Master Relații
Internaționale în sec
XIX – XXI. Istorie și
diplomație.
Anul II
Noile ordini
internaționale și
organizarea
securității
România și răsăritul Europei după prăbușirea Uniunii Sovietice.
Delimitarea sferelor de influență între marile puteri aliate din urma Acordului de
Procentaj de la Moscova din anul 1944 a reprezentat principalul motor ce avea să prezică linia de
90%. Deși consider atunci doar un aranjament al strategiei de război, acordul dintre cei doi avea
Perioada imediat următoare a fost dominată de cursa înarmărilor dintre cele două blocuri
politice și militare ale Războiului Rece. Disputa dintre Statele Unite ale Americii ce promova
modelul său democratic occidental și Uniunea Sovietică a cărei viziune era total opusă, de
supunere față de aceasta din urmă, avea să marcheze și relațiile Uniunii Sovietice cu România.
România a fost suspusă procesului de sovietizare. Relațiile Româno-Sovietice s-au bazat astfel pe
Astfel, după cel de-al Doilea Război Mondial politica externă a României a fost una
mutuală în anul 1948. De altfel, România nu a fost singurul stat ce a semnat acest tip de tratat,
nu fie parte a vreunei acțiuni sau măsuri îndreptate împotriva celuilalt semnatar. Devenea de
asemenea obligatorie consultarea Uniunii Sovietice în luarea oricărei decizii de politică externă.
Astfel, putem considera că România își impusese prin semnarea acestuia, propria sa
izolare pe plan internațional. Ocupată fiind de Armata Roșie, era practic imposibilă credința în
neamestecului în treburile interne. Bazele acestor Sovrom-uri au fost stabilite în mai 1945, a
Acordului privind livrări reciproce de mărfuri dintre România și Uniunea Republicilor Sovietice
Socialiste.
Așa cum s-a întâmplat pe toată perioada dominației sovietice, și în ceea ce privește
economia națională Moscova avea un cuvânt important de spus. România devine membru
„avantajoase“ privind produsele de bază ale economiilor naționale. În același timp, s-au pus
bazele unei cooperări economice româno-sovietice ce avea la bază formării unor întreprinderi
mixte cu capital sovietic și român, singurele excepții de trecere în proprietatea statului a activelor
străine.
Aceste Sovromuri, cum au fost ele numite, erau conduse în fapt doar de partea sovietică,
aceasta putând exploata resursele de pe teritoriul României. Bazele acestor Sovrom-uri a fost
stabilite în mai 1945, a Acordului privind livrări reciproce de mărfuri dintre România și Uniunea
Republicilor Sovietice Socialiste. Așa cum s-a întâmplat pe toată perioada dominației sovietice, și
în ceea ce privește economia națională Moscova avea un cuvânt important de spus. Un moment
României, statul român devenind singurul stat membru al Tratatului de la Varșovia pe teritoriul
perioada de izolare diplomatică odată cu revoluția din decembrie 1989, când a pornit pe drumul
URSS în România au fost considerate reprezentanţe diplomatice şi consulare ale Federaţiei Ruse,
iar misiunea ţării noastre la Moscova a fost considerată Ambasadă a României în Federaţia Rusă.
Tratatul de colaborare, bună vecinătate și prietenie dintre România și Rusia a fost semnat
la Moscova pe 5 aprilie 1991. Probabil cel mai important articol în acesta tratat a fost cel ce făcea
referire la neparticiparea celor două la vreo alianță îndreptată împotriva celeilalte. Deși tratatul nu
mult după. Totuși, Tratatul de Relații de Prietenie și Cooperare a fost semnat în cele din urmă în
2003 de Iliescu și Putin. Acesta a fost ratificat de organele legislative a celor două țări și a intrat
România este una dintre cele mai mari ţări din Europa de Sud-Est din punct de vedere al
avantajoase în acest domeniu. Acest document a constituit baza pentru dezvoltarea relaţiilor
„program de schimburi culturale” care a inclus şi Arhivele Statului. Partea română şi-a propus, cu
cantitate cât mai mare de documente despre istoria naţională, existente în cele mai importante
În 2000, relațiile româno-ruse au intrat într-o nouă etapă de dezvoltare, devenind tot mai
Războiului Rece. În aprilie 1996, relația româno-rusă a cunoscut unul dintre cele mai tensionate
semna o versiune renegociată a tratatului bilateral de relații de bună vecinătate. Noul președinte
reușit să abordeze două dintre cele mai durabile dispute bilaterale dintre cele două țări: România
a decretat tratatul lipsa unor clauze care condamnau Pactul Rippentrop – Molotov (1939) și care
ar stabili o foaie de parcurs clară pentru întoarcerea tezaurului național depozitat la Moscova.
Rusia a denunțat furios intențiile românești ca fiind ostile. De asemenea, Rusia s-a plâns că
România a refuzat să includă o dispoziție care să angajeze cele două părți să nu se alăture
În urma acestui episod, toate vizitele diplomatice bilaterale au fost anulate. Ele nu au
fost reînnoite până în 2003 și această reluare a vizitelor diplomatice la nivel înalt a fost realizată
cu o mare dificultate. Totuși, această reluare nu a pus în mișcare o relație diplomatică echilibrată,
ci mai degrabă o dinamică nereciprocă, prin care au fost două vizite ale șefilor de stat români la
Moscova între 1996-2007, dar niciun șef de stat rus nu a vizitat România din 1989; Prim-
ministrul Vladimir Putin a venit la București în 2008 pentru a participa la Summit-ul NATO și tot
atunci s-a întâlnit, într-o vizită scurtă cu președintele României. Acest lucru este calificat cu greu
ca fiind o vizită de stat. Au fost, de asemenea, trei vizite ale premierului român la Moscova în
1996-2003 și doar una din premierul rus la București în același interval de timp.
grav afectat de criza economică globală, continuând cu orientare spre materii prime la exporturile
ruseşti în România. În anul 2014 livrările de ţiţei, gaze naturale şi cărbune reprezentau 83,3% din
export. Ponderea maşinilor şi echipamentelor ruseşti livrate în România depăşea cu puţin 1,3
% . România exportă în mod tradiţional în Rusia anumite tipuri de vehicule, maşini şi produse
tehnice, produse farmaceutice, cauciuc, mobilă, produse textile, vin. Un record în comerţul dintre
Rusia şi România s-a înregistrat în anul 2008, când volumul schimburilor a depăşit 5,9 miliarde
USD. Volumul exporturilor din Rusia a ajuns la 5,01 miliarde de dolari, în timp ce importurile
Una dintre cele mai promiţătoare direcţii ale cooperării economice şi comercială este
existent în regiunile şi judeţele din România din Rusia, precum şi cooperarea în cadrul OCEMN
autostrăzii i din jurul Mării Negre şi altele. În prezent, relația ruso-română este mai complexă,
Europene în 2007. Între timp, evoluția Rusiei a fost și este definită în continuare de liderul de la
Kremlin, care este Vladimir Putin. Când România a devenit membru cu drepturi depline al
Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007, a aderat la cea mai mare piață economică din lume și la o
organizație internațională .
statelor baltice, iar în 2007 și-a stabilit frontiera estică în imediata apropiere a sferei de influență a
Rusiei, când România și Bulgaria au aderat la Uniune. Mai mult, aderarea României a permis
Uniunii Europene accesul direct la Marea Neagră. Procesul de integrare a fost un desiderat
puternic pentru români și a fost considerat un mare succes pentru România post-revoluționară.
Relația dintre România și Rusia este definită de unicitate, o caracteristică care poate fi
dedusă din modul în care relațiile au fluctuat în timp. S-ar putea spune că acestea au fost mai
trebui să aibă o relație pașnică bazată pe prietenie și colaborare, mai ales că ambele au acces la
țărmurile Mării Negre. Istoria, cu toate acestea, dovedește contrariul, arătând în mod clar că
această relație a fost întotdeauna una cu dificultăți. România și Rusia nu au avut niciodată relații
Totalitarismului, 2007.
4. Verona Sergiu, The withdrawl of the Soviet troops from Romania in 1958:
an analysis of the decision, National Council for Soviet and East European
Research, 1989.
5. www.mae.ro