoltaic în Europa
6
 CAPITOLUL 2
Importanţa energiei solare

2.1. Utilizări ale energiei solare

Cele mai timpurii dovezi despre utilizarea energiei solare au fost atribuite lui
Arhimede. Potrivit legendei, el a folosit mai multe oglinzi pentru a concentra energia soarelui
asupra corăbiilor romane care atacau Syracusa, dându-le foc. Experimentele ulterioare
implicau oglinzi care să concentreze radiaţia solară, astfel încât metalele erau topite. Şi alte
experimente similare au avut loc.
Posibilităţiile de folosire a energiei solare se clasifică în trei categorii : procesul
termic, procesul fotochimic şi procesul fotoelectric. În procesul termic, energia radiantă este
absorbită drept caldură de un receptor sau o substanţă de receţionare care apoi este succedată
de o creştere de temperatură, vaporizare, sau alte procese care implică absorbţia căldurii.
Procesele fotochimice sunt acele procese în care energia luminoasă cauzează un proces
chimic, iar cel fotoelectric implică o conversie directă a radiaţiei solare în energie electrică.
Cel mai utilizat proces de folosire a energiei solare este procesul termic. Acesta implică
încălzirea caselor, refrigerare, gătire, încalzirea apei şi folosirea furnalelor solare pentru
diferite studii experimentale.3

2.2. Clădiri încălzite de Soare

Într-o oarecare măsură orice casă este încălzită de soare, dar unele dintre ele sunt
proiectate pentru a folosi cât mai bine această sursă de energie gratuită. Aceste case au
ferestre mai mari pe partea unde cad razele soarelui la amiază, şi pe partea mai răcoroasă,
mai mici. În multe locuri se montează obloane sau jaluzele.
În multe gospodării, energia solară se foloseşte pentru încălzirea apei. Lumina
soarelui încălzeşte apa rece care curge prin panourile plate şi închise, numite colectoare.
De obicei se montează pe acoperişul caselor, sub un unghi care să permită absorbirea
unei cantităţi cât mai mari de energie.

3
http://www.scribd.com/doc/21955659/Energia-solara-arborele-lumii-http-ezoteric-webgarden-ro
7
2.3. Distilarea apei sărate

Distilarea apei sărate cu scopul de a produce apă potabilă a fost scopul multor
cercetări. S-a descoperit o instalaţie cu menirea de a separa sarea de apă în 1872, în Chile,
pentru a potoli setea animalelor.

2.4. Furnalele solare

În privinţa radiaţiei solare, se poate spune că atmosfera reflectă aproximativ 30%

şi absoarbe aproximativ 20% din radiaţia solară;astfel, printr-un calcul simplu observăm
că la suprafaţa solului ajunge doar 50% din radiaţia solară, dar chiar şi aşa energia este de
700 de megawati pe minut adică mai mult decât poate produce o centrală obişnuită.
Energia solară de asemenea este şi dăunătoare. Astfel, în zonele tropicale, radiaţia
solară provoacă arderea tufişurilor, focul izbucnind datorită focalizării razelor solare prin
picăturile de rouă, care se comportă ca nişte lentile optice. Grecii au înţeles acest
fenomen şi au utilizat energia solară încă din 400 Î.Hr. pentru aprinderea focului, folosind
globuri de sticlă pline cu apă. Astfel apa din aceste sticle acţiona ca o lentilă optică. În
scurt timp, în jurul anului 200 Î.Hr. există dovezi că şi chinezii foloseau oglinzi concave
în acest scop, deci se observă o oarecare evoluţie în captarea energiei solare, evoluţie care
astăzi a atins cote maxime, însă energia solară nu poate fi valorificată deoarece
echipamentele sunt foarte scumpe.

În zilele noastre, oamenii au construit furnale pentru topirea diferitelor metale

care utilizează energia solară şi oglinzi concave, adică acele oglinzi care captează lumina
într-un singur punct. În cuptorul solar modern, radiaţia solară este folosită pentru a găti, o
oglindă concavă focalizează razele solare pe mâncare sau pe vas. În câteva astfel de
cuptoare se folosesc oglinzi plate pentru a redirecţiona razele soarelui pe alimente.
Astfel, inginerii s-au gândit că pot construi şi furnale care se bazează pe captarea
energiei solare. În Mont Luis, Franţa s-a construit o clădire cu mai multe niveluri, cu o
latură acoperită de oglinzi astfel ca totalitatea lor să formeze o uriaşa oglindă concavă şi
sa redirecţioneze razele solare în focarul ei, unde temperatura ajunge pană la 3000 oC, care
este temperatura de topire a majoritaţii metalelor.

8
2.5. Bateriile solare

Radiaţia solară mai are numeroase utilităţi. Astfel, pe langă rolul foarte important
pe care l-am amintit mai sus, acela de a încălzi apa sau de a topi metalele, energia solară
mai poate fi folosită şi pentru producerea de energie. Aparatele care convertesc energia
solară în energie electrică se numesc panouri solare. Pe aceste panouri solare se află nişte
baterii solare sau fotocelule. Bateriile solare sunt nişte instrumente electronice care
utilizează fenomenul fotoelectric pentru producerea energiei electrice. Într-o fotocelulă se
generează o tensiune mică, de aceea trebuie legate mai multe astfel de celule în serie,
pentru ca bateria solară să se poată folosi ca sursă de energie. Fotocelulele sunt nişte plăci
subţiri din materiale semiconductoare, de obicei siliciu. Unele sunt făcute din galiu,
arseniu, care sunt tot semiconductoare. Astfel de celule au randamentul mai scazut, dar
sunt funcţionale şi la temperaturi ridicate şi au avantajul că sunt mai ieftine. De aceea se
folosesc pentru alimentarea cu energie a sateliţiilor, mai expuşi radiaţiei solare deoarece
în spaţiul cosmic nu există strat de ozon care să reducă cantitatea de radiaţie solară, aşa
cum se întamplă pe Pământ. Cei mai mulţi sateliţi artificiali funcţionează cu ajutorul
panourilor solare, asemenea calculatoarelor şi a majorităţii ceasurilor cu quartz.
Energia solară poate fi folosită de maşini, ca o alternativă la combustibilii fosili,
deoarece energia solară este o sursă de energie relativ ieftină, în comparaţie cu
combustibilii fosili, şi pe deasupra are avantajul că este şi mai puţin poluantă, astfel se
evită distrugerea stratului de ozon.
Drept urmare, englezii au făcut şi ei un experiment. Avionul Solar Challenger a
zburat peste Canalul Mânecii având o singură sursă de energie şi anume radiaţia solară.
Panourile solare care îi acopereau aripile generau suficient curent electric pentru a roti
elicea cu turaţie corespunzătoare.
Avantajele energiei solare sunt nenumărate, spre deosebire de dezavantaje, care
sunt costurile panourilor solare şi mai precis a pilelor fotoelectrice.
Astfel, în locurile mai greu accesibile, se utilizează pilele fotoelectrice pentru
furnizarea curentului electric în gospodării. O parte din energia solară captată în timpul
zilei este încărcată în nişte acumulatori, astfel că energia electrică nu se întrerupe odată
cu lăsarea serii, când razele solare nu mai ajung pe pământ datorită alternanţei zi-noapte.

9
 Bateriile soalare mai au avantajul că oferă o siguranţa mare. Odată ce sunt
montate, ele nu prea necesită revizie tehnică deoarece nu există nimic mecanic în
componenţa lor, şi astfel nu există nici forţe de frecare care să uzeze metalele. În Marea
Britanie şi în alte parţi ale lumii se utilizează bateriile solare pentru farurile fară personal.
Aceste faruri folosesc acelaşi principiu şi sunt de încredere.
Încă din anii 60’ sateliţii artificiali care gravitează în jurul pămantului sunt alimentaţi de
panouri solare.
Încălzirea cu ajutorul radiaţiei solare este primul pas în utilizarea energiei solare
pe scară largă. Următorul pas este proiectul inginerului american Peter Glaser. Acesta
constă în utilizarea unor panouri solare în spaţiu pentru captarea energei solare iar
curentul electric să fie trimis pe Pământ cu ajutorul microundelor. Avantajul acestui
sistem este că aceste panouri ar folosi toată radiaţia solară furnizată de soare iar
dezavantajul ar fi că microundele care transportă energia eletrică pe Pământ ar ucide
orice fiinţa vie care s-ar intersecta cu raza de microunde.
Atât timp cât mai există combustibilii fosili, folosirea energiei solare este
limitată deoarece panourile solare necesare captării energiei solare ocupă un spaţiu destul
de întins în comparaţie cu echipamentele care folosesc energie electrică furnizată de
combustibilii fosili.

Fig.3
Model de celule solare ce utilizeaza energia solara pentru
reincarcarea acumulatorilor unui telefon mobil

2.6. Un viitor mai bun

10
 Dacă oamenii ar învăţa cum să utilizeze avantajele oferite de natură, progresul s-
ar înregistra pe toată linia, iar rata de viaţă a unei persoane ar creşte semnificativ. Se
afirmă că oamenii de la sate trăiesc mai mult, iar eu susţin acest punct de vedere deoarece
în colţurile mai necercetate ale planetei, poluarea scade într-un procentaj favorizant.
Sperăm ca tehnologia să avanseze însă într-o direcţie constructivă, paşnică şi omenirea să
ţină cont de faptul că planeta noastră simte, iar distrugerile care i le producem ne
afectează în mod direct pe noi, locuitorii Terrei.
Ar trebui ca în locul mijloacelor de distrugere în masă să se studieze metodele
prin care am putea să ne salvăm planeta. O importantă modalitate de a trăi în armonie cu
natura este aceea în care noi am plasa-o pe post de mentor, deoarece avem multe de
învăţat de la aceasta.
Energia solară este poarta către o nouă eră şi un remediu necesar plantei noastre.

2.7. Panourile solare

Fluidul colector care trece prin canalele panoului solar are temperatura
crescută datorită transferului de căldură. Energia transferată fluidului purtător este numită
eficienţă colectoare instantanee. Panourile solare au în general una sau mai multe straturi
transparente pentru a minimaliza pierderile de căldură şi pentru a putea obţine o eficienţă
cât mai mare. În general, sunt capabile să încălzească lichidul colector până la 82C cu un
randament cuprins între 40 şi 80%.
Aceste panouri solare au fost folosite eficient pentru încălzirea apei şi a
locuinţelor. Acestea înlocuiesc acoperişurile locuinţelor. În emisfera nordică, ele sunt
orientate spre sud, în timp ce în emisfera sudică sunt orientate spre nord. Unghiul optim
la care sunt montate panourile depinde de latitudinea la care se găseşte instalaţia
respectivă. În general, pentru dispozitivele folosite tot anul, panourile sunt înclinate la un
unghi egal cu latitudinea la care se adună sau se scad 15 şi sunt orientate spre sud
respectiv nord.
În plus, panourile solare folosite la încălzirea apei sau a locuinţelor
prezintă pompe, senzori de temperatură, controlere automate care activează pompele şi
dispozitivul de stocare a energiei. Aerul sau chiar un lichid pot fi utilizate ca fluide în

11
sistemul de încălzire solară şi un acumulator sau un rezervor cu apă, bine izolate, sunt
folosite de obicei ca medii de stocare a căldurii.

2.8. Captatoare de energie

Pentru aplicaţii cum sunt aerul condiţionat, centrale de energie şi numeroase

cereri de căldură, panourile solare nu pot furniza fluide colectoare la temperaturi suficient
de mari pentru a fi eficiente. Ele pot fi folosite ca dispozitive de încălzire în prima fază,
după care temperatura fluidului este apoi crescută prin mijloace convenţionale de
încălzire. Alternativ, pot fi folosite colectoare mai complexe şi mai scumpe. Acestea sunt
dispozitivele care reflectă şi focalizează razele solare incidente într-o zonă mică de
captare. Ca rezultat al acestei concentrări, intensitatea energiei solare este mărită şi
temperatura care poate fi atinsă poate ajunge la câteva sute sau chiar câteva mi de grade
Celsius. Această captatoare trebuie să se mişte după cum se mişcă soarele, pentru a
funcţiona eficient şi dispozitivele utilizate se numesc heliostate.

2.8. Celule fotovoltaice

12
 Fig .4.
Panou solar de mari dimensiuni in California 4

Celulele solare făcute din cristale de silicon, arsenicat de galiu şi alte materiale
semiconductoare, transformă direct radiaţia solară în electricitate. Prin conectarea unui
număr mare de celule fotovoltaice, costul electricităţii fotovoltaice a fost redus la 30 de
cenţi/KWh, adică de două ori mai mic decât rata pe care oraşele mari din Statele Unite o
plăteau pentru electricitate în 1989.
Aceste dispozitive stau la baza unor aplicaţii care variază de la sisteme simple şi
până la sistemele cele mai complexe. În continuare vom încerca să prezentăm unele
dintre aceste aplicaţii şi, de asemenea, vom arăta care sunt avantajele şi dezavantajele
folosirii unor astfel de dispozitive.
Între 1984 şi 1991 au fost construite în sudul Californiei nouă uzine ce folosesc
panourile solare cu o capacitate totală de 354 Mwe. Cu toate că a fost redus costul pentru
instalarea acestei tehnologii de la 6000$/KMe la 3000$/KMe, de-a lungul acestei
perioade, compania care a construit aceste uzine a dat faliment în 1991, când subvenţiile
guvernului pentru reînnoirea acestor tehnologii au fost retrase. Astăzi uzinele
funcţionează sub un management sigur.
O versiune importantă a acestei tehnologii a fost de curând dezvoltată şi se
plănuieşte ca aceasta să fie instalată în mai multe ţări în dezvoltare, care probabil că până
în anul 2000 va spori producţia de energie solară cu câteva sute de megawaţi.

4
http://www.cartierulsoarelui.ro/site/images/stories/poze/panou/panou-solar.jpg
13
 Captatoarele solare tot mai avansate fac posibilă captarea unei călduri solare din
ce în ce mai ridicate. Se preconizează că aceste tehnologii vor conduce la o scădere a
costurilor de generare a electricităţii. Temperaturile până la 400C sunt captate cu
ajutorul panourilor solare. Captatorul solar colectează temperaturi între 400C şi 1500C,
iar celulele fotovoltaice reuşesc să capteze temperaturi peste 1500C.
Există dispozitive solare utilizate pentru încălzirea, răcirea şi iluminarea
clădirilor. O parte dintre acestea au la bază designul arhitectural, care exploatează
resursele solare în scopul încălzirii sau răcirii construcţiilor. Ele folosesc însăşi clădirea 
pereţii, acoperişurile, ferestrele  pentru a capta, depozita şi distribui energia solară. În
ultimul deceniu în Statele Unite au fost construite sute de mii de astfel de clădiri.
Răcirea pasivă este un mijloc care asigură confortul în lunile călduroase. Se
utilizează elemente ale clădirii pentru a reduce transferul de căldură prin acoperiş, pereţi
şi pentru a ventila şi răcori spaţiile interioare. Răcirea solară poate fi obţinută folosind
energia solară ca o sursă de căldură într-un circuit de răcire. O componentă a sistemului
de răcire solară, numită generator, cere o sursă de căldură. Pentru că este nevoie de
temperaturi de peste 150C, pentru ca dispozitivele de absorbţie să funcţioneze eficient
sunt preferate captatoarele de energie în locul panourilor solare, pentru aceste dispozitive
de răcire.
O altă importantă aplicaţie a înaltei temperaturi obţinute de aceste colectoare de
energie este cuptorul solar. Cel mai mare cuptor solar, localizat la Odeillo în Munţii
Pirinei, în Franţa, foloseşte 9600 de reflectoare cu o arie totală de aproximativ 1860m 2
pentru a produce temperaturi de circa 4000C.
Dispozitivele solare de încălzire a apei sunt o altă aplicaţie ce au o largă
răspândire în lume. Există 4,5 milioane de astfel de dispozitive în Japonia şi 600.000 de
dispozitive în Israel. În Cipru, peste 90% din locuinţe prezintă asemenea dispozitive. În
ţările aflate în curs de dezvoltare, în special cele din Asia şi Africa, deşi dispozitivele de
încălzire a apei nu sunt foarte utilizate, perspectivele înmulţirii lor sunt mult mai mari
decât în ţările industrializate. Aceste aprecieri au fost făcute pe baza faptului că, în
regiunile tropicale, temperaturile sunt mult mai ridicate în comparaţie cu cele din
regiunile temperate. Mai mult decât atât, gazele naturale nu pot fi procurate atât de uşor
pentru uzul casnic, în multe regiuni, şi de aceea sunt mult mai des folosite astfel de
tehnologii. Astfel, dezvoltarea acestor dispozitive ar duce la scăderea consumului de
14
energie electrică şi creşterea, în acelaşi timp, a consumului de energie solară, fapt ce ar fi
mult mai economic şi eficient pentru economiile acestor ţări.
20 de producători şi distribuitori de astfel de dispozitive operează în 10 ţări din
Africa de Sud. Există ţări unde chiar guvernele au intervenit pentru promovarea unor
astfel de tehnologii, ca de exemplu în Cipru, însă există şi ţări unde guvernele nu susţin
construirea acestor dispozitive solare, cum este, de exemplu, Malta.
Celulele fotovoltaice reprezintă o soluţie tentantă pentru alimentarea cu energie
electrică a unor amplasamente izolate. În acest sens, principalele măsuri ce trebuie luate
constau în coborârea costului celulelor fotovoltaice la preţuri acceptabile pe piaţa
energetică.
Pe plan internaţional s-au făcut şi se fac studii şi cercetări prin care se urmăreşte
realizarea unei armonii între construcţie şi mediul ambiant şi, de asemenea, se urmăreşte
realizarea unor construcţii ecologice. Se pot da ca exemple în acest sens Programul casei
verzi, în Marea Britanie5; Locuinţa în armonie cu mediul sau Ecocity, în Japonia6; Planul
verde, în Canada; Ecologia şi construcţia, în Franţa. Sectorul de construcţii – şi în special
cel de locuinţe – este un mare consumator de energie, din care două treimi sunt folosite
pentru încălzire, ventilare, climatizare şi apă caldă de consum şi o treime este folosită
pentru iluminat, răcire, aparate casnice, etc.
Politica socială dusă în raport cu asigurarea mediului ambiant, respectiv a
armoniei între construcţie şi mediu, trebuie să aibă în vedere, printre altele, şi aspecte
legate de calitatea confortului. În străinătate, în special în ţările avansate, se fac anchete
care au un caracter tehnic, sociologic şi medical. Întrebările puse subiecţilor se referă atât
la ansamblul construcţiei în raport cu mediul ambiant, cât şi la condiţiile de confort
asigurate atât la locul de muncă, cât şi la domiciliu. Aceste anchete au arătat că, în
majoritatea cazurilor instalaţiile ce folosesc energia solară asigură confortul termic în
proporţie de 7075%, fără a periclita mediul ambiant.

2.9. Tipuri de centrale solare

5
http://www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-1025689/Welcome-Thanet-Earth-The-biggest-greenhouse-
Britain-unveiled.html
6
http://english.cri.cn/811/2006/05/07/301@85444.htm
15
 Centrale solare pe bază de panouri solare fotovoltaice

Centralele de producere a energiei electrice pe bază de panouri solare fotovoltaice

câştigă teren

Centrala solară din Atzenhof suburbia oraşului Fürth/Germania produce 1 MW

energie electrică cu ajutorul a 144 panouri solare ce acoperă o fostă haldă de deşeuri
menajere.

Centrala solară din Quierschied suburbia oraşului Göttelborn /Germania construită pe o

suprafaţă de 165000 mp în 2004/2005 produce 7,4 MW energie electrică utilizând
panouri solare.

Centrală solară în Atzenhof

Actualmente cea mai mare centrală solară se află în Pocking/ Bavaria compusă
din 57912 panouri solare de înaltă performanţă cu o putere de 10 MW. În Shinan/Corea
de Sud a început construirea unei mari centrale solare cu o putere instalată de 20 MW,
producţie anuală estimată la 27000 MWh ce va acoperi cu 109000 panouri solare o
suprafaţă egală cu cea a 80 de terenuri de fotbal. În Brandis/Saxonia/Germania a început
construirea celei mai mari centrale solare având o putere de 40 MW, pe un teren al unei
foste baze militare, acoperindu-se o suprafaţă egală cu a 200 terenuri de fotbal cu 550.000
panouri solare din film subţire. Se preconizează ca în primul an de funcţionare să se

16
recupereze integral cheltuielile de construcţie care se estimează a costa cu 20%-40% mai
puţin decât preţul comercial. Primele module vor fi operaţionale la sfârşitul lunii iunie.

Centrale termice solare cu vânt descendent

Acest tip de centrale există doar în stare de concept. Constau dintr-un turn înalt
(1000 m) în vârful căruia se extrage energie termică din aerul înconjurător prin
pulverizare de apă. Datorită răcirii în urma evaporării, şi a greutăţii apei aerul se va mişca
de sus în jos, acţionând turbinele situate la baza turnului. Acest tip de centrală este
concepută pentru zonele cu climă caldă şi uscată şi cu mari rezerve de apă.

Centrale termice solare cu vânt ascensional

Centralele termice solare utilizează aşa numitul efect de coş, la care aerul cald
datorită densităţii mici se ridică. Din punct de vedere constructiv, rolul colectorului solar
îl are o suprafaţă de ordinul hectarelor prevăzută cu acoperiş transparent, sub care aerul şi
solul se încălzesc sub efectul de seră. Aerul cald se mişcă spre centrul construcţiei unde
se află un coş prin care se ridică în sus. Vântul ascensional astfel creat acţionează mai
multe turbine cuplate cu generatoare de energie electrică.

17
 Centrală solară curenţi ascensionali

Cu toate că din punct de vedere tehnic realizarea este destul de simplă,

dezavantajul constă în randamentul scăzut de cca. 1 % în cel mai bun caz. Pentru a obţine
o putere comparabilă cu cea a unei centrale pe bază de cărbune este nevoie ca întreaga
construcţie să acopere o suprafaţă de mai mult de 100 km2 şi să se construiască un coş cu
înălţimea de 1000 m sau mai mult.

O instalaţie pilot a fost construită în anii 1980 în Manzanares/Spania având un un

diametru de 244 m şi un turn înalt de 194 m şi lat de 10 m rezultând o putere de 50 kW

Actualmente se află în studiu un proiect de astfel de instalaţie în

Windhoek/Namibia. Suprafaţa acoperită ar fi de 38 km2 şi turnul înalt de 1500m. Puterea
instalată ar atinge 400 MW. Pentru a mări eficienţa economică, suprafaţa acoperită ar fi
utilizată în parte pentru desalinizarea apei şi în rest pentru producţie agricolă cu suprafaţă
irigată.

O dezvoltare a acestei idei este crearea de vârtejuri de aer artificiale alimentate de

energia reziduală a unor centrale convenţionale, mărind eficienţa acestora.

18
 Centrale cu iaz solar

La acest tip de centrale în iazuri cu apă sărată puţin adânci se creează în mod
natural o combinaţie de colector solar şi acumulator de energie. Fenomenul a fost
observat pentru prima dată la începutul secolului XX la lacurile sărate din Transilvania.
Apa de la bază este mult mai sărată şi astfel mai densă decât cea de la suprafaţă. Prin
absorbţia energiei conţinute în razele solare de către stratul mai sărat de la bază, acesta se
încălzeşte până la o temperatură de 85-90°C. Între stratul de la suprafaţă şi cel din adânc
există un strat de gradient cu concentraţie variabilă ce nu permite ridicarea apei încălzite
cu concentraţie salină mai mare, rezultă că nu există convecţie, ca urmare căldura rămâne
înmagazinată în stratul de jos. Căldura înmagazinată poate fi utilizată printre altele pentru
acţionarea unei turbine cuplate cu un generator de energie electrică. Deoarece
temperaturile atinse sunt totuşi destul de mici, este nevoie de utilizarea unui agent termic
cu temperatură de fierbere mai mică decît cea a apei.

Centrală solară

Transformarea energiei calorice în energie electrică se va putea realiza astfel cu

ajutorul aşa numitelor centrale Organic Rankine Cycle (ORC) funcţionând pe bază de
amoniac, sau un compus asemănător freonului. Deoarece diferenţa de temperatură atinge
doar o valoare de cca. 60 K randamentul acestui tip de centrală este mic – din
considerente termodinamice, teoretic maxim 15 %, practic 1 %. Totuşi acest tip de
centrală prezintă interes mai ales pentru ţările în curs de dezvoltare, unde cu investiţii
mici se pot utiliza resursele naturale, radiaţia solară din belşug şi suprafeţe aride
neconstruite.

19
 Centrale solare termice fără concentrarea radiaţiei solare

Aceste centrale solare nu dispun de refletoare orientate, utilizând totuşi întreaga

energie conţinută în radiaţia solară atât cea directă cât şi cea difuză.

La centralele cu iaz solar rolul colectorului şi stratului absorbant este preluat de

straturile de apă sărată cu diferite concentraţii pe când la centralele termice solare acest
rol revine unui acoperiş de mari dimensiuni ce produce un efect de seră.

Centrale cu oglinzi parabolice

Oglinzile parabolice sunt construite cu două grade de libertate putând urmări

poziţia soarelui pe cer. Ele sunt montate pe un stativ şi concentrează razele solare într-un
punct focal propriu fiecărei oglinzi unde este montat un receptor de energie termică.
Acest mod de construcţie este foarte compact. Oglinzile sunt fabricate cu un diametru
cuprins între 3 şi 25m rezulând o putere instalată de până la 50kW pe modul.

10 kW Dish-Stirling-Anlage în Spania

20
 La instalaţiile de acest tip receptorul este conectat la un motor Stirling care
transformă energia termică direct în emergie mecanică putând acţiona un generator
electric. Aceste instalaţii ating un randament înalt în transformarea energiei solare în
energie electrică (peste 30%). Modularitatea acestor instalaţii permite atât utilizarea lor în
locuri izolate sau independente cât şi conectarea mai multora în formând o centrală
virtuală în cadrul generării distribuite a energiei electrice. O soluţie mai rară o constituie
parcurile(fermele) de oglinzi parabolice. În punctual focal comun tuturor oglinzilor se
află o suprafaţă absorbantă cu ajutorul căreia este încălzit un agent termic utilizat în
continuare pentru generare de aburi. Conectarea în grup a mai multor oglinzi parabolice
constituie o abordare mai puţin economică decât centralele cu jgheaburi parabolice sau
cele cu turn solar.

Centrale cu turn solar

(Centrale cu receiver central)

În cazul centralelor cu turn solar este vorba de obicei de centrale pe bază de aburi
generaţi cu ajutorul energiei solare. Focarul (camera de combustie) încălzit până acum cu
păcură, gaz natural sau cărbune, este înlocuit de un focar solar aşezat în vârful unui turn.
Radiaţia solară, a sute, chiar mii de oglinzi cu orientare automată după poziţia soarelui
este reflectată către o suprafaţă absorbantă centrală numită receiver.

Turnul de la Solar Two

Datorită puternicei concentrări de radiaţie, în turn apar temperaturi de ordinul a

mii de grade. Temperatura exploatabilă raţional este în jur de 1300°C. Nivelele de

21
temperaturi şi prin acestea, randamentul termic posibil de atins, sunt mult mai mari decât
la centralele solare cu câmpuri de colectoare. Agentul termic utilizat este, nitraţi fluizi,
aburi sau aer cald. Acest principiu este utilizat de fapt şi la cuptorul de topire solar din
Odeillo. În acest mod se pot genera temperaturi cu valori adapate necesităţilor proceselor
tehnologice, sau ceerinţelor accelerării proceselor chimice. De regulă însă, căldura
generată este utilizată totuşi prim intermediul unei turbine de gaz sau de aburi la
generarea de curent electric. În receiver agentul termic este încălzit pînă la 1000°C, şi în
final utilizat la generarea de aburi.

Oglinzi(heliostat) de la Solar Two

Centrala pilot Solar Two

Curentul electric generat este livrat în reţea. Centralele cu turn solar este deci o
altă modalitate îndeajuns de pusă la punct pentru a putea genera – cu sprijinul
programelor de încurajare – energie electrică la preţ competitiv. Cea mai mare instalaţie
de acest tip existentă la ora actuală sunt „Solar Two“ de 10MW, având o temperatură de
lucru de 290-570°C în California şi Instalaţiile de cercetare din Almeria/Spania. În iulie
2006 s-a început construcţia unei centrale termice experimentale de 1,5MW în
22
Jülich/NRW cu termen de predare anul 2008. Variaţiile intensităţii radiaţiei solare vor fi
compensate cu ajutorul unui tip nou de instalaţie de înmagazinare. Prin aceasta generarea
de energie electrică se poate regal independent de intensitatea de radiaţie solară, în
funcţie de cererea de consum. În viitor acest tip de centrală, în lipsa radiaţiei solare va
putea fi acţionată utilizînd biomasă. Pe termen lung se prevede posibilitatea generării de
hidrogen cu acest tip de tehnologie. La Sanlucar la Mayor, 25 km de Sevilia se
construieşte un parc solar care la terminare în 2013 va produce 300MW energie electrică
prin utilizarea a diferite tehnologii. La sfârşitul lunii martie 2007 s-a conectat la reţea
prima centrală - PS10 – construită între 1 iulie 2001 şi 31 decembrie 2005 având o putere
instalată de 11MW şi o producţie anuală de 23GWh. Cheltuielile cu investiţii s-au cifrat
la 35 milioane € cu o contribuţie de 5 milioane € din fonduri din programele de cercetare
ale EU. În faza următoare se va construi o centrală cu turn solar de 20MW (PS20) apoi o
instalaţie de 20MW (AZ20) urmată de alte 5 centrale a câte 50MW.

Instalaţii solare de tip Fresnel

O dezvoltare a tehnologiei cu jgheaburi parabolice o reprezintă aşa numitele

colectoare cu oglinzi Fresnel. În acest caz în locul unei oglinzi parabolice se utilizează
mai multe fâşii de oglinzi plane situate toate la nivelul solului şi care se pot roti în jurul
axei longitudinale pentru a putea fi orientate câte una astfel ca să relecte radiaţia solară în
direcţia tubului absorbant, în spatele căruia se află o altă oglidă liniară cu rol de
concentrare a fascicolelor primite de la oglinzi într-o linie cât mai subţire. Acest concept
este în faza de testare.

Instalaţii solare de tip Fresnel

23
 Acest mod de construcţie îmbină principiul de funcţionare al colectoarelor cu
jgheaburi parabolice cu cu cel al centralelor cu turn, dar renunţând atât la oglinzile
curbate cât şi la dispozitivele de orientare cu mai multe grade de libertate rămânând doar
construcţia modulară. Utilizând oglinzi plate uşor de construit se scontează pe un preţ
scăzut. Utilizarea conductei absorbante este necesară în continuare. Rezultă posibilitatea
utilizării de conducte mai lungi , fără coturi, ceea ce reduce pierderile datorită rezistenţei
hidraulice, în schimb apar pierderi de radiaţie solară datorită umbririi reciproce a
oglinzilor.

Din anul 2004 o astfel de instalaţie este testată pe lângă o centrelă termică pe bază
de cărbune din Australia de către Universitatea din New South Wales şi Sydney [4].
După terminare instalaţia va produce cca 15 MWth energie pentru încălzirea apei de
alimentare a centralei din Lidell/Hunter Valley şi va contribui la economisirea de
combustibil. Un modul format din 12 oglinzi acoperă o suprafaţă de cca 1350m² şi
concentrează radiaţia solară pe o conductă absorbantă aflată la o distanţă de 10m
deasupra lor. Se produce abur în mod direct la o temperatură de 285°C.

Centrale solare cu jgheaburi parabolice

Colectoarele cu jgheaburi parabolice sunt constituite din oglinzi lungi curbate

transversal pe un profil de parabolă concentrând fluxul radiaţiei solare pe un tub
absorbant situat în linia focală. Lungimea acestui tip de colectoare este cuprinsă în funcţie
de tip între 20 şi 150m. Tubul absorbant este constituit dintr-o ţeavă de metal acoperită în
exterior cu un strat absorbant şi prin care curge agentul termic şi care este în interiorul
unui alt tub, de astă dată de sticlă de borosilicat rezistent la acţiuni mecanice şi chimice
fiind acoperit de un strat antireflectorizant. Între cele două tuburi este creat vid pentru a
reduce pierderile prin convecţie. Energia radiaţiei solare este transformată în energie
calorică şi cedată agentului termic. Oglinzile parabolice sunt aşezate de regulă în rânduri
una după alta pe direcţia N-S. Având un singur grad de libertate, rotaţia în jurul axei
focale.

24
 Colectoarele cu jgheaburi parabolice la Kramer Junction in California

Deja în anul 1912 s-a utilizat colectoare cu jgheaburi parabolice de către firma
Shumann und Boys pentru generarea de aburi necesari acţionării unei pompe de 45kW în
Meadi/Egipt. Colectoarele aveau o lungime de 62m şi acopereau o suprafaţă de 1200m²

Între 1977 şi 1982 au fost puse în funcţiune în SUA instalaţii pilot utilizând
colectoare cu jgheaburi parabolice.

În 1981 a fost pusă în funcţiune o instalaţie pilot de producere energie electrică de

500kW la European Test Centre for Solar Energy Applications din Plataforma Solar de
Almería situat la marginea deşertului desierto de Tabernas

Exploatarea comercială a acestui tip de centrale a început în anul 1984 în SUA în

deşertul Mojave din California. Cele 9 centrale SEGS’ = Solar Electricity Generation
System au o putere instalată totală de 354 MW. În colectoarele cu jgheaburi parabolice cu
o lăţime de 6m şi o lungime de până la 180m se poate atinge o temperatură de 400°C.
Randamentul centralei este de 14% şi asigură energia necesară pentru cca 200000
locuinţe. În luna iunie 2007 s-a dat în funcţiune centrala Nevada Solar One de lângă
Boulder City/Nevada cu o putere instalată de 64MW cu posibilitatea de extensie până la
200MW. Energia temică este produsă de 19.300 oglinzi de 4m lungime înzestrate cu
conducte absorbante (PTR70 Receiver) livrate de către firma SCHOTT AG . Se prevede
construirea de centrale similare în Maroc, Algeria, Mexic şi Egipt.

Din anul 2006 se află în stadiu de construcţie centrala Andasol 1 de 50MW, în

prezent cea mai mare din Europa, proiectată de firma Solar Millennium.

25
 Centrale solare cu câmpuri de colectoare

Câmpul de colectoare ale centralei este compus din mai multe jgheburi parabolice
sau colectoare Fresnel legate în paralel şi numite concentratoare liniare. Construirea de
câmpuri de colectoare paraboloide este deasemenea posibilă, dar vizavi de
concentratoarele liniare sunt foarte costisitoare. În ceea ce priveşte instalaţiile cu
jgheaburi parabolice acestea sunt deja în exploatare comercială.

Câmpul de colectoare ale centralei este compus din mai multe jgheburi parabolice
sau colectoare Fresnel.

În câmpul de colectoare se produce încălzirea unui agent termic care poate fi ulei
mineral sau abur supraîncălzit. La instalaţiile cu ulei se poate atinge o temperatură de
până la 390°C care într-un schimbător de căldură va genera aburi. Dacă agentul termic
este abur(instalaţii de tip DISS = Direct Solar Steam), atunci nu este nevoie de
schimbător de căldură, aburul fiind generat direct în conductele de absorbţie. În acest caz
este posibilă atingerea de temperatri de peste 500°C. Aburul astfel generat este colectat şi
alimentează o turbină cu aburi la care este cuplat un generator de energie electrică.

Avantajul acestui tip de centrale constă în faptul că utilizează în parte tehnologie

convenţională disponibilă

26
 Concluzii 
În concluzie, referitor la legătura dintre construcţie şi mediul ambiant, se pot
sublinia următoarele elemente esenţiale:
 mediul ambiant constituie o problemă prioritară şi calitatea lui trebuie asigurată
continuu;
 cerinţele calităţii şi performanţele energetice trebuie să fie asigurate;
 asigurarea unei cooperări strânse între toţi factorii care contribuie la realizarea
construcţiei şi a unui dialog între toţi specialiştii (arhitecţi, constructori, instalatori) în
fazele de proiectare;
 angajarea specialiştilor în instalaţii termice (încălzire, ventilare, climatizare, etc.)
în realizarea unor norme viabile vizând asigurarea unui confort termic în încăperi pe toată
perioada unui an, fără impact asupra mediului ambiant;
 cooperarea internaţională, prin care specialiştii din fiecare ţară pot contribui
substanţial la soluţionarea problemelor energetice din construcţii în strânsă legătură cu
mediul ambiant.
Pentru asigurarea armoniei dintre climatul din interiorul clădirilor şi mediul
exterior s-a procedat la elaborarea unor acte normative valabile atât pe plan naţional, cât
şi internaţional.
S-au creat două mari categorii de acte comunitare ce conţin restricţii, pentru
punerea de acord a conceptelor statelor membre ale CEE şi anume: regulamente
comunitare (comune) şi directive (norme) cu caracter naţional, cu posibilităţi de extindere
şi în ţările cooperante.
Problema esenţială în realizarea normelor şi directivelor vizând armonizarea
legăturii construcţie–mediu o constituie obţinerea unei cât mai mici poluări a mediului
ambiant, care este mult mai scăzută decât în cazul folosirii energiilor primare, cât şi
natura materialelor pentru construcţii şi instalaţii. Aceste norme şi reglementări, deşi
elaborate sunt într-o continuă îmbunătăţire vizând, în principal, ca măsuri: economia de
energie, reducerea poluanţilor sub normele admise, eliminarea pericolului de incendiu,
securitatea în exploatare, etc.
Energia solară, energia eoliană, energia geotermală sunt cunoscute sub numele de
surse neconvenţionale de energie. Unul dintre obiectivele menţionate de Comunitatea

27
Economică Europeană (CEE) privind protejarea combustibililor clasici îl constituie
implementarea noilor forme de energii regenerabile.
Noile surse de energie sunt destul de diversificate, prezentând multiple avantaje,
dar şi dezavantaje, precum şi posibilităţi de utilizare mai mari sau mai mici în tehnica
instalaţiilor.
Pe plan mondial, trebuie menţionat că, din anii ’40, ţările avansate au luat în
studiu utilizarea surselor de energie regenerabilă pentru acoperirea necesităţilor
gospodăreşti şi chiar industriale. SUA se numără printre primele ţări care au făcut studii
privind utilizarea energiei solare pentru încălzire, climatizare şi prepararea apei calde de
consum, precum şi a energiei vântului pentru producerea de energie electrică. După anii
’70, toate ţările industrializate au trecut la cercetări legate de utilizarea altor surse de
energie în afara celor clasice.
Energiile regenerabile prezintă, după felul şi natura lor, o serie de proprietăţi
fizice şi o serie de caracteristici tehnice. De asemenea, potenţialul lor termo-energetic
depinde de natura lor, precum şi de posibilităţile tehnice de care se dispune atunci când se
ia în discuţie sursa.
Fiecare dintre sursele de energie regenerabile au fost studiate mai mult sau mai
puţin, în funcţie de posibilităţile financiare, precum şi de posibilităţile de implementare în
diverse ramuri ale economiei şi, în special, în instalaţiile termice.
Studiile şi cercetările continuă şi ceea ce se poate spune despre sursele
regenerabile de energie este faptul că, pe plan mondial, investiţiile făcute de unele state,
sunt destul de modeste în momentul de faţă, întrucât atât investiţiile în aparatura de
conversie (energie termică, energie electrică, etc.), cât şi Cheltuielile de exploatare a
instalaţiilor realizate sunt încă destul de ridicate.
Referitor la ţara noastră, este de arătat că, dintre sursele de energie regenerabile,
energia solară ar putea fi studiată cu scopul producerii de energie termică pentru
prepararea apei calde de consum în perioada caldă. La Câmpina, există, de exemplu, case
solare.

28
 Până la cucerirea cosmosului, care reprezintă o sursă inepuizabilă de energie,
omenirea încearcă să se limiteze la resursele pe care le pune la dispoziţie planeta noastră
şi, de asemenea, încearcă să exploateze la maximum energiile solară, eoliană,
geotermală.7

7
http://www.naturenergy.ro/index.php?pag=7&id=117&titlu_pagina=Folosirea%20surselor%20de
%20energie%20neconventionala
29
 Bibliografie

1. “Resursele energetice ale Pământului”, C.Herbst, I.Letea, Editura Ştiinţifică,

Bucureşti, 1974
2. “Revista Arborele lumii ” Planeta Pamant - Energia solara
3. “The Illustrated Encyclopedia of Invention”, Volume 17, Webmasters Home
Library, Tarrytown, NY 10591
4. *** http://www.monova.org/details/468275/ARBORELE%20LUMII.html
5. *** http://www.scribd.com/doc/21955659/Energia-solara-arborele-lumii-http-
ezoteric-webgarden-ro
6. *** http://www.cartierulsoarelui.ro/site/images/stories/poze/panou/panou-solar.jpg
7. *** http://www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-1025689/Welcome-Thanet-Earth-
The-biggest-greenhouse-Britain-unveiled.html
8. *** http://english.cri.cn/811/2006/05/07/301@85444.htm
9. ***http://www.naturenergy.ro/index.php?pag=7&id=117&titlu_pagina=Folosirea
%20surselor%20de%20energie%20neconventionala

30
Anexe :
Avioane solare

31
Captator spaţial de energie solară

Staţie solară de energie electrică pentru încărcat telefoane mobile gratuit

32
Instalaţie solară de încălzit apa

Zonele favorabile de folosire a energiei solare în România

33
Panouri solare folosite pentru alimentarea cu energie a sateliţilor în spaţiu

34
Stadion captator de energie solară in Taiwan.

35