Sunteți pe pagina 1din 4

UNIVERSITATEA ”DUNĂREA DE JOS”, GALAȚI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, SOCIALE ȘI POLITICE


SPECIALIZAREA: ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

PROIECT LA DISCIPLINA DREPT


ADMINISTRATIV
TEMA : Relațiile dintre Parlament, Guvern și
Președinte în România

Profesor : Gabriela Cristina Pătraşcu


Student : Dragomir Răzvan Paul
Grupa 1, An 1, AP
Guvernul României reprezintă, conform Constituției, puterea executivă
în România împreună cu președintele. Guvernul se organizează și funcționează în
conformitate cu prevederile constituționale, având la bază un program de
guvernare acceptat anterior de către parlament.

Parlamentul României este organul reprezentativ suprem și unica autoritate


legiuitoare a României. Parlamentul este bicameral, fiind alcătuit
din Senat și Camera Deputaților.

Președintele României este șeful de stat al României. El are rolul de a


reprezenta statul român în relațiile internaționale; conform Constituției, este
garantul independenței naționale, veghează la respectarea Constituției și la buna
funcționare a autorităților publice, exercită funcția de mediere între puterile
statului, precum și între stat și societate. De asemenea, președintele este
comandantul forțelor armate și îndeplinește funcția de președinte al Consiliului
Suprem de Apărare a Țării.

Guvernul și celelalte organe ale administrației publice, în cadrul controlului


parlamentar al activității lor, sunt obligate să prezinte informațiile și documentele
cerute de Camera Deputaților, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin
intermediul președinților acestora. În cazul în care o inițiativă legislativă implică
modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de
stat, solicitarea informării este obligatorie. Membrii Guvernului au acces la
lucrările Parlamentului. Dacă li se solicită prezența, participarea lor este
obligatorie. Guvernul și fiecare dintre membrii săi au obligația să răspundă la
întrebările sau la interpelările formulate de deputați sau de senatori, în condițiile
prevăzute de regulamentele celor două Camere ale Parlamentului. Camera
Deputaților sau Senatul poate adopta o moțiune simplă prin care să-și exprime
poziția cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu
privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări. Guvernul își poate angaja
răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, asupra
unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege. Dacă
Guvernul nu a fost demis , proiectul de lege prezentat, modificat sau completat,
după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea
programului sau a declarației de politică generală devine obligatorie pentru
Guvern.  În cazul în care Președintele României cere reexaminarea legii adoptate
dezbaterea acesteia se va face în ședința comună a celor două Camere. Parlamentul
poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în
domenii care nu fac obiectul legilor organice.

Răspunderea politică şi solidară a Guvernului în faţa Parlamentului

Trăsătură specifică regimului parlamentar în cadrul căruia a luat naştere,


răspunderea politică şi solidară a Guvernului în faţa Parlamentului intervine în
cazul adoptării unei moţiuni de cenzură de către Parlament sau în cazul angajării
răspunderii executivului în fața legislativului. Prin introducerea unei astfel de
caracteristici în modelul semiprezidenţial s-a urmărit constituirea unui guvern, care
să aibă susţinerea majorităţii parlamentare pe toată perioada mandatului său.
Conducerea Guvernului poate reveni fie liderului majorităţii din Parlament (guvern
majoritar), fie unei alte persoane, care să se bucure de o astfel de susţinere (guvern
minoritar). Pentru a se asigura un echilibru în exercitarea puterii, intervine, în
cadrul controlului reciproc, dizolvarea Parlamentului de către şeful de stat, în
anumite condiţii precis determinate de Constituţie.

Colaborarea dintre Președinte și Parlament în republici semiprezidențiale

Cooperarea dintre organul legiuitor şi şeful de stat, exigență fundamentală a


separației puterilor în stat, se exprimă în diferite proceduri: adresarea de mesaje
Parlamentului, prelungirea mandatului Preşedintelui, convocarea şi dizolvarea
legislativului, promulgarea legii, colaborarea în ceea ce priveşte formarea
Guvernului, punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului, iniţierea
referendumului, revizuirea Constituţiei, instituirea unor măsuri excepţionale,
punerea sub acuzare a şefului de stat pentru înaltă trădare.

Referințe

 Regimul semiprezidenţial este definit în mod asemănător în Elgie Robert, The Politics of
Semipresidentialism, în Elgie Robert, Semi-presidentialism in Europe, Oxford University
Press,1999, p.1-21.
 https://lege5.ro/Gratuit/gq4deojv/raporturile-parlamentului-cu-guvernul-
constitutia?dp=gqztemrwg4zts