ORGANIZAREA ~I ETICA PROFESIILORJURIDICE

I. JUSTITIA

Justi~ia - 2 accepfiuni:

a. este o funqie, functia de a judeca, de a decide asupra conflictelor ivite intre diferitele subiecte de
drepr prin aplicarea legii => prerogativa suverana care apartine statului;

b. in sens restrans, este ansamblul institutiilor prin a caror mijlocire se poate exercita funqia
judiciara => serviciu public al statului.

Statul ~i-a asumat sarcina de a intaptui justi~ia.

PRINCIPIILE FUNCTIONARII JUSTITIEI CA SERVICIU PUBLIC

1. Justitia constituie monopol de stat.

2. Organizarea justitiei pe sistemul dublului grad de jurisdiqie.

3. Accesul liber la justi~ie.

4. Egalitatea in fata j ustitiei.

5. Gratuitatea justitiei.

6. Colegialitatea.

7. Solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.

8. Caracterul permanent ~i sedentar al jurisdiqiilor.

9. Principiul distribuirii aleatorii a cauzelor si

, al continuitatii.
,

1. JUSTITIA CONSTITUIE MONOPOL DE STAT

Actul de justitie este infaptuit de stat =>

a. nicio aid autoritate ded.t instantele judecatore~ti nu poate infaptui justitia prin luarea
unei hotarari. 0 hotarare judecatoreasca are forta executorie ~i autoritate de lucru judecat.

1
b. statul este obligat sa intaptuiasca justirie atunci dnd ii este cerut acest lucru. Judecatorul
nu poate refuza j udecata, este obligat sa solurioneze cauza.

2. ORGANIZAREAJUSTITIEI PE SISTEMUL DUBLULUI GRAD DE

JURISDICTIE

instanrele judecitorqti sa nu se situeze la acel~i nivel ierarhic; sii fie grupate doua cate
doua;
ierarhie institurionali => instanrele superioare investite cu solurionarea unei cai de acac
Pot infirma solutiilc
'
pronuntatc de cclclaltc instantc (nu afcctcaza autonomia dccizionala a
' '
I
iurisdictiilor
;
inferioare);
nu este afirmat constitutional;
exisra cazuri in care procesul urmeaza 3 faze: prima inscanra, apel, recurs. In acesce cazuri
este vorba tot de un dublu grad de jurisdicrie, deoarece recursul este o cale extraordinara de
atac, care nu permite discutarea cauezi sub toate aspectele sale de fapt ~i de drept, precum
primele doua, ci doar sub aspectele de drept.

3. ACCESUL LIBER LAJUSTITIE

drept fundamental consacrat de art.21 din Constirurie;

are doua aspecte esenriale:
a. obligaria statului de a reglementa mijloacele procedurale necesare care sa permita
iustitiabilului sa acceada in fata unui tribunal independent si impartial, instituit prin
lege, care sa examineze cauza sub toate aspectele sale de fapt ~i de drept;
b. obligaria statului de a crea parghiile prin care sa elimine eventualele impedimente de
fapt care ar putea sa ingradeasca accesul efectiv la judecata. Aceste aspecce de fapt sunt
invocate de justitiabil.
nu implica inexistenra unei proceduri prealabile inscanrei de judecara.

4. EGALITATEA IN FATA JUSTITEI

toate persoanele au vocarie egala de a fi judecate de acelea~i instanre judecatoreJti ~i dupa

acelea~i reguli de procedura;
dreptul la acelea~i probe, acelea~i apariiri ~i acelea~i di de atac;

2
 dreptul de a se exprima in instanra in limba materna (instanra asigura in mod gratuir un
interprec/tradLLcator aucorizac).

5. GRATUITATEA JUSTITIEI

parrile nu trebuie sa plateasca judecatorul sau angajafii instanrei;

actul de justifie nu este gratuit (ex: taxe de timbru, expertize, onorarii de avocatlexecutori
judecatore~ti), dar exisra merode prin care statul ajuca justiriabilul (ex: acordarea ajutorului
public judiciar).

6. COLEGIALITATEA

judecata este facuta de un complec format din mai mulri judecatori (cu excepria
judecatorului unic in cazul judecatoriilor);
prima instanta (judecatorie) - judecaror unic;
apel - complet de doi judecatori;
recurs - complet de trei judecatori;
ICCJ - exista completuri de 3, 5, 25 de judecatori ~i completul de secrii unite format din
toti J. udecatorii Inalcei Curci.
' '
AVANTAJE
JUDEcATOR UNIC COLEGIALITATE
marirea responsabilitafii judecarorului imparrialitate - se previne arbitrariul

numar mai mic de judedicori - salariu mai

mare formarea profesionala esce asigurata mule mai
specializarea j udeditorilor bine

7. SOLUTIONAREA
, CAUZEI INTR-UN TERMEN REZONABIL

justifia nu trebuie intaptuita cu inarziere de n atura sa intrerupa eficienp actului de justifie

(nerespeccarea presuune abatere disciplinara);
duraca procedurii crebuie aproximaca ~i recunoscuta de parri, in funqie de :
▪ comportamentul paqilor/autorit:itilor;
▪ probele administrate;
▪ claritatea regulilor de drept aplicate in cauza;
▪ eventualele elemente de extraneitate existence.

3
 8. CARACTERUL PERMANENT ~I SEDENTARALJURISDICTIILOR

instantele J. udecatoretti sunt permanente, activitatile lor se desfasoara in mod continuu (in
' ' ' '
afara de zilele nelucratoare ~i sarbatorile legale);
vacanp judecatoreasca → 1 iulie - 31 august = diminuare a activitatii de judecata (in
materie civila se judeca urgentele, ordonantele pre~edintiale, obligatiile de intretinere,
aqiunile posesorii, iar in materie penala, cauzele cu arestati);
sediul instantelor este stabil, determinat ~i cunoscut.

9. DISTRIBUIREA ALEATORIE A CAUZELOR SI

, CONTINUITATEA

continuitate = aceia~i judecatori vor face parte din completul de judecata la toate termenele
dintr-o etapa procesuala;
distribuirc alcatoric = garantia de ncpartinirc a judccatorilor atunci cand sunt invcstiti cu
solutionarea
, cauzei;
nu este un principiu absolut;
daca nu este respectat, se constituie un motiv de casare a dosarului.

IL PROFESIA DE AVOCAT

Avocatura este auxiliar/partener al justitiei*. Partenerii justitiei sunt persoane care, fara a fi
investite de catre stat cu funqia de a judeca, sunt chemate sa panicipe la procesul de administrare
a justitiei.

ex: grefierii, avocatii, executorii j udecatore9ti, notarii, consilierii j uridici

Partenerii justitiei:

nu se afla in raport de subordonare sau de se1viciu unei instante juded.torqti (profosie

libera);
contribuie in mod semnificativ la activitatea judiciara, care nu ar fi posibila tara participarea
lor;
activitatea juridica a acestor profesii nu este limitata doar la activitatea judiciara (din fap
instantei j udecatore~ti).

* conform unor opinii, noriunile nu se afla in raport de sinonimie, noriunea de auxiliar fiind
asociata ideii de subordonare, spre deosebire de cea de partener de justitie.

4
 PRINCIPIILE EXERCITARII PROFESIEI DE AVOCAT

1. Principiul legalitafii;

2. Principiul libertatii;

3. Principiul independenfei;

4. Principiul autonomiei §i al descentralizarii;

5. Principiul pastrarii secretului profesional.

1. PRINCIPIUL LEGALITATII
,

decurge din faptul ca profesia de avocat este indispensabila acmlui judiciar §i este o profesie
de interes public;
are mai multe componente:
a. organizarea si functionarea profesiei de avocat : sunt legal reglem entate coordonatele principale
ale acesteia, structura organelor de conducere, precum §i accesul in profesie;
6. profesia poate fl exercitata numai de avocatii inscrisi in tabloul avocatilor din baroul in care i~i
desfa~oara activiratea;
c. avocatii nu pot dcsfa~ura dccat acclc activitiifi prcvazutc cxprcs de lcg:c ~i care constituic
monopol al acestora (nu pot fl exercitate de alte persoane flzice sau juridice);
d. exercitarea profesiei de avocat de cane o persoana care nu are calitatea de avocat constituie
infractiune
' si
, se pedepseste
, cu inchisoarea;
e. actele specifke profesiei de avocat intaptuite de o persoana care nu are aceasta calitate sum nule;
f. are obligaria de a da sfaturi juridice corespunzatoare legii ~i sa aqioneze numai in limitele ei.

2. PRINCIPIUL LIBERTATII
,

decurge din natura de profesie libera ~i se manifesta asrfel:

a. Avocarul esce liber sa i~i aleaga, sa schimbe ~i sa dispuni in tot sau in parte de forma de
exercitare a profesiei;
b. Alegerea avocatului de justifiabil este libera, cu doua limitari:
cand avocatul e desemnat din oficiu;
cand partea din proces nu i~i permite un avocat ales ~i depune o cerere de ajutor
public judiciar.

5
c. Avocatul este liber sa accepte sau nu un anumit client sau serviciu (cu exceP{ia cazului
serviciului public j udiciar);
d. Avocatul nu poate fi sup us niciunei limitari, presiuni, restriqii, constrangeri sau intimidari.

3. PRINCIPIUL INDEPENDENTEI
,

Avocatul se supune legii, codului deoncologic ~i statutului profesiei;

Scopul avocatului este acela de a apara ~i promova drepturile, libertatile ~i interesele legitime
ale persoanelor (care, nu de putine ori, pot intra in conflict cu interesele statului);
Conducerea profesiei revine corpului profesional, fara vreo ingerinta a statului;
NU exista un drept al stamlui de control asupra activitatii avocamlui (raspunderea disciplinara
tine de organele alese ale profesiei);
NU au raporturi de subordonare cu instantele sau cu parchetele;
Au sistem propriu de pensii (nu depind de sistemul public de pensii);
In raporturile cu cliemul, avocaml nu esce subordonat acestuia ~i nu ii urmeaza neconditionat
inceresele.

4. PRINCIPIUL AUTONOMIEI SI
, DESCENTRALizARII

Se refera la organizarea interna a profesiei de avocat, nu la relatia profesiei de avocat cu statul

sau cu alee autoritati publice.

5. PRINCIPIUL PASTMRII SECRETULUI PROFESIONAL

Obligatie fundamentala a avocatului in activitatea sa profesionala;

Problema de interes public, principiu a carui nerespectare ar genera insecuritate juridica;
Elementele aceestui pricipiu sum:
a. avocatul este obligat sa nu divulge informatiile primite de la client sau aflate in cadrul
activitifii profesionale;
b. are caracter absolut (acopera activitatea avocatului, a asociatilor, a colaboratorilor ~i a
angajatilor sai);
c. obligatie nelimitata in timp, cu doua excepfii:
1. avocatul poate folosi informatiile primite de la un fost client, daca acestea au devenit
publice;

6
 2. avocatul poate folosi informatiile primite de la un client, dad avocatul este urmarit
penal, disciplinar sau dad exista o contestatie 1mpotriva onorariilor primite,
exclusiv pentru necesitafi publice de aparare.
d. orice comunicare profesionalii intre avocat ~i dienti/organele profesiei este confidentiala ~i
nu poate fi adusa ca proba in justifie;
e. obligaria avocatului de a nu asista/reprezenta persoane cu interese contrare (abatere
discilinara grava).

Secrecul profesional constituie baza profesiei de avocat.

ACTIVITATEA AVOCATULUI

 art.3 din Legea nr.5 l/ 1995

1. Consultatii
' si, cereri cu caracter J. uridic;

2. Asistenta ~i reprezentare juridicii;

3. Redactarea de acte juridice, atestarea identitafii paqilor;

4. Accivitatea de mediere;

5. Activitati fiduciare;

6. Scabilirea temporara a sediului pentru societati la sediul profesional al avocatului ~i inregistrarea

acestora;

7. Activitati de curatela;

8. Reprezentarea ~i asistarea in inscanta (prezenta avocatului este obligatorie la toate termenele de

judecaca).

FORMELE DE EXERCITARE A PROFESIEI DE AVOCAT

cabinete individuale;
cabinete asociate;
societafi civile profesionale;
societati profesionale cu riispundere limitata.

7
 a. CABINET£ INDIVIDUALE

un avocat definitiv, singur sau impreuna cu al{i avocaii colaboratori;

cabinetul individual se infiin{eaza in baza unui act de inflinrare, semnat de avocatul titular 1i
inregistrat la barou.

b. CABINET£ ASOCIATE

cabinete individuale care se asociaza in scopul exercitarii in comun a profesiei:

i~i pastreaza caracterul individual;
se pot asocia ~i cu societa{i civile profesionale;
dad un client a fost refuzat de avocatul titular al unuia din cabinetele asociate, titularul celuilalt
nu il poate reprezenta nici el.

*c. CABINETE GRUPATE

cabinetele individuale se pot grupa in vederea crearii de activitafi tehnico-economice necesare

exercitarii profesiei;
i~i pastreaza individualitatea in relafiile cu dienfii;
NU se creeaza o forma distincta de exercitare a profesiei;
Activitatea NU se desfa~oara in comun, fiind o reuniune bazaca exclusiv pe criterii
economice.

ex: 2 cabinete individualc care au sediul comun

d. SOCIETATEA CIVILA PROFESIONALA

doi sau mai multi avocati definitivi;

' '
isi pot exercita profesia in cadrul lor si avocati
) ) '
colaboratori sau salarizati;
'
nu pot acorda asistenra juridica persoanelor cu interese contrare.

8
 e. SOCIETATEA PROFESIONALA CU RASPUNDERE LIMITATA

are personalitate juridica;

se inregistreaza la Registrul Comerfului;
se supune Legii nr. 31/1990, privind societarile;
activitatea este desf~urata de:
a.avocati asociati
' '
b. avocati colaboratori
'
c. avocati salarizati in cadrul profesiei
' '
avocatii asociati = au pus bazele societari respective ~i derin aqiuni la acea societate;
avocatii colaboratori pot avea dreptul la dientela proprie;
fondatorii aduc capital social la infiinprea societafii (capitalul social minim este de 10 000
euro);
obiectul unic de activitate al societatii este exercitarea profesiei de avocat;
cransmicerea parrilor sociale se imparte proportional, exdusiv avocarilor fondatori.

PRINCIPIILE DE ORGANIZARE ALE TUTUROR FORMELOR DE

EXERCITAREA PROFESIEI DEAVOCAT

1. Cabinetele grupate, asociate, societatile civile profesionale ~i societatile profesionale cu

raspundere limitata pot avea ~i proprietate comuna.

2. Avocatul i~i poate schimba oricand forma de exercitare a profesiei, cu in~tiinprea baroului din
care face parte.

3. Avocatul nu i~i poate exercita profesia, in acel~i timp, in mai multe forme de exercitare a
profesiei.

4. Formele de exercitare a profesiei pot fi instrainate prin acte intre vii numai intre avocati deflnitivi
si af1ati in exercitiul profesiei si pot fl lichidate la incetarea calitatii de avocat.
' ' ' ' J

5. Patrimoniul comun e afectat exdusiv activitafii profesionale.

6. Avocatul titular al cabinetului individual nu poate avea calitatea de colaborator sau asociat.

7. Avocatul asociat nu poate fl colaborator sau salarizat in cadrul profesiei.

8. Avocatul salarizat in cadrul profesiei nu are dreptul la dientela proprie.

9
 DOBANDIREA CALITATII
, DEAVOCAT

CONDITIILE
, DE INSCRIERE IN AVOCATURA.

0 persoana poate fl membru al unui barou din Romania daca:

a. are exercifiul drepturilor civile ~i policice:

b. este licentiat al unei facultati de drept:

' '
c. nu se gase~te in vreunul din cazurile de nedemnitate prevaz.ute de Legea nr. 51/1995;

d. este apt din punct de vedere medical.

Cazurile de nedemnitate:

eel condamnat ddlnitiv la pedeapsa cu inchisoarea pentru savaqirea une1 infraqiuni

intenrionate;
eel care a savarsit abuzuri prin care au fost indicate drepturile si libertatile fundamencale ale
' ' ,
omului sau a savar~it abateri disciplinare grave, sanqionate cu excluderea din profesie;
eel caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia de avocat, pe durata stabilita
prin hocarare judecacoreasca sau disciplinara;
eel in sarcina caruia s-a retinut, in baza unei hotarari judecatore~ti definitive/acre ale organelor
profesiei de avocat, fapta de a fl exercitat sau sprijinit exercitarea fad. drept de catre o persoana
a profesiei de avocat.

PRIMIREA IN PROFESIA DE AVOCAT. AVOCATUL STAGIAR

in baza unui examen organizat de UNBR eel putin anual si la nivel national;
' > '
exam enul se susfine in cadrul INPPA in mod unitar, conform metodologiei elaborate de
consiliul UNBR;
dupa promovarea examenului, candidatul devine avocat stagiar ~i are dacoria de a efectua un
stagiu profesional de 2 ani pentru a deveni avocat deflnitiv (prin exam enul de deflnitivat);
perioada de stagiu este obligatorie ~i efectiva, cu urmatoarele exceptii:
a. eel care a promovat examenul de primire in profesia de avocat ~i care a
indeplinit funqia de judecator, procuror, n otar public, consilier juridic
sau jurisconsult timp de 5 ani dobande~te calitatea de avocat deflnitiv
fara a sustine
'
examenul de deflnitvare, cu conditia promovarii
>
examenului de deflnitivare in profesia din care provine;
6. eel care, timp de 5 ani neintrerupfi, a indeplinit funqii de specialitate
juridica in aparatul Parlamencului, Administrafiei Prezidenriale,
Guvernului, CCR, Avocatului Poporului, Cuqii de Conturi ~i

10
 Consiliului Legislariv, cu condifia promovarii examenului de prim ire in
profesie;
c. avocatul stagiar care a efectuat eel pufin un mandat de parlamentar,
primar, viceprimar, pre~edinte de consiliu judefean ~i vicepre~edinte de
consiliu J·udetean
, dobandeste
, la cerere calitatea de avocat definitiv.
avocafii fo~ti judecatori nu pot pune concluzii la instanfele la care au funqionat, iar fo~tii
procurori ~i cadrele de polifie nu pot acorda asistenra juridica la unitatea de urmarire penala
unde si-au
, desrasurat
, activitatea timp de 5 ani de la 1ncetarea functiei
' respective;
pentru a fi inscri~i in cablou, avocafii stagiari cu drept de exercitare a profesiei au obligafia sa
inregistreze la baron un contract de colaborare/salarizare in cadrul profesiei;
avocarului stagiar trebuie sa i se asigure eel pufin venirul minim pe economie;
avocarul stagiar este supus regulilor deontologice ~i statutare aplicabile avocaiilor definitivi;
avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecatorie ~i poate asista ori reprezenta partea
la organele ~i institutiile prevazute la art. 3 al Legii nr.51/1995 (ex: organele de urmarire penala,
notari publici, executori judecatore~ti);
cazuri de suspendare a stagiului:
a. lipsa motivata din profesie sau in caz de incetare a indrumarii profesionale, fara culpa
avocatului stagiar;
b. in cazurile de suspendare a calitafii de avocat;
C. daca din motive obiective incereaza indrumarea activitarii avocatului titular, pana la
gasirea alrui indrumator.
Avocatul stagiar respins de 3 ori la examenul de deflnitivare va fi exclus din profesie.

PREGATIREA PROFESIONALA PE PERIOADA STAGIULUI

avocatul stagiar are obligatia de a urma forme de pregatire profesionala prin:

a. accivitacea de desf~ urare a profesiei;
b. participarea la cursurile INPPA.
cele doua fo rme sunt cumulative ~i obligatorii;
dupa parcurgerea modulelor de la INPPA, avocatul stagiar este obligat sa susrina examenul de
absolvire al INPPA (de definitivare).

DEFINITIVAREA IN PROFESIE

Exam en ul de definitivare se desra~oara annal; confine 2 probe:

1. Proba orala la coate disciplinele din anul doi de stagiu;

11
2. Proba scrisa - test de verifkare a cunostintelor
' ,
la materiile din examenul de admitere in profesie,
la care pot parcicipa doar cei dedarafi admi~i in urma probei orale.

In baza rezultatelor, Comisia Narionala de examen emite hotararea prin care se constata caliracea
de avocat definitiv, care se transmite baroului din care avocatul face parte.

Avocatii stagiari respin~i sau care nu s-au prezentat la examen sunt inscri~i din oficiu la sesiunea
urmatoare.

Consecinrele dobandirii calirarii de avocat definitiv:

1. Avocatul definitiv poate deveni titularul unei forme de exercitare a profesiei;

2. Avocatul definitiv are dreptul sa puna concluzii la toate instanrele (cu exceptia ICCJ ~i CCR,
unde va putea dupa 5 ani);

3. De la momentul dobandirii calitafii de avocat definiciv incepe sa curga termenul de 6 ani n ecesar
pentru a deveni avocat indrumator pentru un avocat stagiar (la care se adauga conditia reputatiei
profesionale irepro~abile).

ORGANIZAREA PROFESIEI DE AVOCAT

Baroul este constituit din toti avocatii dintr-un J'udet sau din mun. Bucuresti, iar sediul baroului
' , ' '
este in orasul resedinta de J·udet/Bucuresti.
' ' ' , '
Baroul are personalitate juridid., patrimoniu propriu, buget propriu.

Organele de conducere ale baroului:

1. Adunarea generala
2. Consiliul baroului
3. Decanul baroului

→ functioneaza in cadrul baroului si Comisia de cenzori si Comisia de disciplina.

' , '

1. ADUNAREA GENERALA

Cuprinde toti avocatii inscri~i in tabloul avocarilor cu drept de exercitare a profesiei.

Competenrele adunarii generale:

a. stabile~te masuri pentru exercitarea profesiei in baroul respectiv;

12
 b. alege ~i revoca decanul, membrii consiliului, membrii comisiei de disciplina sau de
cenzori. Decanul e ales pentru un mandat de 4 ani care poate fi rdnnoit o singLLra data.
Decanul se alege dintre avocarii cu o vechime de minimum 10 ani in profesie;
c. alege delegarii baroului la Congresul Avocarilor;
d. propune candidarii pentru Comisia centrala de discplina;
e. aproba proiectul de buget al baroului.

Adunarea generala ordinara se intrune9te anual in primul rrimestru, la convocarea Consiliului

baroului.

Adunarea generala extraordinara poate fi convocata de Consiliul baroului/Cornisia de cenzori.

~edinrele adunarilor generale sunt prezidate de decan cu 5 rnembri ale~i prin voe deschis de cei
prezenri, dincre care unul va fi desernnat secretar.

In caz de alegere/revocare a decanului ori a membrilor consiliului baroului cei in cauza nu fac pane
din prezidiu - ~edinp este condusa de eel mai in varsta membru prezent.

2. CONSILIUL BAROULUI

Esce campus din 5-15 membri, ale9i pe o perioada de 4 ani (in nurnarul lor intra 9i decanul ~i
prodecanul), care au o vechirne continua in profesie de minimum 8 ani.

Atributiile
>
Consiliului baroului:

a. adopta hotarari pentru aplicarea ~i respectarea prevederilor legii nr.5111995 ~i ale

statutului profesiei;
b. duce la indeplinire hocararile ~i deciziile Congresului avocarilor, Consiliului UNBR ~i
ale adunarii generale ale baroului;
c. incocrnesce, rnodifica si da publicitatii tabloul anual al avocatilor, mernbrii ai baroului;
' ' ' '
d. adopta rnasuri pentru organizarea controlului profesional, disciplinar ~i deontologic
pentru solurionarea eventualelor sesizari 9i redamarii;
e. verifica ~i constata indeplinirea condiriilor legale ale cererilor de primire in profesie ~i
aproba primirea in profesie;
f. hotara9te asupra starii de incornpatibilitate 9i asupra incetarii acesteia;
g. solurioneaza cererile de transfer;
h. sesizeaza comisia de disciplina cu privire la abacerea disciplinara a avocarilor;
i. suspenda din exercitarea profesiei avocarii care nu ~i-au platit taxele in termen de 3 luni
de la scadenra;
J· solurioneaza contestatiile irnpotriva deciziei decanului privind onorariile;
k. stabile9te coca de contriburie a avocarilor la bugetul baroului;
1. accepta donariile ~i legacde facute baroului;
rn. aproba organizarea, statul de funqii ~i angajeaza. personalul baroului;

13
 n. 1ntocme~te proiectul de buget annal ~i ii supune aprobarii adunarii generale;
o. prezinta anual adunarii generale raportul de accivitate a consiliulLLi 1i a decanului, de
gestiune curenta ~i de gestionare a patrimoniului baroului;
p. alege prodecanul baroului;
q. solutioneaza plangerile ~i contestafiile impotriva deciziilor decanului;
r. indepline~te orice alee atributii prevazute de lege.

Delibereaza in mod valabil in prezenp a 2/3 din membrii sai ~i ia hocarari valabile pe fondul votului
majoritafii membrilor prezenti.

3. DECANUL BAROULUI

Compecenrele decanului:

a. reprezinta baroul in raporturile acestuia cu persoanele ftzice ~i j uridice din pra ~i din
strainatate;
b. prezideaza ~edinfele consiliului baroului;
C. aproba cererile de asistenra juridica grarnita;
d. exercica caile de acac :impotriva hocararilor comisiei de disciplina ~i :impotriva deciziilor
consiliului baroului pentru care sunt prevazute cai de atac;
e. ordonanteaza cheltuielile baroului;
f. ia masuri privind conducerea baroului care nu sum de competenra adunarii generale sau a
consiliului baroului.

Prodecanul il inlocuie~te pe decan la cererea sau in absenp acestuia.

Daca decanul ~i prodecanul sunt in imposibilitatea temporara a exercirarii funqiilor, consiliul

baroului poate delega un consilier pentru indeplini in tot sau in pane atributiile decanului.

Baroul Bucure~ti are 2 prodecani.

UNIUNEA NATIONALA.
, A BAROURILOR DIN ROMANIA

UNBR ~ persoana juridica de interes public, cu patrimoniu ~i buget propriu.

Organe de conducere ale UNBR:

1. Congresul avocarilor
2 . Consiliul UNBR
3 . Comisia permanenta a UNBR
4. Presedintele
, U NBR

14
→ pe langa care funqioneaza Comisiile centrale de cenzori ~i de disciplina

CONGRESUL AVOCATILOR
,

constituit din delegafi ai fiecarui barou, potrivit normei de reprezentare;

se intruneste anual in sesiune ordinara, la convocarea consiliului UNBR;
'
, in sesiune extraordinara, la convocarea consiliului UNBR, in urma cererii a 1/3
se intruneste
din numarul barourilor;
parricipa de drept membrii comisiei permanence, membrii consiliului UNBR, prqedimele
UNBR, vicepre~edintele UNBR.

Atributiile Congresului Avocatilor:

) )

a. analizeaza 9i aproba raporrnl anual al consiliului UNBR;

b. alege ?i revoca membrii consiliului UNBR dintre membrii congresului;
c. alege ?i revod. comisia centrala de cenzori;
d. face propuneri autoritifilor cu drept de inifiativa legislativa privind profesia de avocat;
e. adopca ~i modifid. scacucul profesiei ?i statucul Casei de Asigurari a Avocafilor;
f. aproba bugetul Casei de asigurari a avoca~ilor;
g. aproba bugetul anual al UNBR ~i execuria bugecara;
h. alege ~i revod. membrii comisiei cencrale de disciplina;
i. adopta hotarari privicoare la relafiile dincre barouri, perfeqionarea pregacirii profesionale ?i
respeccarea regulilor deoncologice ale profesiei.

Hocad.rile Congresului sunc definitiive 9i obligatorii pentru toate organele profesiei.

CONSILIUL UNBR

format din decanii barourilor si reprezencancii barourilor alesi conform normei de reprezencare;
) ) )

mandatul de membru este de 4 ani;

in caz de schimbare a decanului unui baron, noul decan il inlocuie~te de drept pe predecesor;
se intrune~te trimesrrial la convocarea (cu 15 zile inainte) a pre?edincelui UNBR, in sesiune
ordinara;
in ?edinfa extraordinara, la cererea a 1/3 din numarul membrilor consiliului UNBR sau in
sicuatii
, exceptionale;
'
lucreaza in prezenra a eel pufin 2/3 din nr. membrilor ?i 1a hotarari cu votul majoritafii
m embrilor prezenri.

Atribu~ii:

15
 a. organul reprezentativ ~, deliberativ al barourilor din Romania ~i asigura activitatea
permanenta a UNBR;
b. duce la indeplinire hotararile congresului avocarilor;
c. organizeaza examenul de admitere in profesie;
d. organizeaza examenul de verificare a cunostintelor
, , de drept romanesc si
' limba romana ale
avocatilor
, straini;
e. organizeaza ~i controleaza INPPA;
f. intocme~te proiectul anual de buget al UNBR ~i ii supune spre aprobare congresului;
g. alegerea ~i revocarea pre~edintelui ~i a vicepre~edintelui ~i membrilor comisiei permanente
a UNBR (condifia vechimii in profesie de minimum 10 ani) - mandat de 4 ani.

COMISIA PERMANENT.A. A UNBR

15 membri - 5 din Baroul Bucure~ti, 10 din barourile din rara.

Pre~edintele UNBR ~i Vicepre~edintele UNBR- membri de drept, care se includ in cei 15 membri.

Unul din membri are funqia de secretar 9i este ales prin vot.

Pre~edintele UNBR este ~i pre~edintele comisiei permanente.

Atriburii:

a. organ executiv al consiliului UNBR, cu activitate permanenta ~i de legatura cu barourile

UNBR;
b. duce la indeplinire hotararile congresului avocarilor ~i ale consiliului UNBR ~i
supravegheaza executarea lor de catre barourile din pd;
c. asigura execuria bugetara a UNBR;
d. acceptii dona~iile 9i legatele fa.cute UNBR;
e. aproba propunerile barourilor de desemnare a comisiilor teritoriale pentru examenul de
intrare in profesie/ddlnitivare;
f. are obligafia sa apere reputafia profesionala a avocatului.

PRESEDINTELE
, UNBR

Atriburii:

a. reprezinta UNBR in relariile cu persoane fizice ~i j uridice din pra ~i din strainatate;
b. inchcic convcnfii, acorduri ~i contractc in numclc UNBR, cu autorizarca consiliului
UNBR;
c. convoaca si conduce se<lintele consiliului si ale comisiei permanente a UNBR;
' ) J '

16
 d. ordonanreaza chelruielile bugetare ~i extrabugetare;
e. supravegheaza relafiile dincre structurile centrale ale profesiei ~i barouri;
f. vegheaza la asigurarea conditiilor corespunzatoare de desfa~urare a activitatii avocarilor la
instan;ele judecatore~ti ~i la organele de urmiirire penala.

Este inlocuit, la cerere sau in absenp sa, de catre viceprqedintele UNBR pe care il desemneaza in
acest scop.

INCETAREA CALITA.TII
, DE AVOCAT

a. Pensionare (inceteaza doar exerciriul profesiei, nu ~i calitatea de avocat)

b. Renunrarea scrisa la exerciriul profesiei
c. Deces
d. Dad. impotriva avocatului s-a luat masura excluderii din profesie ca sancfiune
disciplinara
se constata prin decizia baroului din care face parte; avocatul este radiat din tablou;
pentru renunpre se face o cerere in scris cu eel pufin 60 de zile inainte sa-~i finalizeze toate
lucrarile in curs/sa asigure substiruirea;
lisrele cu cazurile/dosarele/dientii redistribuiti altar avocati crebuie transmise baroului;
' ' '
in caz de deces, cazurile se transmit colaboratorilor;
in caz de pensionare, avocatul are dreptul sa solicite continuarea exercitarii profesiei (certifl.cat
medical eliberat anual + cerere adresaca baroului din care face pane).

SUSPENDAREA CALITA.TII
, DEAVOCAT

a. in caz de incompatibilitate, pe durata exiscenrei acestei stari;

b. pe perioada incerdiqiei de a profesa dispusa prin hotarare judecatoreasca/disciplinara;
c. in caz de neplaca a caxelor in termen de 3 luni de la scadenr'i ~i pana la lichidarea integrala a
datoriilor;
d. la cererea scrisa a avocatului.

17
 DREPTURILE SI
, OBLIGATIILE
, AVOCATULUI

DREPTURILE AVOCATULUI

a. avocatul are dreptul sa asiste ~i sa reprezinte orice persoana flzica sau juridica in temeiul
unui contract de asistenta juridica incheiatin forma scrisa, in care sa fie prevazute serviciile
de asistenta ,· uridica si onorariul, cu titlu executoriu;
' >

b. dreptul de a alege ~i de a fl ales in organele profesiei;

c. dreptul la onorariu; decontarea ~i acoperirea cheltuielilor facute in interesul procesual al
clientului sau;
d. dreptul la asigurari sociale, in condiriile legii (sistem propriu de asigurari sociale);
e. timpul servit in avocatura = vechime in munca;
f. constituie vechime in profesia de avocat perioada in care avocacul a exercitat funqia de
judecator, procuror, notar, funcfii de specialitate juridica in aparatul Parlamentului,
Administratiei Prezidentiale, Guvernului, CCR, Av. Poporului, Cuqii de Conturi sau
Consiliului Lcgislativ, prccum Ji pcrioada in care a fost suspcndat din profcsic pcntru
exercitarea unei functii de demnitate publica/asimilate cu funqia de demnitate publica;
g. in cazul in care vrea sa iJi schimbe profesia, timpul petrecut in avocatura este vechime in
munca;
h. dreptul la asgurarea secretului profesional:
• inviolabilitatea actelor avocatului;
• perchezitionarea avocatului, a domiciliului sau a sediuului profesional sau ridicarea
de inscrrisuri ~i bunuri nu poatee fl facuta decat de procuror, in baza unui mandat;
• interzise a fl ridicate inscrisurile care conrin comunicari intre avocat ~i client sau
consemnari cu privire la apararea unui client;
• nu pot fl asculcate/inregistrate convorbirile telefonice ale avocatului sau interceptata
corespondenp sa cu caracter profesional.
i. dreptul de a avea sediu profesional principal ~i sedii secundare;
J· dreptul de a fl ocrotit conform legii in exercitarea profesiei:
• avocatul nu raspuunde penal pentru sustinerile facute oral sau in scris in fap
instantei, dad ele sunt facute cu respectarea normmelor deontologice;
• este obligat sa nu foloseasci cuvinte sau expresii de natura sa aduca atiingere
demnitatii judecatorilor, procurorilor, altar avocati, parrilor sau reprezentantilor
acestora in proces.

18
 OBLIGATIILE
>
AVOCATULUI

1. In relatia cu clientii:

• sa studieze temeinic cauzele ce i-au fost incredintate:

• sa se prezinte la fiecare termen de judecata in fap inscantei;
• sa manifeste con~tiinciozitate ~i probitate profesionala;
• sa pledeze cu demnitate fara de j udecatori ~i de parfi;
• sa depuna concluzii scrise sau note de ~edinta cand e necesar;
• Sa pastreze secretul profesional;
• sa nu reprezince pa.qi cu interese concrare;
• sa nu pledeze impotriva dientului sau;
• avocatul nu poate fi ascultat ca martor decat cu acordul expres, in scris, al dientului interesat
in cauza;

*calitatea de martor are intaietate fata de cea de avocat cu privire la faptele ~i imprejurarile cunoscute
de acesta inainte de a fl devenit aparator/reprezentant al parfii; dad. este ascultat ca martor, nu mai
poate desfa~ura nicio activicate profesionala in cauza.

• avocatul nu poate avea calitatea de expert sau traducator in cauza in care este angajat
aparator.

2. In raporcurile cu organizarea ~i organele profesiei:

• sa tina evidenrele cernre de lege ~i de statue cu privire la cauzele in cares-a angajac;

• orice comunicare publid/publicitate facuta de un avocat/forma de exercitare a profesiei este
permisa, cu condifia ca acestea sa respecte reglementarile profesionale ~i cele cu privire la
independenp, demnitatea, integritatea profesiei, pastrarea secretului profesional, sa fie
obiective ~i sa corespunda adevarului.

3. In raporcurile cu inscanrele judecatore1ti:

sa aiba o finuca decenta ~i sa poarte roba (purcarea robei in afara incintei instanrelor
judecatore~ti contituie infraqiune).

4. In raporturile cu magistrafii:

atitudinea lor trebuie sa dovedeasca respect, cinste ~i corectitudine.

19
 INCOMPATIBILITATI
, SI
, INTERDICTII
,

INCOMPATIBILITATI
,

Incompatibilitatea = imposibilitatea unei persoane de a avea concomitent o aha funqie.

Avocarul devenit incompatibil are obligaria sa anunre in scris consiliul baroului din care face pane.

Aparifia cazului de incompatibilitate nu atrage exduderea din profesia de avocat, doar suspendarea.

Caz,uri de incompatibilitate:

a. activitatea salarizata in cadrul altei profesii;

b. ocupatii care lezeaza demnitatea ~i independenp profesiei de avocat;
c. exercitarea nemijlocira de fapte materiale de comert.

Profesia de avocat esce compatibila cu:

a. deputat, senator, consilier in consiliile locale ~i judetene;

b. activitafi ~i funqii didactice in invaramanrul juridic superior;
c. activitatea licerara ~i publicistica;
d. calitatea de arbirru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier in
proprietate intelectuala, consilier in proprietate industriala, traducator, administrator sau
lichidaror in cadrul procedurilor de reorganizare ~i lichidare judiciara.

CAZURI DE NEDEMNITATE

Cazurile de n edemnitate se verifica mereu.

Sanqiunea consta in respingerea inrrarii in barou/incetarea calitatii de avocat.

Cazuri de nedemnitate:

condamnare definitiva cu inchisoarea penrru fapce savaqite cu intenrie;

abuzuri prin care au fost incalcate drepturile ~i libenatile fundamentale ale omului;
a exercicar sau sprijinit exercirarea fara drept a profesiei de avocat.

Procedura:

avocarul prezinra hotararea judecatoreasca definitiva baroului din care face pane;
baroul examineaza ~i ia o decizie in termen de 15 zile;
decizia baroului se comunica avocarului ~i prqedinrelui UNBR, care o pot ataca in termen
de 15 zile.

20
 INTERDICTIA
, EXERCITARII PROFESIEI DE AVOCAT

1. Fo~tii procurori, cadre de polirie, nu pot acorda asistenra juridica la organul de urrnarire penala
la care ~i-au desfa~urat activitatea tirnp de 5 ani de la incetarea funqiei (se aplica ~i personalului
auxiliar al organelor de urrnarire penala);

2. Avocatii fo~ti judecatori nu pot exercita profesia de avocat in fara instanrelor unde au funqionat
timp de 5 ani de la incetarea funqiei respective (se aplica ~i magistrarilor-asistenri de la ICCJ ~i de
la CCR, executorilor judecatore~ti, grefierilor ~i personalului auxiliar al instanrelor ~i al CCR).

TRANSFERUL

se face primr-o solictare scrisa catre baroul actual, facand dovada contraccului fa.cut cu
baroul dorit, se transmite o scrisoare baroului dorit pentru a primi aprobarea;
eel care solicita transferul trebuie sa fie la zi cu plata taxelor catre barou pentru a se putea
transfera.

R.A.SPUNDEREA DISCIPLINAR.A.

Reprezinta una din forrnele de raspundere juridica care se aplica avocatului, alaturi de cea civila,
penala sau adrniniscraciva.

Avocatul raspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor legii nr.51/1995 sau ale statutului,
pentru nerespectarea deciziilor obligacorii adoptate de organele de conducere ale U NBR sau ale
baroului din care face parte, precurn 9i pentru orice fapte savar9ite in legatura cu profesia sau in
afara acesteia care sunt de naturii sa prejudicieze onooarea ~i prestigiul profesiei, ale corpului de
avocati sau ale institutiei.
' '
Anchetarea abaterii si
'
exercitarea actiunii
'
disciplinare sum de cornpetenta
, con siliului baroului.
Anchetarea abaterii 9i exercitarea acfiunii disciplinare privind decanii barourilor 9i membrii
consiliului UNBR sunt de competenp consiliului UNBR. Persoana anchetata nu participa la luarea
hotararii.

Aqiunea disciplinara poate fl exercitati in terrnen de 1 an de la data luarii la cuno 9cinta de catre
consiliul baroului, dar nu rnai carziu de 3 ani de la data savar9irii acesteia.

a. In cadrul fiecarui barou exista o comisie de disciplina care judeca in prima instanra in complet
de 3.

21
b. In cadrul UNBR exista comisia centrala de disciplina care judeca ,n prima instanra (pe fond
pentnt abacerile membrilor consiliului UNBR sau ale decanilor baromilor) in complec de 3, iar in
contestafie, in complet de 5.

c. Recursul declarat impotriva deciziei disciplinare a comisiei centrale de disciplini, ca instanfi de

fond, este judecat de consiliul UNBR (constituit ca instanra disciplinara, in plen, fara participarea
persoanei in cauza).

lmpotriva hocararilor pronunpce la b. ~i c. parcea inceresata poate formula concestafie la secria de

contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti.
, ' '

Sesizarea este obligatorie pentru a declan~a procedura; poate fi facuta de avocatul care coordoneaza
asistenra judiciara din cadrul baroului sau de orice persoana interesati, precum ~1 de consiliul
baroului.

Cercetarea se efectueaza dupa convocarea in scris a avocatului cercetat si instiintarea lui cu privire
' ' '
la obiectul cercetarii.

Avocatul are dreptul sa depuna explicafii scrise cu privire la acuzatiile care i se aduc.

Procesul nu este public.

Decizia ramasa definitiva nu mai poate fi acacaca/ modificaca.

Sanqiuni disciplinare in functie de gravitatea abaterii:

a. mustrarea;
b. avertismentul;
c. amenda de la 500 la 5000 de lei (venit la bugetul baroului);
d. excluderea din profesie.

22
 III. AUTORITATEAJUDECATOREASCA

Justifia - se intaptuieJte in numele legii;

- este unic:i, impartiala ~i egala pemru toti.

Judecatorii sum independen{i Ji se supun numai legii.

J ustitia
,
se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante J. udec:iroresti stabilite
' ' ' ' ) '
prin lege.

Instantele judecatorqti sunt singurele care sum abilitate pemru a judeca.

Inalta Curte de Casatie ' este instanta

' si Justitie
) ,
suprem:i.

In Romania exista:

Cur{i de Apel - 15
Tribunale - 42 (fiecare juder are un tribunal)
Judecatorii
Insticutii Judiciare = ansamblul organelor statului care administreaza si fac sa functioneze serviciul
0

' ' ,
public al j ustitiei (Ministerul J ustitiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Inalta Curte de Casa{ie
si Justitie si restul instantelor J·udecatoresti, instantele militare si Ministerul Public)
' , ' ' ' ' '
Rolul acestora in realizarea justitiei difera:

• Ministerul lustitiei - rol preponderent administrativ

• Consiliul Superior al Magistraturii - apararea statutului magistrarilor JI evolutia
corpului profesional al magistratilor
• Instantele judecatore~ti - singurele abilitate de a spune dreptul (jurisdicrio)
• Ministerul Public - reprezentam al intereselor generale ale societatii Ji apara ordinea de
drept, precum ~i drepturile ~i libertatile cetatenilor

MINISTERUL JUSTITIEI

Este organul de specialitate al administrafiei publice centrale, cu personalicate juridica, aflat in

subordinea Guvernului, care contribuie la buna funqionare a sistemului judiciar ~i la asigurarea
conditiilor infaptuirii justitiei, ca serviciu public, apararea ordinii de drept ~i a drepturilor ~i
libertatilor cetatenesci.
' , '
Functii:
'
• elaboreaza politicile publice, strategiile ~i planurile <le aqiune in domeniul justifiei, al prevenirii
~i combaterii coruptiei ~i formelor grave de criminalicace;

23
• reglementeaza cadrul normativ §i institutional al sistemului judiciar §i al 1ntaptuirii justifiei ca
serviciu public;

• coordoneaza §i controleaza aplicarea unitara §i respectarea normelor legale privind organizarea §i

functionarea institutiilor care se afla in subordinea sau in coordonarea sa;
' '
• vegheaza la respectarea ordinii de drept §i a drepturilor §i libertatilor cetatene§ti;

• reprezinta scatul sau Guvernul in domeniul de activitate §i competenra specifice;

• esce autoricate cenrrala in domeniul cooperarii judiciare incernarionale;

• coordoneaza integrarea eforturilor de realizare a obiectivelor de referinfa specifice din cadrul

Mecanismului de cooperare §i veriflcare instituit prin Decizia Comisiei Europene 2006/928/CE
din 13 decembrie 2006 §i integreaza informafiile solicitate autoritafilor in virtutea acestei funqii;
reprezinta statul §i guvernul in cooperarea cu Comisia Europeana in cadrul Mecanismului de
cooperare §i verificare.

Atributii:
'
• Formuleaza propuneri pentru programul legislaciv al Guvernului in domeniul sau de
competenta, in vederea indeplinirii programului de guvernare;
• Coordoneaza din punct de vedere administraciv Oflciul National al Registrului
Comerrului;
• Gestioneaza Registrul National al Persoanelor Juridice Private fara Drepturi
Patrimoniale;
• Exercita atributiile prevazute de lege in materia acordarii ajutorului public judiciar, a
asistentei judiciare in materie penala §i a asistenfei juridice in cauzele privind cooperarea
judiciara internafionala in materie civila §i penala;
• Colaboreazii cu UNBR;
• Asigura amoritatea prevazuca la art. 132 alin. (1) din Constitutia Romaniei
(procurorilor), potrivit legilor de organizare a sistemului judiciar §i a infaptuirii justitiei
ca serviciu public;
• Elaboreaza un raport de activitate prezentat CSM-ului ~i Ministrului Justifiei;
• Ministrul Justifiei propune numirea procurorului-~ef general, prim-adjunctului,
adjuncrului, procurorului DIICOT;
• Coordoneaza executarea pedepselor, a masurilor educative §i a altor masuri privative ori
neprivative de libertate §i asigura conditiile pencru respectarea drepturilor persoanelor
fara de care s-au dispus asrfel de pedepse sau masuri;
• Punerea in executare a deciziilor judecatore~ti cu caracter medical;
• Coordoneaza activitatea sistemului de probariune §i a sistemului penitenciar, etc.

In materie civila, in spafiul UE exista Rereaua Judiciara Europeana, care are puncte de contact in
flecare scat, cu rolul de a ajuca judecatorii locali in aplicarea legislariei comunitare. Romania are 28

24
de magistrari de legatura pe langa ambasade care coordoneaza integrarea eforrurilor de realizare
obiectiva a MCV.

Inalta Curte de Casatie si Justitie si restul instantelor J·udecatoresti, CSM si Ministerul Public
' ' ' ' ' '
reprezinta institutiile autoritatii J. udecatoresti.
' ' '
Insa, dintre aces tea, doar ICCJ ~i instantele j udecatore~ti, stabilite potrivit legii, exercit:i puterea
judecaroreasca.

Separat de autoritatea judecatoreasca, insa cu un rol ~i o importanta deosebita in ceea ce prive~te

organizarea sistemului judiciar, se afla Ministerul Justitiei.

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Reglementat la nivel constitutional - art.133 C - garantul independentei justitiei.

A aparut pentru prima oara in spatiul romanesc in 1909, cu scopul dedarat de impiedicare a
imixdunilor Ministrului Justitiei in actul de justirie ~i limitare a puterilor discrerionare in ceea ce
priveFe magistratura. Nu a fast reglementat prin Constitutie, ci printr-o lege organica. CSM a
supravietuit pana in 1952.

A fost rdnfiinpt in 1991 cu 2 atributii principale:

1. propune Pre~edinrelui Romaniei in vederea numirii in funqie a judecatorilor ~i

procurorilor, cu excepria cdor stagiari;
2. rol de consiliu de disciplina pentru magistrafi.

Natura juridica a CSM:

Constitutia plaseaza CSM in cadrul capitolului dedicat autorit:itii J. udecatoresti, insa tot Constitutia
' ' ) '
precizeaza ca justifia se realizeaza prin Inalta Curte de Casarie ~i Justitie ~i celelalte instanre
judecatore~ti, deci CSM este o autoritate de narura constitutionala, independema in cadrul
sistemului judiciar, cu rolul de asigurare a independentei justitiei, dar care nu face parte din
puterea judecatoreasca, pentru ca nu inraptuie~te justifia.

Structura CSM:

CSM este un organism cu personalitate juridica, independent. Struccura sa reflecta caraccerul

democratic al acestui organism de larga reprezentativitate. Compunerea sa are la baza vointa
magistrarilor exprimata prin vat.

Structura e stabilit:i prin Constiturie, dar nu prin cea din 1991 , ci in urma revizuirii din 2003 - 19
membri → 9 judecatori ~i 5 procurori ale~i de cane Adunarile generale ale magistratilor; 2
rcprczcntanti ai socictatii civilc alc~i de Scnat ~i 3 mcmbri de drcpt (Ministrul J ustitici,
pre~edintele ICCJ, procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ/procurorul general al
Romaniei).

25
CSM are doui seqii: una pentru judecitori ~i alta pentru procurori.

Seqia pentru judecatori - 2 judecitori de la ICCJ, 3 judecitori de la curtile de ape!, 2 judecitori

de la tribunale ~i 2 judecatori de la judecatorii.

Sectia pentru procurori - un procuror de la Parchetul de pe langa ICCJ (sau DNA, DIICOT),
un procuror de la parchetele de pe langa curtile de ape!, 2 procurori de la parchetele de pe langa
tribunale, un procuror de la parchetele de pe langi judecatorii.

Membrii CSM care compun seqiile acestuia sunt ale~i de adunirile generale ale magistratilor de pe
langa instanre, respecciv parchete, prin vot secret, direct, personal, dupa o procedura prevazuta in
lege.

Pot fl membri CSM judecitorii Ji procurorii numifi de PreJedintele Romaniei. Trebuie si fie
judecatori ~i procurori def1nitivi, stagiarii nu pot fl membri CSM. Nu pot fl ale~i membri CSM
judecatorii ~i procurorii care au facut parte din structura fostei Securitati. Nu pot fi ale~i membri
CSM nici judecatorii ~i procurorii care au sau au avut, sub o forma sau alta, legaturi cu serviciile de
informafii.

Validarea listelor cu membrii CSM se face de catre Senat - veriflca dad sunt respectate
dispozitiile legale privind alegerea membrilor CSM.

Reprezentanfii societifii civile sunt ale~i de carte Senat, la propunerea organizariilor profesionale
ale juri~tilor, consiliilor profesionale ale faculrarilor de drept acreditate, precum ~i asociafiilor ~i
fundafiilor care acrioneaza in domeniul apararii drepturilor omului. Pot fi propu~i doar speciali~ti
in domeniul drepcului, cu o vechime de minimum 7 in activitatea juridica, care se bucura de o buna
reputatie, atat profesionala, cat ~i morala, nu au facut pane din securitate, nu au legaruri cu serviciile
actuale de informafii, nu sunt membri ai unui partid politic ~i nu au indeplinit in ultimii 5 ani
funqii de demnitate publica. Ei participa doar la ~edintele de plen, cu drept de vot, nu ~i la cele pe
seccii.
'
Membrii de drept ai CSM:

Ministrul Justifiei participa la sedintele de plen ~i la sedintele seqiei de judecatori ~i de procurori.

Pre~edintele ICCJ participa la ~edintele plenului ~i la ~edinrele secfiei de judecatori.

Procurorul general al Parchecului de pe langa ICCJ participa la ~edintele de plen ~i la sedinrele

seqiei de procurori.

Membrii de drept nu au drept de voe in situatiile in care sectiile CSM au rolul de instanta de
' ' '
judecaca in materie disciplinara penrru judecatori ~i procurori, precum ~i la solutionarea sesizarilor
referitoare la buna reputatie a acestora si a cererilor privind incuviintarea perchezitiei, retinerii,
' ' ' ' '
arestarii preventive ori arestului la domiciliu al judecatorilor ~i procurorilor, precum ~i al
magis tratilor-as isten ti.

26
 Plenul CSM
Misiunea CSM este de a apara corpul magistrarilor in ansamblul sau, precum ~i pe membrii acestuia
individual, impotriva oricarui act de namra sa aduca atingere independentei sau impaqialitatii
magistratilor in inraptuirea actului de justitie, precum ~i acela de a apara reputatia profesionala a
magistrarilor.

I. Atributii referitoare la cariera magistratilor:

• apara independenp ~i reputatia magistratilor;

• nume~te ~i revoca inspectorul-~ef al lnspeqiei Judiciare;
• adopta horarari privind indeplinirea conditiilor de buna reputa{ie pe baza raporcului
intocmit de lnspcqia judiciara;
• propune Pre~edintelui Romaniei acordarea de distinqii pentru judecatori ~i procurori.

II. Acributii refericoare la admicerea in magistraturii, evaluarea, formarea ~i examenele

judecacorilor ~i procurorilor (CSM are in subordine INM):

• la propunerea Consiliului stiintific al lnstitutului National al Magistraturii, stabileste

' ' ' '
numarul anual de cursanti ai INM, aproba anual data ~i locul pentru organizarea
concursului de admitere la INM, stabile~te tematica pentru concursul de admitere la
INM ~i aproba programul de formare profesionala a auditorilor de justitie;
• numeste
'
comisia de admicere si
, comisia de elaborare a subieccelor pentru admiterea in
INM;
• organizeaza ~i valideaza examenul de capacitate al judeciitorilor ~i procurorilor ~i aproba
programul de formare profesionali continua a judecatorilor ~i procurorilor, la
propunerea Consiliului ~tiinfific al Inscitutului National al Magistraturii, precum ~i
tematica activitatilor de formare profesionala continua, organizate de currile de apel ~i
parchetele de pe langa acestea;
• nume~te ~i revodi directorul ~i directorii adjunqi ai INM, la propunerea Consiliului
stiincific
' )
al INM, si desemneazii J. udecatorii si
) ' procurorii care vor face pane din Consiliul
stiintific
, '
al INM;
• la propunerea Consiliului ~tiin{ific al INM, aproba structura organizatoridi, stacele de
functii ~i statele de personal ale INM;
• numeste directorul si directorii adJ. uncti
) ) ' ai Scolii
' Nationale de Grefieri si desemneaza
) )

judecatorii 9i procurorii membri in consiliul de conducere al 9colii.

III. Atributii referitoare la organizarea ~i funqionarea instanrelor ~i parchetelor:

• convoaca adunarile generaie ale judecatorilor ~i procurorilor;

• aproba lista localitatilor care fac parte din circumscrip1iile judecatoriilor, cu avizul
conform al Ministrului J ustifiei;

27
 • elaboreaza propriul proiect de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finanrelor
Publice ~i emite avizele conforme pentru proiecrele de buget ale instanrelor ~i
parchetelor.

IV. Atributii legate de actele normative:

• asigura publicarea Codului deoncologic al judecatorilor ~i procurorilor ~i a

regulamentelor;
• avizeazi proiecrele de acre normative ce privesc activitatea autorirarii judecarore~ci;
• avizeaza proiectele de regulamente ~i ordine care se aprobi de ministrul jusririei, in
cazurile prevazuce de lege;
• poate sesiza ministrul jusririei cu privire la necesitatea inirierii sau modificarii unor acre
normative in domeniul justiriei;
• elaboreaza anual un raport privind starea justiriei ~i un raport privind activitatea proprie,
pe care le prezinta Camerelor reunite ale Parlamentului Romaniei pana la data de 15
februarie a anului urmator.

ATRIBUTIILE SECTIEI PENTRU JUDECA.TORI

Seqia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii are urmatoarele atributii referitoare
la cariera j udecatorilor:

• dispune de delegarea ~i detaprea judecatorilor in conditiile legii;

• nume~te pre~edintde, vicepre~edinfii ~i pre~edintii de seqii de la ICCJ, dar a rimas
Pre~edinrelui Romaniei numirea prin decree a judecatorilor definitivi (~i, in mod
corelativ, revocarea din funqie), pentru ca acesta este un atribut care, din epoca
medievala, aparrinea monarhului. Propunerea de numire facuti de CSM nu este nici ea
discrerionara, pencru ca exisca reguli dare pencru dobandirea calicarii de judecacor -
sum propu~i spre numire pre~edintelui doar cei care au luat examenul de capacitate;
• numeste si elibereaza din functie J·udecatorii stagiari;
' ' '
• solutioneaza contestatiile impotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare;
' '
• dispune promovarea judeciitorilor;
• nume~te in funqii de conducere judecatorii;
• aproba rransferul acescora de la o insranta la alca·
' '
• dispune suspendarea din funqie a judecatorilor in urmatoarele situarii: atunci cand
judeditorul a fost trimis in judecata pentru savaqirea unei infraqiuni dupa confirmarea
judecatorului de camera preliminara; cand s-a dispus arestarea preventiva sau arescul la
domiciliu; cand s-a luac masura preventiva a arestului judiciar, iar organul judiciar a
stabilit in sarcina judedtorului obligaria de a nu exercita profesia in baza faptei penale,
~i atunci cand sufera de o boala psihica - aceste masuri de suspendare au caracter
provizoriu, soarta carierei judecatorului suspendat urmand a se stabili in urma soluriei

28
 procesului penal sau a examennlui medical. Suspendarile acestea se aplica Ji procurorilor
de ca.ere seqia de procurori a CSM;
• ia masuri atunci d.nd este sesizata de justitiabili cu privire la conduita necorespunzatoare
a judecatorilor;
• numire si revocare a magistratilor asistenti de la ICCJ;
' ' '
• incuviinreaza perchezifie, rerinere, arestare cu privire la judecatorii ~i procurorii
asistenri;
• referitor la organizarea si functionarea instantelor, separat de plen - aproba infiinprea
si desfiintarea sectiilor curtilor de ape!, ale instantelor din circumscriptiile acestora,
' ' ) ' ) '
precum ~i infiinrarea sediilor secundare ale instanrelor judecatorqti ~i circumscripriilor
acestora;
• la propunerea pre~edinrilor cuqilor de apel, stabileFe numarul vicepre~edinrilor currilor
de apel, ai tribunalelor 1i ai tribunalelor specializate, precum ~i judecatoriile la care
funqioneaza un vicepre~edinte;
• aproba regulamentul de ordine interioara al instanrelor.

ATRIBUTIILE
, SECTIEI
, PENTRU PROCURORI

Atrihutii referitoare la cariera de procuror:

• la propunerea Miniscrului Justifiei, inainteaza Pre~edintelui Romaniei propunerea de

numire a procurorului general al Romaniei, a prim-adjuncrului ~i adjuncrului acestuia,
a procuroriloqefi DNA ~i DIICOT 1i adjunqilor acestora;
• avizeaza propunerile Ministrului J ustifiei de numire ~i revocare a procurorilor ~efi de
seqii DNA ~i DIICOT;
• propune numirea ~i revocarea procurorilor;
• nume1te in frmcrie procurorii stagiari pe baza rezulratelor obrinute la INM;
• solutioneaza contestatii impotriva calificativelor date de comisia de evaluare;
' '
• dispune promovarea procurorilor;
• nume~te procurorii in funqii de conducere;
• aproba transferul procurorilor;
• aproba delegarea ~i detaprea acestora;
• este cea care solutioneaza sesizarile venite de la justitiabili cu privire la conduita
procurorilor.

Atributii cu privire la organizarea §i funqionarea parchetelor:

• aproba propunerea procurorului general al Parchetului de pe langa ICCJ, a procurorului

~ef al DNA, a procurorului ~ef al DIICOT de infiinrare ~i desfiinrare a seqiilor in cadrul
parchecelor;

29
 • la propunerea procurorului general al Parchetului de pe langa TCCJ aproba numarul
adj Lmqilor procurorilor generali ai parchetelor de pe langa cuqile de apel ~i ai prim-
procurorilor parchetelor de pe langa tribunale, precum ~i parchetele de pe langa
judeditorii unde prim-procurorii sunt ajutati de adjunqi;
• incuviinteaza perchezitia, retinerea, arestarea preventiva, arestarea la domiciliu a
procurorilor.

→ Ambele sectii ale CSM au rolul de instantii disciplinara cu privire la magistrati, in sensul di
judeditorii ~i procurorii raspund disciplinar cu privire la faprele lor, atunci cand acestea afecteaza
prestigiul justitiei. Membrii de drept nu au drept de vot in legatura cu sanctiunilc disciplinare.

CONDUCEREA CSM

• ~edinp de constituire a CSM e prezidata de Pre~edintele ICCJ - in ~edinp de constituire

sunt ale~i pre~edintele ~i vicepre~edintele CSM;
• Mandatele presedintelui
, si
, vicepresedintelui CSM sunt de 1 an, iar eel de presedinte
) ' nu
poate fl rdnnoit;
• Sedintele CSM - se intrunesc in plen sau pe sectii la convocarea presedintelui/
, ) I )

vicepre~edintelui sau a majoritatii membrilor plenului/seqiilor;

• Plenul este mereu prezidac de pre~edincele CSM, cu exceptia situatiei in care la plen e
prezenc Pre~edincele Romaniei, care p rezideaza auromac, rara drepr de vot, roate ~edintele
CSM la care panicipa;
• La sedintele de plen si sectii pot participa si asociatiile profesionale ale J. udecatorilor si
' ' ' ' ' ' )

procurorilor care i~i pot exprima propriile puncte de vedere cu privire la problemele de pe
ordinea de zi.

APARATUL PROPRIU AL CSM. INSPECTIAJUDICIARA

CSM este un organ cu activitate permanenta pentru di esce o institutie consacrata la nivel
constitutional care asigura independenp justitiei.

Personalul CSM este format din J"udecitori si procurori detasati in conditiile legii. Restul celor din
' ) ' '
personal au statut de funqionari publici ~i sunc salariati similar cu cei din cadrul Parlamencului.

Exista un aparat propriu, care funqioneaza pe langa judecatorii ~i procurorii membri ai CSM ,
condus de un secretar general (care e magistrat cu o vechime de minimum 8 ani, mandatul lui nu
e limitat).

Personalul d e conducere e numit de plen, restul personalului de secretarul general.

30
Inspeqia judiciara face coate anchetele de orice natura atunci cand implica un magiscrat. Este o
struccura in cadrul CSM cu personalitate juridica proprie, condusa de un inspector ~ef (obligacoriu
un judecator numit printr-un concurs organizat de plenul CSM), ajucat de un inspector sef
adjunct (un procuror numit de inspectorul ~ef). Numirea inspeccorului ~ef se face dintre inspeccorii
judiciari de ca.ere plenul CSM. Mandatul inspectorului ~ef ~i al inspectorului ~ef adjunct este de 3
ani ~i poate fl reinnoit doar o data, dar tot pe baza de concurs. Revocarea este facuca tot de plen, in
caz de deficienre manageriale, conform principiului simetriei actelor juridice.

Inspectorii judiciari nu sunt numifi de plen, ci de inspectorul ~ef, mandatul lor poate fi de 3 ani,
cu posibilitatea reinnoirii o singura dad.

Condifii penrru a fi inspector judiciar:

vechime de minimum 10 ani in magistratura;

trebuie sa fl funqionac eel putin la tribunal sau la parchecul de pe langa tribunal;
.
la ulrima evaluare sa fi obtinut calificativul ,,foarte bine" .

Pot fl revocati
' tot de inspectorul sef
, in caz de sanctiune
, disciplinara sau daca la ultima evaluare a
obtinut calificativul ,,nesatisfad.tor" sau doi ani la rand ,,satisfacator".

Funqia de inspector judiciar e incompatibila. cu orice alta funqie (magistrarii se suspenda din alte
funqii cat timp sunt inspectori judiciari).

La expirarea mandatelor, magistratii revin la instanrele la care au funcrionat.

STATUTUL MEMBRILOR CSM

Membrii CSM au statut de demnitari pe intreaga perioada a mandatului de 6 ani, dar nu exista
posibilitatea reinvescirii.

Cali ta tea de membru CSM sau reprezentant al societa{ii civile e incompatibila cu exercitarea calitatii
de parlamentar, ales local, funqionar public, judecacor, procuror, notar public, avocat, consilier
juridic, m ediator, arbitru, executor judecatoresc, practician in insolventa, grefier, consilier de
probatiune ~i a altar profesii juridice reglementate de lege.

Totodata, nu pot fl in aceeaJi legislatura a CSM soti, rude sau afini pana la gradul al patrulea,
inclusiv. Chiar dad. legea nu prevede expres, motivele de incompatibilitate se aplica doar membrilor
aleJi ai CSM, adid m embrii de drept nu intra in categoriile de incompatibilitate (Ministrul Justi{iei,
Procurorul general al Parchetului ICCJ, Pre~edintele ICCJ).

31
 INCETAREA CALITATII
, DE MEMBRU CSM

Calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii inceteaza, dupa caz, la expirarea

mandatului, prin demisie, revocare din funqie, nerezolvarea starii de incompatibilitate in termen
de 15 zile de la data alegerii ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, nerespectarea
dispozifiilor art. 7 din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile ~i completarile ulterioare,
imposibilitatea exercitarii atributiilor pe o perioada mai mare de 3 luni, precum ~i prin deces.

Revocarea din funqia de membru ales al CSM se poate dispune oricand in timpul mandatului,
in urmatoarele cazuri:

a. persoana in cauza nu mai indepline~te condiriile legale pencru a fi membru ales al

Consiliului Superior al Magistraturii;
b. persoanei in eauza i-a fost aplieata o sanqiune diseiplinara din cele prevazute de lege pentru
judecatori ~i procurori, iar masura a ramas definitiva;
c. seqia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat, pe baza raportului
intocmit de lnspeqia Judiciara, ca persoana in cauza nu ~i-a indeplinit sau ~i-a indeplinit in
mod necorespunzator, in mod grav, repetat ~i nejustificat, atributiile prevazute de lege.

 Seqia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii eonstata incidenta uneia

dintre ipotezele prevazute la lit. a) ~i 6), la sesizarea majoritatii juded.torilor care compun
Sectia pentru judecatori sau, dupa caz, a majorirarii procurorilor care compun Sectia pentru
procurori, precum ~i la sesizarea unei adunari generale.
 In situatia prevazuta la lit. c), procedura de revocare din funqie a unui membru al
Consiliului se desf½oara dupa cum urmeaza:
a. solieitarea de revocare poate fi initiata de eel putin 2/3 din numarul adunarilor
generale de la nivelul instanrelor sau parchetelor pe care le reprezinta m embrul
Consiliului Superior al Magistraturii a drui revocare se solicita;
b. solicitarea de revocare se transmite secriei corespunzatoare a Consiliului Superior al
Magistraturii, care dispune efectuarea verifidrilor necesare de catre lnspeqia
Judiciara. Verificarilc trcbuic efcctuatc in tcrmen de eel mult 90 de zilc de la data
sesizarii lnspeqiei Judiciare;
e. raportul intocmit de lnspecria Judiciara se transmite seqiei corespunzatoare a
Consiliului Superior al Magistraturii, care il va comunica judedtorului sau
procurorului vizat. lmpotriva raportului, judecatorul sau procurorul poate formula
obieqiuni in termen de 30 de zile de la comunicare. Raportul definitiv se comunica
adunarilor generale de la nivelul instantelor sau parchetelor pe care le reprezinta
membrul Consiliului Superior al Magistraturii a drui revocare se solicica;
d. in vederea dezbaterii raportului, seqia corespunzatoare a Consiliului Superior al
Magistraturii convoaca toate adunarile generale de la nivelul instantelor sau
parcherelor pe care le reprezinca membrul Consiliului Superior al Magistraturii a

32
 carui revocare se solicita, stabilind o singura data ~i o ora penrru desfa~urarea
acestora;
e. persoana vizata de revocare se poate adresa judecatorilor sau procurorilor in vederea
susfinerii propriului punct de vedere, in orice mod, pana la data adunarilor generale;
f. dad 2/3 din numarul vocurilor valabil exprimace de judecatorii sau procurorii
incruniti in adunarile generale ale instanrelor sau parchecelor pe care le reprezinca
membrul Consiliului Superior al Magistraturii vizat de procedura sunt in sensul
mentinerii solicitarii de revocare, seqia corespunzatoare a Consiliului Superior al
Magistraturii ia act de hotararile adunarilor generale;
g. adunarile generale ale instantelor sau parchecelor pe care le reprezinta membrul
Consiliului Superior al Magistrat urii a carui revocare se solicica sunt legal constituite
in prezenta a eel putin 2/3 din numarul total al judecatorilor sau procurorilor.
Hotararile adunarilor generale se adopta cu votul a eel pufin 2/3 din numarul total
al judecatorilor sau procurorilor.

Revocarea pre~edintelui sau vicepre~edintelui CSM pe baza situariei de la lit. c): Sesizarea trebuie
sa fle facuta de 1/3 din numarul adunarilor generale; se dispune de plen prin votul majoritatii
membrilor CSM, in prezenta a minimum 2/3 din membri.

Membrii de drept ai CSM nu pot fl revocati ~i ocupii calitatea de membru CSM cat timp ocupii
~i funqiile care au generat aceasta calitate (Ministru al J usti{iei, pre~edinte ICCJ, procuror general
al Parchetului de pe langa ICC]). In caz de vacantare a functiei se organizeaza concurs in cadrul
adunarilor generale ale instantelor/parchetelor corespunzatoare pentru restul de mandat ~i i se tine
locul de eel aflat pe locul al doilea in alegerile precedente.

Funqiile de conducere detinute de judecatorii ~i procurorii CSM se suspenda de drept pe perioada

mandatului de membru CSM.

Comisia juridica a Senatului analizeazii conditiile de alegeri, validarea candidatilor o face Senatul
printr-o hocarare a Senacului, care se publica in Monitorul Oflcial.

INSTANTELE JUDECATORE~TI

Justitia se realizeaza prin urmatoarele instanre judeciitore~ti:

a) Inalta Curte de Casatie

, si' Justitie;
,

b) curti de ape!;

c) cribunale;

d) tribunale specializate;

e) instanre militare;

33
f) judecatorii.

Judecitoriile sunt instante fara personalitate juridica, organizate in judete ~i in sectoarele

municipiului Bucure~ti. Localicarile care fac parte din circumscripfiile judecatoriilor din fiecare
juder se stabilesc, cu avizul conform al ministrului justitiei, prin hotirare a Plenului Consiliului
Superior al Magistraturii.

Tribunalele au personalitate juridica, sunt organizate la nivelul fiecarui juder ~i al municipiului

Bucuresti, sediul se afla in fiecare resedinta de J·udec si in Bucuresti. Sunt organizate in sectii,
' ' ' ' ' ' '
complecuri specializate in materie civila, penala, in cauze comerciale, cu minori ~i familie,
contencios administrativ ~i fiscal, litigii de munca ~i asigurari sociale. In raport de natura cauzei
sunt tribunale care au seqii maritime ~i fluviale (in Romania: Galati, Braila, Constanp). Exista 42
de tribunale + Tribunalul Bucuresti.
'
Tribunalele specializate sunt ni~te anexe ale tribunalelor, fara personalitate juridica, care
funcrioneaza la nivelul fiecarui J·uder (municipiul Bucuresri nu are) si activeaza in urmatoarele
' ' ' '
domenii: minori ~i familie, munca ~i asiguriri sociale, comercial, administrativ-flscal.

Curtile de apel sunt instanre cu personalitate juridica, in circumscripfia carora funqioneaza mai
multe tribunale. N umarul curtilor de ape!, resedintele si tribunalele cuprinse in circumscriptia
' > ' , '

fledrei curfi de ape! sunt prevazute de lege. In Romania exista 15 cuqi de ape!, carora le sunt alocate
intre 3 ~i 5 tribunale. In cadrul curfilor de ape! funqioneazi completuri pentru cauze civile, penale,
comerciale, minori ~i familie, contencios administraciv ~i fiscal, munca ~i asigurari sociale. Secriile
se inflinreaza la propunerea colegiilor de conducere ale acestor instanre de catre CSM, prin hotarari
ale plenului CSM.

Fiecare instanta are un presedinte si un numar de vicepresedinti stabiliti prin horad.re a CSM .
' ' ' ' ' '

iNALTA CURT£ DE CASATIE ~I JUSTITIE

ICCJ este inscanra supremi la nivel national, cu sediul la Bucure~ti, organizati in 4 seqii:

a. Seqia 1 ~i 2 Civila
6. Seqia Penala
c. Sectia de contencios administrativ ~i fiscal (anterior exista ~1 cea
militara, care a fost desflintata, acum cauzele in care sunt judecati militarii
se opresc la Curtea miltara de ape!).

ICCJ i~i mai desf:iJoari activitatea in cadrul completurilor de 5 judecitori cu o competenra

proprie, stabilita anual, membrii acestora fiind ale~i prin tragere la soqi. In afara de completurile
de 5 judecatori mai exista un complet specializat pentru hotarari prealabile pentru dezlegarea
unor chestiuni de drept, un complet pentru recursul in interesul legii ~i completul de seqii
unite (format din toti judecatorii ICCJ, delibereaza cu minimum 2/3 din numarul judecatorilor.
Hotararile se iau cu majoritate simpla atunci cand se dore~te schimbarea jurisprudeniei Cuqii intr-

34
o anumita materie ~i pentru sesizarea CCR cu o exceprie de neconstitutionalitate a unui act
norrnativ inainte de promulgare.)

Compunerea ICCJ: pre~edinte, 2 vicepre~edinti, 4 pre~edinfi de seqii, j udecatorii, magistrafii

asistenti.
)

Au buget propriu, pre~edintele ICCJ flind ordonator principal de credite, spre deosebire de
celelalte instance, unde acest rol revine ministrului J. ustitiei.
' '
Principalul rol al ICCJ = asigura intcrprctarca ~i aplicarca unitara a lcgii de catrc toatc instantclc
de judecata din Romania. In acest sens, legea a pus la dispozitia ICCJ recursul in interesul legii,
care i~i gase~te aplicabilitatea d.nd instanrele au pronunpt solutii contradictorii asupra acelora~i
chestiuni de drept. In aceste situatii se solicita ICCJ sa se pronunte printr-un RIL astfel indt
intreprecarea sa aiba un caracter general ~i solutiile viiroare sa aiba un caracter unitar. Se publica
in Monitorul Oflcial.

Pe langa RIL, exista un complet pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, mijloc procedural
pencru realizarea predictibilitafii in aplicarea ~i interpretarea legii. Daca o instanra constata ca exista
o problerna de drept care pune in diflcultace atat judecatorul, cat ~i partile, poate sesiza ICCJ, care
da o hotarare prin care da o rezolvare de principiu problemei de drept in care a fast sesizata. Nu
are caracter general ~i nu se publica in Monitorul Oflcial ca RIL-urile.

Compunerea completurilor ICCJ:

• Completurile ICCJ judeca in prima instanfa printr-un complet de 3 judecatori la nivel de

sectie.
'
• Exista complet cu judec:itor unic in materie penala, in procedura de judecata in camera
preliminara.
• Complet de 2 judecatori este la contestafiile impotriva hotararilor pronunpte de
judecatorul de camera prdiminara, precum ~i de eel de drepturi ~i libertafi sau contestafiile
impotriva hotararilor ICCJ de camera preliminara.
• Pentru completurile de 5 judec:itori: la inceputul flecarui an, la propunerea pre1edintdui
sau a vicepre~edinelui, consiliul ICCJ aproba numarul acestora (numele judecatorilor care
le compun sunt trase la sorri in sedinra publicii). Cauzele de competenp completurilot de
5 sunt repartizate aleacoriu in sistem informatizac.
• Completul de RIL e format din 25 de judecatori.
• Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept e format din 13 judec:itori.
• Completul de sectii unite este format din tofi judecatorii ICCJ.

Competenta ICCJ:

Sectia
,
I civilii, Sectia
>
a II-a civilii si
,
Sectia
,
de contencios administrativ si fiscal ale lnaltei C urci
► '

de Casatie si Justitie J. udeca recursurile impotriva h otararilor pronuntate de curtile de apel si a altar
' ' ' ' ' '
hotarari, in cazurile prevazute de lege, precum ~i recursurile dedarate impotriva hotararilor
nedefinitive sau a actelor judecatore~ti, de orice natura, care nu pot fi atacate pe nicio alta cale, iar
cursul judecaiii a fast intrerupt in fap cuqilor de ape!. In funqie de competenfa flecareia, seqiile
ICCJ solutioneaza ~i cererile de stramutare ~i conflictele de competenta.

35
* Ca regula pentru civil, instanp de drept comun in materie de recurse ICCJ, cu ticlu de exceptie
~i alee instanre; in materie penala, ICCJ poate judeca in prima instanra. Seqia penala judeca ~i
apeluri impotriva hotararilor de prima instanra pronunpte de currile de apel.

Completurile de 5 judecitori judeca apelurile impotriva hotararilor pronunpte in prima instanta

de Seqia penala a Inaltei Cuqi de Casa tie ~i J ustirie, judeca recursurile in casarie impotriva
hotararilor pronunfate in ape! de completurile de 5 judecatori dupa admiterea in principiu,
solutioneaza contestatiile impotriva incheierilor pronuntate in cursul J·udecatii in prima instanta de
' ' ' ' '
Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, solutioneaza cauzele in materie disciplinara
' ) ' ' ' '
potrivit legii ~i alte cauze date in competenta !or prin lege. Completurile de 5 judecatori
solufioneazi ~i recursurile impotriva hotararilor de respingere a cererilor de sesizare a Curfii
Consticutionale, pronuntate de un alt complet de 5 judecatori.

Magistratii asistenti nu au calitate de magistrati,

) ) ' dar sum numiti
'
pe baza de concurs de CSM la
nivelul ICCJ: participa la ?edinp de judecata, indiferent de domeniu, de la ICCJ, redacteaza
incheierile de ~edinta ~i hotararile pronupte de completul de judecata, participa la deliberarile
completurilor de judecata, dar vocul lore consultativ.

INSTANTELE MILITARE
'

Existenta !or a aparm <lin necesitatea unei specializiiri in domeniul infractiunilor siivarsite de
' ' '
militari.

Constitutia interzice crearea de instante extraordinare, insa nu si pe cele cu caracter special.

' ' ,

Existenp instantelor militare ridica serioase suspiciuni asupra independentei magiscrarilor generate
de cumulul de funqii, respectiv aceea de ofiter ?i de magistrat (subordonarea a 2 entiti fi
Ministerul Justitiei ~i Ministerul Apararii Nationale). Sum reglementate prin lege.

Pana in 2004 (legea privind organizarea judiciara 304/2004), la ICCJ exista ~i o seqie militara. Prin
legea nr. 304/2004 sunt prevazute instanre militare in mod expres: Tribunale militare la Bucure~ti,
Cluj, Timi~oara, Ia~i; Tribunalul Militar Teritorial Bucure~ti (superior celor din urma, pentru
apel); Curtea Militari de Apel Bucure~ti (instanra de recurs).

Au statut de unitate militari, cu indicativ propriu, judeca intotdeauna la sediul acestora, dar pot
pencru motive temeinice sa dispuna ca judecata sa aiba loc in alta pane, respectiv pe teriroriul altor
state, unde sunt dislocafi militari romani, fie pentru alte operariuni, fie pentru diferite rnisiuni in
care armata ro mana este angren ata pe teritoriul respectivelor state.

Condifia pentru ca instanp militara sa judece pe teritoriul altui stat: sa aiba la baza o convenrie
internarionala pemru extrateritorialitate care sa permita instanrei militare romane sa judece faptele
savarsite
, de militari romani in strainarate.

Judeciitorii militari au calicatea de magistrati. precum ~i pe cea de militar.

36
Atat instanrele militare, cat si parchetele acestor instante militare dispun de politic militara in
, ) I J

serviciul lor, pusa la dispozifie gratuit de catre MApN.

. .
T endinta care existi in prezent cu privire la existenta acestor instante
'
milicare este ca in viitor
competenp lor sa se reduca doar la judecarea fapcelor savar~ite de milicari aflati in locurile de
operariuni militare ~i in legatura stricta cu serviciul militar (exercifiul funqiei de militar), pentru
ca, acmalmente, dad un militar savar~qte o fapta in afara orelor de program (ex. omor din culpa)
va fl anchetat de Parchetul Militar si J'udecat de o instanta militara.
' '

Pana la modificarea legii 304/2004 de anul acesta, acunci cand vorbeam de anchecarea ~i judecarea
sa faca parte din aceea~i categoric de grade. Daca
unui militar, procurorul ~i judeditorul trebuiau
vorbeam de anchetarea + judecarea unui maior, nu putea sa fie judecat decat de un maior sau de
cineva mai inalt in grad. Prin modiflcarile aduse legii, aceasti interdiqie este eliminati din ratiuni
practice : numarul magistrarilor militari este foarte redus ~i trebuia delegat un magistrat de la alta
instanra pentru a ancheta ~i judeca o cauza in care eel anehecat era mai inalt in grad decac magistratul
militar.

MINISTERUL PUBLIC

I~i are originea in dreptul francez. Este infiinpt in anul 1302 printr-o ordonanra a Regelui Filip IV
eel Frumos, sub denumirea de ,,procuroreus du roi" cu rol principal de aparire a intereselor
monarhului, dar ~i a intereselor private.

,,Procuror" vine de la latinescul ,,procurawres" - sensul aprox. de mandacar, imputernicit al unei

persoane in fara organelor judiciare, care initial erau avocarii.

Odata cu consolidarea puterii monarhului in perioada medievala, ace~tia ~i-au redus mult aria de
activitate in privinp dientelei, reprezentand exdusiv interesele monarhului, in paralel dezvoltandu-
~i ~i aria de reprezentare a intereselor generale ale societiifii, funqie care va dainui ~i ulterior
dispaririei sistemului feudal, pana in zilele noastre.

Procurorii apara interesul general al societatii ~i al anumitor categorii de persoane, prevazute exp res
de lege.

In ta.rile romane, institufia apare odata cu Regulamentele Organice la inceputul sec. al XIX-lea.

• Din punct de vedere organic, atat L304/2004, cat ~i Constitutia exdud Ministerul Public
din sfera organelor puterii judedtore~ti. Ministerul Public face parte din autoritatea
judecatoreasd, dar nu face parte din puterea judedtoreasca, care apartine exclusiv
instanrelor de judecati.
• Din punct de vedere funcrional, au statue similar, in unele cazuri, cu eel al judecatorilor,
pentru ca modul de recrutare, de numire, promovare, eliberare din funcrie este identic cu
eel al judecatorilor. Procurorii nu desf~ oara activitiifi de judecata. Ministerul Public este in

37
 stransa legatua cu activitarea de infaptuire a justitiei, ace~tia avand principala arributie de a
veghea la respectarea ordinii de drept.

 lmportante deosebiri de statut :

- Art.132 din Constitutie, : procurorii isi

' desfasoara activicatea sub aucoritatea Ministrului
)

Justitiei;
- Statutul lor difera de eel al judecatorilor prin faptul ca : nu sunt inamovibili (judecatorii
nu pot fi delegati, transferati, avansati decat cu acordul lor scris; actele lor nu sunt supuse
controlului ierarhic superior), se bucura doar de stabilitate; procurorul-~efle poate controla
hotararile ~i infirma (pana la modificarile aduse legii privind statutul judeciirorilor ~i
procurorilor, doar sub aspectul legalititii, adica temeiul in baza caruia a fost scrisa. Odata
cu modificarea adusa legilor justitiei, procurorul ierarhic superior poate sa infirme solutia
unui procuror din subordinea sa ~i sub aspectul netemeiniciei).

ORGANIZAREA MINISTERULUI PUBLIC

➢ structura organizatorica a Ministerului Public este constituira din parchete, infiinpte pe langa
fiecare instanta;
)

➢ se numesc parchete pentru ca denumirea i~i are originea in sistemul medieval => distinctia
dintre magistrafii de scaun (judecatorii care stiteau pe scaun) ~i magistratii de parchet (care
aparau interesele Coroanei, punand concluziile ca avocatul, stand in picioare, pe parchet);
➢ numite procuraturi intre 1950 ~i 1990, venind din sistemul sovietic;
➢ dupa 1990 s-a revenit la vechea denumire de parchet;
➢ Parchete pe langa ICCJ, Cuqile de Apel, tribunale (primele 3 sunt formate din seqii conduse
de procurori-~efi ajutati de adjunqi, iar in cadrul fiecarei seqii funqioneaza birouri) + pe langa
judecatorii.

PARCHETUL DE PE LA.NGA INALTA CURTE DE CASATIE

, SI
,
JUSTITIE

➢ Rol de coordonare al tut uror parchetelor din pra;

➢ Are personalitate juridica ~i buget propriu;
➢ Este condus de un procuror general, numit ~i Procuror General al Romaniei (veche denumire,
neprevazura in lege), rangul eel mai inalr din rara detinur de un procuror; este ajutat de un
prim-adjunct, 1 adjunct ~i 3 consilieri;

38
➢ Procurorul general are rol de ordonaror principal de credite al Ministerului Public, el esre
eel care aproba orice fel de chelruiala, care este ocazionata de activitatea cucuror parchecelor.
Miniscerul Public esce singurul minister fara ministru ~i care nu face parte din puterea executivii;
➢ Spre deosebire de instanrele judecatoreJti, procurorii iJi desfaJoara activitatea potrivit
principiilor legalitafii, impaqialitafii ~i controlului ierarhic, sub aucoritatea ministrului
justiJiei, in condiriile legii;
➢ Procurorul general al Parchetului de pe Langa ICCJ exercitii direct sau prin procurori anume
desemnafi controlul asupra parchecelor din subordine;
➢ La nivelul Parchecului de pe langa ICCJ, chestiunile de conducere curentii sunt date in
competenp colegiului de conducere. (~i la instanfe existii colegii de conducere);
➢ Colegiul de conducere al Parchecului de pe langa Inalta Curte de Casafie ~i Juscirie este
constituit din procurorul general al Parchecului de pe langa Inalta C urte de Casafie ~i Justifie,
prim-adjunctul, ~i 5 procurori aleJi in adunarea generala a procurorilor;
➢ Pe langii seqiile dasice ale fiecarui parchet din structura Ministerului Public, la acest parchet
legiuitorul a creat 2 structuri specizalizate in combaterea fenomenului infraqional: DNA
(Directia Nationala Anticoruptie) si DIICOT (Oirectia
) ) ) ) , pentru lnvestigarea Infractiunilor
' de
Crimii Organizata ~i Terorism).

DIRECTIA
' PENTRU INVESTIGAREA INFRACTIUNILOR
, DE CRIMA
ORGANIZATA SI
, TERORISM

In cadrul Parchecului de pe langa Inalca Curte de Casarie Ji J ustirie funqioneaza Direqia de

lnvestigare a lnfracfiunilor de Criminalitate Organizata ~i Terorism, ca structura specializata in
combaterea criminalitatii
' organizate si
, terorismului.
DIICOT se incadreaza cu procurori numiti prin ordin al procurorului-~ef al acestei direqii, cu
avizul Seqiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, in limita posturilor prevazute
in statul de funqii, aprobat potrivit legii.

Pentru a fi numifi in cadrul DIICOT, procurorii trebuie:

• sa nu fi fosr sancrionati disciplinar;

• sa aibii o buna pregiitire profesionala;
• conduita morala ireprosabila·
, '
• vechime de eel pufin 10 ani in funqia de procuror sau judecator;
• sa fi fost declarati
' admisi
, in urma interviului organizat de cacre comisia constituita in acest
scop.

Procurorii numifi in cadrul DIICOT pot fi revocafi prin ordin al procurorului Jef al acestei
direqii, cu avizul Seqiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, in cazul exercitarii
necorespunzatoare a atrilmfiilor speciflce funqiei sau in cazul aplicarii uneia dintre sancriunile
disci p linare.

39
Structura organizatorica

DIICOT este condus de un procuror-~ef, (cu rang de prim-adjunct al procurorului general al

Parchecului de pe langa ICCJ), ajutat de un procuror-~ef adjunct (rang de adjunct al procurorului
general al Parchetului de pe langa ICCJ) ~i de 2 consilieri (cu rang echivalent de consilieri ai
procurorului general al Parchecului de pe langa ICC]).

In cadrul Oireqiei de Investigare a Infraqiunilor de Criminalitate Organizata ~i Terorism

funcrioneaza colegiul de conducere, care hotiira~te asupra problemelor generale de conducere ale
acestei directii.
, Colegiul de conducere al Directiei de Investigate a Infractiunilor de Criminalitate
) )

Organizata ~i Terorism este constituit din procurorul-~ef, unul dintre adjunqii acestuia ~i 5
procurori ale~i in adunarea generali a procurorilor.

DIICOT are o structura centrala (in cadrul Parchecului de pe langa ICCJ) ~i cu structuri teritoriale
in tara, conduse de procurori-~efl, organizate pe langa flecare curte de apel + birouri teritoriale
organizate la nivelul tribunalelor (parchet pe langa tribunal + birou teritorial DIICOT ~i DNA,
dad e cazul pentru acel tribunal = > 3 structuri distincte). In baza principiului concrolului ierarhic
in Ministerul Public, procurorii din structura centrala pot prelua, tara limitari/motive determinate,
cauze de competenp structurilor teritoriale pentru efectuarea urmaririi penale.

DIRECTIA
, NATIONAU
, ANTICORUPTIE
,

DNA - initial se numea Parchetul Narional Anticoruprie (nume schimbat in 2005 pentru a nu se
considera ca face concurenta Parchetului de pe langa ICCJ). Este o structura autonoma in cadrul
Ministerului Public, specializata in combaterea infraqiunilor de corupfie, spre deosebire de
D II COT care este o structura specializata.

Are personalitate juridica, buget propriu, cu sediul in Bucure~ci.

Potrivit legii, este independenta in raport cu instantele judecitore~ti ~i cu parchetele de pe

langa acestea, precum ~i in relatiile cu autoritatile publice.

Activitatea este coordonata de procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ, care conduce
DNA prin intermediul procurorului-~ef DNA.

Direqia Narionala Ancicoruprie este condusa de un procuror-~ef, asimilar prim-adjunctului

procurorului general al Parchetului de pe langa I CCJ, aj utat de 2 adjunqi, asimilati adjunctului
procurorului general al Parchetului de pe langa ICCJ.

In activitatea sa, procurorul-~ef al DNA este aj utat de 2 consilieri, asimilati consilierilor

procurorului general al Parchetului de pe langa ICCJ.

, al DNA este ordonator principal de credite. Finantarea cheltuielilor curente si de

Procurorul-sef ) )

capital ale Direqiei Nationale Anticoruptie se asigura de la bugetul de stat.

40
In cadrul DNA funq-ioneaza colegiul de conducere, care hotara~te asupra problemdor generale
de conducere ale acestui parchet. Colegiul de conducere al DNA este constituit din procurorul-
~ef, unul dintre adjunqii acestuia ~i 5 procurori ale~i in adunarea generala a procurorilor.

Direcria Nationala Anticoruptie se incadreaza cu procurori numiti prin ordinal procurorului-~ef al

DNA, la propunerea Seqiei pentru procurori a CSM, in urma concursului organizat in acest sens,
in limita posturilor prevazute in statul de funq-ii, aprobat potrivit legii.

Pentru a fi numiti in cadrul Direqiei Nationale Anticoruptie, procurorii trebuie:

• sa nu fi fost sanqionati disciplinar;

• sa aiba o buna pregatire profesionala;
• conduita morala irepropbila;
• eel purin 10 ani vechime in funqia de procuror sau judeciitor;
• sa fl fost dedarari admi~i in urma unui concurs organizat de catre comisia constituitii in
acest scop.

Concursul previizut constii in:

a. un interviu transmis in direct, sustinut in fap Seq-iei de procurori a Consiliului

Superior al Magistraturii;
b. o probii avand ca obiect evaluarea a minimum 5 rechizitorii alese aleatoriu, precum
si a altar acte intocmite de candidati si considerate relevante de acestia, din ultimii
) ' ' ►

5 ani de activitate.

Procurorul-~ef al DNA evalueaza, anual, rezultatele obtinute de procurorii DNA.

Procurorii numiti in cadrul DNA pot fi revocafi prin ordinal procurorului ~ef al DNA, cu avizul
seqiei pentru procurori a CSM, in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor specifice
functiei sau in cazul aplicarii uneia dintre sanqiunile disciplinare prevazute.

La data incetarii activitatii in cadrul DNA, procurorul revine la parchetul de unde provine. De
la data revenirii la parcherul de unde provin, procurorii care au activat in cadrul DNA i~i
redobandesc gradul profesional de executie ~i salarizarea corespunzatoare acestuia avute anterior sau
pe cele dobandite ca urmare a promovarii, in conditiile legii, in timpul desfaJurarii acrivitatii in
cadrul directiei.
'
In cadrul DNA sunt incadrati ~i ofiteri, respectiv agenti de politie judiciara, care compun politia
judiciara a DNA ~i i~i des~oari activitatea sub autoritatea procurorului-~ef. Sunt detapfi de la
Ministerul de Interne.

In egalii masura, exista ~i speciali~ti in diferite domenii de accivitate care au legiitura cu activitatea
DNA, numiti de procurorul-~ef cu avizul ministerelor de resort (domeniul bancar, economic,
financiar, vamal, IT, asigurari, pmd).

41
DNA are o structura centrala organizata in seqii conduse de procurori-~efi de seqie ajurari de
adjunqi, precum ~i strucuri/servicii teritoriale, competenra acescora fiind de regula i:n raza cuqilor
de ape!.

DNA elaboreaza anual un raport privind activitatea desta~urata, pe care 11 prezinta Seqiei pentru
procurori a CSM ~i ministrului justiriei, nu mai tarziu de luna februarie a anului urmacor. Ministrul
justitiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al DNA.

Intra in competenp DNA anchetarea infraqiunilor prin raportare la 3 criterii :

• Natura infraqiunii;
• Valoarea pagubei pricinuite;
• Calitatea persoanelor care le-au siivaqit.

Astfel, sfera de acoperire este extrem de larga, conferita de legea penala, sub competenp DNA
inrrand nu doar infraqiunile legate de coruprie, ci ~i cele de imporranra mai mica.

SECTIA PENTRU INVESTIGAREA INFRACTIUNILOR DIN JUSTITIE

In cadrul Parchetului de pe L'.i.nga lnalta Curte de Casatie si Justitie se inflinteaza si functioneaza

' ' ' ' ' '
Seqia pentru investigarea infraqiunilor din justi{ie care are competenp exclusiva de a efectua
urmarirea penala pentru infraqiunile savaqite de judecatori ~i procurori, indusiv judecatorii ~i
procurorii militari ~i cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Seqia pentru investigarea infraqiunilor din justitie este condusa de un procuror-~ef seqie, ajutat
de un procuror-~ef adjunct, numiti in funqie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, in
conditiile legii.

Procurorul-sef
' al Sectiei
, pentru investigarea infractiunilor
, din J· ustitie
, este numit in functie
' de
Plenul C onsiliului Superior al Magiscraturii, in urma unui concurs care consta in prezentarea unui
proiect referitor la exercitarea atribufiilor specifke funqiei de conducere respective, urmarindu-se
competenrele manageriale, gestiunea eflcienta a resurselor, capacitatea de a-~i asuma decizii ~i
responsabilitati, competenrele de comunicare ~i rezistenp la stres, precum ~i integritatea
candidatului, evaluarea activitatii sale ca procuror ~i modul in care acesta se rapo rteaza la valori
specifice profesiei, precum independenp justitiei ori respectarea drepturilor ~i libertatilor
fundamentale.

Procurorul-~ef adjunct este numit tot de plenul CSM, insa la propunerea procurorului-~ef de
sectie,
, dintre procurorii deJ·a numiti
' in cadrul sectiei. Revocarea lui se face simetric toe de catre
)

plenul CSM, tot la propunerea motivaca a procurorului-~ef de seqie, pentru acdea~i motive ca la
procurorul-~ef.

Atat procurorul- ~ef, cat ~i adjunctul acestuia sunt numiti pentru un mandat de 3 ani, cu
posibilitatea reinvestirii o singura d ata (la fel ca la Inspeqia Judiciara la CSM) .

42
lncadrarea seqiei se face cu procurori numifi de plenul CSM, pe baza de concurs, in limita
poscurilor, pentru o perioada de 3 ani, cu posibilitatea prelungirii cu perioade egale, dar nu
mai mult de 9 ani.

Pentru inscrierea la concurs, trebuie indeplinite anumite conditii cumulative:

a. Sa nu fi fast sanctionati
, > disciplinar in ultimii 3 ani;

b. Sa aiba eel pntin grad de procuror la parcherul de pe langa o curte de apel;

C. Vechime in funcria de procuror de eel purin 18 ani;
d. O buna pregatire profesionala;
e. Conduita morala ireproJabila.

Concursul prevazut consta in:

a) un interviu rransmis in direct, pe pagina de internet a CSM, sustinut in fap

Plenului CSM;
h) o evaluare a activitatii din ultimii 5 ani;
c) o evaluare a unor acre profesionale intocmite de candidafi din ultimii 3 ani de
activitate.

In sitLtafia in care procurorii care au promovat concursul sunt numifi de plenul CSM, la propunerea
procurorului-Jef, sunr suspendati din vechea funqie pana la terminarea mandarului. In caz de
revocare sau in momentul in care isi
, inceteaza activitatea in cadrul acestei sectii,
> ei vor reveni la
vechea funqie.

Legea 207/2018 inter7,ice delegarea sau detaprea procurorilor in cadrul Seqiei.

➢ Exista parchete constituite ~i pe langa tribunalele specializate pentru cauzele cu minori Ji

familie.
➢ Parchetele de pe langa cuqile de apel ~i de pe langa tribunale au personalitate juridica,
Parchetele de pe langa tribunalele pentru minori ~i familie ~i parchetde de pe langa judecatorii
nu au personalitate juridica.
➢ Parchetele de pe langa currile de ape! sunt conduse de procurori generali.
➢ Parchetele de pe linga tribunale, tribunale pentru minori ~i familie ~i judecatorii sunt conduse
de prim-procurori.
➢ Procurorii generali ai parchetelor de pe langa curtile de apel ~i prim-procurorii parchetelor de
pe langa tribunale exercita ~i acributii de coordonare ~i control al administrarii parchetului uncle
functioneaza, precum ~i al parchetelor din circumscriptie.
➢ Prim-procurorii parchetelor de pe langa tribunalele pentru minori ~i prim-procurorii
parchetelor de pe langa judecatorii exercita ~i atributii de administrare a parchetului.
➢ Procurorii generali ai parcherelor de pe langa cuqile de apel au calitatea de ordonatori secundari
de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe langa tribunale au calitatea de ordonatori
tertiari de credite.
➢ Parchetele militare
a. funcrioneaza pe langa fiecare instanra militara, cu statLLt de unitate militara;

43
 b. parchetul de pe langa Curtea militara de Apel este condus de un procuror general militar ~i
adjunccul acestuia;
c. parchetul de pe langa Tribunalul Militar Teritorial este condus de un prim-procuror ~i
adjunctul lui;
d. parcherul de pe langa ICCJ, respectiv DNA, cuprinde seqii/servicii specializare in
combacerea infractiunilor savirsice de milicari;
) )

e. atributiile parchetelor militare se exercita. prin procurori milicari, care efectueaza. urm:'i.rirea
penala in cauzele penale privind fapte penale comise de militari romani pe teriroriul
Romaniei sau dislocati pe teritoriul altor state in cadrul unor foqe multinationale, daca
exista. conventii internationale, prin care poate fl exercitata jurisdiqia romina pe teritoriul
respectivului stat;
f. potrivit noilor reglemencari, cand persoana cercetata este militar activ, urmarirea penala se
efectueaza de procurorul militar, indiferent de gradul militar al persoanei cercetate;
g. similar cu celelalte parchete, parchetele militare au ~i de in structura colegii de conducere
~i adunari generale ale procurorilor militari.

MAGISTRATURA

Magistratura este activitatea judiciara desfa~uratii de judecatori in scopul infaptuirii justitiei ~i de

procurori in scopul apararii intereselor generale ale societafii, a ordinii de drept, precum ~i a
drepturilor si
, libertatilor
, cetatenilor.
'

Admiterea in magistratura a j udecacorilor ~i procurorilor se face prin concurs, pe baza competentei

profesionale, a aptitudinilor ~i a bunei reputatii. Admiterea in magistratura ~i formarea profesionala
initiala in vederea ocuparii funqiei de judecator ~i procuror se realizeaza prin Institutul National
al Magistraturii. Admiterea la Institutul National al Magistraturii se face cu respectarea principiilor
transparentei ~i egalitatii, exclusiv pe baza de concurs.

Poate fi admisa la Insticurul National al M agiscracurii persoana care indepline~te cumulativ

urmatoarde conditii:
'
a) are cetatenia romana, domiciliul in Romania si capacitate deplina de exercitiu;
' ' '
b) este licentiata in drept;
c) nu are antecedence penale sau cazier fiscal ~i se bucura de o buna reputatie;
d) cunoaste limba romana;
'
e) este apta, din punct de vedere medical ~i psihologic, pentru exercitarea funqiei.

Concursul de admitere se organizeaza anual la data ~i locul stabilite de Instirurul National al

Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Data, locul, modul de desta~urare
a concursului de admitere ~i numarul de locuri scoase la concurs se publica in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea a III-a, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii ~i pe cea a
Institutului National al M agistraturii, cu eel putin 6 luni inainte de data stabilita pentru concurs.

44
Consiliul Superior al Magistraturii, prin seqiile corespunzatoare, stabile~ce, in flecare an, numarul
de cursanri, separat, pencru judecatori ~i procurori, in funqie de poscurile de judecatori ~i procurori
vacante, precum ~i de cele care vor fl inflinfate. (A existat o singura exceNie, in 2011 , cand CSM a
organizat de 2 ori imr-un an concursul, deoarece nus-au ocupat locurile.)

Dupa publicarea datelor mai sus enumerate, se verifica indeplinirea conditiei bunei reputatii ~i a
condifiei de a fl apt din punct de vedere psihologic ~i medical pentru exercitarea functiei, pentru
persoanele care i~i exprima intenfia de a participa la concurs. In vederea evaluarii psihologice,
persoana inceresata plate~te o taxa al carei cuantum se scabile~te prin hotarare a Consiliului Superior
al Magistraturii. Condifia de a fl apt din punct de vedere medical se dovede~te prin certificat
medical eliberat de un medic specializat in medicina muncii, la cererea fiecarui candidat.

Persoanele declarate apte din punct de vedere medical ~i psihologic ~i care au o buna reputarie se
pot inscrie la examen.

In vederea verificarii bunei reputafii, candidafii au obligafia sa depuna la dosar un CV actualizat

care trebuie sa cuprinda datele de idencifkare, date de stare civila, date cu privire la scudiile absolvite,
o caracterizare din partea locului anterior de munca sau a unitafii de studiu absolvite. In
caracterizarea respectiva trebuie sa fie speciflcate eventualele abateri disciplinare/sanqiuni aplicate
la locul de munca. Totodata, daca este cazul, trebuie sa fie ata~ate adeverinte de la primarie prin
care sa rezulte, daca e cazul, natura ~i tipul abaterilor ~i contravenriilor comise ~i a sanqiunilor
contravenrionale, o declarafie pe propria raspundere privind domiciliile din ultimii 3 ani, 2
declaratii (dupa caz): una autentica in care se dedara ca nu a facuc parte din structurile fostei
securitafi inainte de 1990, ~i o declararie olograra prin care sa declare ca nu sunc lucratori ai unui
serviciu de informafii. In vederea existenfei sau nu a acestei intervenfii comisia de admitere se
adreseaza CNSAS.

Comisia de admitere solicita Inspectorarului General al Polifiei Romane comumcarea datelor

rezultate din evidenp operativa a organelor judiciare cu privire la candidafi.

Procedura de organizare a concursului de admitere, indusiv comisiile de concurs ~i constituirea

acestora, probele de concurs, modalitatea in care se pot contesta rezultatele se stabilesc anual prin
regulament al plenului CSM.

In ceea ce prive~te obligativitatea licenrei in Drept, aceasta a reprezencat in mod traditional o

condifie sine qua 11011 pentru accederea in magistratura.

Rezultatele concursului se afi~eazii la sediul INM ~i se publicii pe pagina de internet a CSM ~i pe

cea a INM.

Probele de la admitere sunt 3: o probii teoreticii, o probii de logicii ~i un interviu.

45
 FORMAREA PROFESIONALA INITIALA
, (INM)

Cei admi~i in INM devin cursantii lnscitutului N aiional al Magistracurii ~i au calicatea de auditori
de justitie. Formarea profesionala initiala in cadrul Institutului National al Magistraturii consta in
pregatirea teoretica ~i practica a audirorilor de justitie pentru a deveni judecatori sau procurori.

Durata cursurilor de formare profesionala a auditorilor de justifie este de 4 ani. Dupa primul an
de cursuri, auditorii vor urma stagii de pregatire practica pentru perioade de cate pse !uni la:
instante, parchete, penitenciare ~i cabinete de avocatura. In ultimul an de stagiu, cursantii vor
efectua stagii de practid. ~i la alee institufii cu relevanra pencru pregatirea profesionala. Institutiile
la care se vor efectua stagiile de practica ~i durata acestora sum stabilite de Plenul CSM, la
propunerea INM, pentru flecare cidu de invatamant. Stagiile vor fl organizate pe baza unor
protocoale de colaborare incre INM ~i institutiile cu relevantii pentru pregatirea profesionala.

Auditorii de J·ustitie beneficiaza de o bursa avand caracterul unei indemnizatii

) '
lunare
corespunzatoare funqiei de judecator stagiar ~i procuror stagiar, in raport cu vechimea pe care o au
ca auditori.

Perioada in care o persoana a avut calitatea de auditor de justitie, daca a promovat examenul de
absolvire a Institutului National al M agistraturii, constituie vechime in funqia de judecitor sau
procuror.

Abaterile disciplinare ale auditorilor de justifie de la indatoririle ce le revin potrivit legii sau
Regulamenrului INM se sanctioneaza disciplinar.

Constiruie abaceri disciplinare:

a) atitudinile care aduc atingere bunelor moravuri sau ordinii publice, atitudinile
ireverentioase fata de colegi, personalul de instruire si de conducere al Institutului National
' ' ' )

al Magistraturii, precum ~i fata de persoanele cu care intra in contact in perioada efectuarii

stagiului;
6) absentele nemotivate de la accivitatile obligatorii stabilite prin programul de formare, daca
acestea depa~esc 8 ore incr-o luna;
c) Alce fapte prevazute in lege, cum ar fi:
➢ Manifestari care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului
justifiei;
➢ lncalcarea prevederilor legale privind incompatibilitatile judecatorilor ~i procurorilor
(activitatile politice sum interzise);
➢ Refuzul nejustificat de a indeplini o datorie de serviciu.

Sanqiunile disciplinare aplicabile auditorilor de justitie sum:

1. avertismentul;
2. diminuarea bursei cu pana la 15% pe o perioadi de la o luni la 3 !uni;
3. diminuarea bursei proporrional cu numarul absentelor nem otivate, dad acestea depa~esc 8
ore intr-o luna;

46
 4. exmatricularea din Tnstiturul Nafional al Magistraturii.

Sanqiunile prevazute se aplica de Consiliul ~tiintific al lnstitutului National al Magistraturii, dupa

efectuarea cercetarii disciplinare. Raspunderea disciplinara se prescrie in termen de un an de la
savaqirea faptei. Hotararile consiliului ~tiintific pot fi atacate la instanp de contencios administrativ
~i fiscal competenca.

In cazul exmatricularii din TNM, eel sanctionat este obligat sa restituie indemnizatia si cheltuielile
' ' ,
de ~colarizare.

Dupa incheierea cursurilor in cadrul Institutului National al Magistraturii, auditorii de justitie

sustin un examen de absolvire prin care se verifid. insu~irea cuno~tintelor, competentelor ~i
abilitatilor necesare exercitarii funqiei de judecator, respectiv procuror, precum ~i un test
psihologic.

Audicorii de justitie care nu promoveazii examenul de absolvire se pot prezenta ind o data pentru
sustinerea acestuia, la urmatoarea sesiune organizata de INM. In cazul in care auditorul de justitie
nu se prezinta, in mod nejustificat, la examen sau nu promoveaza examenul in a doua sesiune, el
nu poate fi numit ca judecator sau procuror ~i este obligat sa restituie bursa ~i cheltuielile de
~colarizare.

Nora finala de absolvire a INM este compusa din media de la examenul de absolvire, ce va avea o
pondere de 60%, ~i m edia rezultati din evaluarile realizate pe durata studiilor in cadrul INM, ce va
avea o pondere de 40%.

Absolventii lnstitutului Narional al Magistraturii sunt obligati sa indeplineasca timp de 10 ani

funqia de judeciitor sau de procuror.

In cazul in care un absolvent al lnstitutului National al Magistraturii este eliberat din functie inainte
' ►
de expirarea perioadei de 10 ani, din initiativa sa ori din motive care ii sunt impucabile, el este
obligac sa restituie bursa de auditor de justifie ~i cheltuielile de ~colarizare efectuate cu formarea sa,
propoqional cu cimpul ramas pana la implinirea termenului prevazut de 10 ani.

STAGIUL PROFESIONAL

Auditorii de justitie opteaza pentru locurile de judecacori stagiari ~i procurori stagiari scoase la
concurs, iar repartizarea acestora se face pe baza notei finale de absolvire a INM. Optiunile se fac
in fata lnstitutului National al Magistraturii, care va inainta tabelul cu propunerile de repartizare,
ta.cute in acest mod, sectiilor corespunzatoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, in vederea
numirii in functie.
,

Perioada de stagiu este de 2 ani. Pe perioada stagiului, atat judeciitorii, cat ~i procurorii stagiari se
bucura de stabilicate.

Judecatorii stagiari judeci:

47
a) aqiunile posesorii, cererile privind 1nregistrarile ~i recrificarile in registrele de stare civila;

6) litigiile patrimoniale avand ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, in cazul in
care valoarea obiectului litigiului nu depa~e~te 10.000 lei;

c) plangerile impotriva procesdor-verbale de constatare a contravenriilor ~i de aplicare a sanqiunilor

contravenrionale, daca sanqiunea contraventionala maxima prevazuca de lege este de 10.000 lei;

d) cererile de valoare redusa;

e) cererile avand ca obiect inlocuirea amenzii contraventionale cu sanctiunea prestarii unei activitati
' ' '
in folosul comunitatii;

f) cererile de abrinere ~i de recuzare, precum ~i cererile de revizuire ~i contestatiile in anulare in

cauzele ce intra in competenp lor;

g) reabilitarea;

h) constatarea intervenriei amnistiei ori gratierii;

' '
i) infraqiunile pentru care aqiunea penali se pune in mi~care la plangerea prealahila a persoanei
vatamate, inclusiv plangerile impotriva soluriilor de neurmirire sau netrimitere in judecata, cererile
de confirrnare a solutiilor de renuntare la urrnarirea penala si cererile de confirrnare a redeschiderii
' ' '
urmiririi penale in cauzele care au ca obiect aceste infraqiuni.

Procurorii stagiari au dreprul sa puna concluzii in instanta, sa efectueze ~i sa semneze acte

procesuale 1i procedurale, sub coordonarea unui procuror deflnitiv.

Procurorul stagiar emite opinie consultativa care se motiveazi ~i rezolva lucrarile date in sarcina sa
de prim-procurorul parchetului de pe langa judecatorie.

Judecatorii ~i procurorii stagiari nu au dreptul sii dispunii misuri privative sau restrictive de
libertate.

Solutiile procurorilor stagiari sum contrasemnate de procurorii care ii coordoneaza.

EXAMENUL DE CAPACITATE

Dupa incheierea perioadei de stagiu, judecatorii ~i procurorii stagiari sunt obligati sa se prezinte la
examenul de capacitate. In cazul in care j udeciitorul stagiar sau procurorul stagiar este respins la
examenul de capacitate, el este obligat sa se prezinte la sesiunea urrnatoare.

Examenul de capacitate constii in susrinerea unei probe scrise 1i a unei probe orale, respectiv
evaluarea mapei de stagiu, flecare avand ponderi egale in media flnala.

48
Examenul de capacitate se organizeaza la flnalul flecarui stagiu, in baza regulamentdor elaborate de
seqiile corespunzatoare ale Consiliului Superior al Magiscraturii, prin incermediul Institutului
National al Magistraturii.

RECRUTAREA MAGISTRATILOR
, DINTRE PERSOANELE CU
VECHIME IN ALTE FUNCTII JURIDIC£

Pot fi numifi in magistratura, pe baza de concurs, fo~tii judecatori ~i procurori care ~i-au incetat
activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridica, avocafii, notarii, asistentii
judiciari, consilierii juridici, executorii judecatoreFi cu studii superioare juridice, personalul de
probatiune cu stu<lii superioare juri<lice, ofiterii <le politie ju<liciara cu stu<lii superioare juri<lice,
grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au indeplinit funqii de specialitace juridica in
aparacul Parlamencului, Administrafiei Prezidenriale, Guvernului, Cuqii Constitufionale,
Avocatului Poporului, Curfii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, in Institutul de Cercetari
Juridice al Academiei Romane ~i lnstitutul Roman pentru Drepturile Omului, cadrele didactice
din invaramantul juridic superior acreditat, precum ~i magistratii-asistenti, cu o vechime in
specialitate de eel pufin 5 ani.

Rezultatele sunc validate de plenul CSM, iar repanizarea acestora se face in ordinea descrescatoare
a mediilor obtinure, pe baza opriunilor acestora.

In termen de 30 de zile de la validarea rezultatelor concursului, CSM are obligafia sa propuna

Prqedincelui Romaniei nurnirea in funqie a acestora. Cei admi~i devin automat definitivi ~i au
obligafia de a urma un curs de formare profesionala la INM timp de 6 luni.

Exista 2 exceptii
'
de la sutinerea
, concursului:

1. Fo~tii judecatori, procurori ~i magistrati-asistenti eliberati din funqie pnn

pensionare;
0

2. , J'udecatori ai CCR, cu conditia

Fostii ' ca la data la care au fost numiti Judeciitori
)

la CCR aveau calitatea de procurori/judecatori in sistemul judiciar, fapt ce a

declansat o suspendare a acestor functii, acestia revenind de drept la instanta la
) ' ) '
care au activat inainte de a obtine postul la CCR.

NUMIREA JUDECATORILOR ~I A PROCURORILOR

Judecatorii ~i
procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiti de Pre~edintele
Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Propunerile de numire se fac in eel mult 30 de zile de la data validarii exarnenului de capacitate.
Pre~edintde Romaniei nu poate refuza numirea in functie a judeciitorilor ~i procurorilor.

49
Numirea magistrarilor de catre Pre~edinte nu ~tirbe~te independenp funqiei de magistrat. Sistemul
numirii magistratilor de catre alri magiscrari aflari in funqie prezinca dezavancajul de a face din
puterea judecacoreasca singura putere care se investeJte pe sine. Aceasta solutie a numirii de cacre
?eful statului a judecatorilor ~i procurorilor definitivi prezinta poziria acestuia de reprezentat al
statului ~i reprezinca exercitarea suvernititii statale.

In ceea ce prive~te juded.torii ~i procurorii militari, cei care indeplinesc conditiile prevazute de lege
mai au nevoie ~i de avizul MApN.

~i cei care provin din alte funqii juridice sunt numiti tot de Pre~edinte la propunerea CSM.

Persoanele care au ocupat minimum 10 ani funqia de judecator, procuror sau magistrat-asistent,
care nu au fost sanctionati disciplinar, au avut calificativul foarte bine la toate evaluarile si si-au
' , ' '
incetat activitatea din motive neimputabile, pot fi numite rad concurs sau examen in funcriile
vacante de judecaror, respectiv procuror, la instante sau parchete de acel~i grad cu cele la care au
activat sau de grad inferior.

PROMOVAREA IN FUNCTIE
PROMOVAREA JUDECATORILOR 1A TRIBUNAL, CURTEA DE APEL ~I A
PROCURORILOR 1A PARCHETELE DE PE LA.NGA TRIBUNALE/ CURTI DE APEL

Mereu se face prin concurs, anual sau de cate ori este nevoie, de catre seqiile corespunzatoare ale
CSM, prin INM.

Pot participa la concursul de promovare pe loc, in gradul profesional imediat superior,

judeciicorii ~i procurorii care au avut calificativul «foarte bine» la ultima evaluare, nu au fost
sanqionati disciplinar in ultimii 3 ani Ji indeplinesc urmatoarele condirii minime de vechime:

a) 7 ani vechime in funqia de judecaror sau proc uror, pentru promovarea in funqiile de judecator
de tribunal sau tribunal specializat ~i procuror la parchetul de pe langa tribunal sau la parchetul
de pe langa tribunalul specializat;

b) 10 ani vechime in funqia de judecator sau procuror, pentru promovarea in funqiile de

judecator de curte de apel ~i procuror la parchetul de pe langa aceasta;

c) 10 ani vechime in funqia de judecator sau procuror, pentru promovarea in funqia de procuror
la Parchetul de pe langa lnalta Curte de Casatie ~i Justitie.

J udecacorii ~i procurorii care au promovat efectiv in funqii de execurie la instante sau parchete
superioare nu pot fl delegati, deta~ati sau transferati timp de eel putin 2 ani de la data
promovarii.

Judecacorii care au promovat efectiv in functii de execurie la instanre superioare nu pot fl numiti in
funqia de procuror, iar procurorii care au promovat efectiv in funqii de execurie la parchete
superioare nu pot fi numiti in funqia de judeciitor timp de eel purin 2 ani de la data promovarii.

50
 NUMIREA IN FUNCTII DE CONDUCERE - tribunale, tribunale specializate, Curtea
de Apel

Numirea in funqiile de pre~edinte ~i vicepre~edinte la judecatorii, tribunale, tribunale specializate

~i curti de ape! se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de d.te ori este necesar, de
Secfia pentru judecatori a CSM, prin INM.

Pot participa la concurs sau examen judecatorii care au calificativul "foarte bine" la ultima
evaluare, nu au fost sanctionati disciplinar in ultimii 3 ani si indeplinesc conditiile de vechime
J , ' '

prevazure de lege.

Concursul sau examenul consta in prezentarea unui proiect referitor la exercicarea acribuiiilor
specifice funcriei de conducere ~i in probe scrise privind managementul, comunicarea, resursele
umane, capacitatea candidatului de a lua decizii si
, de a-si asuma raspunderea, rezistenta
) '
la stres si
'
un test psihologic. Contescaiiile cu privire la proba scrisa se trimit Institurului National al
Magistraturii in termen de 3 zile de la publicarea rezulcacelor.

Nu pot fi numiti in funqii de conducere judecatorii care au fa.cut parte din serviciile de
informatii sau au colaborat cu acestea ori juded.torii care au un interes personal, ce influenteaza sau
ar pucea influenfa indeplinirea cu obieccivitace ~i imparrialirace a atributiilor prevazute de lege.

N umirea in funqiile de procuror general al parchetului de pe langa curtea de

apel, prim-procuror al parchetului de pe langa tribunal, prim-procuror al
parchetului de pe langa tribunalul pentru minori ~i familie sau prim-procuror
al parchetului de pe langa judecatorie ~i de adjunqi ai acestora

Numirea in funqiile de procuror general al parchetului de pe langa curtea de ape!, prim-procuror

al parchetului de pe langa tribunal, prim-procuror al parchetului de pe langa tribunalul pentru
minori ~i familie sau prim-procuror al parchecului de pe langa judeciitorie ~i de adjunqi ai acestora
se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de care ori este necesar, de Seqia pentru
procurori din CSM, prin INM.

Pot participa la con curs sau examen procurorii care au calificativul "foarte bine" la ulrima evaluare,
nu au fast sanctionati disciplinar in ultimii 3 ani si indeplinesc conditiile de vechime prevazute de
' ' ' '
lege.

In vederea participarii la concurs, procurorii trebuie sa fi lucrat 2 ani la parchecul la care ~i-au depus
cererea.

51
 CONDTTTT DE VECHTME PENTRU FUNCTTTI.E DE CONDUCERE

Pentru numirea in funqii de conducere sunt necesare urmatoarele condifii minime de vechime:

a) penrru funqia de pre~edinre ~i vicepre~edinre de judecatorie, prim-procuror al parcherului de pe

langii judecatorie ~i adjunct al acestuia, o vechime de 6 ani in funqia de judecator sau procuror;

b) pentru funqia de pre~edinte ~i vicepre~edinte de tribunal sau tribunal specializat, precum ~i

pre~edinte de seqie la tribunal, prim-procuror al parchetului de pe langa tribunal sau al parchetului
de pe langa tribunalul pentru minori ~i familie, adjunct al acestuia ~i procuror ~ef seqie al
parchetului de pe langii tribunal sau al parchetului de pe langii tribunalul pentru minori ~i familie,
o vechime de 8 ani in funqia de judecator sau procuror;

c) pentru funqia de pre~edinte, vicepre~edinte, prqedinte de seqie la curtea de ape!, procuror

general al parchetului de pe langii curtea de apel ~i adjunct al acestuia, procuror ~ef seqie al
parchetului de pe langa curtea de apel, o vechime de 12 ani in funqia de judecator sau procuror.

REVOCAREA DIN FUNCTII DE CONDUCERE A JUDECATORILOR

Revocarea din funcfia de conducere a judecatorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii

- Seqia pentru judecatori, din oficiu sau la propunerea adunarii generale ori a pre~edintelui
instantei, pentru urmiitoarele motive:

1. in cazul in care nu mai indeplinesc una dintre condifiile necesare pentru numirea in
functia de conducere;
'
2. in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor manageriale privind organizarea
eflcienta, comportamentul ~i comunicarea, asumarea responsabilitafilor ~i aptitudinile
manageriale;
3. in cazul aplicarii uneia dinrre sanqiunile disciplinare.

REVOCAREA DIN FUNCTII

, DE CONDUCERE A PROCURORILOR

Revocarea din funqia de conducere a procurorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii

- Seqia pentru procurori, din oficiu sau la propunerea aduniirii generale ori a conducatorului
parchetului, pentru motivele prevazute la judeciitori care se aplica in mod corespunziitor:

1. in cazul in care nu mai indeplinesc una dintre conditiile necesare pentru numirea in
funcria de conducere;

52
 2. in cazul exercitarii necorespunzatoare a atriburiilor manageriale privind organizarea
eflcienta, comporcamemul ~i comunicarea, asumarea responsabilitatilor ~i apticudinile
manageriale;
3. in cazul aplicarii uneia dintre sanqiunile disciplinare.

' de J·udecator la ICCJ si

Promovarea In functia , numirea In functiile
, de
conducere din cadrul ICCJ, Parchetului de pe langa ICCJ ~i DNA

Promovarea in funqia de judecator la Inalta Curte de Casarie ~i Justirie se face numai prin
concurs organizat ori de d.te ori este necesar, in limita posturilor vacante, de citre Seqia pentru
judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, prin lnstitutul National al Magistraturii.

Condifii:

a. minimum 3 ani vechime ca judecitor la curtea de apel;

b. calificativul ,Joarte bine" la ultimele 3 evaluari;
c. lipsa unei sanqiuni disciplinare in ultimii 3 ani;
d. vechime minima de 18 ani ca j udecator.

Concursul de promovare in funqia de judecator la Inalca Curte de Casarie ~i J ustirie constii in:

a) o proba avand ca obiect evaluarea actelor intocmite de candidafi sau care privesc activitatea
acestora;

b) un interviu susrinur in fata Seqiei pentru judecacori a Consiliului Superior al Magistracurii.

Presedintele, vicepresedintii
) , , si, presedintii
, de sectie
) , ai Inaltei Curti
, de Casatie
, si, Justitie
, sunt
numi{i de catre Seqia pentru judecatori a CSM dintre judecatorii ICC) care au funcrionat la
aceasta inscanra eel pufin 2 ani ~i care nu au fosc sanqionari disciplinar in ulrimii 3 ani. Mandacul
este de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii de ind 3 ani.

Procurorul general al Parcherului de pe langa ICCJ, prim-adjuncrul ~i adjunccul acestuia,

procurorul ~ef al DNA, adjunqii acestuia, procurorul ~ef al DIICOT, adjunqii acestuia,
Precum si
, procurorii sefi
, de sectii
, ai acestor parchete sunc numiti de Presedintele
) ' Romaniei, la
propunerea ministrului justifiei, cu avizul Seqiei pentru procurori a Consiliului Superior al
Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 15 ani in funqia de judecator sau
procuror, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data.

Posibilicatea refuzului de numire de ca.ere Presedinte

, trebuie sa fie motivata (la atencia
' publicului)
~i poate fi doar o singud data.

53
Revocarea din funqie este facuta de catre Pre~edinte, prin decret, la propunerea Ministrului
Justitiei (din oficiu sau la cererea Adunarii generale a procurorilor de la parchetul unde funqioneaza
respeccivul procuror general ICCJ, DNA, DIICOT), cu avizul seqiei de procurori CSM.

Revocarea se face:

1. in cazul in care nu mai indeplinesc una dintre conditiile necesare pentru numirea in
functia
, de conducere;
2. in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor manageriale privind organizarea
eficienta, comporcamentul ~i comunicarea, asumarea responsabilirarilor ~i apcicudinile
manageriale;
3. in cazul aplicarii uneia dintre sanqiunile disciplinare.

DELEGAREA,DETASAREA,TRANSFERUL
'

Principala consecinta esce schimhul temporar sau definitiv al instantei/parchetului/activitatii

specifice a magistratului.

Magistrafii numifi prin concurs din alte profesii juridice cu vechime, precum ~i fo~tii
judecatori ~i procurori care ~i-au incetat activitatea, nu pot fi delegati, deta~ati, transferati
minimum 3 ani de la numirea in funqie.

Delegarea judecatorilor

In cazul in care o judecatorie, un tribunal sau un tribunal specializat nu poate functiona normal
din cauza absentei temporare a unor judecatori, existentei unor posturi vacante sau altor asemenea
cauze, pre~edintele curtii de apel, la propunerea pre~edintelui respectivei instante din circumscripfia
acelei curti de ape!, poate delega judecatori de la alee instante din circumscripfia mentionata, cu
acordul scris al acestora.

Delegarea judecatorilor de la judecatorii, tribunale, cribunale specializate ~i de la curtile de apel la

instante din circumscripfia altei cuqi de ape! se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul
Superior al Magistraturii - Seqia pentru judecatori, la solicitarea prqedintelui currii de ape! in
circumscripfia careia se cere delegarea 9i cu avizul pre~edintelui cuqii de apel unde ace~tia
funqioneaza. Delegarea judecatorilor de la judecacorii/ tribunale/ tribunale specializate din raza
altei Curti de Apel, se dispune de seqia de judecitori CSM.

Delegarea in funqii de conducere a judecatorilor de la curtile de ape!, cribunale, tribunale

specializate ~i judecatorii se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al
M agistracurii - Seqia pentru judecatori, pana la ocuparea funqiei prin numire in conditiile
prezentei legi.

Delegarea in fun ctiile de conducere de la lnalta Curte de Casatie si Justitie a J·udecatorilor de la

' ' ' '
aceasta instan ta se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii - Seqia pentru judecatori, cu
acordul scris al acestora, la propunerea presedintelui lnaltei Curti de Casatie si Justitie.
' ' ' ' '

54
Ddegarea se poate face pe o perioada de maximum 6 luni ce poate fi prdungita in acdeafi condifii,
cu acordul scris al judecitorilor.

Delegarea procurorilor

In interesul serviciului, procurorii pot fi delegafi, cu acordul scris al acestora, indusiv in funcfii de
conducere, dispozifiile aplicabile judecatorilor fiind aplicabile in mod corespunzator. Delegarea
procurorilor la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casafie ~i Justifie se dispune, cu acordul scris
al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii - Seqia pentru procurori.

Detasarea
>

Mod temporar de schimb al locului de munci sau chiar a activitafii.

Seqia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistrat urii dispune deta~area judecatorilor ~i

procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instanre sau parchete, la Consiliul Superior al
Magistraturii, lnspeqia Judiciara, lnstitutul Narional al Magistraturii, ~coala Narionala de Grefieri,
Ministerul J ustifiei sau la unidifile subordonate acestuia, la solicitarea acestor institufii. Oeta~area
in cadrul acestor institufii nu se poate dispune pentru funqii de demnitate publica.

Judecacorii ~i procurorii pot ocupa funqii in institufii UE, organizafii internafionale.

Durata deta~arii este cuprinsa intre 6 !uni ~i 3 ani. Deta~area se prelunge~te o singura data, pentru
o durata de pana la 3 ani.

Pe perioada deta~arii, magistrafii i~i pastreaza statucul de magistrafi.

Transferul

Transferul judecatorilor ~i procurorilor de la o instanra la aha inscanra sau de la un parchet la alt

parchet ori la o institufie publica se aproba, la cererea celor in cauza, de Seqia corespunzacoare a
Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ al pre~edintelui instanfei sau al
procurorului ~ef al parchetului corespunzacor.

Transferul nu se poate face la instanfe sau parchete de nivel superior celor la care judecatorul sau
procurorul are dreptul sa funqioneze, potrivit legii.

55
 N umirea in alta functie
>

La cererea mocivata, judecatorii pot fi numiti in funqia de procuror la parchetele de pe langa

judecatorii, iar procurorii in funqia de judecator la judecatorii, prin decret al Pre~edincdui
Romaniei, la propunerea CSM. Propunerea de numire ,n funqia de judecator se formuleaza de
catre Seqia pentru judeciitori a CSM, cu avizul consultativ al unita{ii de parchet de la care provine,
precum ~i al instanfei la care urmeaza sa activeze, iar propunerea de numire a judecatorilor in funqia
de procuror se formuleaza de catre Seqia pentru procurori a CSM, cu avizul consultativ al instantei
in care isi desfasoara accivitatea si al parchetului la care urmeaza sa activeze.
' , '
Pentru numirea in functiile prevazute, candidatii
) ' vor sustine
' un interviu in fata _,
sectiei
, pentru
judecatori a CSM, in cazul procurorilor care solicita numirea ca judecatori 1i, respectiv, a seqiei
pentru procurori a CSM, in cazul judecatorilor care solicid numirea ca procuror.

Pre~edimele Romaniei nu poace refuza numirea in funqiile prevazuce.

DREPTURILE MAGISTRATILOR
>

lnamovibilitatea judecatorilor numti de Pre~edintele Romaniei (pentru cei definitivi) = suma de

drepturi care au menirea de a-i asigura pe judecatori ca nu pot face obiectul unor ingerinte ale
pucerii executive impotriva lor, in afara cazurilor expres prevazuce de lege. Este garantata
constitutional (nu va putea face nici obiectul revizuirii Constitufiei).

Chiar daca procurorii nu beneficiaza de inamovibilitate, procurorilor li s-a creat un statue special
care preia unele atribuce ale inamovibilitatii, ~i anume modalitatile de promovare, suspendare,
delegare, deta~are, transfer ~i incetare a funqiei.

Stabilitatea magistratilor (inclusiv a stagiarilor) este garantata la nivel infraconstitutional, prin

Legea 303/2004.

Actele infaptuite de procurori sunt supuse controlului ierarhic superior (sub aspectul legalitaiii ~i
temeiniciei), pe cand cele emise de judecatori, nu. Procurorii i~i desta1oara activitatea sub
autoritatea ministrului justitiei.

Numirea in funqie a magistratilor face obiectul unor concursuri organizate de CSM tara vreo
ingerinta a executivului.

Promovarea in funqii de conducere ~i de execurie are lac pe baza de concurs organizat de CSM
tara ingerinp puterii executive. Singura excep{ie o constituie numirile procurorilor de la ICCJ, in
care rolul dominant apartine Ministrului Justitiei.

56
Ambele categorii de magistrari pot fl promovate, delegate, detapte sau transferate doar cu
acordul lor scris. Revocarea, ca regula, din funqiile de execurie, nu se poate face decat din motive
strict ~i limitativ prevazute de lege ~i cu aprobarea CSM.

Inamovibilitatea ~i stabilitatea nu sunt limitate in timp.

 Dreptul la apararea reputaJiei, independenJei ~i imparrialitaJii. Magistratul impotriva

caruia se fac presiuni care ii pot afecta independenp, reputaria sau irnpartialitatea ~tie ca are la
indemana sustinerea singurului organism care are obligatia de a lua masurile necesare, Ji anume,
CSM.
 Dreptul la misuri speciale de protectie:
, nu pot fl perchezitionati,
, , retinuti, arestati' decit cu
) )

incuviinprea seqiei corespunzatoare a CSM, cu exceptia flagrantului, cand pot fl

perchezitionati ~i retinuJi, cu conditia de a informa imediat CSM; garda de corp sau permis de
port arma la solicitarea magistratului, prin aprobarea seqiei corespunzatoare a CSM.
 Dreptul de asociere in interes profesional.
 Dreptul la distincJii acordate de Pre~edintele Romaniei, la propunerea CSM.
 Drepturi salariale (magistratii nu incheie contracte de munca); pentru magistratii militari,
salarizarea e acordata din fondul MApN. Auditorii de justitie beneflciaza de o indemnizatie in
cuantumul uneia a magistratilor stagiari.
 Dreptul la o primi de instalare: indemnizatie egala cu cea lunari hruti in mediul urban; egala
cu doua indemnizatii lunare ale functiei ocupate in mediul rural;
' '
 Magistratii cu o vechime in magistratura de minimum 20 de ani beneficiaza la pensionare sau
eliberarea din funqie din motive neimputabile (sau in caz de deces acordate moJtenitorilor) de
o indemnizatie de valoarea a 7 indemnizatii lunare brute.
) )

 Dreptul la asistenra medicala ~i medicamenre gracuite.

 Dreptul la locuinJ:i de serviciu.
 Dreptul la calatorii anuale (in pra, dus-intors, pe cale navala, rutiera, aeriani sau feroviara)
 Dreptul la despagubiri in cazul in care integritatea bunurilor magistratului este afectata in
legatura cu exercicarea activitatii profesionale.
 Dreptul la concediu de odihna (35 de zile lucritoare pe an), la concediu de studii de
specialitate, concedii medicale plitite ~i altele prevazute de lege.
 Dreptul la pensie: vechime minima de 25 ani ca judecator, procuror, magiscrat-asistent sau
personal de specialicate juridica asimilar magistratilor. Se pot pensiona inaintea varstei de 60 de
ani sau la implinirea acesteia. Pensia se stabile~te in cuantum de 80% din baza de calcul (din
indemnizfia de incadrare bruta lunari ~i sporurile avute in ulcima luna de activitate, in care
intra ~i eel in valoare de 7 indemnizatii brute lunare). Se pemite, dupa pensionare, pastrarea
funcriei pana la varsca de 70 de ani: pana la 65 de ani, se poate pensiona ~i poate pastra ~i funqia
fara alee conditii de indeplinit; dupa 65 se poate rimane in funqie cu aprobarea anuala a seqiei
corespunzatoare a CSM. Daca magistratul a fast condamnat pentru coruptie pentru o fapca
savar~ita in timpul exercitarii functiei, nu va mai beneficia de pensia speciala, ci doar de cea din
sistemul public.

57
 OBLIGATIILE
, MAGISTRATILOR
,

a. sa se abfina de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor in profesie ~i
in societate;
b. sa rezolve lucrarile 1n termenele stabilite si
,
sa solutioneze
' cauzele 1n termen rezonabil, in
functie de complexitatea acestora, ~i sa respecte secretul profesional;
c. sa pastreze secrecul deliberarilor ~i al vocurilor la care a participat, indusiv dupa incetarea
exercitarii funqiei;
d. Sa aiba, in timpul sedintelor de J·udecata, tinuta vestimentara corespunzatoare instantei la
') ' '
care funqioneazi;
e. sa prezinte, in conditiile ~i la termenele prevazuce de lege, dedaratia de avere ~i dedararia
de interese.

Formarea profesionala - 2 obligafii principale: sa participe eel putin o data la 3 ani la programe
de formare facure de ca.ere INM sau Facultatea de Drept + curs intensiv engleza ~i curs intensiv
Pentru cunostiinte
, ' IT.
Indeplinirea criteriului de competenra profesionali se veriflca o data la 3 ani, prin evaluare.

Cei care primesc nesatisfacii.tor, precum ~i cei care primesc 2 califlcative satisfacii.tor succesive sum
obligafi sa urmeze 3-6 luni cursuri de specialitate la INM, finalizandu-se cu examen.

Magistratul cu nesatisfac:'itor la 2 evaluiri sau care nu a promovat examenul de la curs, este eliberat
din funqie pentru incapacitate profesionala la propunerea CSM.

INCOMPATIBILITATILE SI INTERDICTIILE MAGISTRATILOR

J , ) ,

T ermenul de incompatibilitate are 2 sensuri:

1. imposibilitatea cumulului funqiilor de judecator sau procuror cu alte funqii;

2. imposibilicatea judecarii unei cauze de un anumit judecator in situa{ia in care se
prezuma ca ar fi afectata impartialitatea judecatorului.

Spre deosebire de alee functii juridice susceptibile de incompatibilitafi, in cazul magistratilor

aparitia unui caz de incompatibilitate nu creeaza ca regula posibilitatea aparitiei unui caz de
suspendare a funqiei de judecator/procuror pe perioada existentei incompatibilitatii (opus fata de
cazul avocatilor).

Functiile de judecator, procuror, magistrat-asistent ~i asistent judiciar sunt incompatibile cu orice

alte funq ii publice sau private, cu exceptia funqiilor didactice din invatamantul superior, ap cum
acesrea sum definite de legislaria in vigoare.

58
Scopul principal al interdiqiilor este protejarea magistratilor (judecator sau procuror) prin
asigurarea independentei ~i a impaqialitatii acestora, dar ~i asigurarea prestigiului justitiei.

Principala interdiqie a magistratilor consta in fapcul ca sunt obligafi sa se abtina de la orice activitate
legata de actul de justitie in cazurile care presupun existenp unui conflict intre interesele lor
personale ~i interesul public de infaptuire a j ustitiei sau apararea intereselor generale ale societiitii.

Alte interdiqii prevazute de lege:

1. lnterdiqia de a fl sau a fi fost colaborator al sccuritatii ca politic politica ~i al actualclor

Servicii de lnformatii.

Se aplica judecatorilor, procurorilor, magistrarilor-asistenri, precum ~i personalului de specialitate

juridica asimilar magistrarilor, personalului auxiliar de specialitate Ji personalului conex
personalului de specialitate al insrantelor Ji parchecelor. Ace~tia au obligatia sa dea anual o dedararie
olografa in acest sens, in care sa sustina ca nu sunc colaboratori ai Serviciilor de Informatii, precum
~i o dedaratie autentica la intrarea in funqie, prin care sa sustina ca nu au facut parce din scructurile
fostei securirari ca politie politica. Acest potential cumul de funqii constituie abarere disciplinara ~i
se sanqioneaza prin eliberare din funqie.

2. lnterdiqia desta~urarii de activitati comerciale direct sau prin persoane interpuse sau de a
detine calitati in cadrul unor societati inregistrate la oficiul registrului comertului sau in
' ' , '
societati cu sau fara personalitate juridica. Nu au voie sa aiba calitatea de asociat sau membru in
organele de conducere, administrare sau control la societati, institutii financiare sau de credit,
) '
socierari de asigurare sau reasigurare, societiifi narionale sau regii auconome, nu au voie sa aiba
calitatea de m embru al unui grup de incerese economice. Interdiqia participarii in mod direct sau
prin interpu~i la jocuri de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investifii pentru care nu se
asigura transparenra voturilor.

In situaria in care un magistrac dobande~te prin mo~tenire aqiuni care ii asigura calitatea de
membru sau de asociat in cadrul societatilor mai sus mentionate, legiuitorul a instituit obligatia
' ' '
magistracului de a instriina acesce actiuni ciitre terci
) , in cermen de un an.

Magistratii pot fl asociafi sau aqionari in baza Legii privind privatizarea in masa.

3. Interdiqia magistratilor de a desfa~ura activitati politice (preazuta expres in art.40 alin.(3)

din Constitufic ~i art. 9 din Lcgca 303/2004). Magistratii nu pot face partc din particle sau
formafiuni politice ~i nici sa desf~oare sau sa panicipe la activitafi cu caracter politic. Sum obligari
ca in exercitarea profesiei sii se abrinii de la exprimarea sau expunerea in orice mod a convingerilor
!or policice ~i sunt obligati sa se abrina de la exprimarea defaimatoare in orice mod asupra oricarei
alte puteri ale statului.

De retinut urmatoarele aspecte: magistratul nu i~i poace reflecca opfiunile policice in activicatea
profesionala, interzicerea activismului politic, inrerdiqia manifestarii convingerilor policice in
exercitarea profesiei. Incalcarea acestor prevederi constituie abatere disciplinara grava, cu sanqiuni
care pornesc de la suspendarea pe 6 !uni din funqie ~i pot ajunge la exduderea din profesie.
Magistrafii pot avea totu~i op~iuni politice, pe care Ji le pot exprima prin vot, in cadrul alegerilor.

59
4. lnterdiqia de a desra~ura activitafi juridice paralde (nu-~i pot exprima opinia public cu
privire la procese in curs de des~urare sau cu privire la cauze asupra dirora a fost sesizat Parchecul,
nu pot intreprinde aqiuni de arbitraj in litigii civile, comerciale sau de altii natura, nu pot sa <lea
consultatii scrise sau verbale in probleme litigioase, chiar daca acele procese sunc pe rolul altar
instanre sau parchete decat cele in cadrul dirora i}i desfa~oara activitatea ~i nu pot sa desfa~oare orice
alte accivitafi juridice care prin efectul legii sunt in apanajul exclusiv al avocacului). Magistratul
poate sa pledeze sau sa ofere consultanra in procesele in care el insu~i este parte (cauze personale),
in cauze ale ascedentilor, ale descendenfilor, ale sotilor sau ale persoanelor care se af1a sub cucela sau
curatela lor.

Magistrafii au voie sa publice articole sau lucrari }tiintifke sau literare, sa participe la emisiuni
audiovizuale (cu excepfia celor policice), pot fi membri in comisii de examinare, de elaborare de
subiecte la examenele din profesie, in comisii de elaborare a unor acte normative, pot fi membri ai
unor societati ~tiintiflce sau academice , precum ~i ai oricaror persoane juridice de drept privat fara
scop patrimonial (ONG-uri).

5. lnterdiqia de a declara greva ~i de a avea sindicat (Legea 62/2011), dar au dreptul de a se

organiza in asociafii profesionale.

RASPUNDEREA JUDECATORILOR ~I PROCURORILOR

Judeditorii §i procurorii raspund civil, disciplinar Ji penal, in conditiile legii.

Judecatorii si procurorii pot fi perchezitionati, recinuti sau arescati numai cu incuviincarea Sectiei
' ) , ' ' ' ' '
pentru judecatori sau, dupa caz, a Seqiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magiscraturii.

In caz de infraqiune f1agranta, judecatorii ~i procurorii pot fi refinttfi ~i supu~i perchezifiei potrivit
legii, Seqia pentru judeciitori sau, dupii caz, Sectia pentru procurori £ind informata de indatii de
organul care a dispus refinerea sau perchezifia.

Stacul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.

Raspunderea stacului este stabilita in condifiile legii Ji nu inliitura raspunderea judecatorilor §i

procurorilor care, chiar daca nu m ai sunt in funcrie, Ji-au exercitat funqia cu rea-credinta sau grava
neglijenra.

Statul, prin Ministerul Finanrelor Publice, va exercita aqiunea in regres impotriva judecatorului
sau procurorului dad., in urma raportului consultativ al lnspeqiei Judiciare ~i al propriei evaluari,
apreciaza ca eroarea judiciara a fast cauzara ca urmare a exercicarii de judecacor sau procuror a
funqiei cu rea-credintii sau grava neglijenra. Termenul de exercitare a aqiunii in regres este de 6
!uni de la data comunicarii raporrului Inspeqiei Judiciare.

60
 Raspunderea disciplinara a j udecatorilor ~i procurorilor

Judecatorii ~i procurorii raspund disciplinar pentru abaterile de la indatoririle de serviciu, precum

~i pentru faptele care afecteaza prescigiul justifiei.

Raspunderea disciplinara a judecatorilor Ji procurorilor militari poate fi angajata numai potrivit

dispozitiilor Legii nr.303/2004 .

Constituie abateri disciplinare:

a) manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei,
savaqite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu;

b) incalcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitifi ~i interdiqii privind judecatorii ~i

procurorii;

c) atitudinile nedemne in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, celalalt personal
al instantei sau al parcherului in care funqioneaza, inspectori judiciari, avocati, expeqi, martori,
).ustitiabili
, ori reprezentantii
' altar institutii;
,

d) desfa~urarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in

exercitarea atributiilor de serviciu;

e) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, conduziile, memoriile sau actele depuse de partile
din proces;

f) refuzul nej ustificat de a indeplini o indatorire de serviciu;

g) nerespectarea de catre procuror a dispozitiilor procurorului ierarhic superior, date in scris ~i in

conformitate cu legea;

h) nerespectarea in mod repetat fi din m otive imputabile a dispozitiilor legale pnv1toare la

solutionarea cu celeritate a cauzelor ori intarzierea repetata in efectuarea lucrarilor, din motive
imputabile;

i) nerespectarea indatoririi de a se abfine atunci cand judecatorul sau procurorul ~tie ca exista una
din cauzele prevazute de lege pentru abtinerea sa, precum ~i formularea de cereri repetate ~i
nejustificate de abtinere in aceea~i cauza, care are ca efect tergiversarea judecafii;

j) nerespectarea secrem lui deliberarii sau a confidentialitafii lucrarilor care au acest caracter, precum
~i a alcor informatii de aceea~i narura de care a luat cuno~tinta in exercitarea funqiei, cu excepria
celor de interes public, in conditiile legii, dad. fapta nu consticuie infraqiune;

k) absente nemotivate de la serviciu, in mod repetat sau care afecteaza in mod direct activitatea
instantei ori a parchetului;

1) imixtiunea in activitatea alcui judecator sau procuror;

61
m) nerespectarea in mod nejustificat a dispoziriilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse
in conformitate cu legea de conducacorul instanrei sau al parchetului ori a alcor obligarii cu caracter
administrativ prevazute de lege sau regulamente;

n) folosirea functiei detinute

) ' pentru a obtine un tratament favorabil din partea autoritatilor sau
) )

intervenriile pentru solurionarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvarii intereselor
personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decat in limita cadrului legal
reglementat pentru tofi cetarenii, dad. fapta nu intrune?te elementele constitutive ale unei
infraqiuni;

o) nerespectarea dispozifiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;

p) obstruqionarea activitafii de inspeqie a inspectorilor judiciari, prin orice mijloace;

q) participarea directa sau prin persoane incerpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau
sisteme de investifii pentru care nu este asigurata transparenp fondurilor;

r) neredactarea sau nesemnarea hotararilor judecatore?ti sau a actelor judiciare ale procurorului, din
motive imputabile, in termenele prevazute de lege;

s) utilizarea unor expresii inadecvate in cuprinsul hotararilor juded.tore?ti sau al actelor judiciare
ale procurorului ori motivarea in mod vadit contrara rationamemului juridic, de natura sa afecteze
prestigiul justifiei sau demnitatea funqiei de magisrrac;

~) nerespectarea deciziilor Curfii Constitutionale ori a deciziilor pronunfate de Inalta Curte de

Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii;
' ' , '
t) exercitarea funqiei cu rea-credinta sau grava neglijenfa, dad fapta nu intrune~te elementele
constitutive ale unei infraqiuni. Sanqiunea disciplinara nu inlatura raspunderea penala.

Sanqiunile disciplinare care se pot aplica judecitorilor ~i procurorilor, propotfional cu gravitatea

abaterilor, sum:

a) avertismentul;
b) diminuarea indemnizafiei de incadrare lunare brute cu pana la 25% pe o perioada de pana
la un an;
c) murarea disciplinara pentru o perioada efectiva de la un an la 3 ani la o alta instanra sau la
un alt parchec, chiar de grad imediat inferior;
d) suspendarea din funqie pe o perioada de pana la 6 luni;
e) retrogradarea in grad profesional;
f) excluderea din magistratura.

Sanqiunile disciplinare previizute se aplica de secriile Consiliului Superior al Magistraturii, in

conditiile legii sale organice.

62