Teste - 2019

1. Selectaţi indicaţiile absolute pentru efectuarea amputării.
+ Dezmembrare totală sau incompletă în diverse traumatizări

+ Leziuni grave deschise ale membrelor cu imense distrucţii osoase, musculocutanate şi vasculare
+ Gangrena segmentului de diversă geneză
+ Proces grav infecţios local la un segment al membrelor ce prezintă pericol pentru viaţa bolnavului
- Tumori benigne
2. Selectaţi indicaţiile relative pentru efectuarea amputării

+ Ulcere neurotrofice, incurabile
+ Osteomielită cronică cu pericol de amiloidoză
+ Consecinţe grave cu diformităţi incurabile posttraumatice şi paralitice
+ Afecţiuni tuberculoase grave în regiunea articulaţiilor unui membru
- Anomalii congenitale care nu pot fi corejate ortopedic
3. Testul imun cu latex pentru depistarea factorului reumatoid în sânge, face parte din reacţiile de:
- neutralizare
- precipitare
- fixare de complement
- imunoforeză
+ aglutinare
4. Notaţi grupele de preparate folosite în tratamentul medicamentos al artritei reumatoide:

- antibiotice
+ citostatici
+ antiinflamatorii nesteroidiene
+ corticosteroizi
+ hinolizi
5. Invazia căror germeni microbiani poate servi ca factor etiologic a sindromului Reiter?
+ Shigella
+ Salmonella
+ Campylolobacter
- Trihomonas vaginalis
+ Hlamydia trahomatis
6. Tratamentul funcţional a fracturilor tasate stabile de corp vertebral subîntelege:

- Tratament chirurgical de stabilizare
- Tracţiune pe platou înclinat
+ Masaj şi gimnastică curativă din primele zile după traumatizm pentru întărirea "carcasului
muscular a bolnavului"
- Aplicarea corsetului ghipsat
- Reducerea unimomentană a fracturii şi imobilizare cu corset ghipsat
7. De care formaţiuni anatomice este asigurată stabilitatea segmentului vertebral:

- Aparatul capsulo-ligamentar şi muscular coloanei vertebrale
- Discurile intervertebrale
- Ligamentul longitudinal anterior şi capsula articulară
- Ligamentele supra şi intraspinoase
+ toate sunt corecte
8. Punctajul: În spondilita tuberculoază (după П.Корневу, 1961) deosebim următoarele faze de
evoluție a procesului patologic :
- podspondilitică
+ spondilitică
+ prespondilitică
- supraspondilitică
+ postspondilitică
9. Luxaţia de atlant numită ”transligamentară” se produce în caz de?

- Fractura procesului odontoid a vertebrei C2
- Fractură-luxaţie tip "călău" C2
+ Leziunea ligamentului transversal a atlantului
- Leziunea ligamentului longitudinal anterior
- Leziunea ligamentului nucal
10. Ce tratament se recomandă pacienţilor ce suferă de torticolis muscular

+ Gimnastică medicală
+ Masaj a musculaturii feţei şi a porţiunii cervicale a coloanei vertebrale
+ Proceduri fizioterapeutice
+ Aplicarea aparatului gipsat toracocranian
- Tracţie cu ajutorul ansei Glison
11. Leziuni stabile a coloanei vertebrale sunt considerate:

+ Fracturi tasate de corp vertibaral gr.I, fără fractura lamei vertebrale, tip A1 și A2
- Fractură "explozivă" de corp vertebral, tip A3.3
- Fracturi tasate de corp vertebral gr.II-III, cu fracturarea arcurilor vertebrale, tip B
+ Fracturi a apofizelor transverse şi spinoase
+ Leziunea discului intervertibral
12. Tratamentul scoliozelor de gr. I prevede:

- Aplicare pătucurilor, corsetelor gipsate
- Gr.III-IV la vârsta de 30-45 ani
- Rahisinteză posterioară cu construcţii metalice
+ Gimnastică medicală, masaj, regim ortopedic
- Terapie manuală cu scop de corecţie a deformaţiei scoliotice
13. Scolioza gr.I (după Cabb-Lippmanu) e caracterizată de un unghi de deformaţie de:

- 00-250
- 250-600
- >600
+ 00-150
- 150-300
14. Scoliozele neurogene sunt cauzate de:

- Distrofii musculare, rahitism
- Cicatricii cheloide, malformaţii congenitale
- Artrogripoze, torticolis muscular,traumatisme vertebral
- Maladii de sistem, sindrom marfan
+ Poliomielită, seringomielie
15. Contraindicaţii a tratamentului chirurgical în scolioze sunt:

- Scolioze idiopatice gr.II-III
+ Copii cu scolioze în stare de decompensare a aparatului cardio-vascular şi respirator
- Copii cu scolioze cu complicaţii neurologice
+ Copii sub 10 ani, slab dezvoltaţi, hipotrofici, cahectici
- Copii cu scolioze displastice
16. Radiologic pentru scoliozele gr. II-III sunt caracteristice:

- Scleroză subcondrală, îngustarea spaţiului intervertebral
- Spondilofitoză, retrolisteze de corp vertebral
+ Vertebre cuneiforme,manifestări de spondiloartroză, spaţii intervertebrale neregulate
- Luxaţii vertebrale, spondilolisteze
- Tasarea corpurilor vertebrale, antelisteze
17. Localizarea cea mai frecventă a infecţiei tuberculoase la nivelul coloanei vertebrale este în
regiunea:
- Suboccipitală
- Cervicală
- Sacrată
+ Dorso-lombară
- Lombară
18. Fractura apofizei odontoide C2 corect tratate, evoluează de obicei cu:

+ Consolidare
- Întârzierea în consolidare
- Pseudoartroză strânsă
- Pseudoartroză cu deplasare secundară
- Necroză avasculară
19. Care este clasificarea prioritară a tumorilor osoase?

- Vinogradova
- Lichtenştein
- Volcov
- Lagunova
+ Schajowicz
20. Care-s posibilităţile cele mai informative şi acceptabile la investigarea bolnavilor cu tumori
osoase pentru medicii generalişti:
- tomografia computerizată
- rezonanţa magnetică nucleară
+ biopsia
+ examinarea clinică
+ controlul radiologie panoramic
21. Tumorile osoase maligne cel mai frecvent dau metastaze în:
+ plămâni
- creier
- ficat
- rinichi
- coloana vertebrală
22. Simptoamele clinice timpurii de bază a tumorilor osoase benigne:

- dureri acute permanente
+ discomfort locală
- tumefacţie
- fractură patologică
+ dureri surde nocturne
23. Simptoamele clinice timpurii de bază a tumorilor osoase maligne:

+ dureri acute locale, preponderent nocturne
- anemie
- pierderea poftei de mâncare
+ incomoditate locală
24. Peste cât timp de la debutul durerilor în tumorile maligne apar schimbări locale în os, care pot
fi depistate radiologie?
- imediat
- peste 2 săptămâni
+ peste 2 luni
- peste 5 luni
25. Care metodă de investigaţie este mai informativă până la apariţia radiologică a focarului de
distrucţie în osul afectat de tumoarea malignă:
- analiza clinică a sângelui
- biopsia
+ termografia
+ folosirea radionuclizilor osteotropi
26. Osteomul produce ţesut

+ osos
- cartilaginos
- vascular
- nervos
- condral
27. Condromul produce ţesut:

- osos
+ cartilaginos
- vascular
- nervos
- adipos
28. Sarcomul osteogenic este producător de ţesut:
+ osos
- cartilaginos
- vascular
- nervos
- adipos
29. Condrosarcomul este producător de ţesut:

- osos
+ cartilaginos
- vascular
- nervos
- adipos
30. Care-s tumorile osoase benigne?

+ osteomul, osteoid osteomul, osteoclastomul, condromul, condroblastomul, fibromul
condromixoid, hemangiomul, limfangiomul, lipomul, mixomul, şvanomul, neurofibromul
- exostozele osteocartilaginoase, chistul osos solitar, chistul osos anevrismal, ganglionul intraosos,
granulomul intraosos, fibromul neosificant, granulomul eozinofil, displazia fibroasă, miozita
osificantă, fibromul neostiogenic
- osteosarcomul, condrosarcomul, sarcomul Ewing, reticulosarcomul osos, mielomul,
angiosarcomul, fibrosarcomul, liposarcomul
- cordomul, adamantinomul, mezenchimomul
- histiocitozele
31. Care-s tumorile osoase maligne?

- osteomul, osteoid osteomul, osteoclastomul, condromul, condroblastomul, fibromul
condromixoid, hemangiomul, lipomul, mixomul, şvanomul, neurofibromul
- exostozele osteocartilaginoase, chistul osos solitar, chistul osos anevrismal, ganglionul intraosos,
+ osteosarcomul, condrosarcomul, sarcomul Ewing, reticulosarcomul osos, mielomul,
+ cordomul, adamantinomul, mezenchimomul
- histiocitozele
32. Care-s procesele pseudotumorale osoase?

- osteomul, osteoid osteomul, osteoclastomul, condromul, condroblastomul, fibromul
condromixoid, hemangiomul, limfangiomul, lipomul, mixomul, şvanomul, neurofibromul
+ exostozele osteocartilaginoase, chistul osos solitar, chistul osos anevrismal, ganglionul intraosos,
- osteosarcomul, condrosarcomul, sarcomul Ewing, reticulosarcomul osos, mielomul,
- condromul, adamantinomul, mezenchimomul
- histiocitozele
33. Principiile de tratament ale sarcomului Ewing, raticulosarcomului, mielomului:

+ radioterapie
+ chimioterapie
+ intervenţie chirurgicală
- fizioterapie cu aplicaţie de hormoni
- tratament cu biostimulanţi
34. Principiile de tratament ale tumorilor benigne şi leziunilor pseudotumorale:

- chimioterapie
- radioterapie
35. Principiile de tratament ale tumorilor maligne osoase (cu excluderea sarcomului Ewing,
reticulosarcomului şi mielomului):
+ chimioterapie
+ radioterapie
36. Substituirea defectelor osoase restante după înlăturarea tumorilor benigne şi ale proceselor
pseudotumorale se efectuează cu:
- mase plastice
+ os alogen
+ os autogen
+ os xenogen
- pastă din antibiotice şi burete hemostatic
37. Substituirea defectelor osteoarticulare după rezecţii largi în cazul tumorilor maligne:
+ endoprotezare
- grefe osteoarticulare alogene
- grefe osteoarticulare xenogene
- grefe osteoarticulare autogene
+ reconstrucţii osteoarticulare locale
38. Boala Leg-Calve-Pertes afectează:

+ capul femural
- tuberozitatea tibiei
- capul humeral
- tuberozitatea calcaneană
- corpul vertebral
39. Boala Osgood-Schlatter afecteză:

+ tuberozitatea tibiei
- capul femural
- corpul vertebral
- osul iliac
- clavicula
40. Boala Scheuermann-May afectează:
- tuberozitatea calacneană
- scafoidul
- capul humeral
- capul femural
+ apofizele corpurilor vertebrale
41. Boala Keller II afectează:

- oasele metacarpiene
+ oasele metatarsiene
- oasele carpiene
- oasele tarsiene
- vertebrele
42. Boala Keller I afectează:

+ osul navicular
- osul calcanean
- osul astragal
- osul ischion
- osul pubian
43. Boala Calve afectează:

+ corpul vertebrei
- osul calcanean
- osul astragal
- osul ischion
- tuberozitatea tibiei
44. Ce stă la baza patogeniei osteocondropatiilor?

- proces inflamator nespecific
- proces inflamator specific
+ osteonecroza avasculară
- proces tumoral
- proces pseudotumoral
45. Principiile de tratament ale osteocondropatiilor?

- intervenţie chirurgicală
+ administrare medicamentoasă
+ conservator funcţional cu excluderea deplină a efortului fizic pe extremitate
- radioterapie
- chimioterapie cu citostatice
46. Factori care contribue la dezvoltarea osteocondropatiilor:

+ microtraumatizare
+ supraefort fizic
+ proces displazic
- procese inflamatorii
- avitaminoză
47. Stadiile de evoluţie a osteonecrozei avasculare (osteocondropatiei):
- distrucţie hiperbarică funcţională
- osteoporoză ideopatică
+ ischemie
+ osteonecroza ischemică
+ microfracturare în focar
48. Fracturile de corp vertebral de provenenţă prin mecanism pot fi prin:

+ compresie
+ flexie
+ extenzie
+ flexie-rotaţie
- contuzie
49. Coloana vertebrala constă din:

- 29-30 vertebre
- 27-29 vertebre
+ 31-34 vertebre
- 26-30 vertebre
- 34-37 vertebre
50. Coloana vertebrală formează:

- 2 curburi fiziologice
+ 4 curburi fiziologice
51. Fracturile apofizei odontoide se clasifică după Andersen-D.Alonzo în:

- 6 tipuri
- 8 tipuri
- 2 tipuri
+ 3 tipuri
- 4 tipuri
52. Mecanismul fracturilor atlantului de tip Jefferson este, de regulă, prin:

- Hiperextensie
+ Compresie verticală
- Hiperflexie
- Deplasare rotaţională
- Flexie-rotaţie
53. Teoria stabilităţii pentru leziunile coloanei vertebrale, propusă de Denis (1983), este bazată pe:
- 4 piloni de sprijin
+ 3 piloni de sprijin
- 1 pilon de sprijin
54. Diferenţiem următoarele perioade în evoluţia clinică a leziunilor vertebro-medulare:
- 2 perioade (acută şi tardivă)
+ 4 perioade (acută, precoce, intermediară şi tardivă)
- 3 perioade (acută, subacută şi tardivă)
- 1 perioadă (acută)
- 5 perioade (acută, precoce, intermediară, tardivă şi reconvalescenţă)
55. Care este cel mai frecvent agent patogen întâlnit în complicaţiile septice?
- protei
- coli
+ stafilococus aureus
- clebsiela
- pseudomonas
56. Factorii generali ce duc la dezvoltarea focarului septic:

+ vârsta înaintată
+ hipoproteinemia
+ hipovolemia
+ prezenţa maladiilor concomitente
- dereglările psihice
57. Factorii locali ce duc la dezvoltarea focarului septic:

- localizarea superficială a plăgii
+ nivelul ei de infectare
+ prezenţa corpurilor străine
+ gradul de strivire a ţesuturilor moi
+ starea vascularizării locale
58. Manifestările patologice ale microorganizmelor se prezintă prin:

- longivitate
+ virulenţă
+ invazitate
- compostare
+ toxicitate
59. Manifestările locale a infecţiei purulente:

+ abcese
- septicemie
+ flegmone
- febra toxico-rezorbtivă
- septicopiemie
60. Manifestările clinice de ordin general a infecţiei purulente:

+ febră de diferit caracter
+ intoxicaţia organizmului
+ tahicardic concomitentă cu hipertermic
+ greţuri, uneori vome
- dereglări psihice
61. Prin ce se manifestă forma cronică a osteitei?
+ formarea fistulelor
+ delimitarea sechestrelor
+ blocada proceselor de osteogeneză
- prezenţa cefaleei
- insuficienţa funcţiei glandei teroide
62. Clinica locală ale infecţiei purulente:

+ calor
- hipomobilitate
+ rubor
+ tumor
+ funcţia leze
63. Care sunt microbii aerogeni ce provoacă infecţia purulentă:

+ stafilococii
+ streptococii
+ pseudomonas aurogenoza
- clostridiile
- peptostreptococii
64. Fractura proaspăt deschisă se află sub acţiunea microorganismelor de:

- infectare
+ contaminare
- împuroere
- murdărire
- devitalizare
65. Formele generale de manifestare a infecţiei purulente:

- abcese
+ sepsis
- flegmon
+ febră toxico-rezorbtivă
- panariciu
66. Principiile de bază în profilaxia infecţiei purulente:

+ întreţinerea într-o maximă curăţenie a staţionarelor
+ sanarea regulată a personalului medical
+ izolarea strictă a bolnavilor cu plăgi purulente
- profilaxia balneologică
+ respectarea strictă a asepticiei
67. Agenţii patogeni ai infecţiei putride:

+ proteum vulgaris
+ streptococus putrificus
+ escherichia coli
+ psedomonas aerugenose
- streptococus betahemoliticus
68. Formele de dezvoltare a infecţiei anaerobe:
- atenuată
+ latent progresivă
+ rapid progresivă
- moderată
+ fulger
69. După caracterul manifestărilor locale a infecţiei anaerobe deosebim:

+ cu formare de gaze
+ cu formare de edem
+ mixte
- forma completă
- forma incompletă
70. După profunzimea manifestărilor locale a infecţiei anaerobe deosebim:

+ epifasciale
+ subfasciale
- submusculare
- subosoase
- subligamentare
71. Infecţia anaerobă a ţesuturilor se exprimă prin:

- dermatită
+ celulită
- exemă
+ miozită necrotică
- tromboflebită
72. Intervenţiile chirurgicale primare la depistarea infecţiei anaerobe :

- incizia ţesuturilor dermale
+ incizii profunde longitudinale a ţesuturilor infectate
+ amputaţii şi exarticulaţii
+ sanarea focarului
- intervenţii nu se efectuează
73. Varietatea inciziilor la infecţia anaerobă:

- dermale
- subdermale
+ fasciale, musculare
- perpendiculare
+ longitudinale
74. Indicaţi volumul tratamentului chirurgical în infecţia anaerobă:

+ fasciotomie decompresivă
- artroscopie
+ amputaţia membrului afectat
- osteosinteză
- artrotomie şi sinovectomie
75. Tactica precoce locală la infecţie anaerobă:
+ plaga larg se deschide
+ se înlătură toate ţesuturile neviabile
+ incizia tecelor aponeurotice
+ pansamente cu permanganat de caliu şi apă oxigenată
- pansament cu soluţie de semialcool
76. Tratamentul medicamentos în infecţia anaerobă:

+ ser antitoxic - antigangrenos
+ doze masive de antibiotice
+ terapia de detoxicare
- tratament paliativ
+ transfuzii de sânge, analgetice
77. Decurgerea clinică a infecţiei anaerobe neclostridiene:

- acut
- subacut
- torpid
+ lent
- fulger
78. Tratamentul de bază în infecţie anaerobă neclostridiană:

+ intervenţie chirurgicală radicală
+ terapie antibacteriană
- puncţia zonei
+ drenare şi suturarea completă a plăgii
79. Agentul patogen al tetanusului:

- enterococii
- corinobacterii
+ bacilul tetanic
- citrobacterii
- clebsiela
80. Agentul patogen al tetanusului posedă următoarele calităţi:

+ e mobil
- formează gaze
+ e anaerob
+ formează spori
- formează edem
81. Care sunt acţiunile patogenetice ale toxinei tetanice:

- tulburări psihice
- tetanospazmin
+ tulburări renale
+ tetanolizin
+ destrucţii miofibroase
82. Primele simptoame cardinale ale tetanusului:
- cefalee
- slăbiciune generală
+ trizmul
+ rigiditatea muşchilor cefii
+ disfagia
83. Formele clinice de desfăşurare a tetanusului:

+ forma uşoară
- forma ameliorată
+ forma de gravitate medie
+ forma gravă
+ forma foarte gravă
84. Profilaxia tetanusului:

- nu se efectuiază
+ prin vaccinare activă
+ prin vaccinare activ-pasivă
+ prin vaccinare pasivă
- cu ajutorul antibioticelor
85. Tratamentul tetanusului:

+ administrarea remediilor neuroplegice
+ detoxicarea
+ administrarea serurilor specifice
- practic nu se efectuiază
86. Care din proprietăţile enumerate caracterizează pielea?

- participă la pasajul intestinal
- participă la orientarea în spaţiu prin sesizarea câmpurilor magnetice
- participă la oxigenarea sângelui
- contribute la mărirea volumului de mişcări a locomotorului
+ protejează ţesuturile subiacente
87. Selectaţi măsurile de optimizare locală a regenerării plăgilor:

+ imobilizare cu asigurarea calmului locului traumatizat
- imunoterapie
- vitaminoterapie
+ debridare chirurgicală a plăgii
+ debridare chimică a plăgii
88. Sunt tratate fără intervenţie chirurgicală:

+ plăgile superficiale
+ plăgile punctiforme
- plăgile contuzionate
- plăgile scalpate
- plăgile prin avulsie
89. Selectaţi etapele prelucrării chirurgicale primare:
+ incizia plăgii
+ excizia
+ restabilirea formaţiunilor lezate, a integrităţii planurilor tegumentare şi drenare
- doar incizia şi excizia
- nici una din etapele aduse în test
90. Care este frecvenţa fracturilor de bazin din totalul fracturilor?

- 1-2%
+ 3-5%
- 3-7%
- 7-9%
- 9-11%
91. În caz de fractură a bazinului examenul clinic evidenţiază:

+ impotenţa funcţională a membrelor inferioare
- lipsa simptomului dureros
+ rotaţia externă a unui membru
+ hematome şi echimoze în zona pubiană: sacrată, perineu sau şanţul genito-crural
+ semne generale legate de leziunile asociate sau şoc hemoragic
92. Fracturile sacrului pot fi complicate cu:

+ tulburari vezicale
+ tulburări rectale
- peritonită
+ leziunea rădăcinilor sacrale
- pareza membrelor pelvine
93. Notaţi metodele principale în tratamentul fracturilor de bazin:

+ repaus la pat indicat în cazul fracturilor fără deplasare
+ tracţiune continuă în axa membrului pentru reducere şi menţinerea reducerii
+ reducerea prin manevre externe, urmată de extenzia continuă
+ reducerea şi osteosinteza
- folosirea hamacului în caz de disfuncţii pubiene de până la 3cm
94. Ce tip de fractură se soldează cu leziunea inelului pelvin?

- fractura aripii osului iliac
- fractura osului pubian
- fractura acetabului
+ fractura unilaterală a ischionului şi pubisului
- fractura contralaterală a ischionului şi pubisului
95. Ce tip de fractură nu se soldează cu leziunea inelului pelvin?

+ distorsia articulaţiei sacro-iliace
+ fractura unilaterală a ischionului şi pubisului
- fractura contralaterală a ischionului şi pubisului
96. Ce tip de leziune cointeresează prin fractură de acetabul?
+ fractura peretelui posterior al acetabuluilui
+ fractură-luxaţie în articulaţia coxo-femurală
+ luxaţie centrală în articulaţia coxo-femurală
- luxaţie posterioară în articulaţia coxo-femurală
97. Ce structuri anatomice formează pelvisul?

+ trei oase coxale şi sacrumul
- trei oase coxale şi porţiunea proximală a osului femural
- trei oase coxale, sacrumul şi porţiunea lombară a coloanei vertebrale
- sacrumul şi porţiunea proximală a osului femural
- porţiunea lombară a coloanei vertebrale, sacrumul şi capul osului femural
98. Ce structuri anatomice nu formează pelvisul?

- oasele pubian şi ilaic
+ porţiunea proximală a osului femural
- osul ischion şi sacrumul
- simfiza pubiană şi articulaţia ilio-sacrală
+ porţiunea lombară a coloanei vertebrale şi capul osului femural
99. Ce structuri anatomice asigură stabilitatea pelvisulului?

+ oasele pubian şi ilaic
- porţiunea proximală a osului femural
+ ligamentele sacroiliace, sacrotuberozitare, sacrospinoase
+ simfiza pubiană şi articulaţia ilio-sacrală
- porţiunea lombară a coloanei vertebrale
100. Conform clasificării fracturilor oaselor pelviene de M.Tile (1987) tipul A sunt:
- leziunea de tip „Carte deschisă"
+ fractura osului pubian
+ fracturi transversale de sacrum
- fractura unilaterală a ischionului şi pubisului
+ fractură-luxaţie posterioară de cap femural
101. Conform clasificării fracturilor oaselor pelviene de M. Tile (1987) tipul B sunt:
+ leziunea de tip „Carte deschisă"
- fracturi transversale de sacrum
- fractura contrlaterală a ischionului şi pubisului
- fractură-luxaţie posterioară de cap femural
102. Conform clasificării fracturilor oaselor pelviene de M. Tile (1987) tipul C sunt:
- leziunea de tip „Carte deschisă"
+ fractura bilaterală a ischionului şi pubisului
- fracturi transversale de sacrum
+ fractura unilaterală a ischionului şi pubisului și transversală de sacru
- fractură-luxaţie posterioară de cap femural
103. Enumeraţi structurile anatomice ale bazinului ce formează coloana anterioară:
- osul ishii de la marea scobitură ischiatică la ramura ascendentă a pubianului
+ osul iliac şi ramura orizontală a pubianului
- plafonul fosei acetabulare
- porţiunea lombară a coloanei vertebrale şi capul osului femural
104. Enumeraţi structurile anatomice ale bazinului ce formează coloana posterioară:

+ osul ishii de la marea scobitură ischiatică la ramura ascendentă a pubianului
- osul iliac şi ramura orizontală a pubianului
- plafonul fosei acetabulare
- porţiunea lombară a coloanei vertebrale şi capul osului femural
105. Conform clasificării fracturilor acetabulare M. Tile (1987), fracturi de tip A sunt:
- fractura în „T" a cotilului
- fracturi ale coloanei anterioare şi posterioare
+ fractura coloanei anterioare
+ farctura coloanei posterioare
- fractura coloanei anterioare şi aripei iliace
106. Conform clasificării fracturilor acetabulare M. Tile (1987), fracturi de tip B sunt:
+ fractura în „T" a cotilului
+ fracturi ale coloanei anterioare şi posterioare
- fractura coloanei anterioare
- farctura coloanei posterioare
- fractura coloanei anterioare şi aripei iliace
107. Conform clasificării fracturilor acetabulare M. Tile (1987), fracturi de tip C sunt:
- fractura în „T" a cotilului
- fracturi ale coloanei anterioare şi posterioare
- fractura coloanei anterioare
- farctura coloanei posterioare
+ fractura coloanei anterioare şi aripei iliace
108. Enumeraţi semnele clinice caracteristice pentru fracturile izolate ale spinei anterioare-
superioare:
- simptomul călcâiului lipit de pat
- simptomul Larey
+ simptomul Lozinski
- simptomul Verneuli
- simptomul Tradelenburg
109. Enumeraţi semnele clinice caracteristice pentru fracturile oaselor ischiatice şi pubiene:
+ simptomul călcâiului lipit de pat
- simptomul Larey
- simptomul Lozinski
- simptomul Verneuli
110. Enumeraţi semnele clinice caracteristice pentru fracturile oaselor iliace şi rupturii de simfiză
pubiană:
- simptomul călcâiului lipit de pat
+ simptomul Larey
- simptomul Lozinski
+ simptomul Verneuli
111. Semnul Verneuli, caracteristic pentru fracturile oaselor iliace şi rupturii de simfiză pubiană se
manifestă prin:
- imposibilitatea de a ridica în pat piciorul în extensie deplină a gambei
+ durere la compresie latero-medială pe cristele oaselor iliace
- durere la compresie medio-laterală pe cristele oaselor iliace
- dificultăţi în mergere frontală cu mergere posterioară obişnuită
- evacuarea din vezica urinară a unei cantităţi enorme de urină
112. Simptomul călcâiului lipit de pat, caracteristic pentru fracturile oaselor ischiatice şi pubiene
se manifestă prin:
+ imposibilitatea de a ridica în pat piciorul în extensie deplină a gambei
- durere la compresie latero-medială pe cristele oaselor iliace
- dificultăţi în mergere frontală cu mergere posterioară obişnuită
113. Simptomul Lozinsky, caracteristic pentru fracturile izolate ale spinei anterioare-superioare se
manifestă prin:
- imposibilitatea de a ridica în pat piciorul în extensie deplină a gambei
- durere la compresie latero-medială pe cristele oaselor iliace
+ dificultăţi în mergere frontală cu mergere posterioară obişnuită
114. Simptomul Zeldovici, caracteristic pentru leziune intraabdomeneală a vizicii urinare se

manifestă prin:
- retenţie de urină
- hemoragie din uretră
- mărirea în volum a vizicei urinare
+ evacuarea din vezica urinară a unei cantităţi enorme de urină
- durere în timpul micţiunei
115. Indicaţi semnele caracteristice pentru luxaţia iliacă a femurului:

- flexie pronunţată de femur
+ flexie nepronunţată de femur
+ adducţia femurului
- rotaţia externă a femurului
+ rotaţie internă a femurului
116. Indicaţi semnele caracteristice pentru luxaţia ischiatică a femurului:

- scurtarea membrului cu 5-7 cm
+ scurtarea membrului cu 1-2 cm
+ flexie pronunţată
+ adducţia femurului
+ rotaţia internă
117. Indicaţi semnele caracteristice pentru luxaţia pubiană a femurului:

- poziţie în extenzie a membrului
+ flexia femurului nepronunțată
+ abducţia femurului
+ scurtarea nepronunţată a membrului
- scurtarea pronunţată a membrului
118. Indicaţi semnele caracteristice pentru luxaţia obturatorie a femurului:

+ flexie pronunțată
- abducţia femurului
+ rotaţia externă
- rotaţia internă
- scurtarea pronunţată a femurului
119. Luxaţiile reprezintă:

- infectarea capsulei ligamentare
+ pierderea permanentă a contactului între suprafeţele articulare
- fractura intraarticulară cu dislocarea fragmentelor
- maladie articulară provocată de o infecţie specifică
- ulcerizarea cartilajului articular
120. Luxaţiile recidivante sunt:

- contuzii articulare repetate
- recidive de infecţie a articulaţiilor
- luxaţii traumatice concomitente la 2 sau mai multe articulaţii
+ luxaţie repetată într-o singură articulaţie
- luxaţii la un singur individ la diferite articulaţii
121. Principii generale de tratament a luxaţiilor:

- osteosinteză în fixator broşant
+ reducerea luxaţiei sub protecţia anesteziei adecvate (severale)
+ imobilizarea segmentului luxat
- antibioticoterapie
+ reeducarea mişcărilor după înlăturarea imobilizaţiei
122. Numim luxaţie recentă:

- până la 1 oră de la traumatism
- până la 12 ore de la traumatism
+ până la 72 ore de la traumatism
123. Luxaţii sunt:

+ recente
- amânate
+ tardive
- secundare
+ recidivante
124. Segmentul luxat este:

+ limitat în mişcări
- mobil
+ poziţionat
+ rigid
- funcţional
125. În care din articulaţiile enumerate luxat se socoate segmentul proximal?

- genunchiului
+ acramio-claviculară
+ intervertebrală
- umărului
- gleznei
126. În funcţie de gradul de deplasare a segmentului luxat luxaţiile pot fi:

- craniale
- caudale
+ complete
- laterale
+ incomplete
127. Luxaţiile vechi (tardive) pot fi după:

- 3 zile
- 6 zile
- 10 zile
- 14 zile
+ 21 zile
128. Prin care mecanizm mai frecvent se produc luxaţiile traumatice?

- direct
+ indirect
- poziţional
- lateral
- medial
129. Care din manifestările clinice enumerate le prezintă bolnavul cu luxaţie traumatică?
- creşterea articulaţiei în volum
+ dureri violente
- creşterea amplitudinei mişcărilor în articulaţia traumatizată
+ limitarea funcţiei în articulaţia afectată
- funcţia în articulaţia traumatizată nu este schimbată
130. Prin ce se manifestă mişcarea în resort în luxaţiile traumatice?

- mişcarea anterioară a segmentului luxat
+ fixarea elastică a segmentului luxat
+ revenirea la poziţia vicioasă precedentă
- recidiva luxaţiei
- luxaţie repetată în această articulaţie
131. Care din examinările paraclinice sunt obligatorii de a fi efectuate în diagnosticarea luxaţiilor
traumatice?
- angiografia
- rezonanţa magnetico-nucleară
+ radiografia
- doplerografia
- miografia
132. Care din componentele enumerate sunt obligatorii de efectuat în asistenţa medicală în luxaţii
traumatice?
+ deminuarea sindromului algic
+ imobilizarea membrului cu luxaţie
+ urgentarea prezentării traumatizatului la instituţia (chirurgicală) specializată
- observarea în dinamică la domiciliu
- transportarea de extremă urgenţă fără acordarea asistenţei medicale
133. Care din componentele enumerate sunt obligatorii de efectuat în tratamentul luxaţiilor
traumatice?
+ reducerea luxaţiei de urgenţă
- începerea precoce a funcţiei în articulaţie
+ imobilizarea segmentului traumatizat
+ tratamentul de recuperare funcţională după abandonarea imobilizaţiei
- tratamentul de recuperare după diminuarea sindromului algic neglijînd reducerea luxaţiei
134. Ce prevede „ respectarea legei lui Gun" în reducerea luxaţiilor traumatice?

- efectuarea reducerii sub anestezie adecvată
+ reducerea segmentului luxat pe calea luxaţiei
- reducerea prin maximă extenzie a segmentului luxat
- reducere prin tracţie brutală a segmentului luxat
- reducerea fără anestezie
135. Care este sensul principiului „reducerii de urgenţă a luxaţiei traumatice"?

- reducerea în primele 30 min posttraumatism
- reducerea în primele 3-5 ore
- reducerea în primele 3 zile posttraumatism
+ la adresarea bolnavului indiferent de timpul zilei ( ziua, noaptea, etc.)
- reducerea de urgenţă de orice persoană din preajma suferindului la momentul traumatizării
136. Sub anestezie generală urmează de a reduce luxaţiile traumatice în care din articulaţiile
enumerate?
- interfalangiene a degetelor mâinii
+ şoldului
- acromio-claviculară
+ umărului
+ cotului
137. Care din cele enumerate sunt criteriile reducerei luxaţiei traumatice?
+ apariţia clicului articular
- dispariţia spasmului muscular a segmentului traumatizat
+ apariţia posibilităţii mişcărilor pasive în articulaţie în volum deplin
- alungirea segmentului traumatizat
+ poziţia normală a suprafeţelor articulare pe radiograme
138. Entorsele sunt o leziune a:

- scheletului
+ aparatului capsulo-ligamentar a articulaţiilor
- trunchiului nervului periferic
- vaselor sanguine magistrale
- periostului
139. Entorsele pot fi de:

- un grad
- două grade
+ 3 grade
- 4 grade
- 5 grade
140. Care articulaţie este cel mai frecvent supusă entorselor:

- art. umărului
- art. şoldului
+ art. gleznei
- art. interfalangiană a mîinii
+ art. genunchiului
141. Laxitatea articulaţiei (instabilitate evidentă) apare în entorse de gradul:

- unu
- doi
+ trei
- patru
- cinci
142. Care din măsurile enumerate sunt indicate în asistenţa medicală a entorselor recente?
- aplicarea termofoarelor
- aplicarea compreselor cu alcool
+ hipotermie locală
+ imobilizarea articulaţiei
+ administrarea antidoloranţilor
143. În entorsele de gr.I imobilizarea terapeutică se va efectua prin:

- aparat gipsat circular
- aplicarea atelei gipsate
+ aplicarea unui bandaj compresiv
- aplicarea atelei Kramer
- aplicarea atelei Deterix
144. În entorsele de gr.II imobilizarea terapeutică se va efectua prin:

- aparat gipsat circular
+ aplicarea atelei gipsate
- aplicarea unui bandaj compresiv
- aplicarea atelei Kramerr
145. În entorsele de gr.III imobilizarea terapeutică se va efectua prin:

+ aparat gipsat circular
- aplicarea atelei gipsate
- aplicarea unui bandaj compresiv
- aplicarea atelei Kramerr
146. Selectaţi gradele de entorsă cu indicaţie de tratament chirurgical:

- gr. I
- gr. II
+ gr. III
- nu se efectuează nici la un gradr
- toate gradele pot fi tratate chirurgical
147. Menţionaţi gradele de entorsă în care au loc leziuni morfologice a aparatului capsulo-
ligamentar a articulaţiei:
- în toate gradele de entorsă
- gr. I
+ gr. II
+ gr. IIIr
- în nici un grad nu au loc leziuni morfologice
148. Care din manifestările clinice enumerate pot avea loc în entorse?
+ dureri în articulaţia traumatizată
+ hemartroza
+ creşterea în volum a articulaţiei
+ limitarea funcţiei articulaţieir
- anchilozarea articulaţiei
149. În diagnosticarea entorsei examenul clinic necesită de a fi completat cu:

- angiografie
- tomografie computerizată
+ radiografie
+ ecografier
- miografie
150. În entorse de gradul II imobilizarea articulaţiei traumatizate se efectuează pentru:

- 7-10 zile
+ 14-21 zile
- 21-28 zile
- 28-30 ziler
- 30-45 zile
151. În entorse de gr. III imobilizarea articulaţiei traumatizate în tratamentul ortopedic se

efectuează pentru:
- 7-10 zile
- 14-21 zile
- 21-28 zile
- 28-30 ziler
+ 30-45 zile
152. Care forme de contuzie a ţesuturilor moi pot fi:

+ superficiale
- intermediare
- periostale
+ profunder
- nu se divizează în forme
153. Care sunt gradele de contuzionare a ţesuturilor moi?

+ uşor
- mediu
+ grav
- extrem de gravv
- nu există gradaţie
154. Sindromul algic în contuzionarea ţesuturilor moi este cauzat de:

+ traumatizarea terminaţiunelor nervoase a sectorului contuzionat
- dereglarea microcirculaţiei locale în sectorul traumatizat
- direcţia acţiunei agentului traumaticc
+ acidoza locală în regiunea contuzionatăv
- dimensiunile suprafeţei implicate în traumatizare
155. Echimozele în contuzia ţesuturilor moi sunt cauzate de:

- lezarea ţesutului muscular
+ lezarea vaselor sangvine a reţelei vasculare superficiale ale dermei
- lezarea ţesutului adiposc
- lezarea vaselor sangvine a reţelei vasculare profunde ale dermei
- lezarea vaselor sangvine de calibru mediu şi mare a ţesuturilor profunde contuzionate
156. Hematomul în contuzia ţesuturilor moi reflectă lezarea:

- vaselor mici precapilare, capilare a dermei
- vaselor mici musculare
- vaselor sangvine cu un lumen mai mare decît capilarele, postcapilarele a dermeic
+ vaselor sangvine cu un lumen mai mare decît capilarele a ţesuturilor subdermalev
- vaselor ligamentelor, tendoanelor
157. Seromul traumatic Morel-Lavalle este cauzat de:

- fracturarea oaselor antebraţului
- lezarea arteriei paplitec
+ decalarea ţesuturilor de înveliş de la fascia profundă în contuzia ţesuturilor moic
- completarea infecţioasă a plăgilor prin arena de focv
- congelaţia uşoară a antepriorului
158. Care din simptoamele enumerate pot fi constatate în contuzia ţesuturilor moi?
+ tumefierea ţesuturilor traumatizate
+ echimoza sectorului traumatizat
- hipotermia locului traumatizatc
+ dureri localev
+ dereglarea funcţiei segmentului contuzionat
159. Care complicaţii pot avea loc în contuzia ţesuturilor moi?

+ necroza cutanată posttraumatică
+ flictenele posttraumatice
+ infectarea hematomului, seromului Morel-Lavallec
- scurtarea segmentului contuzionatv
- complicaţii nu pot fi
160. În primele 24 ore în contuzia ţesuturilor moi este necesar de a efectua:

- aplicarea termofoarelor
- aplicarea compreselor cu alcool
+ hipotermia locală
+ antidoloranți
- compuse cu oţet
161. Hipotermia locală în tratamentul contuziei ţesuturilor moi este indicată pe durata de:
- o oră
- patru ore
- 15 orec
+ 24 orev
- nu este o durată strictă
162. Hipotermia locală în tratamentul contuziei ţesuturilor moi îşi are scopul:
- micşorarea durerilor
+ spazmatizarea vaselor sagvine lezate
- asigurarea repaosului ţesutului traumatizatec
+ profilaxiei revărsatului sangvino-limfatice
- profilaxiei complicaţiilor septice
163. Care procedee locale favorizează absorbţia revărsatului sangvino-limfatic în contuzia

ţesuturilor moi?
- hipotermia locală
+ razele electrice ultrascurte (RUS)
+ termofoare
+ comprese cu semialcool
+ magnitoterapia
164. Care este durata medie de tratament a contuziilor superficiale a ţesuturilor moi?
- 1-2 zile
- 3-4 zile
- 4-5 zilec
- 5-6 zilev
+ 7-12 zile
165. Care este termenul mediu de tratament a contuziilor ţesuturilor moi profunde?
+ 28-30 zile
- 30-50 zile
- 60-90 zilec
- 90-120 zilev
- 7-8 luni
166. În contuzia ţesuturilor moi a articulaţiilor în perioada precoce poate avea loc:
- heriartroza
+ hemartroza
- artroză
- periartrită
- sinovita viloasă
167. Care sunt sinonimele corecte a „ Craş-Sindromului"

- sindromul de necroză
+ sindromul Bawaters
- contuzia traumatică a ţesuturilorc
+ toxicoza traumaticăs
+ sindromul strivirii îndelungate
168. Factorii etiologici principali ai „ Craş-Sindromului":

+ expoziţia compresiei ţesuturilor
+ regiunea anatomică a extremităţilor compresate
- temperatura mediului înconjurător
- poziţia membrului compresat
- nu are valoare nici un factor
169. Factorii principali în patogenia „Craş-Sindromului":

+ factorul neuroreflector
- disproteinemia
+ toxemia traumatică
+ plasmoreia
- vomitarea
170. Factorii de intoxicaţie în perioada I a „Craş-Sindromului":

- uremia
+ metaboliţii biologic-activi neoxidanţi din ţesuturile compresate
+ hipercalciemie, hiperfosfatemiec
+ produsele de necroză a ţesuturilor compresate
- hipervolemie
171. Denumirea corectă şi sinonimele perioadei II a „Craş-Sindromului":

+ perioada intermediară
- perioada necrozei ţesuturilor compresate
+ perioada insuficienţei acute renalec
- perioada circulaţiei decompresate în segmentul compresats
- toate sunt corecte
172. Gradele de gravitate clinică a „Craş-Sindromului":

- uşor, grav
- uşor, mediu, grav
+ uşor, mediu, grav, extrem de grav
- nu există gradaţie
- grav, extrem de grav
173. „Craş-Sindromul" începe:

- cu compresia ţesuturilor
- numai perioada compresiei tisulare
+ după eliberarea segmentului compresat
- în toată perioada de compresie şi postcompresională
- peste 4 ore după eliberarea din compresie
174. Manifestările clinice a „Craş-Sindromului" pot apărea după o compresie a segmentului(lor)

pe o perioadă mai îndelungată de:
- 20 min
- 1 oră
+ 2 orec
- 4 ores
- 6 ore
175. Care elemente sunt obligatorii în acordarea primului ajutor în „Craş-Sindrom"?

+ pansament compresiv, imobilizare, hipotermie, antidolorante
- aplicarea garoului, imobilizare, antidolorante
- hipertermie, antidoloranți
- transportarea de urgenţă fără ajutor medical
176. Care din preparatele numite pot fi utilizate ca antidoţi în starea de hipercaliemie în „ Craş-
Sindrom"?
- preparatele cardiotonice
+ preparatele ce conţin calciu
+ preparatele ce conţin sodiu
- preparatele diuretice
- preparatele ce conţin unele vitamine
177. Care intervenţii chirurgicale pot fi efectuate în „ Craş-Sindrom"?

- tratamentul chirurgical nu este indicat
+ incizii-fasciotomii decompresive
+ amputaţiile segmentelor compresate
+ exarticulaţia membrului compresat
- trombectomia vaselor segmentului compresat
178. Compresiunea căror ţesuturi moi au valoarea cea mai mare în Crush-Sindrom?
- dermale
- subcutane-adipoase
+ musculare
- trunchiurilor nervilor periferici
- indiferent ce ţesuturi sunt comprimate
179. Care din cele expuse sunt manifestări clinice ale hipercaliemiei în Crush-Sindrom?
+ apariţia durerilor retrosternale
- dereglări gastro-intestinale
+ senzaţii de sufocare
+ bradicardie
- poliuria
180. Principalele cauze ale decesului bolnavilor cu Crush-Sindrom spre a V-VII zi sunt:
+ uremia
- hipovolemia
+ hipercaliemia
- hipofostatemia
+ starea septică
181. Care din gradele de gravitate a Crush-Sindromului în clasificarea M. Kuzin (1969) este
numită „ forma clasică":
- gr. I
- gr. II
+ gr. III
- gr. IV
- nu există această formă
182. În care durată de compresiune poate avea loc gr. III de Crush-Sindrom?
- 2-4 ore
- 4-6 ore
+ 6-8 ore
- 8-12 ore
- 12-18 ore
183. În care durată de compresiune în Crush-Sindrom se aplică garoul proximal de nivelul

compresiei şi nu se scoate?
- 6 ore
- 8 ore
- 10 ore
+ -de 15 ore
+ 20 ore
184. Fractura poate fi numită deschisă dacă:

- este o plagă a segmentului fracturat
+ focarul fracturii comunică cu mediul înconjurător
+ din plaga regiunii fracturii iese un fragment osos
- este o plagă în regiunea articulaţiei, fractura fiind diafizară
- plaga este pe un alt segment, în afara celui cu fractură
185. Fractura o numim deschisă primar dacă:

- defectul tegumentar în regiunea fracturii este mai mare de 5 cm
- fragmentele osului fracturat sunt larg decolate de ţesuturi moi
+ fractura este deschisă de acelaşi factor mecanic
- fractura este deschisă de fragmentele osoase deplasate
- fractura este cominutivă
186. Fractura o numim deschisă secundar dacă:

- defectul tegumentar în regiunea fracturii este mai mare de 5 cm
- fragmentele osului fracturat sunt larg decolate de ţesuturi moi
- fractura este deschisă de acelaşi factor mecanic
+ fractura este deschisă de fragmentele osoase deplasate
- fractura este produsă de arma de foc
187. Fractura deschisă recent, în care s-au inoculat (au pătruns) diverse microorganisme este:
- infectată
+ contaminată
- împuroiată
- în faza de osteomelită (asteită) acută
- o flegmonă incipientă
188. Care din particularităţile enumerate mai jos sunt caracteristice pentru o fractură deschisă:
+ fractura se poate complica mai frecvent cu procese infecţioase
+ microcirculaţia este mai grav dereglată decît în cazul celor închise
- fractura este mai uşoară decît cea închisă
- se consolidează în aceiaşi termeni ca cea închisă
- fractura deschisă nu are careva deosebiri de cea închisă
189. În clasificarea Gustillo-Andersen criteriul de bază este:

- nivelul fracturii a fiecărui segment osos
- gradul de cominutivitate a fracturii deschise
+ gradul de traumatizare a tegumentelor în focarul fracturii deschise
+ implicarea în fractura deschisă a vaselor sangvine magistrale
- gradul de contaminare a fracturii deschise cu microorganisme
190. În clasificarea Gustillo-Andersen sunt tipuri de fracturi deschise în sumă de:

- 2
+ 3
- 4
- 5
- 6
191. Tipul III în clasificarea Gustillo-Andersen include subtipurile:

+ A
+ B
+ C
- D
- E
192. Pentru tipul II al fracturilor deschise în clasificarea Gustillo-Andersen dimensiunea plăgii

este de:
- pînă la 1 cm
+ peste 1 cm
- de 5 cm
- de 7 cm
- dimensiunea plăgii nu are valoare
193. În care tip de fractură deschisă conform clasificaţiei Gustillo-Andersen este inclus elementul
traumatismului vascular:
- I
- II
- IIIA
- IIIB
+ IIIC
194. Tipului III al fracturilor deschise în clasificarea AO îi este caracteristic:

- o plagă până la 2 cm contuzionată
- o plagă până la 5 cm tăiată
+ plaga ce depăşeşte 5 cm cu devitalizarea regională a marginilor
- plaga de 10 cm cu marginile contuzionate, parţial necro-tizate
- plaga imensă, cu defect tegumentar primar
195. Primul ajutor în fracturile deschise include:

- anestezia organului fracturat
+ hemostaza provizorie (după indicaţie)
+ pansamentul aseptic al plăgii
+ imobilizarea segmentului fracturat
+ administrarea antidolorantelor
196. Fracturile deschise primar:

- fractura la persoana dată prima dată în viaţă
- fractură la diafiza femurală şi plagă la nivelul gambei
+ fractură cu o plagă produsă concomitent de acelaşi factor traumatic
- fractură cominutivă gravă
- fractură la persoane ce suferă de diabet
197. Fracturile deschise secundar:

- deschise pe parcursul interveţiei chirurgicale
+ deschise de unul din fragmentele deplasate a fracturii
- de deschidere pentru ablaţia materialului de osteosinteză
- de deschidere pentru restituirea vasului sanguin magistral lezat
- de deschidere de glontele armei de foc
198. Durata consolidării fracturii deschise este mai mare decât a celor închise de:
+ 1,5 ori
- 2 ori
- 2,5 ori
- 3 ori
- 4 ori
199. Din care componente din cele enumerate este compus ţesutul osos?
+ componentul organic proteic
- componentul lipidic
- componentul carbonic
+ componentul lichid
+ componentul anorganic-mineral
200. Componentul organic al osului este constituit din:

- elementul lipidic
+ fibrele de colagen
- structuri hormonale
+ proteina cu denumirea „substanţa fundamentală"
+ celulele ţesutului osos
201. Care din cele enumerate sunt celulele ţesutului osos normal?
- fibroblast
+ osteoblast
+ osteocit
+ osteoclast
- macrofag
202. Care din celulele enumerate asigură producerea elementelor ţesutului osos?
+ osteoblast
- osteocite
- osteoclast
- leucocit
- eritrocit
203. Datorită cărei celule se petrece metabolismul ţesutului osos?

- osteoblast
+ osteocit
- osteoclast
- leucocit
- eritrocit
204. Care din celulele enumerate asigură rezorbţia osului osos?

- osteoblast
- osteocit
+ osteoclast
- leucocit
- eritrocit
205. În noţiunea de fractură sunt incluse:

- dereglarea circulaţiei sangvine în segmentul unui os
+ dereglarea completă a continuităţii unui os
+ dereglarea incompletă a continuităţii unui os
- dereglarea metabolismului în oasele unei extremităţi
- dereglarea lungimii unui os
206. Fractura poate fi:

+ a oaselor sănătoase
+ a oaselor bolnave
+ a oaselor suprasolicitate pe o perioadă de lungă durată
- a oaselor deformate
- a oaselor dezaxate
207. Fractura poate fi ca rezultatul unei acţiuni a forţei mecanice prin mecanism:
- brusc
+ direct
- lent, treptat
+ indirect
- nu are nici o valoare mecanismul de acţiuni
208. Fracturile de provenienţă prin mecanism indirect pot fi prin:

+ tasare
+ flexie a axului
+ torsiune
+ tracţiune (smulgere)
- fracturi prin deformare
209. După numărul fragmentelor în focar fracturile pot fi:

+ bifragmentare
+ simple
+ plurifragmentare
- cu fragmente neutrale
- cu segmente imperfecte
210. Fracturile bifragmentare după traectul fracturii pot fi:

+ transversale
+ oblice
- înfundate
+ spiroide
- cu deplasare
211. Fracturile plurifragmentare pot fi:

- a mai multor oase
+ „în aripă de fluture"
+ bi- sau trifocare
+ complexe (cominutive)
- cu amputarea segmentară
212. Un os tubular în componenţa sa are:

- o epifiză, o metafiză, o diafiză
- o epifiză, două metafize, o diafiză
- două epifize, două metafize, două diafize
+ două epifize, două metafite, o diafiză
- două epifize, o metafiză, o diafiză
213. În fracturile cu deplasare deplasat se socoate fragmentul:

- proximal
+ distal
- ambele fragmente
+ ascensionat
- nu are valoare care fragment se deplasează
214. Care din cele enumerate pot fi forme de deplasare a fragmentului distal în fracturi?
+ prin translare
+ prin telescopare ( angrenare)
- prin absorbţie
+ prin ascensiune
+ prin angulare
215. În clasificarea AO fiecare os tubular este convenţional divizat în:

+ 2 metaepifize
+ o diafiză
- în treimea superioară, medie, inferioară
- două epifize, două metafize, o diafiză
- un segment integru fără divizare
216. În clasificarea AO fracturile se divizează în:

+ grupuri
+ tipuri
- forme
+ subgrupuri
- clase
217. Un os tubular, conform clasificaţiei AO, este divizat convenţional în:

- 2 segmente
+ 3 segmente
- 4 segmente
- 5 segmente
- Nu este divizat
218. Conform clasificaţiei AO fiecare segment al osului tubular poate avea:

- 9 fracturi
- 18 fracturi
- 24 fracturi
+ 27 fracturi
- 34 fracturi
219. Conform clasificaţiei AO fiecare os tubular poate avea:

- 27 fracturi
- 54 fracturi
- 63 fracturi
+ 81 fracturi
- 88 fracturi
220. Simptomele probabile a unei fracturi sunt:

+ durerea
- crepitaţia
+ edemul ţesuturilor moi
+ echimoza tardivă
+ impotenţa funcţională
221. Simptoamele sigure (de certitudine) ale unei fracturi:

+ mişcările patologice
+ crepitaţia osoasă
+ deformitatea segmentului osos
- durerea
+ manifestările radiologice
222. În procesul de consolidare a fracturii conform studiilor morfologice sunt:

- 2 faze
- 3 faze
- 4 faze
+ 5 faze
- 6 faze
223. Primul ajutor în fracturi include efectuarea:

+ evacuarea pacientului
+ administrarea antidoloranţilor
+ imobilizarea segmentului fracturat
- chemarea echipei „ salvării"
- nu este necesar primul ajutor
224. Osteosinteza internă în tratamentul fracturilor este:

- cu aparate Ilizarov
+ centromedulară
+ extracorticală
+ corticală
- cu aparat ghipsat
225. Osteosinteza externă în tratamentul fracturilor se efectuiază cu:

- aparate ghipsate
+ aparate cu utilizarea broşelor
- aparate ghipsate broşe pentru diafixare
+ aparate cu utilizarea tijelor filetate
- fix-aparate
226. Focarul fracturei unui os tubular poate fi situat în sectorul:

+ epifizar
+ fizar
+ metafizar
+ diafizar
- periostal
227. Care din componentele clinice enumerate constitue partea minerală a ţesutului osos?
- permanganat de potasiu
- clorura de var
+ hidrooxiapatita de calciu
- bicarbonat de natrii
- citrat de calciu
228. Anual în remodelarea fiziologică osul normal al adultului se reînoieşte în mediu cu:
- 5%
+ 10 %
- 15 %
- 20 %
- 25 %
229. Traumatismele izolate sunt numite:

+ contuzia ţesuturilor moi a unui segment
+ leziune a unei regiuni anatomo-funţionale a locomotorului
+ leziune a unui organ în limitele unei cavităţi
- fracturi a oaselor numai a unui membru inferior
- leziuni a cutiei toracice şi a abdomenului
230. Aparatul locomotor este constituit din regiuni anatomo-funcţionale, ele fiind în număr de:
- 20
- 25
- 28
+ 30
- 32
231. Politraumatisme sunt numite leziunile:

+ mai multor organe dintr-o cavitate
+ organelor din mai multe cavităţi
+ unui organ dintr-o cavitate şi a unei regiuni anatomo-funcţionale
- fracturile ambelor oase ale unei gambe
- fracturi şi fracturi-luxaţii a oaselor unei mâini
232. Traumatismele asociate includ:

- leziunile organelor dintr-o cavitate a corpului uman
+ leziunile organelor din două cavităţi a corpului uman
+ leziunile organelor din trei cavităţi a corpului uman
- fracturile şi fracturi-luxaţii a două regiuni anatomo-funcţionale
+ fracturi şi fracturi-luxaţii a unei, două regiuni anatomo-funcţionale şi organelor din una, două, trei
cavităţi a corpului uman
233. Politraumatismele de gr. I includ leziunile cu o sumă de puncte (în aprecierea Ţîbîn-
Pojarischi):
+ 0,5
+ 1
+ 2,9
- 3,9
- 4,5
234. Politraumatismele de gr. II-grav includ leziunile cu o sumă de puncte (în aprecierea Ţîbîn-
Pojarischi):
+ 3
+ 6,9
+ 4
- 8
- 9
235. Politraumatismele de gr. III-extrem de grave includ leziunile cu o sumă de puncte:

- 5
- 6
+ 7
+ 10
+ 12
236. În evoluţia maladiei traumatice, conform clasificaţiei Gh. Nazarenco (1997), sunt marcate:
- 2 perioade
+ 3 perioade
- 4 perioade
- 2 perioade şi 2 faze
- nu se periodizează
237. Perioada acută a maladiei traumatice are o durată de:

- 6-12 ore
- 12-18 ore
- 24 ore
+ 48 ore
- 72 ore
238. În perioada acută a maladiei traumatice sunt faze:

- 2
+ 3
- 4
- 4-6
- nu sunt
239. Care fază a perioadei acute a maladiei traumatice poartă denumirea de: „faza decompensării
funcţiei organelor vitale":
+ prima
- a doua
- a treia
- a patra
- nu este aşa fază
240. Care este denumirea fazei a II a perioadei acute a maladiei traumatice:

- faza intermediară
- faza compensării funcţiei organelor vitale
+ faza compensării relative a funcţiei organelor vitale
+ faza adaptaţiei instabile a funcţiei organelor vitale
- faza continuării decompensării funcţiei organelor vitale
241. Faza a III perioadei acute a maladiei traumatice durează:

- de la 4-6 ore pînă la 18 ore
+ de la 4-6 ore pînă la 24 ore
- de la 4-6 ore pînă la 48 ore
- 3-4 zile
- 5-6 zile
242. Ce denumire poartă faza a III a perioadei acute a maladiei traumatice?

- faza însănătoşirii clinice
+ faza compensării stabile a funcţiei organelor vitale
+ faza adaptării stabile a funcţiei organelor vitale
- faza decompensării funcţionale a organelor vitale
- nu este aşa fază
243. Perioada a II a maladiei traumatice poartă denumirea de:

- perioada intermediară
- perioada clinică a maladiei
+ perioada desfăşurării clinice a maladiei
- perioada declanşării complicaţiilor
- perioada de restabilire funcţională
244. Care pot fi fazele perioadei a II a maladiei traumatice:

- faza acută
+ faza catabolică
- faza şocului traumatic
+ faza anabolică
- faza însănătoşirii
245. Durata perioadei II a maladiei traumatice este de:

- 10 zile
- 14 zile
- 21 zile
+ 30 zile
- 45 zile
246. Care din enumeratele leziuni pot fi numite polifracturi:

- fractura diafizelor ambelor oase a unei gambe
+ fractura diafizei unui femur şi a patelei
- fractura a 2 oase metacarpiene
- fractură în 2 maleole
+ fractura ambelor oase a ambelor gambe
247. Care din enumeratele leziuni pot fi numite traumatisme asociate:

- plaga tegumentelor capului şi contuzie cerebrală gr. II
- fractură a 2 coaste pe dreapta cu contuzia pulmonului drept
+ fractura a coastelor X şi XI pe stînga + leziunea unimomentană a splinei cu hemoragie
intraabdominală
- plaga penetrantă prin armă de foc a abdomenului cu lezarea de ficat şi unei anse de intestin subţire
- fractura deschisă femur stîng cu o plagă de 7 cm
248. Prin definiţia contemporană AO a politraumatisme sunt:

- traumatizarea mai multor regiuni a aparatului locomotor
+ traumatizarea mai multor regiuni anatomice corporale care prezintă pericol pentru viaţă
+ traumatizarea multor regiuni anatomice din care una sau mai multe prezintă pericol pentru viaţă
- traumatizarea mai multor mai multor organe viscerale dintr-o cavitate corporală
- traumatizarea gravă multiplă a locomotorului
249. Care din cele enumerate pot fi socotite ca finale ale maladiei traumatice?
- insuficienţa cronică renală
+ deces
+ însănătoşirea completă
- osteita cronică postraumatică
+ însănătoşirea incomletă
250. Care procese patologice sunt comune în şocul traumatic şi în şoc provocat de altă etiologie?
+ dezechilibrul dintre procesele metabolice a ţesuturilor, organelor şi asigurarea lor circulatorie
+ decompensarea funcţiei organelor vitale
- pierderea cunoştinţei
- evoluţia rapidă cu înrăutăţirea stării pacientului
- sudori reci
251. Care din factorii etiologici enumeraţi au valoare în declanşarea şocului traumatic?
- hipotermia
+ hemoragia
+ insuficienţa acută respiratorie
+ factorul neuroreflector
+ intoxicaţia endogenă, microbiană
252. Care sunt cauzele hipovolemiei în şocul traumatic?

- centralizarea hemodinamicei
+ hemoragiile în focarele de fracturi şi leziuni a ţesuturilor moi
+ deponarea patologică generalizată a sîngelui
+ translaţie extravasculară a componentului lichid a sîngelui
- poliuria
253. Care din perioadele, fazele enumerate sunt caracteristice pentru şocul traumatic?
- faza iniţială
+ faza erectrilă
+ faza intermediară
- faza torpidă
- faza tardivă
254. Care din simptoamele expuse sunt caracteristice pentru faza I a şocului traumatic?
+ este în cunoştinţa, gălăgios, agitat
- apatie, indiferent, adinamie
+ tensiunea arterială normală sau marită, pulsul în limitele normei sau uşoară tahicardie
+ hiperreflexie, hipertonus muscular
- hipotonie arterială, hipestezie, hiporeflexie, hipotonus muscular
255. Cu care leziuni traumatice sunt asociate traumatismele aparatului locomotor manifestate cu
şoc traumatic în faza I la pacientul fără cunoştinţă, bradicardie, cu tensiunea arterială ridicată pe mai
mult timp ca de obicei?
- cu traumatism a organelor cavităţii abdominale
+ cu traumatism cranio-cerebral
- cu traumatism a organelor cutiei toracice
- cu traumatism toraco-abdominal
- în traumatisme combinate raţionale grave
256. În faza I a şocului traumatic se determină cîte grade de gravitate?

- 1
- 2
- 3
- 4
+ nu sunt grade de gravitate
257. În faza II a şocului traumatic cîte grade de gravitate se determină?

- 1
- 2
+ 3
- 4
- nu sunt grade de gravitate
258. Indicii hemodinamici caracteristici pentru şocul traumatic de gr. I:

- TA scăzută pînă la 110 mm col Hg, pulsul mărit pînă la 100 pe 1 min
+ TA scăzută pînă la 100 mm col Hg, pulsul majorat pînă la 100 pe 1 min
- hipotomie sistolică pînă la 70 mm col Hg, tahicardie 100-120 pe 1 min
- hipotomie sistolică pînă la 50-70 mm col Hg, tahicardie peste 130 pe 1 min
- TA este în limitele normei, pulsul este fără schimbări
259. Care este gradientul temperaturii recto-dermale la pacienţii cu şoc traumatic de gr. I:
- 2º
- 3-4º
- 5º
+ 5-7º
- nu este schimbat
260. Indicii hemodinamicei în şocul traumatic de gr II:

- hipotomie sistolică pînă la 110 mm col Hg, tahicardie pînă la 100 pe 1 min
- hipotomie sistolică pînă la 100 mm col Hg, tahicardie pînă la 100 pe 1 min
+ hipotomie sistolică - 100-70 mm col Hg, tahicardie 100-130 pe 1 min
- hipotomie sistolică sub 70 mm col Hg, tahicardie peste 130 pe 1 min
- TA la vasele periferice nu se determină, pulsul nu se poate număra
261. Care este gradientul temperaturii recto-dermale în şocul traumatic de gr. II?
- 3 - 5º
- 5 - 7º
+ 7 - 10º
- 9 - 11º
- este în normă
262. Care faze, grade de gravitate a şocului traumatic constituie şocul compensat?
+ Faza erectila
+ Şoc de gr. I
- Şoc de gr. II
- Şoc de gr. III
- Şoc compensat nu există
263. Care faze, grade de gravitate a şocului traumatic constituie şocul decompensat?
- Faza erectila
- Şoc de gr. IV
- Şoc de gr. II
+ Şoc de gr. III
- Toate fazele, gradele de şoc este faza decompensată
264. Indexul Allgower (1977) se determină:

- Prin raportul tensiunei arteriale (TA) diastolică către puls (P)
- Prin raportul TA sistolice către puls
- Prin raportul P către tensiunea arterială diastolică
+ Prin raportul P către TA sistolică
- Prin raportul TA sistolice către TA diastolice
265. Indexul Allgower (1977) în normă este:

- 0,2 - 0,4
+ 0,5 - 0,6
- 0,6 - 0,8
- 0,8 - 1,0
- 1,0 - 1,2
266. Indexul Allgower (1977) în şocul traumatic de gr. I este:

+ 0,6 - 0,8
- 0,9 - 1,2
- 1,2 - 1,4
- 1,4 - 1,6
- nu este schimbat
267. Acţiunele obligatorii în tratamentul şocului traumatic la etapa asistenţei prim-medicale:

- Terapie antialgică
+ Infuzia soluţiilor antişoc
+ Administrarea intravasculară a antidoloranţilor
- Corecţia echilibrului acidobazic, electrolitic cu soluţii cristaloide
+ Imobilizare perfectă pentru transport
268. Pentru restituirea volumului de sînge circulant în şoc traumatic sunt indicate:
+ Soluţii coloidale şi cristaloide
+ Sînge şi preparatele lui
+ Plasma şi preparatele din ea
- Diuretice
- Nu este indicată infuzia şi transfuzii
269. Pentru profilaxia şocului traumatic e obligatoriu de a efectua:

+ Hemostaza provizorie
+ Imobilizarea pentru transportare
+ Administrarea antidoloranţilor
- Asigurarea anesteziei generale
- Transportarea de urgenţă fără acţiuni medicale
270. Care este în normă durata completării capilare a lojei unghiale:

+ până la 1 min
+ până la 2 min
- până la 3 min
- până la 4 min
- până la 5 min
271. Care este durata simptomului „petei albe" în şocul de gr. I ?

- până la 1 min
- până la 2 min
+ până la 3 min
- până la 4 min
- până la 5 min
272. Care este durata simptomului „petei albe" în şocul de gr. II ?

- până la 1 min
- până la 2 min
- până la 3 min
- până la 4 min
+ până la 5 min
273. Care este durata simptomului „petei albe" în şocul de gr. III ?
- până la 1 min
- până la 2 min
- până la 3 min
- până la 5 min
+ peste 5 min
274. Care este valoarea gradientului recto-dermal în normă ?

- 1-2 grade
- 2-3 grade
+ 3-5 grade
- 6-8 grade
- 9-10 grade
275. Care este valoarea gradientului recto-dermal în şocul de gr. II ?

- 3-5 grade
+ 7-10 grade
- 10-15 grade
- 15-16 grade
- 17-20 grade
276. Care este valoarea gradientului recto-dermal în şocul de gr. III ?

- Peste 7 grade
- Peste 8 grade
- Peste 9 grade
+ Peste 10 grade
- Peste 12 grade
277. Care din factorii enumeraţi au valoare fundamentală în patogenia şocului traumatic?
- hiperexitacie
+ hipovolemie
+ neuro-reflectoric
- hipodinamie
+ toxic
278. Hipovolemia în şocul traumatic este cauzată de:

- spaspatizarea vasculară periferică
- centralizarea hemodinamicei
+ translocaţia extravasculară a componentului lichid a sîngelui
+ deponarea patologică generalizată a sîngelui
+ hemoragiile în focarele de traumatizare
279. În hipovolemie în şocul traumatic organizmul reacţionează cu:

+ spasmatizarea vasculară periferică
+ centralizarea hemodinamicei
- hipodinamie
- hiperreflexie şi hipertonie musculară
- hiperexitaţie şi comportament neadecvat
280. Enumeraţi formele torticolisului:

+ torticolis muscular
+ torticolis osos
+ torticolis spastic
+ torticolis dismogen
- torticolis paralitic
281. La ce vârstă apar primele semne ale torticolisului muscular:

- în primele 7-10 zile după naştere
+ la 2-3 săptămâni după naştere
- la 1-2 luni după naştere
- la 3 luni după naştere
- după naştere
282. Când începe tratamentul torticolisului muscular:

- imediat după determinarea diagnosticului
- peste 2-3 săptămâni după naştere
- peste o lună după naştere
+ peste 3 luni după naştere
- peste 6 luni după naştere
283. Indicaţi tratamentul ortopedic bolnavului cu torticolis muscular:

+ gimnastică medicală
+ masajul feţei
+ masajul gâtului
+ proceduri fizioterapeutice
- aparat ghipsat toraco-abdominal
284. În cazurile de eşec a tratamentului ortopedic, la ce vîrstă se recomandă intervenţia

chirurgicală:
- la vârsta de 6 luni
- la vârsta de 1 an
+ la vârsta de 2 an
- la vârsta de 3-4 ani
- la vârsta de 5 ani
285. Torticolisul muscular netratat duce la schimbări în scheletul osos:

+ procesul mastoid
+ claviculă
- humerus
+ coloană vertebrală
- bazin
286. Torticolisul muscular netratat duce la:

+ asimetria feţei
- centura scapulară coborâtă de partea afectată
+ centura scapulară ridicată de partea afectată
+ poziţia ochiului şi sprânceana coborâtă de partea afectată
- poziţia ochiului şi sprânceana ridicată de partea afectată
287. În care parte este înclinat capul în torticolis muscular (unilateral)?

- în sus
- în jos
+ în partea leziunii
- în partea opusă leziunii
- capul nu este înclinat
288. În care parte este îndreptată faţa în torticolis (unilateral)?

+ în partea opusă leziunii
- în partea leziunii
- în jos
- în sus
- capul nu este înclinat
289. După intervenţie chirurgicală după procedeul Miculici în torticolis, aparatul ghipsat toraco-
cranial se va aplica în poziţie:
- normală
+ în hipercorecţie
- în hipocorecţie
- în flexie
- în extensie
290. Care copii mai frecvent suferă de torticolis muscular:

+ născuţi prematur
- născuţi la termen
+ născuţi în prezentare pelvină
- născuţi în prezentare cefalică
- născuţi cu cordonul ombelucal în jurul gâtului
291. Termenul de consolidare a fracturilor la copii în comparaţie cu cele la adulţi este:

- acelaş
- mai lung
+ mai scurt
- formează pseudartroză
- este în coisolidarea lentă
292. Fractura prin zona de creştere la copii poartă denumirea de:

- fractură metafizară
- fractură epifizară
+ osteoepifizioliză
- metaepifizară
- fractura intraarticulară
293. Care din particularităţile enumerate mai jos sunt caracteristice osului infantil:
+ este mai hidratat ca osul la adulţi
- este relativ puţin mineralizat
- este mai poros: canalele Haves ocupă o mare parte din os
+ are zone de creştere
- este mai bogat în hidrooxyapatită
294. Din care cauză "fractura în lemn verde" este prezentă numai la copii:
- din cauza forţei mecanice mai mici
- osul la copil este mai fragil
+ periostul osului la copil este mai gros, mai rezistent şi mai elastic
- aparatul ligamentar este mai elastic
- copilul mai rapid reacţionează la traumatism cu o reacţie de protejare mai adecvată
295. Care din teorii a etiologiei luxaţiei congenitale de şold este mai argumentată:
- traumatică
- inflamatorie
+ displastică
- infecţioasă
- virală
296. La care copii se întâlneşte mai des luxaţia congenitală de şold:

- băieţi
+ fetiţe
+ născuţi prematur
+ născuţi în prezentaţie pelviană
- născuţi în prezentaţie cefalică
297. Ce schimbări se întâlnesc din partea aparatului osos și ligamentar la şoldul displazic:
+ capsula articulară destinsă
+ rebordul superior a acetabulului este nedezvoltat
+ aparatul ligamentar este luxat
- cavitatea articulară este mărită în volum
+ cavitatea articulară este micşorată în volum
298. Semnele de certitudine a displaziei congenitale de şold la noi-născuţi şi sugari:

- asimetria plicilor cutanee pe partea medială a coapselor
- limitarea abducţiei
- pozitiv semnul de încrucişare a coapselor
- rotaţia externa a piciorului
+ semnul de clic descris Ortolani
299. Semnele de probabilitate care se întîlnesc mai des în caz de luxaţie congenitală de sold:
+ scurtarea extremităţii pelviene
- abducţia este completată în articulaţia coxofemurală
+ asimetria plicilor cutanee pe partea medială a coapselor
+ limitarea abducţiei în articulaţia coxofemurală
+ rotaţia externa a piciorului
300. Ce diagnostic se stabileşte la noi născuţi dacă este pozitiv semnul Ortolani:
- torticolis muscular
+ luxaţie congenitală de şold
+ displazia articulaţiei coxofemurale
- coxa valga congenitală
- coxa vara congenitală
301. Care din schemele radiografice mai des se întrebuinţează pentru citirea radiografiilor la
sugari?
- schema Ombredane
- schema Putti
+ schema Hilgenruner
- schema Reinber
- schema Rădulescu
302. Care din semnele radiografice sunt caracteristice pentru luxaţia congenitală la sugari:
- deformaţia capului osului femoral
+ lateralizarea porţiunii proximale a femurului
+ mărirea unghiului acetabular
- micşorarea unghiului acetabular
+ întârzierea apariţiei nucleului de osificare
303. La ce vârstă începe tratamentul luxaţiei congenitale de şold:

+ imediat după diagnosticarea patologiei
- după dispariţia hipertonusului muscular fiziologic
- la vârstă de 1 lună a copilului
- la vârstă de 3 luni a copilului
- la vârstă de 6 luni a copilului
304. Tratamentul displaziei congenitale de şold la noi-născuţi şi sugari :

- aplicarea dispozitivelor de adducţie a femurului
- aplicarea dispozitivelor de rotaţie internă a femurului
- aplicarea dispozitivului derotator (cizmei derotatorie)
+ aplicarea dispozitivelor de abducţie a femurului
- aplicarea dispozitivelor de rotaţie externă a femurului
305. Care sunt cele mai des întrebuinţate metode de tratament conservator a luxaţiei congenitale de
şold la noi-născuţi şi sugari:
- reducerea treptată a luxaţiei congenitale cu dispozitivele de adducţie a femurului
- reducerea treptată a luxaţiei congenitale cu dispozitivele de rotaţie internă a femurului
- aplicarea dispozitivului derotator (cizmei derotatorie)
- reducerea treptată a luxaţiei congenitale cu dispozitivele de rotaţie externă a femurului
+ reducerea treptată a luxaţiei congenitale cu dispozitivele de abducţie a femurului
306. După care metode de tratament a luxaţiei congenitale de şold se întâlnesc mai puţine
complicaţii:
+ metoda funcţională
- reducere închisă sub narcoză
- reducere deschisă
- reducerea treptată a luxaţiei congenitale de şold cu aparate ghipsate după Zelenin
- fixarea extremităţilor pelvine poziţie de rotaţie interna
307. Care sunt cele mai dese complicaţii întâlnite în tratamentul luxaţiei congenitale de şold:
- fractura femurului
- leziunea nervului sciatic
+ necroză aseptică a capului osului femural
+ atrofia musculară a extremităţii pelvine
+ contractura în articulaţia coxo-femurală
308. Până la ce vârstă este indicat tratamentul conservator a luxaţiei congenitale de şold:
- pâna la vârsta de 6 ani
- pâna la vârsta de un an
+ pâna la vârsta de 2 ani
- pâna la vârsta de 3-4 ani
- după 4 ani
309. Care sunt semnele deformităţii echino-varus-strâmb la picior:

+ flexia plantară a piciorului
- extensia plantei piciorului
- marginea laterală a piciorului ridicată, deplasată în sus
+ marginea laterală a piciorului coborâtă, deplasată în jos
+ supinaţia piciorului
310. Semnele principale a piciorului echino-varus strâmb

- deplasarea antipiciorului cu formarea unghiului deschis lateral
+ deplasarea antipiciorului cu formarea unghiului deschis medial
+ supinaţia piciorului
- pronaţia piciorului
+ flexia plantară a piciorului
311. Ce schimbări au loc la bolnavii care suferă de picior echino-varus strâmb din partea
aparatului osteomuscular a extremităţii pelviene:
- rotaţia externă a gambei
+ rotaţia internă a gambei
- pronaţia plantei piciorului
+ supinaţia plantei piciorului
- recurvaţia în articulaţia genunchiului
312. Care forme a piciorului echino-varus strâmb se întâlnesc mai des:

+ tipice
- atipice
+ forma uşoară
- forma medie
- forma gravă
313. Particularităţile poziţiei plantei în picior echino-varus strâmb:

- planta rotată extern
- calcă pe partea medială a piciorului
+ calcă pe marginea laterală a piciorului
- calcă pe călcâi
+ calcă pe vârful degetelor
314. Starea aparatului ligamentar al piciorului echino-varus strâmb:

+ aparatul ligamentar este schimbat
- aparatul ligamentar nu este schimbat
- osul astragal se află în poziţia normală
+ osul astragal se află în luxaţie
+ supinatorii piciorului sunt scurţi
315. Care din musculatura gambei ia parte în formarea piciorului echino-varus-strâmb:

+ flexorii digitali comuni
- muşchiul tibial anterior
+ muşchiul tibial posterior
+ tricepsul sural
+ flexorul halucelui lung
316. Când se începe tratamentul bolnavului cu picior echino-varus-strâmb cu aparate ghipsate

- din prima zi după naştere
- după cicatrizarea umbelicului
+ peste 3-4 săptămâni după naşterea copilului
- după 6 luni
- după 3 ani
317. În ce consta tratamentul ortopedic al piciorului echino-varus-strâmb

- aplicarea tracţiei continue
- aplicarea dispozitivelor de abducţie
- aplicarea dispozitivelor de adducţie
+ redresarea treptata a componentelor şi aplicarea aparatelor ghipsate
- reducerea închisă sub narcoză şi aplicarea aparatelor ghipsate
318. Până la ce vârstă se prelungeşte tratamentul conservator a piciorului echino-varus-strâmb

- până la 6 luni
+ până la l an
- până la 2-3 ani
- până la 3-4 ani
- după 5 ani
319. De la ce vârstă se recomandă intervenţii chirurgicale în caz de eşec a tratamentului

conservator a piciorului echino-varus-strâmb:
+ la l an
- la 2 ani
- la 3 ani
- la 4 ani
- la 5 ani
320. Care din intervenţiile chirurgicale sunt indicate în piciorului echino-varus-strâmb:

- la nervi
+ la tendoane
+ la aparatul teno-ligamentar
+ la oasele piciorului
- transplantarea locului de inserţie a tendoanelor
321. Conduita curativă după terminarea tratamentului piciorului echino-varus-strâmb:

+ gimnastică medicală
+ masaj a gambei şi piciorului
+ proceduri fizioterapeutice
+ încălţăminte ortopedică
- terapie mecanică
322. În luxaţia congenitală de şold se va depista:

- limitarea adducţiei
+ limitarea abducţiei
- limitarea flexiei
- limitarea extensiei
- limitarea mişcărilor nu se va depista
323. După Ortolani „semnul resortului" se poate percepe de la naştere până la aproximativ:
- 2 săptămâni
- 4 săptămâni
- 6 săptămâni
+ 3 luni
- 6 luni
324. Prezenţa „semnului resortului" şi a unor aspecte radiografice suspectabile la sugar impune un
tratament:
+ De menţinere a membrelor pelvine în abducţie, flexie şi rotaţie externă
- De reducere ortopedică şi imobilizare ghipsată
- Extensie continuă pentru reducerea lentă şi imobilizare ghipsată
- Reducere sângerândă şi imobilizare ghipsată
- Nu se aplică nici un tratament până la 1 an
325. Leziunea laterală a vasului sanguin implică defectul peretelui până la?
- Leziunea transversal incompletă
- Defectul peretelui vasului sanguine cuprinde 1/4
+ Defectul peretelui vasului sanguine cuprinde 1/2
326. În hemoragia de gradul-I se pierde o cantitate de sânge de până la?

- 5%
+ 10%
- 20%
- 30%
- 40%
327. Indicaţi hematocritul în hemoragia de gradul-III ?

- 50 - 45%
- 45 - 40%
- 38 - 32%
+ 30 - 24%
- Mai mic de 25%
328. În caz de calamităţi la punctual medical al brigăzii se va prepara sânge de ... ?

- 0 (l) Rh (+)
+ 0 (1) Rh (-)
- A (ll) Rh (+)
- AB (IV) Rh (-)
- AB (IV) Rh (+)
329. Pentru proba biologic e necesară o cantitate de sânge ?

- 25 ml
- 50 ml
+ 75 ml
- 100 ml
- 150 ml
330. Ce probe la compatibilitate se fac înaintea transfuziei ?

+ Biologică
- Proba la temperatură
+ Proba la compatibilitate după AB (după grupă)
+ Proba la compatibilitate după rezus-factor
- Proba garoului
331. Ce măsuri de urgenţă se iau în şoc posttransfuzional ?

+ Întreruperea transfuziei
- Micşorarea vitezei de transfuzie (frecvenţa picăturii mai rară)
- Se transfuzează în get cantitatea rămasă
+ Se administrează antehistaminice
+ Se efectuează blocada paranefrală
332. Valabilitate biologic a sângelui se determină ?

- Prezenţa cheagurilor
+ Lipsa cheagurilor
+ Lipsa hemolizei
- Prezenţa hemolizei
+ Stratificarea bine limitată
333. Cauzele hemoragiei secundare precoce ?

- Erozia vasului sanguine la implicarea peretelui în proces inflamator
+ Alunecarea ligaturii
+ Expulzarea trombulu de unda pulsativă
+ Traumatizarea în timpul transportării (fără imobi1izarea de transport sau imobilizarea imperfectă)
- Implicarea în proces a trombului format
334. În leziunile vaselor magistrale şi hemoragiile intratisulare se determină ?

+ Dereglarea funcţiei membrului
- Păstrarea funcţiei membrului
+ Mărirea în volum a membrului
+ Paliditatea tegumentelor distal de leziune
- Mărirea temperaturii locale a membrului
335. Cauzele hemoragiei secundare tardive?

+ Erozia vasului sanguine la implicarea peretelui în proces inflamator
- Alunecarea ligaturii
- Expulzarea trombulu de unda pulsativă
- Traumatizarea în timpul transportării (fără imobilizarea de transport sau imobilizarea imperfectă)
+ Implicarea în proces a trombului format
336. Leziunea vasculară marginală implică defectul peretelui vascular până la... ?
- Leziunea totală
- Până la 1/2
- Până la 1/3
+ Până la 1/4
- Până la 1/5
337. Leziunile vaselor sanguine pot fi ...

+ Transversal complete
+ Transversal incomplete
- Transversal înalte
+ Tangenţiale
- Entorsii vasculare
338. Hemoragiile pot fi:

+ Primare
- Primar amânate
+ Secundare precoce
+ Secundare tardive
- Primar tardive
339. După metoda Baraşcov determinăm gradul hemoragie după ...?

+ Densitatea sângelui
- După tensiunea arterial
- După puls
- După hematocrit
- După volumul sîngelui circulant
340. Transfuzia de sânge se poate efectua...

+ intravenous
- intracavitar
- intramuscular
+ intraosos
- subsutan
341. Complicaţiile precoce a leziunilor vaselor sanguine ?

- Agitaţie motoră
+ Paralizia membrului
+ Gangrena ischemică a membrului
+ Contractura ischemică
+ Embolia cu cheag
342. Complicaţiile tardive a leziunilor vaselor sanguine ?

+ Infecţie anaerobă
+ Infecţie purulentă
+ Dereglări trofice
+ Flebite
- Septico-toxemie
343. În hemoragia de gradul-II se pierde o cantitate de sânge de până la?

- 5%
- 10%
+ 20%
- 30%
- 40%
344. Frecvenţa pulsului în hemoragie de gradul-III ?

- 135-125
- 76-84
- 90-110
+ 120-130
- Mai mult de 130
345. Indicaţi tensiunea arterial sistolică în hemoragia de gradul-II ?

- 135 - 125
- 125 - 115
+ 110 - 100
- 95 - 85
- Mai puţin de 80
346. Indicaţi hematocrirul în hemoragia de gradul-I ?

- 50 - 45%
+ 45 - 40%
- 38 - 32%
- 30 - 24%
- Mai mic de 25%
347. Verificarea aplicării corecte a garoului ?

+ Lipsa pulsului la periferie
- Prezenţa pulsului la periferie
- Cianotizarea tegumentelor distal de garou
+ Paliditatea tegumentelor distal de garou
- Prezenţa slabă a pulsului la periferie
348. Aplicării incorectă a garoului ?

- Lipsa pulsului la periferie
+ Prezenţa pulsului la periferie
+ Cianotizarea tegumentelor distal de garou
- Paliditatea tegumentelor distal de garou
+ Prezenţa slabă a pulsului la periferie
349. În ischemia decompensată, dar reversibilă a segmentului distal leziunii vasculare se va

determina?
+ Dereglări motorii
+ Dereglări sensitive
+ Lipsa mişcări1or active
- Păstrarea mişcărilor active
+ Păstrarea mişcărilor pasive
350. În leziunea nervilor periferici - Neuropraxis reprezintă... ?
- Secţionarea fibrei nervoase şi a tubului endoneural cu formarea capătului proximal şi a celui distal
- Întreruperea axonului nervos
+ Dereglarea transmiterii impulsului nervos, fără întreruperea integrităţii tunicii mielinice şi a
axonului
- Întreruperea continuităţii axonului şi a fascicolului nervos
- Întreruperea axonilor şi intrafasciculară a trunchiului
351. În leziunea nervilor periferici - Neurotmesis reprezintă... ?

+ Secţionarea fibrei nervoase şi a tubului endoneural cu formarea capătului proximal şi a celui
distal
- Întreruperea axonului nervos
- Dereglarea transmiterii impulsului nervos, fără întreruperea integrităţii tunicii mielinice şi a
axonului
352. În leziunea nervilor periferici - Axonotmesis reprezintă... ?

- Secţionarea fibrei nervoase şi a tubului endoneural cu formarea capătului proximal şi a celui distal
+ Întreruperea axonului nervos
- Dereglarea transmiterii impulsului nervos, fără întreruperea integrităţii tunicii mielinice şi a
axonului
353. Degenerarea Walleriană caracterizează modificări în... ?

- Capătul proximal al nervului periferic secţionat
+ Capătul distal al nervului periferic secţionat
- În ambele capete al nervului periferic secţionat
- În muşchiul secţionat
- În muşchiul contuzionat
354. Semnul Tinel are valoare de apreciere a ...?

- Regenerării plăgii
- Restabilirii tendonului secţionat
- Restabilirii muşchiului secţionat
+ Regenerării nervului periferic
- Anevrismului arterial
355. Fazele clinice în regenerarea nervului periferic

- Faza motoră
+ Faza funcţională
+ Faza afuncţională
- Faza senzitivă
+ Faza asimptomatică
356. Faza asimptomatică se caracterizează prin ...?

- Semnul Tinel
- Prin contactul fibrei nervoase regenerate cu „organul efect"
+ Traversarea locului de neurorafie
- Prin contracţii musculare slabe
- Prin restabilirea sensibilităţii periferice
357. Faza afuncţională se caracterizează prin ... ?

+ Semnul Tinel pozitiv
- Prin contactul fibrei nervoase regenerate cu „organul efect"
- Traversarea locului de neurorafie
- Prin contracţii musculare slabe
- Prin restabilirea sensibilităţii periferice
358. Faza funcţională se caracterizează prin ...?

- Semnul Tinel
+ Prin contactul fibrei nervoase regenerate cu „organul efect"
- Traversarea locului de neurorafie
+ Prin contracţii musculare slabe
+ Prin restabilirea sensibilităţii periferice
359. Tulburările vegetative în leziunea nervilor periferici se caracterizează prin?

+ Tulburări trofice
+ Tulburări de sudoraţie
- Tulburări motorii
+ Tulburări vasculare
- Tulburări senzitive
360. În leziunea nervului radial se determină...?

- Dereglarea flexiei mâinii
+ Dereglarea extensiei mâinii
+ Dereglarea extensiei policelui
- Dereglarea flexiei degetelor II-V
- Dereglarea opoziţiei
361. În leziunea nervului median se determină...?

- Dereglarea extensiei mâinii
- Dereglarea extensiei policelui
- Dereglarea flexiei degetelor IV-V
+ Dereglarea opoziţiei
362. În leziunea nervului ulnar se determină...?

- Dereglarea extensiei mâinii
- Dereglarea extensiei policelui
+ Dereglarea abducţiei-adducţiei degetelor II-V
- Dereglarea opoziţiei
363. În leziunea nervului radial se determină...?

- Diformitate de „grif"
- Diformitate „simiană" a mâinii
- Diformitate în „baionetă"
- Diformitate în „dos de furculiţă"
+ Diformitate, mâna „cade" în flexie
364. În leziunea nervului median se determină...?

- Diformitate de „grif"
+ Diformitate „simiană" a mâinii
- Diformitate, mâna „cade" în flexie
365. În leziunea nervului ulnar se determină...?

+ Diformitate de „grif"
- Diformitate „simiană" a mâinii
- Diformitate, mâna „cade" în flexie
366. În leziunea nervului median se determină dereglări senzitive...?

+ A degetelor I-II-III-1/2 IV pe partea palmară
- A degetelor 1/2 IV-V partea palmară
- A degetelor I-II-1/2 III partea dorsală
- A degetelor 1/2 III-IV-V partea dorsală
- În regiunea „tabacherei anatomice"
367. În leziunea nervului ulnar se determină dereglări senzitive...?

- A degetelor I-II-III-1/2 IV pe partea palmară
+ A degetelor 1/2 IV-V partea palmară
- A degetelor I-II-1/2 III partea dorsală
+ A degetelor 1/2 III-IV-V partea dorsală
- În regiunea „tabacherei anatomice"
368. În leziunea nervului radial se determină dereglări senzitive...?

- A degetelor I-II-III-1/2 IV pe partea palmară
- A degetelor 1/2 IV-V partea palmară
+ A degetelor I-II-1/2 III partea dorsală
- A degetelor 1/2 III-IV-V partea dorsală
+ În regiunea „tabacherei anatomice"
369. Tipurile de suturi în neurorafie

- Sutură dublă
- Sutură internă
+ Sutură epiperineurală
+ Sutură perineurală
+ Epineurală
370. Aproximarea în neurorafie:

- Secţionarea până la vizualizarea ţesutului nervos sănătos
+ Apropierea capetelor nervului secţionat
- Suturarea epiperineurală a nervului
- Grefarea defectului nervului
- Aplicarea aparatului ghipsat
371. Tehnica chirurgicală în neurorafie include ...?

+ Secţionarea până la vizualizarea ţesutului nervos sănătos
+ Aproximarea capetelor nervului secţionat
+ Suturarea epiperineurală a nervului
- Secţionarea aderenţelor
- Aplicarea aparatului ghipsat
372. Coaptarea nervoasă în neurorafie poate fi ?

- tardivă
+ directă
+ indirectă
- primară
- secundară
373. Coaptarea indirectă include în neurorafie a nervilor periferici poate fi ?

- Cu grefă musculară
+ Cu grefă de nerv liberă revascularizată
- Cu proteză din dacron
+ Cu grefă de nerv pediculată
+ Cu grefă de nerv liberă
374. Coaptarea nervoasă în neurorafie poate fi ?

- Tardivă
+ Trunculară (epineurală)
+ Fasciculară (perineurală)
- Primară
- Secundară
375. Neurorafia secundară implică întotdeauna ?

- Plastia cu grefă vascularizată
- Plastia cu grefă liberă
- Plastia cu alogrefă
+ Secţionarea capetelor cu înlăturarea neuromului
- Aplicarea ligaturii
376. Flexorii superficiali ai degetelor II-V se inseră la ?

- Falanga distală
+ Falanga medie
- Falanga proximală
- Baza metacarpianului
- Capul metacarpianului
377. Flexorii profunzi ai degetelor II-V se inseră la ?

+ Falanga distală
- Falanga medie
- Falanga proximală
- Baza metacarpianului
- Capul metacarpianului
378. Leziunea tendoanelor flexorilor degetelor II-V se divizează în zone ?

- 2 zone
- 3 zone
- 4 zone
+ 5 zone
- 7 zone
379. Leziunea tendoanelor flexorilor policelui se divizează în zone ?

- 2 zone
+ 3 zone
- 4 zone
- 5 zone
- 7 zone
380. Semnele clinice în leziunea ambelor tendoane flexorii a degetelor mâinii?

- Degetele în flexie
+ Degetele în extensie
- Degetele în poziţie fiziologică
- Degetele în pumn
- Degetele II-V în abducţie
381. Semnele clinice în leziunea tendoanelor extensorilor degetelor mâinii ?

+ Degetele în flexie
- Degetele în extensie
- Degetele în poziţie fiziologică
- Degetele în pumn
382. Semnele clinice în leziunea ambelor tendoane flexorii a degetelor mâinii ?

- Degetele în flexie
+ Degetele în extensie
+ Mişcările active de flexie nu vor fi nici într-o articulaţie interfalangiană
- Mişcările active de extensie nu vor fi nici într-o articulaţie interfalangiană
383. În leziunea flexorului superficial al degetelor II-V ai mâinii se va depista ?

- Lipsa flexiei active a falangei proximale
+ Lipsa flexiei active a falangei medii
- Lipsa flexiei active a falangei distale
- Lipsa flexiei falangelor medii şi distale
- Lipsa flexiei falangei proximale, medii, distale
384. Lipsa flexiei active a falangei distale, cu falanga medie fixată ne comunică despre leziunea
tendoanelor flexorilor degetelor II-V?
- Tendonului extensor ai degetelor
- Ambelor tendoane flexorii
+ Flexorului profund
- Flexorului superficial
- Nu sunt lizate tendoanele
385. La secţionarea ambelor tendoane flexorii la nivelul zonei II se va repara?

- Flexorul superficial
+ Flexorul profund
- Ambii flexori (superficial şi profund)
- Se va efectua tenodeza falangei distale
- Nu se va efectua tenorafia
386. Simptomatologia în fractura claviculei:

+ Deplasarea cranială a fragmentului sternal
- Deplasarea caudală a fragmentului sternal
+ Poziţia de „umilinţă"
+ La palpare „crepitaţie" osoasă
+ Scurtarea claviculei
387. Tipurile de deplasare a fragmentului proximal în fracturile 1/3 medii de claviculă:

- Caudală
- Anterioară
+ Dorsală
+ Cranială
- Internă
388. Tipurile de deplasare a fragmentului distal în fracturile 1/3 medii de claviculă:

+ Caudală
+ Anterioară
- Dorsală
- Cranială
- Internă
389. Complicaţiile precoce în fracturile de claviculă:

- Pseudartroza
+ Fractură deschisă
+ Leziunea nervilor periferici
+ Leziunea vaselor sangvine
- Consolidarea vicioasă
390. Indicaţiile pentru tratamentul chirurgical al fracturilor de claviculă:

+ Fractură deschisă
+ Fractură închisă, dar complicată cu leziunea plexului brahial
- Fractura închisă necomplicată
+ Fractura de claviculă bilaterală
+ Fractura bifocară
391. La fracturile de omoplat se referă:

+ Fractura ale corpului
+ Fractura glenei scapulei
+ Fractura colului chirurgical
- Fractura supracondiliană
+ Fractura de acromion
392. În fracturile corpului de omoplat se determină:

+ Hematom de formă triunghiulară
- Hematom de formă ovală
- Hematom sub formă de romb
+ Eximoză
+ Abducţia braţului
393. Fracturile corpului de scapulă se tratează:

+ Ortopedic, cu aparat ghipsat toraco-brahial
+ Ortopedic, cu aparat ghipsat Desault
+ Ortopedic în aparat moale Desault
- Chirurgical, fixarea cu placă metalică
- Chirurgical, fixarea în fixator tijat extern
394. La luxaţiile extremităţii strenale ale claviculei se referă luxaţiile:

+ Suprasternale
+ Posterosternale
- Coracoidiene
- Intracoracoidiene
+ Anterosternale
395. Luxaţiile extremităţii acromiale ale claviculei după Rockwood include:

- 2 -tipuri
- 3 -tipuri
- 4 -tipuri
- 5 -tipuri
+ 6 -tipuri
396. În luxaţia extremităţii acromiale a claviculei tip-III după Rockwood include:

+ Ruperea ligamentului acromio-clavicular
+ Ruperea ligamentului coraco-clavicular
+ Deplasarea claviculei cu 100%
- Deplasarea claviculei cu 200%
397. În luxaţia extremităţii acromiale a claviculei tip-IV după Rockwood include:

398. În luxaţia extremităţii acromiale a claviculei tip-V după Rockwood include:

399. În luxaţia extremităţii acromiale a claviculei tip-VI după Rockwood include:

- Ruperea ligamentului acromio-clavicular
- Ruperea ligamentului coraco-clavicular
+ Deplasarea claviculei sub procesul acromion
400. În luxaţiile extremităţii acromiale a claviculei se determină:

- Scurtarea claviculei
+ „Clapei de pian"
+ „Treaptă de scară"
+ „Poziţia de umelinţă"
- Crepitaţie osoasă
401. La luxaţiile anterioare de humerus se referă:

+ Subcoracoidiene
+ Intracoracoidiene
- Intraclaviculare
+ Subclaviculare
- Subacromială
402. La luxaţiile posterioare de humerus se referă:

- Subcoracoidiene
- Intracoracoidiene
- Intraclaviculare
- Subclaviculare
+ Subacromială
403. Luxaţiile de humerus se reduc prin următoarele procedee:

- Bohler
- Perthes
+ Mothes
- Ceaclin
+ Hipocrate
404. În clinica luxaţiile anterioare de humerus se determină:

+ Umărul în formă de epolet
+ Fosa subclaviculară globuloasă (dispare)
- Braţul în adducţie
+ Braţul în abducţie
+ Braţul în rotaţie externă
405. În clinica luxaţiile anterioare de humerus se determină:

+ Umărul în formă de epolet
+ Braţul rotat extern
- Braţul în adducţie
+ Braţul în abducţie
- Braţul în rotaţie internă
406. Fracturile mai frecvente ale extremităţii proximale a humerusului

+ Fracturile marelui tubercul
+ Fracturile colului chirurgical
- Fracturile capului
- Fracturile colului anatomic
- Fracturile micului tubercul
407. Tratamentul de fracturi ale colului chirurgical

+ Tracţie continuă transosoasă
- Fără imobilizare
+ Osteosinteza funcţional-slabilă
- Endoprotezarea articulaţiei
+ Aparat ghipsat toraco-brahial
408. În clasificarea Neer a extremităţii proximale a humerusului, include:

- Fractura cu 5 părţi
+ Fractura cu 4 părţi
+ Fractura cu 1 parte
409. Fractura cu o parte după clasificarea Neer include:

- Fractura colului anatomic cu deplasarea fragmentelor
+ Fractura colului anatomic fără deplasarea fragmentelor
+ Fractura colului chirurgical fără deplasarea fragmentelor
- Fractura colului chirurgical cu deplasarea fragmentelor
- Fractura marelui tubercul cu deplasarea fragmentelor
410. În fracturile prin abducţie a colului chirurgical se formează un unghi deschis:

- Medial
+ Lateral
- Anterior
- Posterior
- Nu formează unghi
411. În fracturile prin adducţie a colului chirurgical se formează un unghi deschis:

+ Medial
- Lateral
- Anterior
- Posterior
- Nu formează unghi
412. Complicaţiile precoce ale fracturilor diafizare de humerus 1/3 distală:

- Leziunea plexului brahia
- Leziunea nervului median
- Leziunea nervului ulnar
+ Leziunea nervului radial
- Leziunea nervilor median şi ulnar
413. Tratamentul fracturilor diafizare de humerus:

- Bandaj moale Desault
+ Osteosinteza în fixator extern broşat (Ilizarov)
+ Osteosinteza în fixator tijat extern
+ Osteosinteza cu placă metalică înşurubată
+ Osteosinteza centromedulară cu tijă
414. Mai frecvent la copii se întâlnesc fracturile supracondiliene de humerus

- Fracturi prin separare
- Fracturi prin tasare
+ Prin hiperextensie
- Fracturi prin tasare şi separare
+ Prin hiperflexie
415. Metodele de tratament al fracturilor diafizare de humerus

+ Imobilizare ghipsată în fracturile stabile, după reducerea fragmentelor
+ Osteosinteza funcţional-stabilă cu placă metalică
- Aparat ghipsai în fracturile instabile
- Osteosinteza cu broşe
- Imobilizare în pansament moale şi pernuţă triunghiulară
416. În fracturile extremităţii proximale a radiusului se depistează

- Dereglarea extensiei antebraţului
- Dereglarea flexiei antebraţului
+ Dereglarea pronaţiei
+ Dereglarea supinaţiei
- Dereglări senzitive în zona autonomă a nervului radial
417. În fracturile de olecran se va depista

+ Dereglarea extensiei antebraţului
- Dereglarea flexiei antebraţului
- Dereglarea pronaţiei
- Dereglarea supinaţiei
- Dereglări senzitive în zona autonomă a nervului ulnar
418. Fracturile de olecran se tratează mai frecvent în...?

+ Osteosinteza cu şuruburi
+ Osteosinteza cu placă metalică
+ Osteosinteza cu broşe şi bandă metalică în hoban
- Imobilizare în aparat ghipsat cu flexia antebraţului
- Imobilizare în aparat ghipsat cu extensia antebraţului
419. Clasificarea Masson a fracturilor capului osului radial ?

- Fractura cu două focare
+ Fracturile marginale fără deplasarea fragmentelor
+ Fractura cu deplasarea fragmentelor
+ Fractura cominutivă, polifragmentară
- Fractura etajată
420. Tratamentul ortopedic al fracturilor de cap radial se aplică în ?

- Fracturile cu deplasarea fragmentelore
+ Fracturile fără deplasarea fragmentelor
- Fracturile cominutive de radius
- Fracturile flexorii
- Fracturile extensorii
421. Fracturile cominutive de cap radial se tratează mai frecvent

- Ortopedic, în aparat ghipsate
- Ortopedic în aparat ghipsat după reducerea fragmentelor
+ Prin rezecţia de cap radial
- Prin osteosinteza cu şuruburi
- Prin osteosinteza cu broşe
422. În fracturile de olecran clinic vom depista...?

- Dereglarea pronaţiei-supinaţieie
+ Apariţia şanţului interfragmentar
+ Deplasarea de olecran proximal (cranial)
- Deplasarea de olecran distal (caudal)
+ Dereglarea extensiei active a antebraţului
423. În fracturile de antebraţ frecvent se depistează...?

- Deplasare transversalăe
- Deplasarea prin alungire (deplasare prin descensiune)
+ Deplasarea rotatoare a fragmentelor
+ Angularea fragmentelor
+ Încălecarea fragmentelor (deplasare prin ascensiune)
424. Tratamentul ortopedic al fracturilor de antebraţ se tratează în caz de ?

- Fracturile deschisee
- Fracturile cu deplasare complexă
+ Fracturi fără deplasarea fragmentelor
+ Fracturi cu deplasare unghiulară, după reducerea deplasării
- Fracturile cominutive
425. În fracturile de antebraţ cu deplasarea complexă a fragmentelor se ...?

- Restabileşte numai lungimea radiusuluie
- Restabileşte numai lungimea cubitusului
+ Restabileşte lungimea între cubitus şi radius
+ Restabileşte axului de pronaţie-supinaţie a antebraţului
+ Restabileşte curburilor normale ale radiusului
426. În leziunile tip Montejea-Stănciulescu flexorie capul osului radial este luxat:
- Anteriore
+ Posterior
- Medial
- Lateral
- Impactare
427. În leziunile tip Montejea-Stănciulescu extensorii capul osului radial este luxat:
+ Anteriore
- Posterior
- Medial
- Lateral
- Impactare
428. În leziunile tip Montejea-Stănciulescu flexorie este o deplasare unghiulară între fragmentele
osului cubital cu unghiul deschis:
+ Anteriore
- Posterior
- Medial
- Lateral
- Impactare
429. În leziunile tip Montejea-Stănciulescu extensorie este o deplasare unghiulară între

fragmentele osului cubital cu unghiul deschis:
- Anteriore
+ Posterior
- Medial
- Lateral
- Impactare
430. În leziunile tip Montejea-Stănciulescu se fracturează osul:

- Cubital şi radiale
- Cubital şi radial cominutivă
- Cubital şi radială deschisă
+ Cubital
- Radial
431. În leziunile tip Galeazzi se fracturează osul:

- Cubital
+ Radial
432. În leziunile tip Galeazzi se luxează capul osul:

+ Cubital
- Radial
433. Unghiul înclinării frontale (radioulnare) a suprafeţei articulare a osului radial este de...?
- 10°e
- 20°
+ 30°
- 40°
- 50°
434. Unghiul înclinării sagitale (antero-posterioară) a suprafeţei articulare a osului radial este
de...?
+ 10°e
- 20°
- 30°
- 40°
- 50°
435. Fracturile osului radial „în loc tipic", cele mai frecvente deplasări:
+ Deplasare în compresie-exiensiee
+ Deplasarea în compresie-flexie
- Fracturi tasate
- Fracturi marginale
- Fracturi epimetafizare
436. Fracturile epifizei distale a radiusului tip Colles-Pouteau include:

+ Deplasarea unghiulară cu unghiul deschis dorsale
- Deplasarea unghiulară cu unghiul deschis medial
- Deplasarea unghiulară cu unghiul deschis anterior
+ Basculare cu angulare dorsală
- Basculare cu angulare anterioară
437. Fracturile epifizei distale a radiusului tip Colles-Pouteau include:

+ Deformitate în formă de „baionetă"
- Deplasarea unghiulară cu unghiul deschis anterior
+ Basculare cu angulare dorsală
- Basculare cu angulare anterioară
438. Fracturile epifizei distale a radiusului tip Smith-Goyrand include:

- Deplasarea unghiulară cu unghiul deschis dorsale
+ Deplasarea unghiulară cu unghiul deschis anterior
- Basculare cu angulare dorsală
+ Basculare cu angulare anterioară
439. Fracturile epifizei distale a radiusului tip Smith-Goyranda include:

- Deformitate în formă de „baionetă"e
+ Deformitate în formă de „furculiţă"
+ Deplasarea unghiulară cu unghiul deschis anterior
- Basculare cu angulare dorsală
+ Basculare cu angulare anterioară
440. Tratamentul fracturilor extremităţii distale a osului radial cu deplasarea fragmentelor:
+ Reducerea ortopedică, aparat ghipsate
- Aparat ghipsat
+ Osteosinteza intrafocară Kapanmdji, aparat ghipsat
- Imobilizarea funcţională clasică
+ Fixarea în aparat extern
441. Complicaţiile în fracturile extremităţii distale a osului radial:

+ Ridori articularee
+ Consolidare vicioasă
- Necroză aseptică a fragmentelor
+ Sindromul de canal carpian
+ Sindromul algo-distrofic Zudec
442. Leziunea Bennett include:

- Fractura bazei falange proximale a policeluie
- Fractura bazei osului metacarpian - II
+ Fractura bazei osului metacarpian - I
- Fractura bazei osului metacarpian - V
- Fractura bazei falangei distale

- Subluxaţia, luxaţia falangei distale a policeluie
- Subluxaţia, luxaţia osului metacarpian - II
- Subluxaţia, luxaţia osului metacarpian - V
+ Subluxaţia, luxaţia osului metacarpian - I
- Subluxaţia, luxaţia falangei proximale a policelui
444. Fractura Rollando include:

- Fractura bazei falange proximale a policeluie
- Fractura bazei osului metacarpian - II
- Fractura bazei osului metacarpian - V
+ Fractura cominutivă a bazei osului metacarpian - I
- Fractura bazei falangei distale
445. În fracturile diafizare a oaselor metacarpiene - II-V are loc deplasarea:

- Unghiulară cu unghiul deschis laterale
- Unghiulară cu unghiul deschis medial
- Unghiulară cu unghiul deschis dorsal
+ Unghiulară cu unghiul deschis palmar
- Deplasare complexă
446. Fracturile diafizare a oaselor metacarpiene II-V cu deplasarea fragmentelor se tratează:

+ Reducerea ortopedică, aparat ghipsate
+ Osteosinteza cu broşe
+ Osteosinteza cu şuruburi
+ Osteosinteza cu placă
- Osteosinteza în fixator Ilizarov
447. În fractura falangelor proximale a degetelor mâinii va fi:
- Deplasare complexăe
+ Angulare, unghiul deschis dorsal
- Angulare, unghiul deschis volar
- Angulare, unghiul deschis lateral
- Angulare, unghiul deschis medial
448. În fractura falangelor proximale a degetelor mâinii va fi:

+ Deplasare prin rotaţiee
- Deplasare transversală
+ Deplasare cu angulare
- Deplasare prin ascensiune
+ Deplasare complexă
449. În suspectarea fracturii de scafoid al mâinii se va:

- Aplica aparat ghipsat pentru 12 săptămânie
+ Aplica aparat ghipsat pentru 7-14 zile
- Se va repeta examinarea R-logică la a 7-14 zi în aparat ghipsat
+ Se va repeta examinarea R-logică la a 7-14 zi fără aparat ghipsat
- Se va repeta examinarea R-logică la a 12 săptămâni
450. În fracturile de scafoid se va aplica aparat ghipsat circular şi:

- Degetele II-V în extensiee
- Degetele II-V în flexie
+ Policele în abducţie
- Policele în adducţie
- Policele în flexie
451. În leziunea Bennett se va:

- Aplica aparat ghipsat
- Reducerea manuală şi aplicarea aparatului ghipsat
+ Reducerea manuală, stabilizarea cu broşe, aplicarea aparatului ghipsat
+ Reducerea deschisă, stabilizarea cu broşe, aplicarea aparatului ghipsat
- Reducerea deschisă, aparat ghipsat
452. În fracturile falangelor medii a degetelor II-V, dacă planul fracturii este amplasat distal de
locul de inserţie a flexorului se va depista deplasarea:
- Transversală
- Prin ascensiune
+ Unghiulară, cu unghiul deschis dorsal
- Unghiulară, cu unghiul deschis palmar
- Complexă
453. Clasificarea anatomo-topografică a colului femoral:

+ fractură subcapitală
- fractură verticală
+ fractură mediocervicală
+ fractură bazală
- fractură cervico-trohanteriană
454. Clasificarea clinico-radiografică a colului femoral după autori.

- Ciaclin
- Caplan
+ Gardan
- Volcov
+ Pauwels
455. Principiile de tratament a fracturilor de col femoral.

- reducere ortopedică
+ cu şuruburi canulate
- cu fixator tripaletar
- cu broşe
+ artroplastie cu diferite proteze
456. Fracturile masivului trohanterian-simtomatologic

- impotenţa funcţională
+ abducţia coapsei
+ mobilitate patologică la palpare
+ crepitaţie osoasă
- durere intensă
457. Fracturile diafizare de femur. Simptoamele de certitudine.

- impotenţa funcţională
+ deformare marcată a coapsei
+ scurtarea membrului inferior
+ mobilitate patologică
+ crepizaţie osoasă
458. Fracturile femurului distal. Complicaţii imediate.

+ fractură deschisă
+ lezarea nervului sciatic popliter
- ridoare de genunchi
+ lezarea arterei popliter
- osteită cronică
459. Fracturile platoului tibial. Clasificare.

+ Fractura platoului ţibial extern
+ Fractură bicondiliană (forme T, Y, Λ)
+ Fractură platou tibial intern tasat
+ Hemartroza
- Luxaţie cu fractură tuberozităţii tibiene
460. Fracturile rotulei. Clasificarea.

+ transversală
+ polară (inf. superior)
+ cominutivă
- medială
+ verticală
461. Fracturile diafizare a tibiei. Clasificarea.

+ transversală
- longitudinală
+ cominutivă
+ oblică
- tasată
462. Fracturile diafizare a tibiei. Tratament în fracturi închise.

- tije centromodulare
+ tije centromodulare zăvorîte
- circliaj cu fir metalic (sirenă)
+ cu placă şi şuruburi
+ centromedulară + fixator extern
463. Fracturile maleolare şi a pilonului tibial. Simptomatologie.

+ tumefierea ţesuturilor paraarticulare
+ prezenţa mişcărilor patologice (mai ales maleola medială)
+ dezaxarea plantei faţă de axa gambei
- scurtarea gambei
+ crepitaţie osoasă la examinarea fragmentului în loja maternă
464. Tratamentul fracturilor maleolare.

- reducere ortopedică + gips
+ osteosinteza maleolei laterale cu placă
- cu broşe încrucişate
+ osteosinteza maleolei mediale cu şurub
+ osteosinteza maleolei mediale sau laterale cu hoban
465. Fracturile calcaneului. Simptomatologie.

+ durere spontană în regiunea submaleolară
+ lăţirea regiunei calcanea
+ dispariţia boltei plantare
- echimoze în regiunea articulaţiei gleznei
+ unghiul bituberozitar Böhler (20°, 30°,35°)
466. Fracturile diafizare os femoral. Complicaţii.

+ deschiderea secundară a focarului fracturii
+ şoc traumatic
- necroza aseptic a capului femural
+ vasculo-nervoase
+ embolie gazoasă
467. Leziunile ligamentare ale genunchiului. Simptomatologie.

+ hemartroza articulaţiei
+ instabilitate medială
+ instabilitate anterioară
- poziţia gambei blocată
+ instabilitate laterală
468. Leziuni minuscule - tipurile de leziuni

+ leziune fără deplasare
+ leziune dislocată (toartă de coş)
- leziuni cu blocajul articulat
- leziuni verticale
+ leziunea „în cioc de papagal" (care 2 leziuni?)
469. Contuzia trunchiului nervului periferic mai poartă numele de:

- Neurotmezis
- Axonotmezis
+ Neuropraxia
- Neuropatia
- Neurodisplazia
470. De elecţie rupturile musculare survin pe muşchi:

- Normal
+ Cu leziuni degenerative
- În artrogripoză
- Cu malformaţii congenitale locale
- Cu formaţiuni tumorale în evoluţie
471. Cele mai frecvente rupturi musculare subcutanate sunt localizate la nivelul:
+ Bicepsului brahial
- Quadricepsului
- Tricepsului sural
- Abductorului piciorului
- Lungul abductor a policelui
472. Cea mai frecventă entorsă este localizată în articulaţia:

+ Gleznei
- Genunchiului
- Pumnului
- Coloanei cervicale
- Cotului
473. Leziunile vaselor sanguine magistrale mai periculoase pentru viaţă sunt:
- contuzia vas sanguin
+ leziune-găurire
+ leziuni parietale laterale
- leziune totală
- leziune tangenţială fără ruperea intimei
474. Semnele precoce a ischemiei acute în leziunile vaselor magistrale:

+ răcirea segmentului
+ parestezie
+ pierderea mişcărilor active
- pierderea mişcărilor pasive
- necroza membrului
475. Numiţi nervii care pot fi lezaţi la membrul toracic:

- nervul sural
+ nervul median
+ nervul radial
- nervii intercostali
+ nervul ulnar
476. Tratamentul leziunilor de nervi:

- sutură transneurală
+ sutură epineurală
+ sutură perineurală
- sutură în vas sanguin
+ sutură epiperineurală
477. Clinica de leziune al nervului periferic:

- prezenţa hiperemiei locale
+ dereglări motorii
+ dereglări senzitive
- edem pronunţat al zinei traumatizate
+ tulburări de sudoraţie, trofice, vasculare
478. Fracturile mai frecvente ale extremităţilor proximale a braţului:

+ fracturile tuborozităţilor
- fracturile colului anatomic
- fracturile capului humeral
+ fracturile de col chirurgical
+ fracturi telescopate (tasate)
479. Tratamentul fracturilor de col chirurgical:

+ tracţie continuă transosoasă
- fără imobilizare
+ osteosinteza funcţional-stabilă cu placă AO
- endoprotezarea articulaţiei
+ aparat gipsat Coldweel (Dreving)
480. Fracturile diafizare de humerus - complicaţiile precoce:

- leziunea n.median
+ compresia pachetului neurovascular
+ leziunea n.radial
+ leziuni de muşchi
- defect osos
481. Fracturile supracondiliene ale humerusului distal, tipul frecvent de deplasare conform vârstei
- fracturi tasate
- fracturi prin hipertensie la adulţi
+ fracturi prin hipertensie la copii
- fracturi prin hiperflexie la copii
+ fracturi prin hiperflexie la adulţi
482. Metodele de tratament a fracturilor supracondiliene:

+ imobilizarea gipsată în fracturile stabile
+ reducere în fracturile stabile și aparat ghipsat
- reducere în aparat gipsat în fracturile instabile
+ osteosinteza funcţional stabilă
- imobilizarea cu pansament pernuţă triunghiulară
483. Fracturile olecranului: diagnostic, tratament:

- dereglarea funcţională de flexie
+ decade funcţie de extenzie
+ tratament chirurgical funcţional - stabil
+ imobilizarea în extenzie
- imobilizarea în aparat Ilizarov
484. Principiile de tratament a fracturilor diafizare ale oaselor antebraţului:

+ tratament ortopedic a fracturilor fără deplasare
+ tratamentul chirurgical stabil-funcţional
- aplicarea aparatului gipsat după reducerea închisă a fragmentelor
- tratament conservator fără imobilizare
+ osteosinteza centromedulară combinată cu aparat Ilizarov
485. Tratamentul fracturilor extremităţii distale ale osului radial:

+ reducere ortopedică cu imobilizare gipsată
+ procedeu Kapandji
+ fixare în aparat extern
+ tratament chirurgical stabil funcţional
- imobilizare funcţională elastică
486. Complicaţiile în tratamentul fracturilor distale de os radial:

+ redori articulare
+ sindromul de canal carpian
+ rupturi tendinoase
- sindrom de instabilitate
+ artroză radio carpiană
487. Fracturile de scafoid carpian - erorile de diagnostic:

+ radiografie nediscifrată de medici imagist
- tratată ca contuzie al articulaţiei pumnului
+ nerepetarea radiografiei la 8-10 zile după traumatism
+ diagnosticul pe semne clinice sărace
+ tratament efectuat nu de specialist traumatolog
488. Tratamentul fracturilor recente de scafoid fără deplasare:

- imobilizare clasică în aparat ghipsat 2 luni
+ imobilizare gipsată 3 luni
+ tratament chirurgical
- tratament funcţional fără imobilizare
- aptrodeză selectivă
489. Care fracturi de scafoid sunt stabile şi pot fi tratate ortopedic?

- fractura aşchiată
+ fracturi oblice orizontale
+ fracturi transversale
- fracturi longitudinale
- fracturi oblice verticale
490. Fracturile porţiunii proximale ale metacarpianului – I mai des întîlnite:

- fracturi tasate
+ fracturi Bennett cu fragment mic
+ fracturi Bennett cu fragment mare
- fracturi aşchiate
+ fracturi Rolando
491. Fracturi de claviculă - simptoamele clasice:

+ deplasarea proximală al fragmentului central
+ crepitaţie la palpare
- deplasarea distală, caudală al fragmentului central
+ poza de "umilinţă" a bolnavului
+ întreruperea continuităţii osoase
492. Metode de tratament a fracturilor de claviculă:

+ bandaj toracic Desault la fracturi fără deplasare
+ reducere ortopedică şi imobilizare cu bandaj "8"
- imobilizarea cu mîna la spate
+ tratament chirurgical în fracturi ireductibile şi deschise
- imobilizarea cu inele delbi
493. Semne clinice clasice prezente în luxaţiile acromio-claviculare:

- edem şi dureri acute în regiunea articulaţiei
+ ascensiunea extremităţii distale a claviculei
+ instabilitatea claviculei
- imposibilitate de adducţie a braţului
+ semnul "clapei de pian"
494. Care luxaţii de humerus se întîlnesc mai frecvent?

+ luxaţii antero-interne
- luxaţiile posterioare
+ luxaţiile anterio-inferioare
- luxaţiile superioare
- luxaţiile rotatorice
495. Semnele clinice în luxaţiile antero-interne ale humerusului:

+ semnul "epoletului"
+ semnul "loviturii de topor"
- rotaţie internă a braţului
+ adducţia braţului
+ dispariţia fosetei subclaviculare
496. Cele mai practicate metode de reducere a luxaţiilor de humerus:

+ metoda Hipocrate
+ metoda Muhin-Mates
+ metoda Coher
- Metoda Stamatin
- metoda Gianelidze
497. Tipurile mai frecvente de luxaţii în articulaţia cotului:

+ luxaţie posterioară
+ luxaţie externă
+ luxaţie mediale
- luxaţie anterioară
- luxaţie devirgentă
498. Clinica leziunii flexorului profund al degetului:

- nu este flexie în articulaţia radio-carpiană
- nu-s mişcări în flexie în articulaţia metacarpo-falangiană
- lipseşte flexia în articulaţia interfalangială proximală
- este prezentă flexia şi extenzia în articulaţia interfalangială distală
+ impotenţa de flexie în articulaţăia interfalangială distală
499. În fracturile tip Montejea - Sănciulescu flexorie capul osului radial este luxat:
- anterior
+ posterior
- medial
- lateral
- impactat
500. Care fracturi de omoplat necesită tratament chirurgical?

+ fracturi ale colului cu deplasare
- fracturi de corp fără dislocare
+ fracturi corporale cu deplasare
- fracturi ale unghiului inferior
+ fracturi ale omoplatului asociate cu fracturi de claviculă
501. Leziunea Galleazzi este:

- fractura izolată a osului ulnar
- fractura izolată a radiusului
- fractura osului ulnar cu luxaţia capului osului radial
+ fractura osului radial cu luxaţia capului osului ulnar
- fractura ambelor oase
502. Fractura metafizei radiale distale tip Smith-Goyrand include:

- deplasarea unghiulară cu unghiul deschis dorsal
+ deplasarea unghiulară cu unghiul deschis anterior
- basculare cu angrenare dorsală
+ basculare cu angrenare anterioară
+ aspect "dos de furculiţă"

+ fractura bazei osului metacarpian I
- fractura bazei osului metacarpian V
+ luxaţia osului metacarpian I
- luxaţia osului metacarpian V
- luxaţia perilunară a mîinii
504. Pentru fracturile diafizare a oaselor II-V metacarpiene sunt caracteristice deplasările:
- transversale
+ unghiulare
- prin ascensiune
- rotatorii
- complexă
505. În leziunea Bennett se va:

- aplica aparat gipsat
- reducerea manuală şi aplicarea aparatului gipsat
+ reducerea manuală, stabilizarea cu broşe, aplicarea aparatului gipsat
- intervenţia chirurgicală, aparat gipsat
+ intervenţia chirurgicală, stabilizarea cu broşe, aplicarea aparatului gipsat
506. În fracturile falangelor medii a degetelor mîinii, dacă fractura este amplasată distal de locul
inserţiei flexorului superficial, se va depista deplasare:
- transversală
- prin ascensiune
+ unghiulară cu unghiul deschis dorsal
- unghiulară cu unghiul deschis palmar
- complexă
507. În fracturile falangelor medii a degetelor mîinii, dacă fractura este amplasată distal de locul
inserţiei flexorului superficial, în deplasarea falangelor se va bloca:
- extensorul
- flexorul superficial
+ flexorul profund
- ambii flexori
- flexorii şi extensorii
508. În fracturile falangelor proximele a degetelor mîinii va fi o deplasare între fragmente:

- unghiulară, cu unghiul deschis palmar
+ unghiulară, cu unghiul deschis dorsal
- transversală
- rotatorie
- prin ascensiune
509. În fracturile falangelor proximele a degetelor mîinii cu deplasare unghiulară se va bloca mai
frecvent de fragmente:
- tendonul flexorului superficial
- tendonul flexorului profund
+ tendoanele ambelor flexoare
- tendoanele extensoarelor
- tendoanele flexorilor şi extensorilor
510. În fracturile diafizare a oaselor metacarpiene cu deplasare unghiulară se va practica:

- reducerea manuală, aplicarea aparatului gipsat
- reducerea manuală, stabilizarea cu broşe
+ reducerea manuală, stabilizarea cu broşe şi aparat gipsat
+ reducerea deschisă a fragmentelor, stabilizarea cu broşe şi aparat gipsat
- nu se vor practica manipulări
511. Tratamentul fracturelor de humerus:

- aparat gisat de "atîrnare" (Caldwel)
+ aparat gipsat toraco-brahial în fracturi stabile
+ fixarea cu plăci înşurubate
+ fixarea în aparat extern (Ilizarov)
- bandaj moale Desault
512. Care fractură diafizară se numeşte fractură de antebraţ?

- fractura os. radial
- fractura os. ulnar
+ fractura ambelor oase al antebraţului
+ fractura osului ulnar 1/3 distală, os. radial 1/3 proximală
- fractură cominutivă a osuluiu radial 1/3 medie
513. Asistenţa medicală urgentă în fracturile oaselor antebraţului:

+ blocajul interfragmentar
- bandaj elastic
+ imobilizare cu atelă tabelară
+ atelă gipsată
- atîrnare pe eşafă
514. Luxaţia traumatică a şoldului apare mai des la vârsta:

- Sugar
- 1-5 ani
- 6-15 ani
+ 20-45 ani
- 50-60 ani
515. Poziţia de flexie moderată, abducţie şi rotaţie externă a membrului pelvin indică existenţa
unei:
- fracturi de col femural
- fractură de diafiză femurală
- fractură transtrohanteriană
- fractură condili femurali
+ luxaţie de şold varietate pubiană
516. Pentru luxaţia traumatică a antebraţului sunt caracteristice următoarele semne:

+ Limitarea bruscă a mişcărilor
- Mărirea volumului de mişcări
+ Hiposensibilitate în membru
- Hipersensibilitate în membru
- Hipertermia membrului
517. Dispariţia triunghiului Hunter-Nelaton este caracteristică pentru:

+ Luxaţia antebraţului
- Luxaţia braţului
- Luxaţia femurului
- Luxaţia gambei
- Luxaţia semilunarului
518. Reducerea luxaţiei braţului se face prin următoarele procedee

+ Hipocrat
+ Mothes
- Hugston
- „Crenguţă verde"
- Iumaşev
519. Cunoaştem următoarele luxaţii de cap femural:

+ Anterioare
+ Posterioare
+ Centrale
- Periferice
- Discentralizate
520. Complicaţiile posibile în luxaţia traumatică a gambei:

+ Ruperea m. quadriceps
+ Leziunea a. poplitea
- Leziunea n. femural
- Leziunea tendonului ahilian
+ Leziunea n. fibular
521. Imobilizarea luxaţiei reduse a humerusului se face:

- 1 zi
- 3 zile
- o săptămână
- 2 săptămâni
+ 3 săptămâni
522. Pentru luxaţia traumatică a extremităţii acromiale a claviculei sunt caracteristice următoarele
semne:
+ „Treaptă de scară"
+ „Clapa de pian"
- „Mâna de justiţie"
- „Sertarul anterior"
- „Semnul baionetei"
523. Pentru luxaţia traumatică a umărului sunt caracteristice următoarele semne:
+ „Umăr în abducţie"
- „Clapa de pian"
+ „Umăr în epolet"
- „Sertarul anterior"
- „Semnul baionetei"
524. În luxaţiile pubiană şi obturatorie capul osului femural se deplasează:

- Lateral
- Medial
- Posterior
+ Anterior
- Median
525. În luxaţia iliacă şi ischi adică capul osului femural se deplasează:

- Lateral
- Medial
+ Posterior
- Anterior
- Median
526. Metoda de reducere în luxaţiile anterioară a femurului:

- Djanelidze
+ Coher
- Stamatin
- Mothes
- Braun
527. Care este denumirea corectă şi sinonimele perioadei - I a "Carş-Sindromului"?

+ perioada insuficienţei acute cardiovasculare
- perioada precoce a "Craş-Sindromului"
- perioada acută
- perioada compresiei tisulare
528. Factorii principali dominanţi în perioada I a "Craş-Sindromului":

+ hipovolemia
- hipernatriemia
+ hipercaliemia
+ hipotonia
- hiperreflexia
529. Durata primei perioade a "Craş-Sindromului"

- 5-6 ore
- 12-24 ore
+ 24-48 ore
- 48-60 ore
- 3-4 zile
530. Durata perioadei II a "Craş-Sindromului":
- de la a 2 pâna la a 4 zi
+ de la a 3-4 zi pâna la a 8-12 zi
- de la a 3-4 zi pâna la a 13-14 zi
- de la a 2-3 zi pâna la a 21 zi
- de la 1-2 zi pâna la a 24-25 zi
531. Denumirea corectă a perioadei III a "Craş-Sindromului":

- perioada consecinţelor
- perioada tardivă
+ perioada predominaţiei manifestărilor locale a compresiei tisulare
- perioada cronizării proceselor
- nu există
532. Insuficienţa renală-acută în "Craş-Sindrom" este cauzată de:

+ schimbări organice a canaliculelor renale cauzate de spasm vascular de lungă durată
+ hipovolemie
+ blocajul canaliculelor renale cu hemoglobina şi mioglobină sedimentată
- de necroza nefralâ acută
- de hipercalciemie
533. Cele mai efective procedee de detoxicare în "Craş-Sindrom" pot fi:

+ hemodializa prin "riniche artificial"
- administrarea insuficientă a diureticilor
+ hemodializa peritonială
- administrarea în cantităţi mari a soluţiilor detoxicante
- hiperbarooxiterapia
534. Denumiţi factorii etiolagici ai osteoartrozei:

- virusul Epstein-Baar
+ fracturile intraarticulare
+ microtraumatizarea articulaţiilor
+ factorul eriditar
+ contuzia articulaţiei
535. Care sunt semnele caracteristice pentru osteoartroză?

+ durere după sau la efort fizic
- durere nocturnă
- redoare matinală
+ durere în start
- toate sunt caracteristice
536. Numiţi semnele radiologice caracteristice pentru osteoartroză:

- osteoporoză
- chisturi subcondrale
+ osteofitoza
+ discongruenţa suprafeţelor articulare
- anchiloza osoasă
537. Care grupuri de preparate se folosesc în terapia medicamentoasă a osteoartroză:
- antibiotice
- imunosupresori
+ antiinflamatorii nesteroidiene
- sulfanilamide
+ condroprotectori
538. Schimbarea cărui test de laborator va fi caracteristică pentru osteoartroză:

- reacţia Vale-Rouse
- testul latex
- reacţia VSH mărită
- toate sunt prezente
+ nu este caracteristic nici un fel
539. Care afirmaţie nu este corectă?

- Redoare articulară considerăm limitatrea amplitudinei de mişcări într-un plan
+ Redoare articulară considerăm lipsa mişcărilor în articulaţie
+ Redoarea articulară este şi redoare matinală
- Redoarea articulară poate fi şi în mai multe planuri
+ Redoarea articulară se manifestă prin anchiloză fibroasă
540. Care afirmaţie este corectă?

+ Redoare articulară considerăm limitatrea amplitudinei de mişcări într-un plan
+ Anchiloză considerăm lipsa mişcărilor în articulaţie
- Rigiditatea articulară este şi redoare matinală
+ Redoarea articulară poate fi şi în mai multe planuri
- Redoarea articulară se manifestă prin anchiloză osoasă
541. Enumeraţi semnele caracteristice pentru redoare articulară:

+ Limitatrea amplitudinei de mişcări într-un plan
- Lipsa mişcărilor în articulaţie
- Durere în articulaţii dimineaţa
- Volumul mişcărilor în articulaţie nu depăşeşte 5°- 8°
+ Limitarea amplitudinei de mişcări în mai multe planuri
542. Enumeraţi semnele caracteristice pentru rigiditate articulară:

- Limitatrea amplitudinei de mişcări într-un plan
- Lipsa mişcărilor în articulaţie
+ Volumul mişcărilor în articulaţie nu depăşeşte 5°- 8°
- Limitatrea amplitudinei de mişcări în mai multe planuri
543. Enumeraţi semnele caracteristice pentru anchiloză:

- Limitatrea amplitudinei de mişcări într-un plan
+ Lipsa mişcărilor în articulaţie
- Volumul mişcărilor în articulaţie nu depăşeşte 5°- 8°
- Limitatrea amplitudinei de mişcări în mai multe planuri
544. Drept artrodeză conisderăm:
- Debridarea articulaţiei de corpi condromici
- Sinovectomia precoce
+ Formarea anchilozei osoase în poziţie fiziologică
- Reaxarea membrului cu păstrarea volumului de mişcări
- Osteosinteza osului fracturat conform principiilor AO
545. Drept osteotomie considerăm:

- Debridarea articulaţiei de corpi condromici
- Sinovectomia precoce
- Formarea anchilozei osoase în poziţie fiziologică
+ Întreruperea integrităţii osului pentru relaxarea membrului şi păstrarea volumului de mişcări cu
osteosinteză ulterioară
- Osteosinteza osului fracturat conform principiilor AO, ca regulă, se efectuează în stadiile
incipiente de O.A.
546. Enumeraţi factorii etiologici ai artritei reumatoide:

+ Factor ereditar
+ Infectarea cu virus Epstain-Barr
+ Antigenii grupului HLA
- Infecţia streptococică
- Infectarea cu retroviruşi
547. Care sunt articulaţiile cele mai rar afectate în poliartrită reumatoidă:
- Coxofemorale
- Scapulohumerale
+ Acromioclaviculare
- Temporomandibulare
- Intervertebrale C1, C2
548. Testul imun cu latex se foloseşte pentru confirmarea:

+ Factorului reumatoid în sânge
- HLA-B27 în sânge
- Hlamidia trahomatis
- Indicelui VSH în sânge
- L - celulelor
549. Care articulaţii sunt cel mai des afectate în artritei reumatoide:
- Coxofemorale
+ Articulaţiile mici ale mâinilor
- Articulaţia cotului
- Articulaţiile intervertebrale
- Articulaţiile sacroiliace
550. Notaţi semnele clinice şi radiologice caracteristice pentru artritei reumatoide:

+ Redoare matinală
+ Sinovită
- Ostescleroză
+ Osteoporoză
- Osteonecroză
551. Denumiţi indicaţiile pentru sinovectomia genunchiului:

- Proces în remisie
- Sinovită exudativă acută
+ Sinovită proliferativă, care nu se cupează conservator 4-6 luni
- Anchiloză fibroasă
- Anchiloză osoasă
552. Operaţia de elecţie în caz de picior reumatoid manifestat prin degete II-V în ciocan cu
subluxaţie în articulaţiile MTF:
- Sinovectomia articulaţiilor metacarpo-falagiene
- Artrodeza articulaţiilor metacarpo-falagiene II-V
- Artrodeza articulaţiei metacarpo-falagian I
+ Rezecţia de aliniere a articulaţiilor metacarpofalangiene II-V
- Amputaţia degetului II în caz de Hallux valgus pronunţat
553. Indicaţi grupele de preparate folosite în tratamentul medicamentos al artritei reumatoide:

- Antibiotice
+ Citostatici
+ Antiinflamatorii nesteroidiene
+ Corticosteroizi
- Inhibitorii enzimelor de conversie
554. Care afirmaţie va fi corectă:

+ AR face parte din grupa colagenozelor
+ AR este o maladie cronică la baza căruia sunt reacţii imunopatologice
- AR este o maladie infecţioasă
+ AR se întâlneşte mai des la femei
- AR se întâlneşte mai des la bărbaţii tineri
555. Sacroileita este caracteristică următorilor maladii autoimune:

- Artrita reumatoidă
+ Spondiloartrita anchilozantă
+ Artrita psoriazică
- Lupus eritematozus
- Boala artrozică
556. Monoartrita manifestată prin sinovită cronică, proliferativă, dar fără schimbări în testele
imune la un copil de 11 ani este caracteristică pentru:
- Artrita reumatoidă juvenilă
- Spondiloartrita anchilozantă juvenilă
+ Artrita cronică juvenilă
- Lupus eritematozus
- Gonartroză
557. Invazia căror germeni microbiani poate servi ca factor etiologic a sindromului Reiter?
+ Shigella
+ Salmonella
- Streptococus ß-hemoliticum
- Trihomonas vaginalis
+ Hlamydia trahomatis
558. Care afirmaţie este corectă?

- Osteoartrita face parte din grupul maladiilor autoimune
+ Artrita reumatoidă face parte din grupul maladiilor autoimune
- Procesul artrozic, ca regulă, aduce la formarea anchilozei osoase
+ În AR se formează anchiloze
- Noţiunea de „Reumatism" şi „Artrită reumatoidă" sunt sinonime
559. Formele generale de manifestare a infecţiei purulente:

- abcese
+ sepsis
- flegmon
+ febra toxico-rezorbtivă
- panariciu
560. Principiile de bază ale profilaxiei infecţiei purulente:

+ întreţinerea într-o maximă curăţenie a staţionarilor
+ sanarea periodică a personalului medical
+ izolarea strictă a bolnavilor cu plăgi purulente
+ profilaxia medicamentoasă
- vaccinarea
561. Agenţii patogeni ai infecţiei anaerobe clostridiene:

- streptococii
+ clostridiile
- stafilococii
- peptococii
- bacteroidele
562. Agenţii patogeni ai infecţiei anaerobe neclostridiene.

- stafilococii anaerobi
+ peptococii
- streptococii
- peptostreptococii
+ bacteroidele
563. Într-o spondilodiscită bacilară în evoluţie, perioada de imobilizare şi tratament cu

tuberculostatice este de:
- 1 săptămână
- 2 săptămâni
- 2-3 luni
- 3-4 ani
+ 4-5 ani
564. Tratamentul chirurgical indicat într-o spondilodiscită bacilară specifică:

- În toate cazurile de la început
- În toate cazurile - după o pregătire cu tuberculostatice
+ În cazurile complicate (leziuni distructive cu cifoză locală, parapareze, abcese)
- În zonele cu localizare dorsală pentru a preveni cifoza
- Nu este indicat în spondilita tuberculoasă
565. Cea mai răspândită formă de tuberculoză este:

- renală
- dermală
+ pulmonară
- osteoarticulară
- tendinoasă
566. Unele din principalele particularităţi în patogenia tuberculozei osteoarticulare sunt:

- cefalee
+ dereglări distrofice ale microcirculaţiei
- temperatura corpului ridicată la 40 grade
+ osteoporoza
+ atrofia musculară
567. În tuberculoza osteoarticulară distingem următoarele faze a procesului patologic (după

P.Cornev1961):
- subartritică (subspondilitică)
+ artritică (spondilitică)
+ preartritică (prespondilitică)
- supraartritică (supraspondilitică)
+ postartritică (postspondilitică)
568. Din punct de vedere clinic distingem următoarele faze de desfăşurare a tuberculozei
osteoarticulare:
- de calmare
+ de desfăşurare
+ de debut
- de proieminare
+ de ameliorare
569. Răspândirea procesului specific osteoarticular în ţesuturile moi duce la formarea:

+ abceselor reci
+ fistulelor
- cavernelor
- destrucţiilor la distanţă
- osteomelitelor
570. Diagnosticul de diferenciere a tuberculozei osteoarticulare trebuie de efectuat cu următoarele

maladii:
+ forme atipice şi şterse de osteomielită
+ tumori primare şi metastaze canceroase
+ artroze deformante
- diabet zaharat
+ artrite reumatice
571. Tratamentul medicamentos al tuberculozei osteoarticulare include
- penicilină
+ streptomicină
+ etambutol
+ rifampicină
+ izoniazid
572. Tratamentul chirurgical în tbc OA se efectuează cu scop de:

+ diagnosticare
+ drenarea abceselor reci
- drenarea fără sanarea focarului de bază
+ evacuarea focarului tuberculos
+ restabilirea după posibilităţi a formei anatomice a segmentului sau stabilizarea acestuia
573. Indicați formele de osteită tuberculoasă osteoarticulară după localizarea focarului primar:
+ focar metafizar central
- focar diafizar
+ focar epifizar
- focar central
+ focar epifizar subcondral
574. Diagnosticul de diferenciere a gonitei tuberculoase se efectuează cu următoarele maladii:

+ poliartrita reumatică
+ hemartroza traumatică
+ abcesul Brodi
+ maladia Osgut-Şlatter
- artroza deformantă
575. Care este agentul patogen ce provoacă tuberculoza:

- stafilococus aureus
- eşerihia coli
+ clebsiela
- bacilul Koch
- pseudomonas
576. Rolul de bază în patogeneza tuberculozei osteoarticulară îi revine:

- osteitei terţiale
- osteitei secundare
+ osteitei primare
- osteitei unilaterale
- osteitei bilaterale
577. Semnul Trendelenburg din luxaţia congenitală a şoldului se datoreşte:

- Scurtării membrului pelvin
+ Insuficienţei fişierului mijlociu
- Spasticităţii membrului pelvin
- Insuficienţei psoasiliacului
- Înclinare anterioară a bazinului
578. Evoluţia maladiei Legg-Calve-Perthes între debut şi vindecare se întinde pe o perioadă de:
- 6 săptămâni
- 6 luni
- 1 an
+ 3-4 ani
- 10 ani
579. Tratamentul chirurgical este indicat în scolioze:

- Gr. I la vârsta de 6-8 ani
+ Gr. III-IV la vârsta de 30-45 ani
+ Gr. II-IV la vârsta de 10-19 ani
- În scolioze idiopatice-indiferent de grad şi vârstă
- În scolioze neurogene cu gr. deformaţiei I-II
580. Tratamentul scoliozelor de gr. III prevede:

- Aplicarea pătucurilor gipsate
+ Spondilodeza posterioară cu grefe osoase
+ Rahisinteza posterioară cu construcţii metalice
+ Gimnastică medicală, masaj, regim ortopedic
+ Terapie manuală cu scop de corecţie a deformaţiei scoliotice
581. Tratamentul chirurgical nu este indicat în scolioze:

+ Gr. I la vârsta de 6-8 ani
- Gr. III-IV la vârsta de 30-45 ani
- Gr. II-IV la vârsta de 10-19 ani
+ În scolioze idiopatice de gradul I-II
+ În scolioze neurogene cu gr. diformaţiei I-II
582. Într-o chifoză Scheuermann modificările vertebrale structurale cuprind:

- Hemivertebra cuneiformă prin agenezie
- Agenezia discală cu sinostoza vertebrală anterioară
- Concrescenţa vertebrală
- Deformare scoliotică
+ Vertebre cuneiforme cu platouri neregulate şi hernii intra-spongioase şmorl
583. În leziunile ligamentului transvers al atlantului capul se subluxează:

- Lateral
- Posterior
+ Anterior
- Posterio-lateral
- Cranial
584. Denumiţi formaţiunile anatomice ale bazinului:

- osul femural
+ osul iliac
+ osul ischion
- capul femurului
+ osul pubian
585. Fractura dublă a arcului anterior ale bazinului poate sa producă:
+ disfuncţie pubiană
- luxaţia şoldului
- leziunea articulaţiei sacro-iliace
+ leziuni urinare
- fractura colului femural
586. Tratamentul terapeutic este indicat:

+ fracturilor celor patru piloni anteriori ai bazinului
+ disfuncţiei pubiene sub 3 cm
- disfuncţiei pubiene peste 3 cm
+ fracturii osului ischion
- fracturi-luxaţii a coccisului
587. Incidenţa maximă a leziunii de menisc intern se situează în decada de:

- Sub 10 ani
- 10-20 ani
+ 20-30 ani
- 50-60 ani
- peste 70 ani
588. Indicaţi semnele caracteristice luxaţiei iliace (posterioare înalte) a femurului:

+ scurtarea membrului;
- rotaţia externă a femurului;
+ rotaţie internă a femurului;
- abducţia femurului;
+ adducţia femurului.
589. Indicaţi semnele caracteristice luxaţiei ischiadice (posterioare joase) a femurului:

+ scurtarea membrului;
- alungirea membrului;
+ rotaţie internă a femurului;
- rotaţie externă a femurului;
+ adducţia femurului.
590. Indicaţi semnele caracteristice luxaţiei (anterioare înalte) pubiene a femurului:

+ rotaţie externă a femurului;
- rotaţie internă a femurului;
+ abducţia femurului;
- adducţia femurului;
+ scurtarea membrului.
591. Indicaţi semnele caracteristice luxaţiei (anterioare joase) obturatorii a femurului:

+ femurul în flexie;
- femurul în extensie;
+ femurul în abducţie;
- femurul în adducţie;
+ alungirea membrului.
592. Capul femurului este vascularizat de:
+ sistemul vascular retinacular (sinovial) al art. coxofemurale;
- vasele periostale femurale;
+ sistemul vascular endostal al femurului;
- vasele perforante ale coapsei;
+ vasele ligamentului rotund al capului femural
593. Fracturile izolate ale capului femural se întîlnesc:

- mai frecvent ca fracturile colului femural;
+ mai rar ca fracturile colului femural;
- mai frecvent ca fracturile trohanteriene;
+ mai rar ca fracturile trohanteriene;
- nu se întîlnesc.
594. Pentru fractura de col femural termenul mediu de consolidare la maturi este:
- 2 luni;
- 3 luni;
- 4 luni;
- 5 luni;
+ 6 luni.
595. Extremitatea proximală a femurului cuprinde:

- treimea superioară a diafizei;
+ trohanterul mic;
+ trohanterul mare;
+ colul femural;
+ capul femural.
596. Fracturile colului femural se întîlnesc mai frecvent la:

- copii;
- adolescenţi;
- adulţi;
+ persoane cu vîrstă înaintată;
- toate grupele în egală masură.
597. Fracturile colului femural sunt tratate:

+ chirurgical;
- ortopedic (fără operaţie);
- chirurgical doar ca excepţie;
+ ortopedic doar ca excepţie;
- nu se tratează.
598. Alegeţi corect cuvintele care se întîlnesc la fracturile colului şi capului femural:
+ intraarticulare;
- extraarticulare;
+ mediale;
- laterale;
- distale.
599. Alegeţi corect semnele caracteristice pentru fractura de col femural:
- rotaţie internă a piciorului;
+ rotaţie externă a piciorului;
- diformitate marcantă în crosă a coapsei;
+ imposibilitatea de aşi tîrî piciorul pe planul patului;
- echimoze subcutane extinse pe coapsă.
600. Alegem corect strictul necesar pentru acordarea primului ajutor unui accidentat cu fractura
deschisă a femurului la locul traumatismului:
- perfuzoare şi soluţii pentru infuzii intravenoase in cantităţi mari;
+ garou;
- seringi şi anestetici pentru efectuarea anesteziei locoregionale;
+ material pentru pansament;
+ atele pentru imobilizare.
601. Fracturile regiunii trohanteriene se consolidează în c-ca:

- 1 lună;
+ 3 luni;
- 5 luni;
- 7 luni;
- 9 luni.
602. Pentru fractura colului femural folosim clasificarea:

- Stimson;
+ AO;
- Evans;
+ Garden;
- Nu există o clasificare.
603. Pentru fracturile trohanteriene folosim clasificarea:

- Stimson;
- Capandji;
+ Evans;
- Garden;
- Nu există o clasificare.
604. Fracturile de rotulă pot fi:

+ Cominutive
- Spinoide
+ Transversale
+ Polare
+ Verticale
605. Din punct de vedere anatomopatologic, fracturile platourilor tibiale pot fi:
- "În lemn verde"
+ Prin separare
+ Prin înfundare
- Prin smulgere
- Toate enumerate mai sus
606. Semnele de certitudine a fracturii diafizei tibiale sunt:

+ Crepitaţie osoasă
+ Mişcări patologice ale fragmentelor
+ Întreruperea continuităţii tibiei
- Dereglarea funcţiei gambei
+ Diformitate cu angulaţie, rotaţie sau scurbare
607. Pentru obiectivizarea diastazisului tibio-peronier distal, este obligatorie radiografia

articulaţiei gleznei:
- În incidenţă anteroposterioară
- În profil
- Cu rotaţie externă la 20°
- Cu rotaţie externă la 45°
+ Cu rotaţie internă la 20°
608. Unghiul Böhler este folosit pentru aprecierea:

- Gradului de tasare a corpurilor vertebrelor lombare
- Gradului de tasare a corpurilor vertebrelor toracale
+ Gradului de înfundare a fracturilor de calcaneu
- Aprecierea valorii diformităţii scoliotice
- Unghiului de înclinaţie a capului şi colului în raport cu diafiza femurală
609. Enumeraţi semnele veridice a fracturilor de calcaneu:

+ Micşorarea distanţei de la vârful moleolelor până la podea
+ Lăţirea regiunii calcaneene
+ Dispariţia boltei plantare
- Echimoze
+ Ştergerea reliefului maleolar
610. Complicaţii imediate a fracturilor maleolare pot fi:

- Consolidări vicioase
+ Leziuni vasculonervoase
+ Deschiderea focarului de fractură
+ Ireductibilitatea fracturii
- Sindrom algoneurodistrofic
611. Mijloace de osteosinteză în fractura patelei:

+ Broşe cu hoban din fir metalic
- Placă metalică
- Fixator extern cu broşe
+ Şuruburi pentru os spongios
- Tijă centromedulară
612. Clasificarea fracturilor condililor femurali

+ Sagitale
+ Bicondiliene
- În flexie
+ Coronale
+ Combinate
613. Valoarea normală a unghiului Böhler este:

- 15°
+ 35°
- 0°
- 90°
- -15°
614. Numiți factorii etiologici ai osteoartroze:

- Virusul Epshtein - Baar
+ Fracturi intraarticulare
+ Microtraume articulare
+ Predispunerea eriditară
+ Contuzii articulare
615. Numiți semnele clinice ale osteoartizei:

+ Dureri articulare la mișcări articulare
- Dureri nocturne
- Ridori matinale
+ Dureri de start
- Toate răspunsurile corecte
616. Numiți semnele R-logice de bază al artrozelor:

- Osteoporoza
+ Chisturi subhondrale
+ Osteofitoz
+ Dereglarea congruității suprafeței articulare
- Anchiloză osoasă
617. Numiți intervențiile chirurgicale de bază în osteoartroză:

+ Osteotomii
+ Sinovectomii
+ Debredement articular
- Eczarticulare
- Amputare
618. Care articulații mai frecvent sunt afectate în artrita reumatoidă?

- Coxofemurală
+ Articulațiile mici ale mâinii
+ Genunchiului
- Articulațiile intervertebrale
- Articulația ilio-sacrală
619. Indicați ce os se luxează în leziunile Galeazzi?

- clavicula extremitatea sternală
- clavicula extremitate acromială
- humeral
- capul osului radial
+ capul osului ulnar
620. Ce preparate medicale se indică în tratamentul artrozei deformante

- Antibiotici
- Imunomodulatori
+ Preparate antiinflamatorii nesteroidiene
- Sulfanilamide
+ Hondroprotectori
621. Luxație numim:

- Proces inflamator al capsulei articulare
+ Deplasarea permanente a unei suprafețe articulare față de alta
- Fracturi intraarticulare cu deplasarea fragmentelor
- Proces specific inflamator al articulației
- Degradarea cartilagiului articular
622. In definiția de luxație recidivantă se include

- Contuzii articulare repetate
- Procese inflamatorii articulare repetate
- Luxație în două și mai multe articulații
+ Luxație repetată în aceiaș articulației timp de un an calendaristic
- Luxația la pacinet sub acțiunea la mai mulți factori
623. Principiile be bază în tratamentul luxațiilor posttraumatice sunt:

- Osteosinteza cu aparate tijate
+ Reducerea luxației sub anestezie adecvată
+ Imobilizarea după reducere
- Administrarea antibioticelor
- Kinetoterapia din primele zile
624. Numim luxație proaspătă în termen de până la...:
- Până la 1 oră
- Până la 12 ore
- Pânî la 24 ore
- Până la 48 ore
+ Până la 72 ore
625. Luxații pot fi:

+ Recente
- Amânate
+ Postrecente
- Secundare
+ Recidivante
626. Luxația posterioară de antebraț se caracterizează prin:
+ Limitarea esențială a mișcărilor

- Mărirea volumului mișcărilor
- Antebrațul în extenzie
+ Antebrațul în semiflexie
- Hiperemia tegumentelor local
627. Dereglările laturilor triunghiului Hunter – Nelaton are loc în luxațiile de:
+ Antebraț
- Braț
- Femur
- Gambă
- Claviculă
628. În reducerea luxației de humerus se utilizează metodele:
+ Hipocrat
+ Mothes
- Hughston
- «crenguță verde»
- Iumașev
629. Numiți tipurile luxațiilor de femur:

+ Anterioare
+ Posterioare
+ Centrale
- Periferice
- Intermediare
630. În luxațiile de gambă pot surveni următoarele complicații:

- Leziunea m. cvadriceps
+ Leziunea a. poplitea
- Leziunea n. femuralis
- Leziunea tendonului ahile
+ Leziunea nervului peroneu comun
631. Durata imobilizării după reducerea de humerus este de:

- Până la1 zi
- Până la3 zile
- Până la1 săptămână
- Până la 2 săptămâni
+ Până la 3 săptămâni
632. Luxații pot fi:

- Contagioase
+ Congenitale
+ Traumatice
- Oncologice
- Metabolice
633. Pentru luxația extremității acromiale de claviculă e caracteristic:
+ Proemenmarea cu fenomenul «scăriței»
+ «clapei de pian»
- «mâinii de jurist»
- «sertărașului anterior»
- «sertărașului posterior»
634. Membrul luxat poate fi:

+ Mai scurt
- Hipermobil
+ Cu rezistență elastică la mișcări pasive
- Hipomobil
- Funcțional
635. Numiț semnele caracteristice pentru luxația de humerus:

- Proemenmarea cu fenomenul «scăriței»
- «clapei de pian»
+ Deformitatea în «epolet»
- «Sertărașul anterior»
- «Sertărașul posterior»
636. Semnul pozitiv Ortolani ne comunică prezența la nounăscut a patologiei ?

+ Displazia coxofemurală
+ Luxația congeniutală de femur
- Instabilitatea în articulația coxofemurală
- Coxa valga
- Coxa vara
637. Care scheme de citire a R-gramelor în displazia coxofemurală sunt mai frecvent utilizate?
- Ombredan
- Putti
+ Hilgenruner
- Reinberg
- Rădulescu
638. Ce semne R-logice sunt caracteristice pentru displazia de șold ?

- Deformitatea capului femural
+ Lateralizarea femuruluiu
+ Mărirea unghiului acetabular
- Micșorarea unghiului acetabular
+ Întârzierea apariției nucleelor de osificare
639. Indicați semnele caracteristice pentru luxația congenitală de femur...
- Abducție totală în articulația coxofemurală

+ Limitarea abducției în articulația coxofemurală
+ Plicilor cutanate partea medială a coapse asimetrice
- Plicile cutanate partea medială a coapsei simetrice
+ Rotația externă exagerată
640. La ce vrstă se începe tratamentu luxației congenitale de femur?
+ Imediat la diagnosticare
- După dispariția hipertonusului muscular fiziologic
- De la vârsta de 1 lună
- De la vârsta de 3 luni
- De la vârsta de 6 luni .
641. La cine mai frecvent apare torticolisul muscular congenital

+ La copii născuți prematur
- La copii născuți în termen fiziologic
+ La copii născuți în prezentare pelvină
- La copii născuți în prezentare cefalică
+ La copii cu traumatuzarea mușchiului sterno-cleido-mastoid
642. La ce vârsă se începe tratamentul torticolisului muscular congenital?
+ Imediat la diagnosticarea patologiei

- După dispariția tonusului fiziologic
- De la vârsta de 1 lună
643. De la ce vârsta apar semnele vizibile a torticolisului muscular congenital ?

- Primele 7 - 10 zile după naștere
+ La a 2 – 3 săptămână
- De la 1 lună
- De la 3 luni
- Imediat la naștere.
644. Indicații metodele cele mai frecvent utilizate în tratamentul luxația congenitală de femur .
+ Masaj a mușchilor fesieri și ai coapse
+ Kinetoterape
+ Abducția membrului pelvin cu diferite dispozitive
- Adducția membrului pelvin cu diferite dispozitive
- Rotația internă cu diferite dispozitive
645. Indicați metoda cea mai folosită în tratamentul luxației congenitale de femur la copiii cu
vârsta de 1 – 2 ani
- Reducerea unimomentală a luxației de femur și aplicarea aparatului ghipsat
+ Tracție continuă cu scop de reducere traptată a luxației de femur
- Reducere deschisă a luxației de femur
- Reducerea treptată a luxație de femur și aplicarea aparatului ghipsat după Zelenin
- Reducerea treptată a luxației de femur și aplicarea dispozitivului de abducere a femurului
646. Până la ce vârstă este indicat tratament ortopedic al luxației congenitale de femur ?
- Până la 6 ani
- Până la 1 an
+ Până la 2 ani
- Până la 3 ani
- Până la 4 ani
647. Indicații cauzele de bază în etiologia piciorului strâmb congenital .

- Traumatismul în timpul gravidității
- Traumatismul în timpul nașterii
+ Displazia aparatului capsulo-ligamentar
- Infecția virală în timpul gravidității
- Infecția bacteriană ăn timpul gravidității.
648. În termenul fracturilor închise este inclus:
- Dereglarea vascularizării sectorale a osului

+ Întreruperea integrității totale a osului
+ Întreruperea parțială a osului
- Dreglări metabolice a osului
- Dereglarea lungimei osului (scurtarea)
649. Fractură patologică poate fi :

- A osului sănătos
+ În tomorile osoase
- De la suprasolicitare
+ Pe fon de osteomielită
- A osului care a mai fost fracturat anterior
650. Indicații mecanismele de producere a fracturilor:

- Consecutivi
+ Direct
- Treptat
+ Indirect
- La distanță
651. În dependență de planul fracturii și numărul de fragmente fracturile pot fi :

+ Simple cu două fragmente
- Oblice cu 3 – 4 fragmente
+ Cominutive cu multe fragmente
- Transversale cu un fragment
- Spiraloide cu 4-5 fragmente
652. Indicați caracteristicele fracturi cu două fragmente după planul fracturii :
+ Transversale
+ Oblice
- Tasate
+ Spiraloide
- cu deplasarea fragmentelor
653. Fracturile cu mai multe fragmente poate fi :

- Mai multor oase
+ În tip de "aripa de fluture"
+ Tip cu două sau trei focare
+ Cominutivă
- Cu amputarea segmentului
654. Osul tubular lung este alcătuit din :

- o epifiză, o diafiză, o metafiză
- o epifiză, două diafize, e metafiză
- două epifize, două diafize, două metafize
+ două epifize, două metafize, o diafiză
- două epifize, o metafiză, o diafiză
655. După clasificarea AО fiecare os tubular condiționat este împărțit în:

+ două metafize și o diafiză
- o diafiză, о metafiză, o epifiză
- în treimea proximală, treimea medie, treimea distală
- două metafize, două epifize, o diafiză
- în un segment integru
656. După clasificarea AO fracturile se împart în:

+ grupe
+ tipuri
- forme
+ subgrupe
- clase
657. După clasificarea AO osul tubular lung condiționat se divizează în:

- 2 segmente
+ 3 segmente
- 4 segmente
- 5 segmente
- nu se divizează
658. După AO fiecare segment al osului tubular lung poate include fracturi în număr de:
- 9 fracturi
- 18 fracturi
- 24 fracturi
+ 27 fracturi
- 34 fracturi
659. Numiți semnele probabile în clinica fracturelor:

+ dureri
- crepitația osoasă
+ edem a țesuturilor moi
+ eximoză
+ dereglarea funcției
660. Semnele de certitudine în clinica fracturilor:

+ mișcări patologice
+ crepitație osoasă
+ deformitatea segmentului
- dureri
+ date R-logice
661. Procesul de consolidare morfologic decurge după :

- 2 faze
- 3 faze
- 4 faze
+ 5 faze
- 6 faze
662. Primul ajutor medical în fracturi include :

+ Evacuarea bolnavului
+ Administrarea analgeticilor
+ Imobilizarea de transport
- După indicații urgente repoziția fragmentelor la locul accidentului
- Primul ajutor medical nu este obligatoriu
663. Osteosinteza internă poate fi:

- Fixatorul Ilizarov
+ Centromedulară
+ Periostală
+ Corticală
- Aparat ghipsat
664. Indicaț sinonimele Crush - syndrom:

- syndrom necrotic
+ syndrom Bywaters
- contuzia traumatică a țesuturilor moi
+ Toxicoză traumatică
+ syndromul de compresie îndelungată
665. Indicați factorii care influențează la evoluția Crush - syndromului:

+ durata de compresie
+ anatomia regiunii comprimate a membrului
+ temperatura mediului ambiant
+ poziția membrului comprimat
- nic un factor din cei enumerați
666. Numiți factorii de bază în patogeneza Crush - syndrom:

+ factorul neuro-reflector
+ disproteinemia
+ toxicoza traumatică
+ plasmoreia
- voma
667. Indicați factorii de intoxicare care influențează în prima perioadă a Crush-syndromului:

- uremia
+ metaboliți biologic activi din țesuturile strivite
+ hipercalciemia, hiperfosfatemia
+ produsele de necroză din țesuturile strivite
- hipervolemia
668. Numiți prima perioadă a Crush-syndromului :

+ perioada dereglărilor hemodinamice acute
+ Perioada precoce a Crush - syndromului
- Perioada acută
- Perioada de compresie a țesuturilor
- toate denumirile sunt corecte
669. Indicați factorii de bază a primei perioade a Crush-syndromului :

+ hipovolemia
- hipernatriemia
- hipocaliemia
+ hipotonia
- hiperreflexia
670. Indicați durata primei perioade a Crush - syndromului:

- 5-6 ore
- 12-24 ore
+ 24-48 ore
- 48-60 ore
- 3-4 zile
671. Numiți corect sinonimele perioadei a doua a Crush - syndromului:

+ perioada intermediară
- perioada de necroză a țesuturilor strivite
+ perioada insuficienței renale acute
- perioada de decompensare a circulației sanguine în membrul strivit
- toate denumirile sunt corecte
672. Indicați durata perioadei a doua a Crush - syndromului:

- de la 2 până la 4 zi
+ de la a 3-4 zi până la a 8-12 zi
- de la a 3-4 zi până la a 13-14 zi
- de la a 2-3 zi până la a 21 zi
- din ziua 1-2 până la a 24-25 zi
673. Indicați gradele de gravitate a Crush-syndromului:

- ușor, grav
- ușor, mediu, grav
+ ușor, mediu, grav, foarte grav
- nu este așa clasificare
- gravă, foarte gravă
674. Indicați perioada a treia a Crush - syndromului:

- perioada consecințelor
+ perioada de restabilire
- perioada de manifestare a schimbărilor locale
- perioada procesului cronic
- nu este așa perioadă
675. Indicați durata perioadei a treia a Crush - syndromului

- din a 2 până la a 4 zi
- din a 3-4 zi până la a 8-12 zi
+ de la a 13 zi până la a 4 sâpâtâmână
- de la a 2-3 zi până la a 21 zi
- din 1-2 zi până la a 24-25 zi
676. Când începe tabloul clinic al syndromului de strivire

- din momentul strivirii membrului
- numai în perioada compresiei membrului
+ după eliberarea membrului
- perioada strivirei și după eliberarea membrului
- peste 4 ore după eliberarea membrului
677. Syndromul de strivire survine numai după expoziția timp de :

- 20 minute
- o oră
- până la 2 ore
+ mai mult de 2 ore
+ 6 ore
678. Ce elemente sunt obligatoriu în asistența primară în syndromul de strivire:

+ pansament compresiv, imobilizare, punga cu gheață, analgetice
- aplicarea garoului, imobilizare, punga cu gheață
- punga cu gheață, analgetice
- evacuarea de urgență fără asistență medicală
679. Ce preparate cupează hipercaliemia în sindromul de strivire

- cardiotonice
+ preparatele de calciu
- preparate de natriu
- diuretice
- terapia cu vitamine
680. Ce intervenții chirurgicale sunt indicate în syndromul de strivire

- intervenții chirurgical nu sunt indicate
+ incizii de lampasuri
+ amputarea membrului neviabil strivit
- șuntarea vaselor sanguine a membrului strivit
- trombectomia vasului sanguin la membrul strivit
681. Indicați măsurele de urgență în sindromul de strivire

+ infuzii de preparate antișoc
+ profilaxia și terapia medicamentoasă a hipercaliemiei
+ hipotermia locală și imobilizarea membrului
- efetuare intervențiilor chirurgicale în sindromul de strivire
- amputarea membrului strivit
682. Indicaț cauza de bază a insuficienței renale acute

+ schimbări locale în canaliculele renale cauzată de spasmul îndelungat al vaselor
+ hipovolemia
+ blocada canaliculelor de mioglobină
- nefronecroză acută
+ hipercaliemie
683. Numiți măsurile cele mai efective de detoxicare în sindromul de strivire

+ hemodializa cu rinichi artificial
- administrarea diureticelor
+ hemodializa peritonială
+ administrarea soluțiilor de detoxicare în volum
- hiperbarooxiterapia
684. Consecințele ortopedice la membre în poliomeilite:
+ pareze și paralizii flasce
- pareze și paralizii spastice
- contracturi flexorii în articulații
+ contracturi extensorii în articulații
685. Dereglările apartului locomotor în consecințele poliomielitei:

- hipertrofia musculară
+ pareze și paralizii flasce
+ deformații a coloanei vertebrale și de bazin
- contracturi flexorii a articulațiilor
- pareze și paralizii spastice în membre
686. Profilaxia precoce a contracturilor în articulații la pacienții poliomielitici:

- intervenții chirurgicale
+ imobilizări a membrelor în poziții fiziologice
+ terapie medicamentoasă
+ electrostimulare selectivă neuro-musculară
- rentghenoterapie
687. Elementul de bază ortopedic în tratamentul contracturilor articulare în poliomielită include?
+ redresarea etapizată a membrelor
+ terapia medicamentoasă
+ proceduri fizioterapeutice și electrofiziologice
- rentgenoterapia
688. Intervențiile chirurgicale ortopedice practicate la pacienții cu consecințele poliomielitei:
- operații microchirurgicale
- endoprotezări articulare
+ operații reconstructive capsulo-ligamentare
+ operații reconstructive și de corecție la oase și articulații
- spondilodeze
689. Maladia Littlea , stadia I-II , tabloul clinic:
+ paraplegie inferioară spastică

+ contracturi flexorii și adductorii a membrelor
- luxații patologice în articulația coxofemurală
- contracturi extensorii în articulațiiразгибательные контрактуры в суставах
- paraplegie inferioară flască
690. Metodele de profilaxie a contracturilor articulare în paralizia spatică infantilă :
+ tratament ortopedic cu aplicarea aparatelor de fixare în poziție fiziologică
+ terapie medicamentoasă
+ electrostimularea neuro-musculară selectivă
- rentgenoterapia
691. Tratamentul ortopedo – chirurgical în paraliziile spastice infantile :
+ intervenții chirugicale la aparatul capsulo-ligamentar, la oase și articulații

- operații microchirurgicale
- operații alloplastice
- intervenții chirugicale la creer
+ intervenții chirurgicale la nervii periferici
692. Maladia Littlea, gr III clinic se caractirizează prin :
+ tetraplegie spastictică cu dereglări psihomotorii

+ contracturi neuro-musculare în articulațiile membrelor
+ fracturi patologice
- paraplegii flasce a membrelor inferioare
- paraplegii flasce a memebrelor superioare
693. Luxațiile patologice de gambă sau femur în consecințele poliomielitei necesită tratament :
- ortopedic
+ chirurgical
- medicamentos
- radioterapeutic
- balniologic
694. De ce fracturile ”în lemn verde” este caracteristică numai la copii
- acest tip de fractură servine la acțiunea agentului mecanic de intensitate mai mică
- țesutul osos la copii este mai fragil
+ periostul este mai gros ți rezistent la copii
- aparatul ligamentar la copii este mai elastic
- copii reacționează la traumatisme mai adecvat
695. Indicați particularitățile țesutului osos la copii

+ conține mai mult lichid ca la maturi
+ conține mai puține substanțe менеralе
+ mai bine vascularizat, canalele Havers ocupă o mare parte a osului
- conține mai mult lichid ca la maturi
- conține mai multe substanțe minerale
696. Fracturile prin zona de creștere la copii o numim ?
- fractură metafizară
+ fractură epifizară
+ osteoepifizioliză
- epifiziolozis
- fractură intraarticulară
697. Fracturile la copii consolidează în comparație cu fracturile la maturi :

- în aceiaș termeni
- în termeni mai mari
+ în termeni mai mici
+ mai rapid
- după tipul "în lemn verde"
698. Pseudoartroza este numită dacă consolidarea nu a survenit în termeni :

- un termen mediu de consolidare a fracturei date
+ doi termeni de consolidare a fracturei date
- trei termeni de consolidare a fracturei date
- patru termeni de consolidare a fracturei date
- pseudoartroza nu depinde de termenii de consolidare
699. În dependență de schimbările clinico-morfo-rentgenologice tipurile de pseudoartroze pot fi :
- o consolidare incompletă
+ hipertrofică
+ atrofică
+ flotantă (сu defect osos)
- pseudoartroze nu sunt
700. Contracturile posttraumatice se caracterizează prin:

- limitarea puterei musculare
+ limitarea mișcărilor în articulație
- prezența a crepitațiilor în articulație
- blocada articulației
- dereglări senzitive a segmentului dat
701. În dependență de substratul morfologic contracturile pot fi :

+ dismogene
+ miogene
+ artrogene
- isterice
- lipsa schimbărilor morfologice
702. Anchiloza articulară poate fi :

+ osos
+ fibroasă
- congenital
- muscular
- incompletă
703. În consolidare incorectă are loc când :

+ dezaxarea axei osului consolidat
+ deplasarea fragmentelor cu dereglarea congruității articulare
- lipsa mișcărilor în articulațiile complexe
- dureri de fantom în segmentul distal de fractură
- limfostază în segmentul distal de fractură
704. După factorul etiologic osteomielita poate fi :

+ posttraumatică
- răspândit
+ hematogen
- cicatricial
+ postoperator
705. Evoliția osteomielitei poate fi :

+ cronică
- pseudocronică
+ acută
- însănătoțoșire completă
+ cu acutizare
706. Pentru sanarea focarului osteomielitic se vor efectua:

+ fistulectomii
+ fistulsechestrectomii
- puncția cavității sechestrale
+ plombarea musculară a cavităților osteitice
- anchetarea pacientului minuțioasă
707. Indicați patologiile care sunt clasificate ca ”ostetă cronică primară” :

- Maladia Padjet
+ Osteomielit Tare
- osteoid-osteoma
+ absces Broddi
- Maladia Osgood – Schlatter
708. Indicați leziunile vertebrale instabile ?

+ fracturi explozive a corpului vertebral cu leziunea arcului vertebral
- fractură tasată gr.I de vertebră fără leziunea arcului vertebral
- fractura procesului spinos și transversal al veretebrelor
- leziunea discului intervertebral fără leziuni osoase vertebrale
+ fractură tasată de gr. III a corpului vertebral cu leziunea discului intervertebral
709. Care este factorul de bază a leziunilor medulare în leziunile instabile vertebrale?
+ compresia medulară de fragmentul osos deplasat
- spsmul muscular în zona segmentului lizat
- leziunile nervilor simpatici
- compresia radiculilor nervoase de blocul funcțional
+ dereglările hemodinamice în segmentul medular regional
710. Indicați semnul de bază rentgenologic de tasare a corpului vertebral :

+ deformitatea în clin a corpului vertebral
- dereglarea structurii coloanei vertebrale
- distrugerea plicii obturatorii a corpului vertebral
- deplasarea anterioară a corpului vertebral
- luxația corpului vertebral
711. Principiile de bază de tratament a fracturilor instabile a coloanei vertebrale:

+ înlăturarea deformității vertebrale care apasă medula spinală cu stabilizarea segmentului lizat
- stabilizarea segmentului
- înlăturarea unimomentală a compresiei
- fixarea de descărcare cu corset
- reducerea prin terapie manuală
712. Indicați leziunile stabile a coloanei vertebrale :
+ fracturi tasate a corpului veretebral gr. I fără leziunea arcului vertebral

- fractura tasata a corpului veretebral cu leziunea arcului vertebral
+ fracturi a apofizei spinoase și apofizelor transversale
+ leziunea discului intervertebral fără leziuni osoase
- fracturi-luxații vertebrale
713. Indicați gradul de alunecare a corpului vertebral în spondilolisteza de gradul II

- nu se determină alunecarea
- alunecarea de până la 25%
+ alunecarea de 25-50%
- alunecarea de 50-75%
714. Indicați tabloul clinic în leziunile medulare complete ?
- parestezie inferior de nivelul leziunii cu dereglări vasculare

- scăderea tonusului muscular cu atonia periodică intestinală
- deces din cauza stopului cardiac
+ paralizie centrală distal de nivelul leziunii, dereglări senzitive
- parapareză inferioară cu dereglarea funcției organelor pelviene
715. Indicați tratamentul funcțional în fracturile tasate stabile de corpi vertebrali?
- tracție continuă cu ansa Glisson

- travție continuă de bazin
+ formarea unui "carcas muscular" prin indicarea masajului și kinetoterapiei din primele zile
- aplicarea corsetului de stabilizare
- tratament chirurgical
716. În ce termeni optimale după traumatism la pacienții cu fracturi compresive a veretbrelor se

efectuază reducerea unimomentală ?
- în prima zi după taumă

- peste 2 săptămâni după traumă
- peste 4 săptămâni după traumă
+ peste 4-5 zile după traumă
- imediat la internare
717. Indicați gradul de alunecare a corpului vertebral în spondilolisteza de gradul IV

718. Luxația transligamentară a atlantului este cauzat de:

- fractura procesului odontoid a С2
- fractura luxația "călăului" С2
+ leziunea ligamentului transversal al atlantului
- leziunea ligamentului nuchal
- leziunea ligamentului longitudional anterior
719. În ce leziuni vertebrale tratamentul în corset ghipsat este indicat ?
+ fracturi stabile vertebrale

+ fracturi tasate vertebrale gr I-II, stabile
- fracturi luxații a vertebrelor toracale
- fracturi tasate instabile a corpurilor vertebrali gr II-III
- contuzii a regiunii lombare
720. Indicați cauzele spondilolistezei postrtraumatică С2 :
+ leziunea arcului vertebrei С2

+ leziunea discului intervertebral С2 - C 3
- leziunea corpului vertebral -С3
- fractură de atlant
- fractura procesului odontoid С2
721. Indicați maladiile în care este ridicat indicele proteinelor serului sangvin:
- osteoporoza senilă
- fracturi vertebrale în consolidare vicioasă
- maladia Peddjet
+ maladia mielomică
- în metastazarea tumorilor maligne
-
722. Indicați gradul de alunecare a corpului vertebral în spondilolisteza de gradul III
723. Ce microbi mai frecvent duc la contaminarea fracturilor deschise:

+ stafilococi
- clostridii
+ streptococi
+ pseudomonus
- peptococi
724. Acțiunile patologice a microorganismelor sunt cauzate de:

- activitate vitală
+ virulență
+ invaziune
- agresivitate
+ toxicitate
725. Indicați semnele locale în procesele inflamatorii:

+ dolor
+ tumor
+ rubbor
+ dereglarea funcției
- toate răspunsurile nu sunt corecte
726. Formele proceselor inflamatorii locale :

+ absces
- sepsis
+ flegmon
- febra toxico-rezorbtivă
+ furuncul
727. Formele generale a proceselor inflamatorii:

- аabsces
+ sepsis
- flegmon
+ febră toxico-rezorbtivă
- furuncul
728. Principiile de bază de profilaxie a proceselor inflamatorii:

+ menținerea în curățenie a staționarului
+ sanarea permanentă a personalului medical
+ izolarea strictă a pacienților cu procese inflamatorii
+ profilaxia medicamentoasă
- vaccinarea
729. Mai frecvent infecția anaerobă este cauzată de:

- streptococi
+ clostridii
- stafilococi
- peptococi
- bacteroizi
730. Local infecția anaerobă se caracterizează prin:

- dermatit
+ celulită
- eczemă
+ miozită necrotizantă
- tromboflebită
731. Indicați formele infecției anaerobe:

+ fulger
+ rapid progresivă
- moderată
- înceată
+ latentă
732. După semnele locale formele infecția anaerobă poate fi:

+ cu producere de gaz, găzoasă
+ edem local progresiv, edematiens
+ forma mixtă
- formă multilaterală
- formă unilaterală
733. După adâncimea procesului infecția anerobă se împarte în:

+ suprafasciale
+ subfasciale
- submusculare
- supraosoase
- intraarticulare
734. Ce intervenții chirurgicale sunt indicate în infecția anaerobă clostridiană:

- incizii dermale
+ incizii adînci longitudionale a țesuturilor infectate
+ amputări și exarticulări
+ sanarea focarului
- intervenții chirurgicale nu sunt indicate
735. Indicați inciziile în infecția anerobă clostridiană:

- dermale
- subcutanate
+ fasciale și musculare
- transversale
+ longitudionale
736. Indicații microbii infecției anaerobe neclostridiene:

- stafilococ anaerob
+ peptococ
- streptococ
- peptostreptococ
+ bacteroizi
737. Indicați caracteristicele de bază a microbului ce provoacă tetanosul:

+ mobil
- formeză gaz
+ anaerob
+ formează spori
- provoacă edem
738. Indicați semnele de bază a tetanosului:

- cefalee
- slăbiciuni generale
+ trizm
+ rigiditate a mușchilor occipitali
+ disfagie
739. Indicați durata perioadei de incubație a tetanosului:

- până la o săptămână
- până la 2 săptămâni
+ 2-3 săptămâni
- o lună
- până la 2 luni
740. Indicați formele clinice ale tetanosului:

+ usoară
- moderată
+ gravitate medie
+ gravă
+ foarte gravă
741. Cum efectuăm profilaxia tetanosului:

- nu efectuăm
+ imunizarea activă
+ imunizarea activă și pasivă
+ imunizarea pasivă
- antibioticoterapia
742. Fractura poste fi numită deschisă în caz de:

- plagă a segmentului fracturat
+ focarul fracturei comunică prin rană cu mediul ambiant
+ în plagă sunt vizibile fragmentele osoase
- plagă în regiunea articulară în fracturi diafizare
- plagă în regiunea altui segment ca cel fracturat
743. Numim o fractură primar deschisă în caz :
- defect tegumentar în regiunea fracturii mai mare de 5 cm

- fragmentele osoase fracturate cu defecte imense de țesuturi moi
+ fractura deschisă este provocată de acelaș factor mecanic
- fractura este deschisă de fragmentul osos deplasat
- fractură cominutivă
744. Numim fractura descisă secundară în caz de:
- defect tegumentar în regiunea fracturii mai mare de 5 cm

- fragmentele osoase fracturate cu defecte imense de țesuturi moi
- fractura deschisă este provocată de acelaș factor mecanic
+ fractura este deschisă de fragmentul osos deplasat
- fractură prin armă de foc
745. Fractură proaspătă deschisă în care au nimerit microorganisme se numesc:

- contaminate
+ microbo contaminată
- purulentă
- în faza acută a osteitei
- flegmon infectat
746. Enumerați caracteristicele de bază a fracturei deschise:

+ fractura mai frecvent se complică cu proces purulent
+ dereglări de microcirculație locale mai pronunțate ca în cele închise
- fracturi mai ușoare ca cele închise
- fractura consolidează în aceiași termeni ca cele închise
- fracturile deschise nu au particularități față de cele închise
747. În ce caz numim fractură primar deschisă?

- prima fractură din viața pacientului
- fractura diafizară de femur și prezența plăgii la gambă
+ fractura și plaga sun cauzate de acelaș factor mecanic
- fractură gravă cominutivă
- fractura la persoanele ce suferă de diabet
748. În ce caz numim o fractură deschisă secundar:

- când focarul fracturei se deschide în timpul intervenției chirurgicale
+ fractura se deschide de fragmentele deplasate
- focarul se deschide pentru înlăturarea fixatoarelor interne
- dechiderea pentru restabilirea vaselor sanguine traumatizate
- deschise de gloantele armei de foc
749. Durata consolidării în fracturile descgise este mai mare ca în fracturile închise:
- 1 lună
+ de 1,5 ori
- de 2 ori
- de 2,5 ori
- de 3 ori
750. Fractura proaspăt deschisă de la început este considerată ca:
- infectată
+ microbo contaminată
- purulentă
- contaminată cu părticele de pământ
- necrotizată
751. Indicați criteriile de baza în clasificarea fracturilor deschise după Gustillo-Andersen :
- nivelul fracturii pentru fiecare segment

- gradul cominuției în fracturile deschise
+ gradul leziunilor țesuturilor moi în zona fracturii deschise
+ implicarea în traumă și a vaselor sangvine magistrale
- gradul contaminării microbiene a fracturii deschise
752. În clasificarea fracturilor deschise după Gustillo-Andersen deosebim tipuri în număr de :

- 2
+ 3
- 4
- 5
- 6
753. Tipul III de fracturi deschise după Gustillo-Andersen include subtipuri:
+ A
+ B
+ C
- D
- E
754. Pentru fracturile deschise de tipul II după Gustillio-Andersen mărimea plăgii sete de :
- până la 1 см
+ mai mult de 1 см
- de până la 5 см
- mai mult de 7 см
- mărimea plăgii nu are nici un rol
755. În ce tip de fracturi deschise după clasificarea Gustillio-Andersen este inclusă leziunea
vaselor sanguine magistrale:
- I
- II
- III A
- III B
+ III C
756. În clasificarea Muller a fracturilor deschise secundar sunt incluse în tipul :
+ I
- II
- III
- IV
- V
757. Indicați caracteristicele fracturii deschise de tipul III după Muller :
- plagă contuzionată de până la 2 см

- plaga până la 5 см cu mărginile contuzionate
+ plaga mai mare de 5 см cu mărginile parțial devitalizate
- plaga mai mare de 10 см cu mărginile parțial devitalizate
- plagă imensă cu defect tegumentar primar
758. Primul ajutor medical în fractura deschisă include :
- anestezia locului fracturii

+ hemostaza provizorie
+ pansament aseptic
+ imobilizarea de transport
+ administrarea antibioticelor de spectru larg
759. Tuberculoza osteoarticulară este cauzată de :
- bacteroizi
+ micobacterium tuberculosis (tip uman)
- micobacterium africanum (tip intermediar)
- micobacterium bovis (tip bovin)
- entrococi
760. Indicați cele mai răspândite forme de tuberculoză :
- renală
- dermală
+ pulmonară
- osteo-articulară
- tendinoasă
761. Focare de distrucție în tuberculoză poate fi ca:
+ spondilita
+ artrita
- trohantereita
- miozita
- nevrita
762. Patogeneza dezvoltării formei osteoarticulare a tuberculozei se caracterizeză prin :
- cefalee
+ schimbări distrofice de mirocirculație sangvină
- febră de până la 400
+ osteporoză
+ atrofie musculară
763. În tuberculoza osteoarticulară (după П.Корневу, 1961) deosebim următoarele faze de

evoluție a procesului patologic :
- podartritică
+ artritică
+ preartritică
- supraartritică
+ postartritică
764. Indicați perioadele clinice de evoluție a tuberculozei osteoarticulare:
- perioada de progres a maladiei

+ perioada de reparație sau involuție
+ perioada de debut
- perioada acută
+ perioada de stare
765. Calea de răspândire a procesului specific în țesuturile moi duce la formarea:
+ abcesului rece
+ fistulei
- cavității cavernoase
- leziunii la distanță
- osteomielite
766. În abcesul rece se depistează:
+ țesutul granular
+ puroi
+ mase necrotizate
+ mase cazeinice
- țesutul muscular
767. Semnele de bază în diagnosticarea precoce a tuberculozei osteoarticulare sunt:
+ schimbări a pielei
+ deformități a scheletuluim osos
+ dereglarea ținutei
- schimbări psihice
768. Ce probe sunt indicate pentru diagnosticarea tuberculozei osteoarticulare:
- Kornev (1961)
- Alexandrov (1964)
+ Pirche (1907)
+ Mantu (1910)
- Belendir (1962)
769. Indicați semnele rentgenologice în diagnosticarea tuberculozei osteoarticulare:
+ osteoporoză
- polichistoz
+ mărginile focarului sclerozate, conturile delimitate
+ sechestre
+ sectoare de calcificate
770. Diagnosticul diferenciat în tuberculoza osteoarticulară e necesar de efectuat cu:

+ formele atipice de osteomielită
+ tumori primare sau metastatice
+ artroza deformantă
- diabetul zaharat
+ artrita reumatoidă
771. Indicați metodele de tratament a tuberculozei osteoarticulare:

+ medicamentoasă
+ ortopedică
+ chirurgicală
+ balneo-sanatorial
- fizio-terapeutic
772. Tumorile osoase mai frecvent se întâlnesc la vârsta de:
- 50-60 ani
- 70-80 ani
- 1-10 ani
+ 11-20 ani
+ 21-40 ani
773. Cele mai utilizate clasificări a tumorilor osoase sunt:

+ Vinogradovа
- Lihtenshtein
- Volcov
- Lagunov
- Shaiovici
774. Indicați cele mai informative și accesibile metode de diagnostic a tumorilor osoase:
- rezonanța magnito-nucleară
+ biopsia
+ rentgenografia de bază în două incidențe
+ examenul clinic
775. Tumorile maligne osoase mai frecvent dau metastaze în:
+ pulmoni
- creer
- ficat
- rinichi
+ coloana vertebrală
776. Indicați semnele precoce în tumorile benigne osoase:

- dureri permanente acute
+ discomfort local
- edem local
+ dureri nocturne
777. Semnele precoce ale tumorilor maligne sunt:
+ dureri acute locale, prioritar nocturne

- fracturi patologice
- anemia
- inapetență
+ discomfort local
778. În ce termen după debut tumorii maligne, focarul poate fi depistat rentgenologic ?
- imediat
+ peste 2 luni
779. Metodele cele mai informative în tumorile maligne până la apariția semnele rentgenologice
sunt:
- analizele clinice a sângelui
- biopsia
+ termografia
+ investigații radionucleidice
780. Osteoma este produs din țesut:
+ osos
- cartilaginos
- vascular
- nervos
- adipos
781. Hondrom este produs din țesut:
- osos
+ cartilaginos
- vascular
- nervos
- adipos
782. Osteosarcoma este produsă din țesut:
+ osos
- cartilaginos
- vascular
- nervos
- adipos
783. Indicați tumorile osoase benigne:
+ osteoma, osteoid-osteoma
- expostoza osteocartilaginoasă, chist solitar osos
- osteosarcoma, hondrosarcoma
- hondroma, mezenhimoma
- histioțitoz
784. Indicați tumorile maligne osoase:
- osteoma, osteoid-osteoma
- expostoza osteocartilaginoasă, chist solitar osos
+ osteosarcoma, hondrosarcoma
- hondroma, mezenhimoma
- histioțitoz
785. Hondrosarcoma este produs din țesut:
- osos
+ cartilaginos
- vascular
- nervos
- adipos
786. Indicați procesele patologice comune, caracteristice pentru șocul traumatic și șocului de altă
etiologie:
+ dereglări de metabolizm și de microcirculație în țesuturi
+ decompensarea funcției organelor vitale
- pierderea cunoștinței
- agravarea progresivă a pacientului în dinamică
- transpirație rece
787. Indicați factorii etiologici de bază a șocului traumatic:

- hipotermia
+ hemoragia
+ insuficiența respiratorie acută
+ factorul neuroreflectoric
+ intoxicarea microbiană endogenă
788. Hipovolemie în șocul traumatic este cauzat de:

- centralizarea circulației
+ hemoragii în focarele fracturii
+ deponerea generalizată a sângelui
+ extravazarea plasmei din patul vascular
- poliurie
789. Indicați fazele șocului traumatic:

- faza inițială
+ faza erectilă
+ faza torpidă
- faza tardivă
790. Indicați semnele caracteristice pentru faza erectilă a șocului traumatic:
+ conștiența păstrată și excitare motoră, verbală

- apatia, indiferența, adinamia
+ TA în normă sau ridicată
+ hiperreflexia, hipertonus muscular
- TA scăzută
791. Ce leziuni asociate pot fi la pacientul cu leziunea aparatului locomotor, în șoc în prima fază,
inconștient cu bradicardie și hipotonie de durată:
- cu leziunen organeelor cavității abdominale
+ cu leziuni cranio-cerebrale
- cu leziunile organelor cutiei toracice
- cu leziunea organelor mediastinale
- cu maladia actinică
792. Indicați câte grade are primei faze a șocului traumatic:
- una
- două
- trei
- patru
+ nu are grade
793. Indicați câte grade are faza a doua a șocului traumatic:
- una
- două
+ trei
- patru
- nu are grade
794. Care sunt indicii hemodinamici în șocul traumatic de gradul I:

- TA scăzută până la 110, tahicardie până la 100 bătăi pe1 min
+ TA scâzută până la 100, tahicardie până la 100 bătăi pe 1 min
- hipotonie sistolică până la 70 мм Hg., tahicardie 100-120 bâtâi/min
- hipotonie sistolică 50-70 мм Hg., tahicardie mai mult de 130 bătăi/min
- TА și pulsul nu sunt modificate
795. Indicați valorile gradientului recto-dermal în șocul traumatic gradul I

- 2
- 3-4
- 5
+ 5-7
- nu este schimbat
796. Care sunt indicii hemodinamici în șocul traumatic gr. II

- T/А până la 110 мм Hg., tahicardia până la 100 bătăi/ min.
+ T/А până la 100-70 мм Hg., tahicardia până la 100-130 bătăi/ min.
- T/А nu se determină la periferie, pulsul nu se determină
797. Indicați cazurile care se referă la traumatism izolat:

+ contuzia țesuturilor moi a unui segment
+ leziunea unei unități anatomo-funcționale a aparatului locomotor
+ leziunea unui organ din limita unei cavități
- fracturi ale unui membru inferior
- leziuni ale torecelui și cavității abdominale
798. Aparatul locomotor constă din unități anatomo-funcționale în număr de:
- 20
- 25
- 28
+ 30
- 32
799. Politraumatism sunt numite leziunile
+ leziunea a două organe și mai multe dintr-o cavitate

+ leziunea a două și mai multor organe din două și mai multor cavități
+ leziunea unui organ dintr-o cavitate și leziunea unei unități anatomo-funcționale
- fractura ambelor oase a unei gambe
- fractura și fractura luxație articulației pumnului
800. Leziunea asociată include:

- leziunea a două organe dintr-o cavitate
+ leziunea a două organe din două cavități
+ leziunea organelor din trei cavități
- leziunea a două unități anatomo-funcționale a aparatului locomotor
+ leziunea unei unități anatomo-funcționale și leziunea organelor dintr-o cavitate sau două cavități
801. Indicați cazurile care se referă la politrauma de gradul I (unu) după baluri:
+ 0,5
+ 1
+ 2
+ 2,9
- 3,5
802. Indicați cazurile care se referă la politrauma de gradul II (doi) după baluri:
- 2
+ 3
+ 4
+ 6
+ 6,9
803. Indicați cazurile care se referă la politrauma de gradul III (trei) după baluri:
- 5
- 6
+ 7
+ 10
+ 12
804. Cine din savanții cunoscuți a introdus termenul de "maladia traumatică":
- Н.Пирогов
- Р.Вреден
- К.Давида
+ Р.Кларк
- М.Мюллер
805. În evoluția maladiei traumatice după clasificarea Gh. Nazarenko (1997) sunt:
- 2 perioade
+ 3 perioade
- 4 perioade
- 2 perioade și 2 faze
- nu sunt perioade
806. Perioada acută a maladiei traumatice are o durată de:

- 6-12 ore
- 12-18 ore
- 24 ore
+ 48 ore
- 72 ore
807. În perioada acută a maladiei traumatice sunt:

- 2 faze
+ 3 faze
- 4 faze
- 4-6 faze
- nu sunt faze
808. Care fază a perioadei acute a maladiei traumatice este numită faza de decompensare a
funcției organelor vitale:
+ I
- II
- III
- IV
- nu este așa fază
809. Numiți faza a doua a perioadei acute a maladiei traumatice:

- faza de compensare a funcției organelor vitale
+ faza compensării instabile a funcției organelor vitale
+ faza adaptării instabile a funcției organelor vitale
- faza continuării de decompensare a funcției organelor vitale
810. Durata medie a fazei a două a perioade acute a maladiei traumatice:
- de la 4-6 ore până la 18 ore

+ de la 4-6 ore până la 24 ore
- de la 4-6 ore până șa 36 ore
- de la4-6 ore până la 48 ore
- 3-4 zile
811. Numiți faza a treia a perioadei acute a maladiei traumatice:

- faza de însănătoțire clinică
+ faza de compensare stabilă a funcției organelor vitale
+ faza de adaptare stabilă a funcției organelor vitale
- faza decompensării funcției organelor vitale
- nu este faza a treia
812. Indicați cele mai frecvente fracturi ale extremității proximale ale osului humeral:
+ fractura trohiterului
- fractura colului anatomic
+ fractura colului chirurgical
- fractura capului osului humeral
- fractura prin compresie
813. Indicați semnele de certitudine a fracturei proximale de humerus:

+ deformitatea în varus sau valgus a brațului
+ mișcări patologice
+ crepitație osoasă
- leziunea pachetului neuro-vascular
- echimoză a brațului
814. Indicați metodele contemporane de tratament a fracturilor colului chirurgical al humerusului:

- tracție continuă
- fără imobilizare
+ osteosinteză funcțional-satabilă
- endoprodezarea porțiunie de humerus
- aparat ghipsat toraco-brahial
815. Indicați complicațiile caracteristice pentru fractura diafizară de humerus în treimea distală:
- leziunea nervului median
- compresie pachetului neuro-vascular
+ leziunea nervului radial
- leziunea nervului ulnar
- leziunea mușchiului triceps
816. Indicați cele mai frecvente fracturi supracondiliene de humerus în dependență de vârstă:
- fracturi compresive
+ fracturi extensorii la maturi
+ fracturi flexorii la maturi
+ fracturi flexorii la copii
+ fracturi extensorii la maturi
817. Metodele contemporane utilizate în tratamentul fracturilor diafizare de humerus:
+ imobilizarea în aparat ghipsat în fracturile fără deplasarea fragmentelor

+ repoziția fragmentelor în fracturile stabile și aplicarea aparatului ghipsat la copii
- repoziția fragmentelor și aplicarea aparatului ghipsat în fracturile instabile
+ osteosinteza funcțional-stabilă
- imobilizarea cu pansament elastic și aplicarea pernuței în clin
818. Semnele clinice în fractura extremității proximale a osului radial:

+ dereglarea extensiei antebrațuluiu
+ dereglarea flexiei în articulația cotului
+ dereglarea pronației-supinației
- dereglarea abducției-adducției brațului
- dereglarea flexiei brațului
819. Asistența medicală calificată în fracturile capului și colului osului radial:
+ repoziția închisă a fragmentelor în fractura de tip I-II

+ înlăturarea fragmentelor în fractura de tip III
- imobilizarea în aparatul ghipsat în flexie
- imobilizarea în aparat ghipsat în extensie
+ osteosinteza funcțional stabilă în fracturile de tip I-II
820. Semnele clinice în fractura de olecran:

- dereglarea flexie antebrațului
+ dereglarea extensiei active a antebrațului
- dereglarea flexiei brațului
- dereglarea extensiei brațului
- dreglarea pronației-supinației
821. Metodele de tratament în fracturile de olecran:

- aplicarea aparatului ghipsat în flexie în fracturile fără deplasare
+ aplicarea aparatului ghipsat în extensie în fracturile fără deplasare
+ osteosinteza funcțional-satabilă a fragmentelor
+ osteosinteza cu broșe și hoban
- osteosinteza centromedulară
822. Fracturile diafizare ale ambelor oase antebrațului: tipurile de deplasare clasică:
+ în fracturile de la acelaș nivel – deplasare unghiulară
+ fractură la nivele diferite – deplasare prin rotare
+ deplasare longitudională
- la nivelul fracturii, fragment osos "aripă de fluture"
- fractura diafizară a unui os și luxația capului celuilalt os
823. Principiile de tratament a fracturilor de antebraț:

+ tratamentul în aparatul ghipsat în fracturile fără deplasare
+ osteosinteza funcțional stabilă a fragmentelor
- aparat ghipsa după reducerea ortopedică a fragmentelor
- tratament funcțional fără imobilizare
+ osteosinteza centromedulară și în fixator Ilizarov a fragmentelor
824. Fracturile osului radial în ”loc tipic” cele mai caracteristice deplasări:
+ extensorie
+ flexorie
- laterală
- marginală
- transversală
825. Metodele de tratament a fracturilor extremității distale a osului radial:
+ reducera ortopedică și aplicarea aparatului ghipsat

- reducerea deschisă a fracturilor intraarticulare și osteosinteza cu broșe și aparat ghipsat
+ osteosinteza după Kapandji cu broșe
+ osteosinteza funcțional-stabilă a fragmentelor
- pansament elastic
826. Complicațiile în fracturile extremității distale a osului radial:
- contracturi în articulația cotului

+ sindromul de canal carpian
- leziunea tendoanelor
+ sindromul neuro-distrofic
+ artroza deformantă a articulației pumnului
827. Indicați cele mai frecvente erori in diagnosticarea fracturilor de scafoid a mâinii:
+ Diagnoza de contuzie a articulației pumnului argumentat numai pe radiograma primară

- pacientului s-a aplicat aparat ghipsat și s-a indicat controlul radiologic peste 8-10 zile
+ nu s-a examinat repetat radiologic peste 8-10 zile
+ diagnosticul este argumenta pe semnele clinice ”sărace” fără examen radiologic
- la adresarea la medicul de familie s-a aplicat aparat ghipsat și s-a îndrepta la consultație la medic
specialist – ortoped traumatolog
828. Ce os este afectat în maladia Kienbock:

- capul osului humeral
+ osul semilunar
- osul scafoid
- osul piramidal
- osul metatarsian
829. Ce os este afectat în maladia Calve:

- osul semilunar
- osul scafoid
+ corpul vertebral
- osul metatarsian
830. Ce os este afectat în maladia Leg-Calve-Pertes:

+ capul osului sfemural
- capul osului radial
- capul osului ulnar
- capul osului metatarsian
831. Ce os este afectat în maladia Scheuermann-Mau:
- osul semilunar
+ apofizele vertebrale
- corpul vertebral
- capul osului femural
832. De la ce vârstă se recomandă tratment chirurgical în eșecurile tratamentului ortopedic la

copii cu picior echino-varus congenital strâmb?
- de la o lună
+ de la un an
- de la 3 ani
- de la 5 ani
- de la 6 luni
833. Indicați principiul de bază a tratamentului ortopedic al picior echino-varus congenital strâmb
...
- redresarea și corecția componentelor deformității
- ] tratament în aparat ghipsat, în poziția inițială
+ tratament etapizat în aparat ghipsat, cu redresarea și corecția treptată a componentelor deformității
- tratament etapizat în aparat ghipsat, cu reducerea unimomentală a deformității
- tratament fizioterapeutic etapizat cu redresarea și corecția componentelor deformității
834. Numiți principiile și cerințele la aplicarea aparatelor ghipsate în tratamentul picior echino-
varus congenital strâmb
- aparat în formă de atelă ghipsată
+ aparat ghipsat circular până la 1/3 proximală a coapsei
+ direcția de corecție sub aparat ghipsat liber, ”gol”
+ direcția deformității cu suport dur
+ aplicarea căptușelei din flanea
835. De ce se aplică aparat ghipsat pânăla 1/3 proximală a coapsei în tratamentul picior echino-
varus congenital strâmb?
- pentru curecția echinului
- pentru corecția deformității în varus
- pentru corecția podiplotiei
- pentru corecția deformității în valgus
+ pentru corecția torsiei gambei
836. Numiți indicii formei ușoare a deformității picior echino-varus congenital strâmb...
- mișcările în articulația talocrurală limitate
+ mișcările posibile în articulația talocrurală până la indicii normei
- mișcările imposibile din cauza rigidității
- mișcările limitate într-un singur plan
- mișcările limitate în două planuri
837. Numiți indicii formei medii a deformității picior echino-varus congenital strâmb...
+ mișcările în articulația talocrurală limitate
- mișcările posibile în articulația talocrurală până la indicii normei
- mișcările imposibile din cauza rigidității
838. Numiți indicii formei grave a deformității picior echino-varus congenital strâmb...
- mișcările în articulația talocrurală limitate
- mișcările posibile în articulația talocrurală până la indicii normei
+ mișcările imposibile din cauza rigidității
- corecția piciorului în raport cu gamba imposibilă până la normă (rezistență elastică)
+ corecția piciorului în raport cu gamba posibilă până la normă
- corecția piciorului în raport cu gamba imposibilă (rezistență elastică), poziție vicioasă
- corecția piciorului în raport cu gamba imposibilă până la normă într-un singur plan
- corecția piciorului în raport cu gamba imposibilă până la normă în două planuri
+ corecția piciorului în raport cu gamba imposibilă până la normă (rezistență elastică)
- corecția piciorului în raport cu gamba posibilă până la normă
- corecția piciorului în raport cu gamba imposibilă (rezistență elastică), poziție vicioasă
- corecția piciorului în raport cu gamba imposibilă până la normă (rezistență elastică)
- corecția piciorului în raport cu gamba posibilă până la normă
+ corecția piciorului în raport cu gamba imposibilă (rezistență elastică), poziție vicioasă
- corelația osoasă dereglată, subluxații, luxații și deformități osoase confirmate R-logic
- corelația osoasă dereglată în două planuri confirmată R-logic
- corelația osoasă dereglată, subluxații confirmate R-logic
- corelația soasă dereglată într-un singur plan confirmată R-logic
+ corelația osoasă în normă confirmată R-logic
- corelația osoasă dereglată, subluxații, luxații și deformități osoase confirmate R-logic
+ corelația osoasă dereglată, subluxații confirmate R-logic
- corelația osoasă în normă confirmată R-logic
+ corelația osoasă dereglată, subluxații, luxații și deformități osoase confirmate R-logic
- corelația osoasă dereglată, subluxații confirmate R-logic
- corelația osoasă în normă confirmată R-logic
845. Pe clișeul R-logic de profil în deformitățile piciorului echino-varus congenital strâmb se va

depista :
- nucleul astragalului deplasat medial
- nucleul astragalului deplasat posterior de axa tibiei
+ nucleul astragalului deplasat anterior de axa tibiei
- axa tibiei intersectează nucleul astragalului
+ axa tibiei nu intersectează nucleul astragalului
846. Pe clișeele R-logice antero-posterioare în deformitățilei picior echino-varus congenital

strâmb se va depista:
- mărirea torsiunii pronatorii a piciorului
- micșorarea torsiunei pronatorii a piciorului
- indexul supinator al piciorului nu este schimbat
+ mărirea torsiunei supinatorii a piciorului
- micșorarea torsiunii supinatorii a piciorului

- axa nucleului de osificare a cuboidului față de baza metatarsianului IV-V nu este deplasată
- deplasarea axei nucleului de osificare a cuboidului posterior de baza metatarsianului IV-V
+ deplasarea axei nucleului de osificare a cuboidului lateral de baza metatarsianului IV-V
- deplasarea axei nucleului de osificare a cuboidului medial de baza metatarsianului IV-V
- deplasarea axei nucleului de osificare a cuboidului anterior de baza metatarsianului IV-V

- oasele cuneiforme nu sunt deplasate
- oasele cuneiforme deplasate în abducție
+ oasele cuneiforme deplasate în adducție
+ micșorarea unghiului de adducție antipicior, unghi dintre axa calcaneului și metatarsianului I
- mărirea unghiului de adducție antipicior, unghi dintre axa calcaneului și metatarsianului I
849. Indicați fazele evoluției a deformitățilei picior echino-varus congenital strâmb după L.
Ombredane :
+ faza reductibilității complete
- faza compensată
- faza decompensată
+ faza rigidității relative
- faza rigidității compensate
850. Indicați fazele evoluției a deformitățilei picior echino-varus congenital strâmb după L.
Ombredane :
+ faza reductibilității complete
- faza compensată
+ faza rigidității relative
- faza rigidității compensate
+ faza rigidității absolute
851. Care mușchi gambieri influiențeză la dezvoltarea deformității piciorului echino-varus

congenital strâmb după P. Lombard ?
- hipotonus a flexorilor digitali
+ hipertonus a flexorilor digitali
+ hipertonus triceps sural
- hipotonus triceps sural
- tonusul tricepsului sural nu este schimbat
852. Care mușchi gambieri influiențeză la dezvoltarea deformității piciorului echino-varus

congenital strâmb după P. Lombard ?
- hipotonus a supinatorului piciorului
+ hipertonus a supinatorului piciorului
- hipertonus al pronatorilor (m. peroneu scurt și lung)
+ hipotonus al pronatorilor (m. peroneu scurt și lung)
- tonusul mușchilor pronatori și supinatori nu este schimbat
853. Displazia de șold este o maladie care include ce ... ?
- hipertrofia elementelor articulației coxofemurale

- nedezvorltarea elementelor articulației coxofemurale
+ întârzierea dezvoltării elementelor articulației coxofemurale
- adaptarea corectă a suprafețelor articulare
+ adaptarea incorectă a suprafețelor articulației coxofemurale
854. Care este principiul de bază în tratamentul displaziei coxofemurale pentru rezultat anatomic
și funcțional înalt ?
- de diagnosticat după 3 luni, când putem efectua și citi examenul R-logic

+ de diagnosticat și de trata până copilul va începe să meargă
- de diagnosticat după ce copilul va începe să meargă
- de tratat după ce copilul va începe să meargă
- de tratat după 3 ani
855. Indicați factorii de risc în displazia articulației de șold

- copii născuți mai tărziu după termen
+ copiii născuți prematur
- copii născuți la termen
- termenul nașterii nu are rol important în displazia articulației de șold
+ copiii născuți în prezentare fesieră

- copii născuți mai tărziu după termen
+ prezența altor anomalii de dezvoltare la acest copil
- copiii născuți în prezentare cefalică

+ prezența displaziei articulației de șold la alți membrii ai familiei
- factorul eriditar în displazia de șold nu a fost confirmat de cliniciști
- termenul nașterii nu are rol important în displazia articulației de șold
+ copiii născuți în prezentare fesieră.

+ antecedente familiare, prezența displaziei de șold la alți membri ai familiei
- copii născuți la termen
+ copii cu alte anomalii de dezvoltare a aparatului locomotor
859. Notați în ce maladie este pozitiv semnul de ”încrucișare” Erlaher...

- coxa valga
- coxa vara
- picior echino-varus congenital strâmb
+ luxația congenitală de femur
- displazia membrului toracic
860. Până la ce vârstă este indicat tratament ortopedic al luxației congenitale de femur ?
- Până la 6 ani
- Până la 1 an
+ Până la 2 ani
- Până la 3 ani
- Până la 4 ani
861. Notați în ce patologie la noi născuți poate fi pozitiv semnul Peter Bade, asimetria plicilor
cutanate a coapsei
- coxa vara
- coxa valga
+ displazia articulației coxofemurale
- picior echino-varus congenital strâmb
862. La palparea trohanterului mai sus de linia Roser-Nelaton ce maladii putem suspecta la copil:
- Dereglarea vascularizării sectorale a osului femural

+ osteoepifizioliza capului osului femural
- necroza avasculară a capului osului femural, maladia Legg-Calve-Perthes
- scolioza stadia încipientă
863. Notați indicațiile absolute pentru examenul R-logic articulației coxofemurale la sugari:
- negativ semnul Ortolani
+ pozitiv semnul Ortolani
- pozitiv semnul Zelidovici
+ prezența a două și mai multe semne probabile de displazie coxofemurală
+ anamneza eriditară patologică
864. Notați indicațiile absolute pentru examenul R-logic articulației coxofemurale la sugari:
- negativ semnul Zelidovicii
+ pozitiv semnul Ortolani
- pozitiv semnul Zelidovici
- negativ semnul Ortolani
+ anamneza eriditară patologică
865. Notați principiul de bază în tratamentul luxației congenitale de femur :

+ mișcările în articulația coxofemurală ameliorează trofica țesuturilor moi și osos
- stabilizarea strictă a capului osului femural în cavitatea acetabulară
+ centrarea capului osului femural în cavitatea acetabulară prin abducerea coapsei
- centrarea capului osului femural în cavitatea acetabulară prin adducerea coapsei
- centrarea capului osului femural în cavitatea acetabulară prin flexia coapsei
866. Notați investigațiile instrumentare pentru excluderea luxației congenitale de femur :
+ examenul ultrasonografic
+ examenul R-logic
- angiografia
- doplerografia
- scintigrafia
867. Indicați componentele leziunei Galeazzi :

- fractura osului ulnar
+ fractura osului radial
- fractura osului metacarpian I
+ luxația capului osului ulnar
- luxația capului osului radial

- fractura osului ulnar
+ fractura osului radial
- fractura osului humenral
- fractura falangei proximale a policelui

- luxația osului humeral
- luxația capului osului radial
- luxația osului metacarpian I
+ luxația capului osului ulnar
- luxația falangei medii
870. Indicați componentele leziunei Monteggia-Stănciulescu :

+ fractura osului ulnar
- fractura osului radial
- luxația capului osului ulnar
+ luxația capului osului radial

+ fractura osului ulnar
- fractura osului radial
- fractura osului humeral
- fractura falangei proximale a policelui

- luxația claviculei
- luxația capului osului humeral
- luxația osului metacarpian I
- luxația capului osului ulnar
+ luxația capului osului radial
873. Numiți indicii fracturei Colles de radius:

- deplasarea ulnară a fragmenului distal
+ deplasarea radial a fragmentului distal
+ deformitatea în ”baionetă”
+ deplasarea unghiulară cu unghiul deschis dorsal
- deplasarea unghiulară cu unghiul deschis palmar

- deplasarea ulnară a fragmenului distal
+ deplasarea radial a fragmentului distal
- deplasarea anterioară a fragmentului distal

+ deplasarea radială a fragmenului distal
- deplasarea ulnară a fragmentului distal
- deplasarea anterioară a fragmentului distal
- deplasarea unghiulară cu unghiul deschis ulnar

- deplasarea unghiulară cu unghiul deschis radial
- deplasarea unghiulară cu unghiul deschis ulnar
+ deformitatea în ”baionetă”
877. Indicați complicațiile cele mai frecvente în fracturile de scafoid:

- atrofia musculară
+ degenerarea chistică
+ necroza aseptică a fragmentului proximal
+ pseudoartroza
- fragmentarea osoasă

- necroza aseptic a fragmentului distal
+ necroza aseptică a fragmentului proximal
+ pseudoartroza
- fragmentarea osoasă

- necroza aseptic a fragmentului distal
- hipertrofia fragmentului proximal
+ pseudoartroza
- hipertrofia fragmentului distal
880. Indicați pozițiile de bază de examinare R-logică în leziunile osului scafoid al mâinii:
- antero-laterală
+ antero-posterioară
- antero-medială
+ profil
+ poziția de scris a mâinii, sub 45o
- antero-laterală
- antero-medială
- funcțională în flexie
- antero-laterală
- antero-medială
- funcțională în extensie
- funcțională în supinație
- funcțională în pronație
- funcțională în extensie
884. După amplasarea planului, fracturile osului scafoid al mâinii pot fi:
- fracturi spiraloide
- fracturi longitudionale
+ fracturi oblic verticale
+ fracturi oblic orizontale
- fracturi spiraloide
- fracturi tasate
- fracturi tasate
- fracturi patologice
+ fracturi oblic verticale
- fracturi angrenate
- fracturi tasate
888. Tratamentul ortopedic în fracturile osului scafoid al mâinii include:

- fixarea policelui în adducție
+ aparat ghipsat circular de la nivelul plicii palmare până la 1/3 proximală a antebrațului
- aparat ghipsat circular de la nivelul falangelor medii până la 1/3 proximală a antebrațului
- aparat ghipsat circular de la nivelul falangelor distale până la 1/3 proximală a antebrațului
+ fixarea policelui în abducție

- aparat ghipsat circular de la nivelul falangelor medii până la 1/3 proximală a antebrațului

- aparat ghipsat circular în pronație
- aparat ghipsat circular în supinație
- aparat ghipsat circular până la 1/3 proximală a antebrațului în flexie
- aparat ghipsat circular până la 1/3 proximală a antebrațului în extensie

- aparat ghipsat circular de la nivelul plicii palmare până la 1/3 proximală a brațului
893. Indicați unghiul maximal de înclinare în fracturile de tipul - I după clasificarea biomecanică
Pawels ...
- nu depășește 10o
+ nu depășește 30o
- depășește 30o
- depășește 70o
894. Indicați fracturile ce se referă la fracturile de tipul - I după clasificarea biomecanică Pawels
după gradul de înclinare ...
- depășește 30o
- depășește 70o
895. Indicați unghiul de înclinare în fracturile de tipul - II după clasificarea biomecanică

Pawels ...
- ungiul format între 50o - 70o
+ ungiul format între 30o - 50o
896. Indicați fracturile ce se referă la fracturile de tipul - II după clasificarea biomecanică Pawels
+ formează un unghi de 40o
- formează un unghi de 20o
897. Indicați unghiul de înclinare în fracturile de tipul - III după clasificarea biomecanică
Pawels ...
+ ungiul format între 50o - 70o
898. Indicați fracturile ce se referă la fracturile de tipul - III după clasificarea biomecanică Pawels
899. Indicați fracturile ce se referă la fracturile de tipul - III după clasificarea biomecanică Pawels
900. Indicați fracturile ce se referă la fracturile de tipul - II după clasificarea biomecanică Pawels
901. Indicați fracturile ce se referă la tipul - I după clasificarea clinico-radiografică Garden ...
- fracturi complete fără deplasarea fragmentelor
+ fracturi incomplete
- fracturi complete cu deplasarea fragmentelor parțială, cu angularea traveelor în varus
- fracturi cominutive
- fracturi cu dislocare totală
901. Indicați fracturile ce se referă la tipul - II după clasificarea clinico-radiografică Garden ...
+ fracturi complete fără deplasarea fragmentelor
- fracturi incomplete
902. Indicați fracturile ce se referă la tipul - III după clasificarea clinico-radiografică Garden ...
+ fracturi complete cu deplasarea fragmentelor parțială, cu angularea traveelor în varus
903. Indicați fracturile ce se referă la tipul - VI după clasificarea clinico-radiografică Garden ...
+ fracturi cu dislocare totală
904. Indicați fracturile colului femural după clasificarea anatomo-topografică Delbert ...
+ fracturi bazicervicale
- fracturi extraarticulare
+ fracturi bazale
+ fracturi medio-cervicale
+ fracturi subcapitale
- fracturi pertrohanteriene
+ fracturi bazale
+ fracturi medio-cervicale
- fracturi intertrohanteriene
+ fracturi bazicervicale
+ fracturi bazale
- fracturi cominutive subtrohanteriene
- fracturi subtrohanteriene
908. Indicați complicațiile tardive în fracturile de col femural ...

- calus hipertrofic
+ necroză avasculară a capului
+ pseudoartroză
+ coxartroză
- luxația de cap femural
909. Indicați complicațiile tardive în fracturile de col femural ...

- calus hipertrofic
+ necroză avasculară a capului
- anchiloza coxofemurală
- luxația de cap femural
+ coxartroză
910. Indicați fracturile ce se referă la subtrohanteriene după clasificarea Muller ...

+ transversală
+ oblică cu fragment în aripă de fluture lateral
+ oblic cu fragment în aripă de fluture medial
+ spiraloidă cu fragment în aripă de fluture medial
- fractură angrenată

- transversală angrenată
+ fractură cu cominuție majoră
+ oblic cu fragment în aripă de fluture medial
- fractură cominutivă angrenată

- transversală cominutivă angrenată
+ fractura cu cominuție minoră
+ fractura cu cominuție majoră
- fractură oblică cominutivă angrenată

+ transversală
+ fractura cu cominuție majoră
+ fractura cu cominuție minoră
+ spiraloidă cu fragment în aripă de fluture lateral
- fractură angrenată
914. Indicați fracturile diafizare de femur după aspectul liniei de fractură ?
+ bifocară
+ transversale
+ oblice scurte
+ spiraloide
- angrenate
915. Indicați fracturile diafizare de femur după aspectul liniei de fractură ?
- angrenate
+ transversale
+ oblice lungi
+ etajată
- intraarticulare
916. Indicați mijloacele de osteosinteză în fracturile diafizare de femur :

- lamă - placu diafizară cu unghiul de 150o
+ lamă - placu diafizară cu unghiul de 130o
+ tigă centromedulară blocantă
+ placă metalică cu șuruburi tip AO

- șuruburi spongioase
- șuruburi canulante
+ placă metalică cu stabilitate unghiulară

+ placă metalică cu stabilitate unghiulară
- placă metalică cu stabilizare transpediculară

- lamă - placu cu stabilitate unghiulară
- tigă extramedulară blocantă
+ placă metalică cu șuruburi tip AO
920. Indicați mijloacele de fixare a fragmentelor în fracturile deschise de femur :

- fixator intern tijat cu tije blocante
+ fixator extern mixt (tije – broșe)
+ fixator extern broșat
+ fixator extern tijat
+ fixator extern tijat cu tije filetate

- fixator intern mixt (tije – broșe)
+ fixator extern mixt (tije - broșe)

- fixator intern tijat
- fixator intern mixt (tije blocante)

- fixator intern tijat
- fixator intern tijat cu tije filetate
924. Indicați complicațiile imediate care pot surveni în fracturile diafizare de femur
- consolidare vicioasă
+ embolia grăsoasă
+ complicații vasculo-nervoase
+ șoc traumatic
- escare
+ deschiderea focarului fracturii
+ complicații vasculo-nervoase
+ șoc traumatic
- pseudoartroza
+ interpunerea țesuturilor moi între fragmente
- complicarea cu osteita cronică
+ șoc traumatic
- pseudoartroza
927. Indicați complicațiile locale tardive care pot surveni în fracturile diafizare de femur
+ osteita cronică
- embolia grăsoasă
- complicații vasculo-nervoase
- șoc traumatic
+ pseudoartroza
+ consolidarea vicioasă
+ întârzierea în consolidarea fragmentelor
- șoc traumatic
+ pseudoartroza
- deschiderea focarului fracturii
+ osteita cronică
+ pseudoartroza
+ șoc traumatic
- întârzierea în consolidare
931. Indicați tipurile de deplasare a fragmentului proximal în fractura supracondiliană de femur :

- posterioară
+ anterioară
- medială
+ alunecare distală
- alunecare proximală
932. Indicați tipurile de deplasare a fragmentului proximal în fractura supracondiliană de femur :

+ anterioară
- posterioară
- medială
- alunecare proximală
+ alunecare distală
933. Indicați tipurile de deplasare a fragmentului distal în fractura supracondiliană de femur :

- anterioară
+ posterioară
- medială
+ alunecare proximală
- alunecare distală

- anterioară
+ posterioară
+ rotirea extremității proximale a fragmentului distal posterior (contractarea m. gambieri)
- alunecare distală

- rotirea extremității proximale a fragmentului distal anterior (contractarea m. quadriceps)
+ posterioară
+ rotirea extremității proximale a fragmentului distal posterior (contractarea m. gambieri)
- rotirea extremității proximale a fragmentului distal medial (contractarea m. adductori)
935. Indicați complicațiile locale imediate care pot surveni în fractura supracondiliană de femur :
- pseudoartroza
+ deschidera primară a focarului fracturii
+ leziunea arterei popliteia
- leziunea arterei pudenda
936. Indicați complicațiile locale imediate care pot surveni în fractura supracondiliană de femur :
- pseudoartroza
+ leziunea nervului sciatic popliteu extern
- leziunea nervului pudend
- leziunea nervului femural
937. Indicați complicațiile locale tardive care pot surveni în fractura supracondiliană de femur :
+ pseudoartroza
- deschiderea secundară a focarului fracturii
- leziunea nervului sciatic popliteu extern
+ conolidarea vicioasă
+ osteita cronică
+ pseudoartroza
- osteită cronică
+ consolidare vicioasă
+ ridoare în articulația genunchiului
+ ridoarea combinată în articulația genunchiului
- leziunea nervului sciatic popliteu extern
+ ridoarea extensorică a gambei
940. Indicați formațiunile anatomice care se referă la coloana anterioară după clasificarea
F.Denis, 1983 (trei coloane) în leziunile vertebrale :
+ ligamentul longitudional anterior
- ligamentul longitudional posterior
+ partea anterioară a corpului vertebral
- partea posterioară a corpului vertebral
+ inelul fibros
941. Indicați formațiunile anatomice care se referă la coloana mijlocie după clasificarea F.Denis,
1983 (trei coloane) în leziunile vertebrale :
- ligamentul longitudional anterior
+ ligamentul longitudional posterior
- partea anterioară a corpului vertebral
+ partea posterioară a corpului vertebral
+ inelul fibros
942. Indicați formațiunile anatomice care se referă la coloana posterioară după clasificarea
- ligamentul longitudional anterior
+ complexul ligamentar posterior
+ arcul vertebral
+ procesele articulare vertebrale
- inelul fibros
943. Indicați formațiunile anatomice care se referă la coloana posterioară după clasificarea
+ ligamentul galben
- ligamentul longitudional posterior
+ ligamentul interspinal
- partea posterioară a corpului vertebral
+ ligamentul supraspinal
944. Spondilolisteză este deplasarea corpului sertebral... :

- medial
- lateral
+ antero-posterior
- prin torsiune
- nu este deplasat
945. Indicați leziunile care se referă la leziunile măduvei spinării :

+ sindrom radicular
+ compresie medulară
- torsiune medulară
+ contuzie medulară
+ comoție medulară

+ sindrom radicular
+ hematorrahis
+ hematomielie

- deplasare medulară

+ sindrom radicular
- sindrom de strivire
949. Indicați tipurile de întrerupere morfologică medulară :

+ secțiune axonală
+ secțiune anatomică
- hematogen
- cicatricial
- postoperator
950. Indicați tipurile de întrerupere morfologică medulară :

- secțiune cicatricială
- secțiune postoperatorie
- secțiune hematogenă
+ secțiune anatomică
+ secțiune axonală
951. Indicați cauzele compresiei medulare :

+ edem posttraumatic medular
- torsiunea medulară
+ hematom epidural
+ fragment osos a vertebre
+ hidrom posttraumatic
952. Indicați cauzele compresiei medulare :

+ edem posttraumatic medular
+ fragment vertebral deplasată în subluxțiel
+ fragment vertebral deplasată în luxație
+ fragment al discului intervertebral
953. Indicați tipurile compresiei medulare după timpul apariției în leziunile vertebrale:
- subacută
+ acută
- intermediară
+ precoce
+ tardivă
954. Indicați leziunile traumatice ale coloanei vertebrale care se referă la tipul A după clasificarea
AO :
- fractura cominutivă a coloanei vertebrale și a arcului vertebral și rotație
+ fractură prin tasare a corpului vertebral
- fractură prin tasare a corpului vertebral și a arcului vertebral
+ fractura cominutivă a corpului vertebral
- fractura cominutivă a coloanei vertebrale și a arcului vertebral
955. Indicați leziunile traumatice ale coloanei vertebrale care se referă la tipul B după clasificarea
AO :
- fractura cominutivă a coloanei vertebrale și a arcului vertebral și rotație
- fractură prin tasare a corpului vertebral
+ fractură prin tasare a corpului vertebral și a arcului vertebral
- fractura cominutivă a corpului vertebral
+ fractura cominutivă a coloanei vertebrale și a arcului vertebral
956. Indicați leziunile traumatice ale coloanei vertebrale care se referă la tipul C după clasificarea
AO :
+ fractura cominutivă a coloanei vertebrale și a arcului vertebral și rotație
- fractură prin tasare a corpului vertebral
- fractură prin tasare a corpului vertebral și a arcului vertebral cu rotație
- fractura cominutivă a corpului vertebral
- fractura cominutivă a coloanei vertebrale și a arcului vertebral
957. Indicați dereglările de ținută :

- ținută lombară
- ținută concavă
+ ținută lordotică
d)[ x] ținută scoliotică
+ spate plat

- ținută concavă
- ținută toracală
+ ținută scoliotică
+ spate plat

- ținută lombară
- spate rotund
d)[x] ținută scoliotică
+ spate plat
960. Indicați fracturile care se referă la leziunile condililor femurali :

- fractura transversal a condilului
+ fracture sagitale și coronale a condililor
+ fractura coronală a condilului
+ fractura sagitală a condilului
+ fractura bicondiliană

- fractura transversală a condilului
- fractura tasată a condililor
+ fractura sagitală a condilului
+ fractura bicondiliană

- fractura transversal a condilului
+ fracture sagitale și coronale a condililor
- fractură spiraloidă a condilului
- fractura tasată bicondiliană
963. Indicați mecanismul fracturilor de patelă :

+ direct prin cădere pe genunchi
- direct prin răsucire
+ indirect prin flexie forțată
- indirect prin tasare
- indirect prin răsucire
964. Indicați mecanismul fracturilor de patelă :

+ direct prin cădere pe genunchi
- direct prin răsucire
- indirect prin extenzie forțată
- indirect prin tasare
965. Indicați leziunile rotulei după planul de fractură :

- orizontală
+ verticală
+ cominutivă
+ polară
- tasată
966. Indicați leziunile rotulei după planul de fractură :

- spiraloidă
+ verticală
+ cominutivă
- coranoidă
+ polară
967. Indicați complicațiile care pot surveni în fractura de patelă :

- anchiloză
+ redoare combinată
+ redoare extensorie
+ artroză deformantă
+ osteită
968. Indicați mecanismul de fractură a platoului tibial :

- direct prin zmulgere
+ direct, catatraumatism
+ indirect varus forțat
+ indirect valgus forțat

- indirect prin angrenare
+ indirect varus forțat
+ indirect valgus forțat

+ direct, catatraumatism
- direct prin angrenare
- direct prin alunecare
971. Indicați tipurile de deplasare din punct de vedere anatomopatologic în fracturile platoului
tibial :
- prin alunecare
- prin zmulgere
+ prin tasare
+ prin separare
+ prin înfundare
972. Indicați fracturile care se referă la platoul tibial :

+ fractură înfundată platoului tibial extern
+ fractură bicondiliană în Y
- fractura separată prin alunecare
+ fractură bicondiliană înV
+ fractură bicondiliană în T
973. Indicați fracturile care se referă la platoul tibial :

+ fractură înfundată platoului tibial extern
+ fractură înfundată a platoului tibial intern
- fractura separată prin alungire
+ fractură bicondiliană prin tasare
+ fractură bicondiliană prin separare și înfundare
974. Indicați mijloacele de osteosinteză a fragmentelor în fractura de platou tibial :

- tijă centromedulară blocantă
+ placă în T și șuruburi pentru so spongios
+ placă în T , broșe și șurub spongios
+ placă cu stabilitate unghiulară
+ șuruburi canulate
975. Indicați mijloacele de osteosinteză a fragmentelor în fractura de platou tibial :

- tijă centromedulară blocantă
+ placă în T și șuruburi pentru so spongios
+ placă în T cu stabilitate unghiulară
+ șuruburi canulate
976. Indicați complicațiile imediate a fracturilor de platou tibial :

+ leziuni vasculare
+ leziuni a nervilor periferici
+ leziunea de menisc
- leziunea mușchiului quadriceps
+ leziunea ligamentului încrucișat anterior

- leziune arterei femurale
+ leziune a nervului peroneu comun
- leziunea mușchiului quadriceps

+ leziuni a nervilor periferici
- artroză deformantă
979. Indicați complicațiile tardive a fracturilor de platou tibial :

+ osteită
- leziuni a nervilor periferici
- leziunea de menisc
980. Indicați complicațiile tardive a fracturilor de platou tibial :

+ osteită
+ redoare a artiulației genunchiului
- leziunea de menisc
981. Clasificarea fracturilor diafizare de gambă după aspectul liniei de fractură :

+ bifocară, etajată
+ trifocară, etajată
+ transversală
- tasată
+ oblică

+ etajată bifocară,
+ etajată trifocară
- angrenată
+ spiraloidă
+ oblică

+ etajată bifocară,
+ transversală
- angrenată
+ spiraloidă
+ oblică
984. Indicați metodele de osteosinteză a fragmentelor în fracturile diafizare de tibie:

- broșe și hoban
+ centromedulară cu tijă zăvorâtă
+ placă înșurubată
+ tijă centromedulară și fixator extern
985. Indicați metodele de osteosinteză a fragmentelor în fracturile diafizare de tibie:

- broșe și hoban
+ centromedulară cu tijă zăvorâtă
+ fixator extern broșat
986. Indicați complicațiile imediate în fracturile diafizare de tibie :

+ sindrom de compartiment
- pseudoartroză
+ tromboflebite
+ leziunea nervilor periferici
+ leziuni vasculare
987. Indicați complicațiile imediate în fracturile diafizare de tibie :

+ sindrom de compartiment
- pseudoartroză
+ leziunea nervilor periferici
- osteită cronică
988. Indicați complicațiile tardive în fracturile diafizare de tibie :

- sindrom de compartiment
+ pseudoartroză
- leziunea nervilor periferici
+ osteită cronică
989. Indicați complicațiile tardive în fracturile diafizare de tibie :

- sindrom de compartiment
+ pseudoartroză
+ redoare articulară
+ osteită cronică
990. Indicați ce fracturi se referă la fracturi maleolare de tipul A după Danis Weber?
+ fractura maleolei fibulare distal de sindesmoza tibio-fibulară
- fractura maleolei fibulare proximal de sindesmoza tibio-fibulară
- fractura maleolei fibulare prin sindesmoza tibio-fibulară
- fractura maleolei fibulare proximal de sindesmoza tibio-fibulară și maleola medială
+ fractura maleolei fibulare distal de sindesmoza tibio-fibulară și maleola medială
991. Indicați ce fracturi se referă la fracturi maleolare de tipul B după Danis Weber?
- fractura maleolei fibulare distal de sindesmoza tibio-fibulară
+ fractura maleolei fibulare prin sindesmoza tibio-fibulară
+ fractura maleolei fibulare prin sindesmoza tibio-fibulară și maleola medială
- fractura maleolei fibulare distal de sindesmoza tibio-fibulară și maleola medială
992. Indicați ce fracturi se referă la fracturi maleolare de tipul C după Danis Weber?
+ fractura maleolei fibulare proximal de sindesmoza tibio-fibulară
+ fractura maleolei fibulare proximal de sindesmoza tibio-fibulară și maleola medială
- fractura maleolei fibulare distal de sindesmoza tibio-fibulară și maleola medială
993. Indicați ce fracturi se referă la fracturi maleolare de tipul A după Danis Weber?
+ fractura maleolei fibulare distal de sindesmoza tibio-fibulară
+ fractura maleolei fibulare distal de sindesmoza tibio-fibulară și ligamentul deltoidian
+ fractura maleolei fibulare distal de sindesmoza tibio-fibulară și maleola medială
994. Indicați ce fracturi se referă la fracturi maleolare de tipul B după Danis Weber?
+ fractura maleolei fibulare prin sindesmoza tibio-fibulară
+ fractura maleolei fibulare prin sindesmoza tibio-fibulară și maleola medială
+ fractura maleolei fibulare prin sindesmoza tibio-fibulară și ligamentul deltoidian
995. Indicați ce fracturi se referă la fracturi maleolare de tipul C după Danis Weber?
+ fractura maleolei fibulare proximal de sindesmoza tibio-fibulară
+ fractura maleolei fibulare proximal de sindesmoza tibio-fibulară și maleola medială
+ fractura maleolei fibulare proximal de sindesmoza tibio-fibulară și ligamentul deltoidian
996. Indicați metodele de osteosinteză în fracturile maleolare ?

+ osteosinteza maleolei laterale prin hobanaj
- osteosinteza maleolei laterale cu tijă zăvorâtă
- osteosinteza maleolei mediale cu tija zăvorâtă
+ osteosinteza maleolei mediale cu șirib
+ osteosinteza maleolei laterale cu placă și șuruburi
997. Indicați metodele de osteosinteză în fracturile maleolare ?

+ osteosinteza maleolei laterale prin hobanaj
+ osteosinteza maleolei laterale cu broșe și fir metalic
- osteosinteza maleolei mediale cu tija zăvorâtă
+ osteosinteza maleolei mediale cu șirib
+ osteosinteza maleolei laterale cu placă și șuruburi
998. Indicați fracturile ce se referă la fracturile de astragal ?

+ fracturile capului
- fractura apofizei articulare
+ fracturile colului
+ fracturile corpului
+ fractura procesului posterior
999. Indicați fracturile ce se referă la fracturile de astragal ?

- fracturile procesului spinos al talosului
- fractura apofizei articulare
+ fracturile colului
+ fracturile corpului
+ fractura procesului posterior
1000. Indicați metodele de osteosinteză în fracturile de astragal ?

+ osteosinteza cu șuruburi spongioase
- osteosinteza cu șuruburi corticale
- osteosinteza cu placă și șuruburi
- osteosinteză cu tijă zăvorâtă
+ osteosinteză cu șuruburi și broșe

Teste - 2019

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste - 2019

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1. Selectaţi indicaţiile absolute pentru efectuarea amputării.

+ Dezmembrare totală sau incompletă în diverse traumatizări

2. Selectaţi indicaţiile relative pentru efectuarea amputării

4. Notaţi grupele de preparate folosite în tratamentul medicamentos al artritei reumatoide:

6. Tratamentul funcţional a fracturilor tasate stabile de corp vertebral subîntelege:

7. De care formaţiuni anatomice este asigurată stabilitatea segmentului vertebral:

9. Luxaţia de atlant numită ”transligamentară” se produce în caz de?

10. Ce tratament se recomandă pacienţilor ce suferă de torticolis muscular

11. Leziuni stabile a coloanei vertebrale sunt considerate:

12. Tratamentul scoliozelor de gr. I prevede:

13. Scolioza gr.I (după Cabb-Lippmanu) e caracterizată de un unghi de deformaţie de:

14. Scoliozele neurogene sunt cauzate de:

15. Contraindicaţii a tratamentului chirurgical în scolioze sunt:

16. Radiologic pentru scoliozele gr. II-III sunt caracteristice:

18. Fractura apofizei odontoide C2 corect tratate, evoluează de obicei cu:

19. Care este clasificarea prioritară a tumorilor osoase?

22. Simptoamele clinice timpurii de bază a tumorilor osoase benigne:

23. Simptoamele clinice timpurii de bază a tumorilor osoase maligne:

26. Osteomul produce ţesut

27. Condromul produce ţesut:

29. Condrosarcomul este producător de ţesut:

30. Care-s tumorile osoase benigne?

31. Care-s tumorile osoase maligne?

32. Care-s procesele pseudotumorale osoase?

33. Principiile de tratament ale sarcomului Ewing, raticulosarcomului, mielomului:

34. Principiile de tratament ale tumorilor benigne şi leziunilor pseudotumorale:

38. Boala Leg-Calve-Pertes afectează:

39. Boala Osgood-Schlatter afecteză:

41. Boala Keller II afectează:

42. Boala Keller I afectează:

43. Boala Calve afectează:

44. Ce stă la baza patogeniei osteocondropatiilor?

45. Principiile de tratament ale osteocondropatiilor?

46. Factori care contribue la dezvoltarea osteocondropatiilor:

48. Fracturile de corp vertebral de provenenţă prin mecanism pot fi prin:

49. Coloana vertebrala constă din:

50. Coloana vertebrală formează:

51. Fracturile apofizei odontoide se clasifică după Andersen-D.Alonzo în:

52. Mecanismul fracturilor atlantului de tip Jefferson este, de regulă, prin:

56. Factorii generali ce duc la dezvoltarea focarului septic:

57. Factorii locali ce duc la dezvoltarea focarului septic:

58. Manifestările patologice ale microorganizmelor se prezintă prin:

59. Manifestările locale a infecţiei purulente:

60. Manifestările clinice de ordin general a infecţiei purulente:

62. Clinica locală ale infecţiei purulente:

63. Care sunt microbii aerogeni ce provoacă infecţia purulentă:

64. Fractura proaspăt deschisă se află sub acţiunea microorganismelor de:

65. Formele generale de manifestare a infecţiei purulente:

66. Principiile de bază în profilaxia infecţiei purulente:

67. Agenţii patogeni ai infecţiei putride:

69. După caracterul manifestărilor locale a infecţiei anaerobe deosebim:

70. După profunzimea manifestărilor locale a infecţiei anaerobe deosebim:

71. Infecţia anaerobă a ţesuturilor se exprimă prin:

72. Intervenţiile chirurgicale primare la depistarea infecţiei anaerobe :

73. Varietatea inciziilor la infecţia anaerobă:

74. Indicaţi volumul tratamentului chirurgical în infecţia anaerobă:

76. Tratamentul medicamentos în infecţia anaerobă:

77. Decurgerea clinică a infecţiei anaerobe neclostridiene:

78. Tratamentul de bază în infecţie anaerobă neclostridiană:

79. Agentul patogen al tetanusului:

80. Agentul patogen al tetanusului posedă următoarele calităţi:

81. Care sunt acţiunile patogenetice ale toxinei tetanice:

83. Formele clinice de desfăşurare a tetanusului: