Sunteți pe pagina 1din 29

UNIVERSITATEA “BABEȘ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
SPECIALIZAREA AMENAJARE ȘI DEZVOLTARE TURISTICĂ

LUCRARE DE DISERTAȚIE

IMPACTUL PANDEMIEI COVID-19 ASUPRA CIRCULAȚIEI


TURISTICE ÎN MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA

Coordonator științific,
Conf. Univ. Dr. Titus Man

Absolvent,
KOLOZSVARI ALEXANDRU-EDUARD

Cluj-Napoca, 2021

CUPRINS
1
INTRODUCERE

2
Industria turismului este una dintre cele mai afectate de
epidemia de coronavirus.
Izbucnirea coronavirusului a început în China pe 12
decembrie 2019, în centrul orașului Wuhan, provincia Hubei, când
oamenii de aici au dezvoltat o pneumonie fără să aibă o cauză clară
și pentru care vaccinurile sau tratamentele existente nu au fost
eficiente. La 23 ianuarie 2020, centrul Wuhan a fost plasat în
carantină. Asocierea focarului Wuhan cu o mare piață de animale și
fructe de mare a dus la prezumția ca boala să aibă și această sursă.
La 30 ianuarie 2020, coronavirusul Wuhan a fost declarat ”o
urgență globală pentru sănătate” de către OMS.
Virusul denumit SARS-CoV-2 se transmite de la persoană la
persoană, prin picături de aerosoli expulzate, atunci când un individ
afectat tușește sau strănută, într-o zonă de aproximativ 1.83 m, care
poate contamina suprafețe, precum mânerele ușilor sau
balustradele. Picăturile de coronavirus rămân suspendate în aer
doar pentru o perioadă scurtă de timp, dar pot rămâne viabile și
contagioase pe suprafețe, până la 9 zile.
Rata infecției a escaladat la jumătatea lunii ianuarie 2020,
perioada de incubație (până la apariția simptomelor) fiind de
aproximativ 2 săptămâni, când apare febră, tuse și dificultăți de
respirație.
Pe 11 martie 2020, OMS a declarat că focarul de coronavirus
a devenit o pandemie, deoarece s-a propagat în majoritatea
provinciilor chineze și majoritatea țărilor din lume.

Fig.1 Distribuția cazurilor de COVID-19

3
În comunitate:
Persoanele fără simptome respiratorii ar trebui:
> Să evite aglomeraţiile și să evite frecventarea spaţiilor închise
aglomerate (de ex. Supermarket-uri, mall-uri);
> Să menţină o distanţă de cel puţin 1 metru faţă de orice persoană cu
simptome respiratorii (de ex. Tuse, strănut);
> Şă-şi spele frecvent mâinile, folosind apă și săpun atunci când mâinile
sunt vizibil murdare sau antiseptic pe bază de alcool, dacă mâinile nu
sunt vizibil murdare;
> Să utilizeze tehnica de a tuşi sau a strănuta în interiorul cotului flectat
sau să-şi acopere nasul şi gura în timpul tusei şi strănutului cu un şerveţel
de unică folosinţă, urmată de aruncarea acestuia după utilizare şi spălarea
IMEDIATĂ a mâinilor cu apă şi săpun;
> Să se abțină de la atingerea gurii, nasului şi ochilor;
4
> Să respecte regulile privind modul de purtare, îndepărtare şi eliminare
a măştilor asociate cu o igienă corectă a mâinilor după îndepărtare.
Persoanele cu simptome respiratorii trebuie să respecte indicaţiile de
mai sus si următoarele:
> Să poarte mască dacă prezintă febră, tuse şi respiraţie dificilă şi
să solicite consult medical la medicul de familie, cât mai curând posibil;
> Să urmeze sfaturile de mai jos cu privire la gestionarea adecvată
a măștilor;
■ Să îndepărteze masca folosind tehnica adecvată (nu atingeţi partea din
faţă, ci îndepărtaţi şnururile din spate), acțiune urmată de spălarea
IMEDIATĂ a mâinilor cu apă şi săpun;
■ Să nu reutilizeze măştile de unică folosinţă.

COVID-19 continuă, după luni de zile, să fie o nebuloasă, care dă


mari bătăi de cap oamenilor de știință, experților în sănătate și marilor
laboratoare angajate într-o cursă contra-cronometru pentru găsirea
tratamentului și vaccinului, care să-i vină definitiv de hac.

CAPITOLUL I
CORONAVIRUSUL ÎN ROMÂNIA

1.1. APARIȚIE CAZURI

5
Primele cazuri de coronavirus din România au fost confirmate
pe 26 februarie 2020.
O sursă importantă a infecției în România sunt persoanele
venite din afara țării (Spania, Italia) , care nu s-au auto-izolat la
domiciliu sau care au mințit că nu au fost într-o zonă afectată de
infecția COVID-19.
Datorită evoluției situației epidemiologice pe teritoriul
României, determinată de răspândirea COVID-19 și creșterii
masive a numărului de persoane infectate cu SARS-CoV-2 în
România, președintele României, Klaus Iohannis, a semnat în 16
martie 2020 Decretul privind instituirea Stării de urgență pe
teritoriul României pentru 30 de zile, iar la data de 14 aprilie-
Decretul de prelungire a Stării de urgență cu încă 30 de zile. Vineri,
15 mai, s-a instituit Starea de alertă pentru 30 de zile.
Măsurile luate în starea de urgență și alertă și anume,
închiderea temporară a restaurantelor, hotelurilor, cafenelelor,
cluburilor sau limitarea/interzicerea circulației persoanelor spre
anumite zone, oprirea transporturilor terestru, subteran, aerian,
naval, în încercarea de a stopa răspândirea coronavirusului, au avut
un impact catastrofal asupra turismului și industriei hoteliere,
HORECA.

6
Fig.2 Harta cazurilor confirmate de coronavirus din România/județ

Fig.3 Harta cazurilor la 100.000 de locuitori/județ


Fig.4 Valori oficiale comunicate zilnic la ora 13:00

7
Fig.5 Numărul total de cazuri după vârstă (31 oct.2020) din România

1.2. IMPACTUL COVID 19 ASUPRA CALITĂȚII VIEȚII

Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) este cea mai


importantă instituție de cercetare științifică dedicată calității vieții
și politicilor sociale din România, făcând parte din rețeaua de
cercetare a Academiei Române.
ICCV a lansat în martie-aprilie un program special:
Coronavirus în România. Impactul social.
În 2019, la apariția crizei sanitare Covid-19, România și
întreaga lume s-au trezit într-un context nou, cu totul neobișnuit,
total atipic pentru civilizația existentă. S-a intrat într-o criză ale
cărei consecințe încă le înțelegem destul de puțin.
Mai ales nu înţelegem cum va arăta lumea noastră după
ieşirea din această criză. Cât de diferit va fi noul model de viață
față de cel de până acum? Cât de mult va afecta el standardul de
viață al românilor? Care va fi stilul de viață al omului și calitatea
vieții lui? Cum vor arăta relațiile interpersonale? Dar relațiile de
muncă? Cum se va înțelege bunăstare individuală? Dar cea
8
colectivă? Ce conținut nou va avea fericirea, satisfacția cu viața?
Toate aceste întrebări sunt noi provocări pentru cercetarea socială.
În România, deși mijloacele sanitare și serviciile medicale
existente nu erau pregătite (subfinanțarea cronică a sistemului
medical pe parcursul tranziției), pentru a putea răspunde la
proporțiile unui asemenea dezastru, am asistat chiar de la început la
o mobilizare rapidă, impresionantă, fără precedent a specialiștilor
din sistemul sanitar și medical pentru reducerea riscurilor
îmbolnăvirii. Cu siguranță, exemplul lor eroic va rămâne unul
marcant pentru generațiile viitoare. E drept că România a avut și
exemplul celorlalte țări europene, grav afectate de coronavirus.
Impactul social-economic este enorm. Criza COVID-19 va
genera rapid și o criza economică şi socială cu efecte mari, cel
puţin pe termen mediu: economia paralizată, şomajul în explozie,
pierderea masivă a locurilor de muncă, creşterea populaţiei
neocupate, scăderi ale veniturilor.
Criza Coronavirus a trezit societatea românească la realitate.
Problemele acumulate în istoria recentă s-au agravat. Situaţia
României, la debutul crizei, nu era strălucită. O economie cu o
creştere fragilă, o stare socială cu zone importante cu un grad
ridicat de dezorganizare şi sărăcie. După multe statistici europene,
România se plasa, conform multor indicatori de performanţă, pe
ultimul loc sau printre ultimele locuri în UE.
Criza Coronavirus a împins înapoi economia și a stopat
proiectele. Șansele de relansare economică par a fi modeste datorită
structurii economice (dominarea comerţului şi a consumului). Cu o
asemenea structură economică, România riscă să aibă un loc
consolidat de ţară subdezvoltată.
Situaţia României va fi afectată şi de valurile reîntoarcerii
celor plecaţi în Occident pentru muncă. Occidentul, care părea a fi
o poartă deschisă spre noi oportunităţi, se închide: Italia, Spania,
dar şi Germania, Franţa, Regatul Unit.

9
CAPITOLUL II

CORONAVIRUS: TOP CELE MAI AFECTATE DOMENII. EFECTE


ÎN LANȚ

2.1. IMPACTUL ECONOMIC


Turismul, transporturile și domeniul ospitalității și al restaurantelor
sunt doar primele sectoare lovite dur de criza provocată de noul
coronavirus. Unda de șoc se va resimți și în alte domenii. Unele analize
indică faptul că peste un milion de angajați din economia autohtonă au
intrat în șomaj sau au fost disponibilizați.

Închiderea granițelor și restricțiile de călătorie către statele


europene au redus mobilitatea persoanelor, pe toate căile (aerian, terestru
sau feroviar) și, prin urmare, efectele negative pentru aceste domenii s-au
făcut imediat resimțite.

Potrivit unui studiu al Consiliului Național pentru Întreprinderile


Mici și Mijlocii (CNIMM), printre principalele efecte pe care le simt
antreprenorii ca urmare a pandemiei de coronavirus sunt:

-scăderea vânzărilor;
10
-suspendarea temporară a activităţii;

-disponibilizări;

-restrângerea activității;

-întârzieri la plata furnizorilor;

- închiderea unor firme.

2.2. DEZASTRU ÎN HORECA

În sectorul hoteluri și restaurante, catering, impactul pandemiei este


controlat de incertitudine asupra afacerilor, fie închiderea activității, fie o
restrângere mai mare de 50% a volumului activității.

Încasările restaurantelor au scăzut puternic, rezervările la hotel sunt


anulate, iar companiile aeriene renunță la curse. Acestea sunt doar câteva
dintre efectele imediate ale epidemiei de coronavirus.

”Industria restaurantelor va pierde în jur de 5.000 de locaţii la nivel


naţional, circa 10% din total, întrucât aceste locaţii nu se vor mai putea
redeschide în perioada următoare”, a declarat preşedintele Organizaţiei
Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA), Daniel
11
Mischie, într-o conferinţă de presă. Pierderile estimate în industria hotelieră în
2020 se vor apropia de un un miliard de euro, a anunţat Călin Ile, preşedintele
Federaţiei din domeniu.” (Agerpres). D.p.d.v. financiar, industria restaurantelor
pierde 400 de milioane de euro pe lună.

În industria hotelieră, în prima jumătate a anului 2020, s-au pierdut circa


6 milioane de înnoptări, ceea ce echivalează cu circa 240 de milioane de euro
pierduți, adică 60-65% pierderi față de anul trecut. În 2020, pierderile vor
depăși 900 de milioane euro.

Fig.6 Numărul înnoptărilor în industria hotelieră

07/11/1905 07/12/1905

12
Fig.7 Sosiri ale vizitatorilor străini în România
12000
10000
8000
6000
4000
2000
0

otal ier
e
iar
e
ien
e
va
le
T ut v r a
rtr er
o ae rt
n
o tr f o rt o
sp
n po sp ns
p
rt a n s an ra
r et
de
e tra det d
e e
loac c ed o ace
lo ac
ij oa ijl ij
u
m ijl m u
m
m
C
Cu Cu C

2019 2020

2.3. EFECTELE PANDEMIEI ASUPRA TURISMULUI ÎN ROMÂNIA

Efectele pandemiei asupra turismului românesc se văd în statistici:


sosirile înregistrate în structurile de primire turistică au scăzut cu 44,4%
în luna iulie 2020 față de iulie 2019, la 917.800 sosiri. Înnoptările s-au
redus cu 44,7%, la 2.436.500, informează Institutul Naţional de
Statistică.

Durata medie a şederii în luna iulie 2020 a fost de 2,7 zile la turiştii
români şi de 2,2 zile la turiştii străini, iar indicele de utilizare netă a
locurilor de cazare a fost de 28,8% pe total structuri de cazare turistică,
în scădere cu 17 puncte procentuale faţă de luna iulie 2019.

13
Fig.8 Durata medie a șederii
3

2.5

1.5

0.5

0
2019 0 2020 0

turiști români turiști străini

Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare s-au înregistrat la


bungalouri (35%), hoteluri (32,9%), căsuţe turistice (30%), campinguri
(27,4%), vile turistice (26,8%), spaţii de cazare pe nave (25,8%),
popasuri turistice (24,6%) şi pensiuni agroturistice (22,1%).

Fig.9 Indici de utilizare a locurilor de cazare


15%
Bungalouri
13% Hoteluri
16% Căsuțe turistice
Campinguri
12% Vile turistice
Spații de cazare pe nave
10%
Popasuri turistice
12% Pensiuni agroturistice
11%
11%

14
Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele
de frontieră, au fost în iulie 2020 de 874.700, în scădere cu 63,8%
comparativ cu luna iulie 2019. Mijloacele de transport rutier şi aerian au
fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 75,8%,
respectiv 23,6% din numărul total de plecări.

Fig.10 Plecările vizitatorilor români în străinătate după mijloacele de


transport utilizate
1,600,000
1,400,000
1,200,000
1,000,000
800,000
600,000
400,000
200,000
0
Aerian Rutier

2019 2020

Fig.11 Numărul de sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică pe


județe
500,000
450,000
400,000
350,000
300,000
250,000
200,000
150,000
100,000
50,000
0
ța eș
ti o v va uj ho
r eș bi
u va
tan ur aș ho Cl Bi ur Si ea
n s
u c Br ra M u c
Co lB
P S
p iu
ici
un
M

Pe judeţe, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire


turistică cu funcţiuni de cazare turistică a înregistrat valori mai mari în
Constanţa (458.900), Municipiul Bucureşti (364.600), Braşov (340.300),
15
Prahova (150.200), Cluj (128.700), Bihor (122.400), Mureş (118.000),
Sibiu (115.200) şi Suceava (107.200).

Fig.12 Numărul de înnoptări ale turiștilor în structurile de primire


turistică pe județe
1,600,000
1,400,000
1,200,000
1,000,000
800,000
600,000
400,000
200,000
0

ța șo
v

ti va ho
r ea eș uj av
a iș
ts an a r ho i â lc ur Cl e im
on Br uc
u
Pra B V M
Su
c T
C l B
p iu
ici
un
M

Înnoptările turiştilor au înregistrat valori mai mari în Constanţa


(1.514.500), Braşov (688.800), Municipiul Bucureşti (645.900), Prahova
(324.900), Bihor (290.900), Vâlcea (273.300), Mureş (232.800), Cluj
(231.500), Suceava (222.600) şi Timiş (205.400).

16
Fig.13 Procentul de sosiri ale turiștilor români și străini

Români
97% Străini
3%

Turiştii români au reprezentat 96,7% din numărul total de sosiri, în


timp ce turiştii străini au reprezentat 3,3%. În ceea ce priveşte sosirile
turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere
au deţinut-o cei din Europa (88,7% din total turişti străini).

Fig.14 Proveniența turiștilor străini cazați în structurile de primire


turistică

Germania Italia Israel Regatul Unit Franța

Cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi în structurile de


primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din Germania
17
(38.700), Italia (31.200), Israel (27.400), Regatul Unit (19.600) şi Franţa
(19.400).

2.4. TIPURILE DE RESTRICȚII ÎN PERIOADA PANDEMIEI COVID-19

Restricțiile de călătorie impuse în contextul acestei pandemii de


COVID-19 au decimat sectorul turismului, un actor major în economia
Uniunii Europene.
Se preconizează că veniturile vor scădea cu 50 % în cazul
hotelurilor și al restaurantelor, cu 70 % în cazul operatorilor și agențiilor
de turism și cu 90 % în cazul operatorilor de croaziere și al companiilor
aeriene.
Europa reprezintă jumătate din destinațiile turistice la nivel
mondial, iar situația este deosebit de dificilă pentru țările dependente de
turism ca Spania, Italia, Franța și Grecia.
Restricţiile de călătorie şi măsurile de izolare pe care guvernele
din întreaga lume le-au impus în încercarea de a stopa răspândirea

18
acestui tip de coronavirus afectează grav turismul mondial, de la micii
antreprenori până la marile lanţuri hoteliere sau operatori de turism.
Restricţiile de circulaţie şi măsurile de izolare îi afectează pe toţi
din industria turismului, de la micile afaceri locale, până la marii jucători
de pe această piaţă, precum binecunoscutele Marriott International,
Carnival Corporation (CCL) sau operatorul german de turism TUI, cel
mai mare din acest domeniu.

De altfel, grupul TUI a precizat recent că urmează să concedieze


8.000 de angajaţi. Iar ţările a căror economie se bazează cel mai mult pe
turism sunt şi cel mai greu lovite de criza economică provocată de
pandemia de coronavirus: Aruba, Maldive, Seychelles, Bahamas, Macao
ș.a.

Conform datelor World Travel and Tourism Council (WTTC), se


știe că industria turismului şi ospitalităţii contribuie în prezent cu 10%
din PIB-ul la nivel global, în vreme ce 1 din 10 meserii din lume este
legată de acest domeniu.

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ: IMPACTUL PANDEMIEI COVID-19 ASUPRA


CIRCULAȚIEI TURISTICE ÎN MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA

3.1. TURISMUL, ÎNGENUNCHIAT DE COVID-19

Circulația turistică urmărește evoluția numărului de turiști atât la


nivel de municipiu, cât și la nivel județean.

Complexitatea condițiilor naturale, întregite cu specificul


etnografic și folcloric situau municipiul Cluj-Napoca, d.p.d.v. al
19
atractivității, la nivelul celor mai cunoscute locații turistice din țară, el
reprezentând poate cea mai importantă destinație turistică din Ardeal.

În ansamblul mișcării turistice din România, municipiul Cluj-


Napoca constituia una dintre cele mai apreciate și frecventate zone sub
aspectul turismului istoric și cultural, a festivalurilor și târgurilor,
concentrând totodată o mare diversitate de obiective turistice.

Potențialul turistic, istoric și cultural, spectaculozitatea și


diversitatea obiectivelor cu valoare turistică, monumentele de
arhitectură, remarcabilele opere de artă, construcțiile laice din municipiu,
stilul, monumentalitatea și valoarea frescelor, deosebit de frumoase,
potențialul turistic natural le recomandau atenției turistice.

Toate au avut de suferit de pe urma crizei generate de Pandemie!

3.2. CIRCULAȚIA TURISTICĂ LA NIVELUL MUNICIPIULUI


CLUJ-NAPOCA

Criza economică și-a făcut resimțită prezența în activitatea acestui


sector, mai ales în acest an. În ultimii 5 ani, importanța municipiului a
crescut d.p.d.v. turistic, ajungând să concentreze 80% din totalul
sosiriilor și înnoptărilor în județul Cluj. Din martie 2020, din perspectiva
sosiriilor, a scăzut la 25-28%, iar a înnoptărilor la 15-19%.

20
Fig.15 Înnoptări în municipiul Cluj-Napoca

600,000

500,000

400,000

300,000

200,000

100,000

0
2017 2018 2019 2020

Fig.16 Sosiriîn municipiul Cluj-Napoca

500,000
450,000
400,000
350,000
300,000
250,000
200,000
150,000
100,000
50,000
0
2017 2018 2019 2020

Prima lună de după coronavirus fără stare de alertă ori de urgență


arată că județul Cluj rămâne una dintre cele mai atractive pentru turiști,
conform datelor INS. A fost vizitat în iulie 2020 de 128.700 turiști.

Analizând mai detaliat circulația turistică la nivelul municipiului


Cluj-Napoca, s-a constatat existența unui caracter sezonier pronunțat, cu
2 perioade de vârf, pe parcursul unui an calendaristic, și anume: mai-
iunie și septembrie-octombrie. În aceste perioade ale anului, circulația
turistică la nivelul orașului depășea cu 20% media anuală (reprezentată

21
pe grafic la nivelul de 100%), în timp ce în extrasezon scădea până la
35% față de media anuală. În 2020, a scăzut la 15%.

Fig.17 Sezonalitatea circulației turistice în municipiul Cluj-Napoca în


2020
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec

Durata medie a sejurului (S) oferă informații complete în legătură


cu amploarea activității turistice. Durata medie a sejurului a fost
calculată pe baza următoarei formule:

Durata medie a sejurului se calculează ca raport între total zile-


turist (∑NZT) și numărul de turiști (T).

An Durata medie a sejurului

2018 2,1

22
2019 2,4

2020 1,1

Informațiile furnizate de către reprezentanții Centrului de


Informare Turistică (CIT) al municipiului Cluj-Napoca evidențiază
prezența vizitatorilor cu scopul declarat de a cunoaște orașul și
împrejurimile acestuia.

Solicitările acestor turiști adresate către CIT se referă cu precădere


la informații privind obiectivele turistice din oraș și din vecinătatea
acestuia, la posibilitățile de cazare, alimentație, închirieri auto și
petrecere a timpului liber.

Deși numărul acestor solicitări este mult mai redus în comparație


cu numărul sosirilor înregistrate la unitățile de cazare (până în 10%),
merită reținute următoarele două aspecte:

 aceste fluxuri turistice pot compensa scăderea de activitate înregistrată


în sectorul ospitalității pe perioada lunilor de vară – după cum se poate
observa cele mai multe solicitări sunt adresate CIT în lunile iulie și
august ale fiecărui an în timp ce, la începutul și finalul fiecărui an, aceste
fluxuri turistice au un comportament similar celorlalte categorii de turiști
– se reduc considerabil;

 în perioada 2018 – 2020, ponderea turiștilor din principalele 10 țări de


proveniență în totalul turiștilor care au solicitat informații la CIT s-a
situat în jurul valorilor medii prezentate în graficul următor:

23
FIG.18 ȚĂRILE DE ORIGINE ALE VIZITATORILOR C.I.T.

România

Franța

Israel

SUA

Olanda

Polonia
Germania
Spania
Italia
Marea Britanie

Ungaria

3.3. CAPACITATEA DE CAZARE EXISTENTĂ

Analizând oferta din perspectiva capacității de cazare existente,


constatăm că, spre deosebire de cererea turistică, în municipiul Cluj-
Napoca se regăsește doar 13 – 17% din oferta de cazare existentă la
nivelul regiunii Nord-Vest. În schimb, comparativ cu județul Cluj, în
Cluj-Napoca regăsim între 50 – 60% din capacitatea de cazare existentă.

Graficele următoare prezintă oferta de cazare din perspectiva


capacității de cazare existente și a capacității de cazare în funcțiune,
exprimate prin intermediul numărului total de locuri. După o scurtă
perioadă de stagnare, tendința de dezvoltare a capacității de cazare revine
pe un trend ascendent.
24
Analizând categoriile și tipurile de unități se constată că în luna
decembrie a anului 2019, din totalul unităților de cazare existente în
municipiu, cele mai multe se încadrau în categoria 3 stele (65 de unități),
urmate apoi de unitățile încadrate în categoria 2 stele, cu o reprezentare
mult mai redusă. Din perspectiva numărului de locuri existente, situația
este parțial diferită. Cele mai multe locuri disponibile sunt pe segmentul
3 stele (2086 locuri), urmate de segmentul 4 stele (1289 locuri).

Diferența apare ca urmare a faptului că cele mai multe hoteluri


(unitățile care oferă peste 75% din numărul total de locuri de cazare la
nivelul municipiului) sunt situate pe aceste două segmente de clasificare.

Relația dintre cererea și oferta de cazare a avut o fluctuație foarte


pronunțată, coborând de la 65% la 11-15%, pe parcursul anului 2020.

Fig.19 Numărul unităților de cazare pe categorii și tip de unitate în Cluj-


Napoca (decembrie 2019)

5 stele

4 stele

3 stele

2 stele

VILĂ
1 stea PENSIUNE TURISTICĂ
HOTEL
HOSTEL
0
APARTAMENT DE5 ÎNCHIRIAT 10 15 20 25 30
CAMPING

25
Fig.20 Numărul locurilor în unitățile de cazare pe categorii și tip de
unitate în Cluj-Napoca (decembrie 2019)

5 stele

4 stele

3 stele

2 stele

1 stea

0 200 400 600 800 1000 1200 1400

CAMPING APARTAMENT DE ÎNCHIRIAT HOSTEL


HOTEL PENSIUNE TURISTICĂ VILĂ
CAMERE DE ÎNCHIRIAT

3.4. UNITĂȚILE DE ALIMENTAȚIE

Potrivit bazei de date disponibilă pe site-ul Autorității Naționale


pentru Turism, la nivelul municipiului Cluj-Napoca există o rețea vastă
de unități de alimentație, formată din cca 557 de unități, acoperind toate
tipurile de structuri de alimentație și categorii.

Specificul studențesc al orașului face ca cea mai frecvent întâlnită


unitate să fie barul de zi (aproximativ 31% din totalul unităților), peste
55% din aceste unități fiind încadrate în categoria 1 stea.

Din punct de vedere economic, Cluj-Napoca este unul dintre cele


mai importante centre ale Transilvaniei, fiind o destinație adesea
frecventată de către oamenii de afaceri.

În consecință, structurile de tip restaurant sunt prezente într-o


proporție de peste 23% din numărul total al unităților din municipiu,
respectiv 43,4% din capacitatea (numărul de locuri) totală disponibilă. În
26
plus, 53% din capacitatea de servire se încadrează în categoria 3 – 5
stele.

Diversitatea gastronomică existentă poate fi reliefată și de prezența


restaurantelor cu specific național, internațional, italian, german,
austriac, mexican, irlandez, libanez sau asiatic. Cu toate acestea, acest
segment al restaurantelor este slab reprezentat în oferta de alimentație
din Cluj-Napoca (aproximativ 4% din totalul locurilor).

Fig.21 Distribuția unităților de alimentație pe categorii

46%
1 stea
2 stele
3 stele
4 stele
1% 5 stele
7%
27%
19%

27
Fig.22 Numărul unităților de alimentație pe tip de structură și categorii
250

200

150

100

50

0
zi ro ar ba
r od ie s ic ifi
c l e
de st -b o- -fo er cl a ec te
ar Bi fe c t zz sp Al
Ca Di
s s Pi nt
B Fa ra cu
au nt
st ra
Re au
st
Re

1 stea 2 stele 3 stele 4 stele 5 stele

Fig.23 Capacitatea de servire în unitățile de alimentație


pe categorii

1 stea
31% 2 stele
3 stele
4 stele
30%
5 stele
2%
8%

29%

28
Fig.24 Numărul de locuri în unitățile de alimentație pe tip de structură și
categorii
18000
16000
14000
12000
10000
8000
6000
4000
2000
0
zi ro ba
r ar od ie s ic ifi
c l e
e st - -b -t fo er la ec te
rd Bi fe sc
o zz tc sp Al
Ba Ca Di
s Pi n
Fa ra u
au tc
es
t ran
R au
st
Re

1 stea 2 stele 3 stele 4 stele 5 stele

29