Introducere

După cum este unanim recunoscut, creşterea bovinelor reprezintă ramura de bază a
agriculturii. Pe acest concept trebuie să se fundamenteze întreaga strategie de redresare şi
dezvoltare a ei deoarece pe plan mondial bovinele asigură 96% din producţia de lapte, 33%
din cea de carne, 90% din totalul pieilor şi cca 70% din producţia de gunoi.
Prin produsele lor, bovinele contribuie la asigurarea unui procent însemnat din hrană
populaţiei. Creşterea bovinelor ocupă şi va ocupa locul prioritar în economia producţiei
animale.
Importanţa creşterii lor este dată de varietatea produselor pe care le furnizează:

 produse principale: lapte, carne;

 produse secundare: piei, gunoi degrajd;
 subproduse de abator: unghii, coarne, sânge, păr etc., forţă de muncă.
Producţia de carne furnizată de bovine reprezintă cca. 35-40% din producţia mondială
de carne, estimându-se o creştere a ponderii acesteia în consumul mondial. Creşterea
cerinţelor pentru carne de bovine se explică prin valoarea nutritivă şi dietetică a acesteia.
Spre deosebire de vitele obișnuite din gospodării, vitele Angus sunt recunoscute pentru
randamentul ridicat în masă musculară, frăgezime, marmorare și implicit aromă. 
Avantajele fermierilor în ceea ce privește creșterea taurinelor Angus:
Avantajele fermierilor români sunt în primul rând resursele naturale pe care le deține
țara noastră. Anumite rase de carne se pretează foarte bine pentru creșterea în sistem extensiv
pe pășune, sistem vacă alăptantă și anume după fătare, vițelul rămâne la mamă până la vârsta
de 8 – 10 luni și numai după aceea este înțărcat.
În acest interval bovinele sunt ținute afară pe pășune, ele furajându-se cu iarba de pe
pășune și cu laptele mamei fără alte suplimente, acest lucru reducând dependența de piața
furajelor.
Un alt avantaj pentru fermierii români este rezistența anumitor rase de carne cum ar fi
de exemplu rasa Angus care se pretează foarte bine pentru condițiile din România, fiind foarte
robustă, valorificând foarte bine iarba de pe pășune, chiar și pe pășunile mai sărace, 95% din
furaj fiind iarba, cu un spor mediu zilnic în medie de 1.200 g pe zi prin îngrășare extensivă.

1
 Cap.1 - Memoriu justificativ

1.1. Date generale despre fermă

S.C. AGRO-ANGUS S.R.L. are ca obiect principal de activitate Creșterea bovinelor -
cod CAEN 0121.
S.C. AGRO-ANGUS S.R.L. este societate comercială cu personalitate juridică
română, organizată și care funcționează în baza legislației comerciale românesți, înființată în
2018. Societatea are ca formă de organizare societate cu răspundere limitată înființată
conform Legii 31/1990, cu durată de funcționare nelimitată.
Structura de personal a societății este următoarea:

 un administrator
 2 medici veterinari
 14 îngrijitori
 acționar societate: Ciubotariu Narcisa – inginer agronom, masterand Managementul
producțiilor animale.

Capital social la data de 01.01.2020 – 1.000.000 lei.

Număr taurine Angus: 500 capete.
Suprafață păduri și zone de pășunat: 1000 ha.

1.2. Amplasarea fermei

Ferma de vaci de carne Angus, este situată în nordul țării, în satul Dorna-Arini,
comuna Dorna-Arini.
Comuna Dorna-Arini se situează la marginea de S-E a depresiunii Dornelor, în zona
de contact dintre Munții Bistritei (Masivul Pietrosul) și Munții Rarău (Masivul Giumalău).
Localitatea este traversată de râul Bistrița, care o desparte în doua sectoare asimetrice: cel
drept (al Masivului Pietrosul) domol, cu terase etajate și muscele prelungi de o înăltime
redusă (900 – 1200 m) iar cel stâng (al Masivului Giumalău) abrupt și fără terase. Dacă în

2
partea de SV a comunei energia reliefului este domoală, înaintând spre E-NE, valea se
îngustează considerabil, devine abruptă, formând chei (Cheile Zugrenilor).
Clima localității este temperat montană cu două topoclimate distincte:
 montan, caracterizat de o intensificare a precipitațiilor, a vântului și o scădere a
temperaturii direct proportională cu creșterea altitudinii
 depresionar, caracterizat prin brize dela munte spre vale, temperaturi moderate în
timpul iernii, raritatea vânturilor și a viscolului
Temperatura medie anuală în depresiune este de 4,5  C iar pe culme 2 C. Luna cu cea
mai cu cea mai ridicată temperatură este iulie, iar cea mai scazută ianuarie. Umiditatea aerului
este de aproximativ 83%, iar precipitatiile ating valoarea medie anuală de 635,3 mm. în
depresiune și 926 mm. pe culme.

1.3. Caracterizarea rasei

Aberdeen Angus
Pe plan mondial rasele de taurine direcționate pentru producția de carne sunt într-o
continuă dezvoltare, rasa Aberdeen Angus reprezentând 70% din totalul acestora, astfel fiind
cea mai raspandită și apreciată rasă de carne din lume.
Istoria Aberdeen Angus
Rasa Aberdeen Angus la nivel mondial
Istoricii consideră că bovinele fără coarne au existat în Scoţia, înainte de a fi
menţionate în scrieri, imagini ale acestora regăsindu-se și în sculpturi preistorice din
comitatele Aberdeen şi Angus. Această rasă s-a format drept urmare a ameliorării vitelor
locale, având ca prim scop culoarea neagră și producția de carne. De-a lungul istoriei sale,
rasa Aberdeen Angus a fost infuzată cu alte rase precum Galloway, Shorthorn, Ayrshire și
Guernsey.
Rasa de taurine Aberdeen Angus a fost ameliorată și consolidată la finele secolului
XVIII. Cele patru comitate unde au fost crescute iniţial taurinele din rasa Aberdeen Angus
sunt Aberdeen, Banff, Kincardine şi desigur Angus. Aceste comitate se află la Marea
Nordului, se întind spre interiorul ţării şi au ţinuturi înalte sau muntoase. Hugh Watson ( 1789
– 1865 ) și William Mc. Combie ( 1805 – 1880 ) sunt considerați fondatorii de bază ai rasei.
Femelele erau de diverse culori, însă taurul era negru, Watson a hotărât să aibă o rasă
de culoare neagră aşa că a început să facă selecţii în această direcţie.Taurul său preferat era
Old Jock 126, care a fost clasat pe locul „1” în Registrul genealogic la momentul
fondării. Watson avea o vacă celebră pe nume Old Granny 125 care s-a născut în 1824 dar a
3
fost ucisă de un fulger când avea 35 de ani .Conform rapoartelor, ea a dat naştere la 29 de
viţei, dintre care 11 au fost înregistraţi în Registrul genealogic. William McCombie din
„Tillyfour” este considerat cel care a păstrat şi a îmbunătăţit foarte mult rasa Aberdeen –
Angus.
McCombie este cunoscut pentru precauţia cu care a planificat împerecherile,
managementul prudent, succesul său de neegalat la expoziţii şi în mediatizarea vitelor sale
renumite. Primul transport de bovine Aberdeen Angus în Noua Zeelandă, ce conținea un
singur taur şi trei vaci, a fost înregistrat în 1863.
Rasa Aberdeen Angus în România
În România rasa Aberdeen Angus a apărut prima oară în perioada anilor 1958-1961
fiind aduși tauri de reproducție pentru a fi folosiți la încrucişări industriale cu vaci slab
productive din rasele locale în vederea obţinerii de hibrizi cu rezultate bune pentru producţia
de carne. Primul transfer de embrioni a fost realizat în anul 2000 la ferma Zănești  a  celor de
la TCE 3 Brazi Piatra Neamț. Au fost sincronizate vitele din rasele Bălțată Românească,
Holstein și Brună, iar embrionii au fost aduși de către Dr. Parchițianu Ioan Vasile și Prof.
Robertson  din Statele  Unite ale  Americii. Acestea au fost doar două inițiative fără
continuitate pentru rasa Aberdeen Angus în România. În decursul anului 2008, a avut loc
primul import masiv de taurine din rasa Aberdeen Angus din Germania. A fost vorba de un
grup de 120 de juninci, care și-au găsit noul adăpost la o fermă nou înființată lângă Sibiu. Din
cauza fluctuației și în general scăderii prețului litrului de lapte, mulți fermieri au început să
opteze ulterior pentru încrucișări și cumpărări de taurine din rasa Aberdeen Angus.
Suprafețele mari de pajiști naturale, clima, relieful, variația precipitațiilor, solul,
calitatea furajelor,  sunt unele din marile atuuri ale României de a crește o asemenea rasă de
calitate în sistem extensiv.
Asociația Aberdeen Angus Romania are în prezent peste 700 de membri din toate
regiunile țării care dețin peste 40.000 de bovine din rasa Aberdeen Angus însemnând un
procent de peste 90% din totalul de capete existent la momentul acesta în țară. Are la bază
principalii crescători de taurine din rasa Aberdeen Angus din România.
 Caracteristicile rasei Aberdeen Angus
 varietate neagră sau roșie;
 robustă;
 talie medie;
 randament la sacrificare de aproximativ 65%;
 valorifică foarte bine toate tipurile de pășuni;

4
  face o conversie bună a furajelor;
 SMZ – spor mediu zilnic de la 1000 la 1500 g.;
 rezistă la temperaturi de la -40 de grade la +40 de grade Celsius confirmat de fermieri;
 fătări ușoare;
 carne de calitatea superioară, marmorată și perselată;
 savoarea și frăgezimea acestei cărni, este asigurată de grăsimea intra-musculară;
Rezistența rasei Aberdeen Angus atât la factorii de mediu cât și la boli, o fac ușor de
exploatat chiar și în condiții mai modeste de creștere.  Rasa Aberdeen  Angus se pretează
foarte bine condițiilor  pedoclimatice din România,  acestea simțindu-se minunat în cadrul
natural, liber și semi-sălbatic de pășunat din zonă.nFiind o rasă semi-sălbatică, taurinele din
rasa Aberdeen Angus trebuiesc crescute doar pe pășune în libertate.
Carnea de Aberdeen Angus
Din punct de vedere calitativ, caracteristicile cărnii se grupează în 4 mari categorii:
calități gustative, calități fizice, calități culinare și calități tehnologice. 
Calitățile gustative
– se apreciază prin savoarea(gustul), suculența și calitatea sucului, însușiri care sunt
dependente de cantitatea și calitatea grăsimii.
Calitățiile gustative fiind datorate compoziției chimice și anume de substanțe solubile
sau volatile, care pot fi sesizate cu ajutorul organelor olfactive și gustative.
O carne este cu atât mai suculentă cu cât reține mai bine apa, iar pierderile sunt mai
reduse în timpul prelucrării. Pentru a obține o carne cu calități gustative superioare, este
necesară înfiltrarea grăsimii intra-musculare.
Calitățile fizice
– sunt: culoarea, frăgezimea, consistența, mirosul, perselarea, marmorarea, depozitele de
grăsime și consistența grăsimii. 
Frăgezimea cărnii, este influențată de țesutul conjunctiv din mușchi și mulți specialiști
consideră că frăgezimea scade odată cu vârsta. Prin perselare și marmorare, se înțelege carnea
cu infiltrații de grăsime la nivelul mușchiului, iar carnea marmorată reprezintă depunerea de
grăsime între mușchi și între grupele mari de fascicule musculare.
Carnea perselată conține un număr mare de celule conjuctive, care conțin globule de
grăsime situate între fasciculele de fibre musculare. În timpul prelucrării, aceste globule de
grăsime se sparg și impregnează proteinele musculare, fapt ce determină o frăgezime mai
accentuată a cărnii.

5
 Calitatea cărnii bovinelor din rasa Aberdeen Angus se află la cele mai înalte standarde
din punct de vedere al calităților prezentate mai sus datorită selecționării animalelor din cadrul
acestei rasei în direcția producției de carne de calitate superioră de-a lungul generațiilor și
până în prezent.
În general o carcasă se consideră de bună calitate atunci când la tineretul îngrășat se
realizează următoarele valori(orientative): carne în carcasă 65-68 %, grăsime în carcasă 14-
15% și oase și tendoane 17-18%, carne de calitatea I 46-48% din carcasă, urmărindu-se și
raportul de carne-oase, exprimat prin cantitatea de carne(kg) ce revine unui kg de oase.
La rasa Aberdeen- Angus randamentul de abatorizare este de peste 60%, iar la
tineretul foarte bine îngrăşat între 67 – 72%, cu raportul de carne – oase mai mare de 5:1.

6
 Cap. 2 - Organizarea reproducției

  2.1 Organizarea reproducţiei

Rasa Angus reste renumită pentru fătări ușoare cu o producție foarte bună de lapte și
prezintă un procent ridicat de natalitate și fertilitate, producând viței care cântăresc cel puțin
50% din greutatea corporală a vacii, la o vârstă de 205 zile. Rasa Angus este precoce, vârsta la
prima montă este 14-15 luni (min 350 kg.), fiind o rasă prolifică, fătând 1 vițel pe an, cu o
perioadă de gestație de 9 luni.
Cum bine știm în fermele în care creștem rasa Aberdeen Angus monta naturală este
cea mai întâlnită practică. Pentru a asigura o rată a fecundității bună și pentru a evita situațiile
nedorite cum ar fi avorturi sau fătări de viței cu malformații, pe lângă verificarea viitoarelor
mame trebuie să verificăm și taurii.
Animalele trebuie să îndeplinească toate condițiile de sănătate, conform vârstei și
greutății individuale, pentru a ne asigura ca avem reproducători sănătoși, apți de montă.
În verificarea calității și a cantității materialului seminal, sunt foarte importante
spermogramele prin care se poate cuantifica numărul, vitalitatea, motilitatea și morfologia
spermatozoizilor cât și compoziția lichidului seminal. Tot masculii de reproducție sunt
verificați printr-un set de analize, de boli cu transmitere sexuală care pot crea mari probleme
în efectivele de bovine. Analizele trebuie efectuate într-un laborator autorizat și foarte
important este timpul de la recoltarea probelor până la ajungerea acestora în laborator.
După momentul selectării animalelor potrivite pentru montă, acestea sunt repartizate
pe o parcelă separată, unde urmează a fi introdus taurul de reproducție. 
Pentru realizarea procesului de reproducție trebuie alcătuit un plan al montelor si
fătărilor și organizată urmărirea îndeplinirii acestuia pe tot cursul anului.
Planificarea montei se poate face numai cunoscând termenul optim pentru montă sau
însămânțare a vițelelor și vacilor, precum și sistemul de programare al montelor pe parcursul
anului.

7
 2.2 Structura efectivelor
Pentru proiectarea (calculul) structurii efectivului din fermă avem nevoie de
următoarele elemente tehnice:
• modul de asigurare a tineretului femel de înlocuire (circuit închis sau deschis)
• caracterul reproducţiei (reproducţie simplă sau lărgită)
• procentul anual de reformă la vaci
• procentul de natalitate
• procentul de pierderi la tineretul taurin, pe categorii
• vârsta de vânzare a surplusului de viţele
• vârsta de vânzare a tăuraşilor
• durata recondiţionării vacilor reformate.
Procentul anual de reformă la vaci se situează între 20 şi 33%, în funcţie de durata de
exploatare a vacilor, de vârsta primei fătări a viţelelor, de intensitatea activităţii de
reproducţie, de tehnologia de exploatare folosită, de gradul de ameliorare a populaţiei de
animale din fermă. În cazul în care procentul anual de reformă la vaci este de 20% se va
înlocui întregul efectiv matcă o dată la cinci ani, iar dacă este de 33% atunci o dată la trei ani.
Procentul de natalitate la taurine variază între 80% şi 90%. Un procent bun de atins
într-o fermă este de 85%.
În funcţie de tehnologia de creştere a tineretului taurin femel, procentul de pierderi
acceptat este de 3-8% la viţeii în vârstă de până la 3 luni, de 2-6% la tineretul femel cuprins
între vârsta de 3 şi 18 luni şi de circa 2-3% la tineretul femel în vârstă de peste 18 luni.
Pentru exemplificare, vom calcula structura efectivului de animale pentru o fermă nou-
înfiinţată, cu capacitatea de 50 de capete, cu circuit închis, cu reproducţie simplă, care îşi
creşte singură tineretul femel de înlocuire, îngraşă tăuraşii până la vârsta de 18 luni şi
recondiţionează vacile reformate în fermă timp de 3 luni înainte de a le vinde către abator.
Ca indicatori tehnici s-au luat în calcul următorii:
• procent anual de reformă la vaci 33%
• natalitate 84%
• pierderi la viţei 5%
• pierderi la tineretul femel 3-18 luni - 4%
• pierderi la tineretul femel 18-24 luni - 5%
• surplusul de viţele se vinde ca juninci
• sacrificări de necesitate la tăuraşii la îngrăşat 5% în perioada de vârstă 6-12 luni şi 5% în
perioada 12-18 luni.
8
 Etape de lucru
a. Calculul efectivului de taurine rulat anual pe categorii
Pornind de la efectivul de 50 vaci, din care anual fată 84%, înseamnă că vom avea
anual 42 de viţei. Raportul ideal între sexe la fătare este de 1:1, adică se vor naşte proporţional
acelaşi număr de viţele şi tăuraşi (21 capete). Pornind de la aceste date, se merge de la o
categorie la alta scăzând pierderile prin mortalitate la tineret, respectiv sacrificările de
necesitate la îngrăşare. Astfel, vom obţine numărul total de taurine care va fi rulat prin
categorii pe tot parcursul unui an.
Pentru exemplificare, vom calcula efectivul rulat anual pentru categoria tineret femel
3-6 luni. Dacă anual se vor naşte 21 de viţele, luând în considerare procentul de mortalitate,
înseamnă că în categoria 3-6 luni vor fi 20 viţele, conform formulei 21 - (21*5/100) = 19,95
adică circa 20 capete.
b. Calcularea structurii numerice a efectivului
Structura sau ponderea numerică reprezintă numărul de animale din fiecare categorie
care se găseşte în orice moment în fermă, în condiţiile în care fătările sunt repartizate relativ
uniform, pe tot parcursul anului. Pentru acest calcul trebuie să cunoaştem durata de staţionare
a unui animal într-o categorie de vârstă. Pentru exemplificare, vom calcula ponderea numerică
pentru categoria tineret femel 3-6 luni.
Viţelele stau în această categorie 3 luni. Atunci, dacă pe durata unui an calendaristic prin
această categorie vor trece 20 de capete, în fiecare lună se vor afla 5 capete, conform formulei
20 * 3/12 = 5.
c. Calculul ponderii fiecărei categorii din efectivul de reproducţie
Pentru acesta se raportează procentual structura numerică a fiecărei categorii din
efectivul de reproducţie la suma tuturor categoriilor. Din efectivul de reproducţie nu fac parte
animalele aflate la îngrăşat. Astfel, din numărul de 106 capete taurine care se găsesc în orice
moment în fermă, 5 capete sunt în categoria tineret femel 3-6 luni, deci o proporţie de 4,7%,
conform formulei 5 * 100/106 = 4,7%.
d. Calculul ponderii fiecărei categorii din efectivul total
Calculul ponderii fiecărei categorii din efectivul total de taurine al fermei se calculează
în mod similar, doar că raportarea se va face la numărul total de animale care se găsesc în
fermă, şi anume 129 capete.
Astfel, tineretul femel 3-6 luni va avea o pondere de 3,9% din efectivul total de taurine,
conform formulei 5 * 100/129 = 3,9%.

9
 2.3 Programarea montelor şi fătărilor
Monta se execută de regulă natural (în harem), cu tauri autorizaţi, avându-se în vedere
evitarea consagvinizării. În alegerea taurului se ţine cont de ascendenţa sa prin analiza
certificatului zootehnic, de performanţele proprii obţinute în urma controlului oficial al
performanţelor, inclusiv rezultatele aprecierii fenotipice - bonitării.
Pentru obţinerea de produşi valorificaţi pentru reproducţie este indicată utilizarea
însămânţării artificiale ca metodă de reproducţie. La reproducție este obligatorie evitarea
consangvinizării reprezentând înrudirea de peste 6,25 % între taurinele din rasa Aberdeen
Angus. Reproducţia bovinelor se face prin însămânţare artificială, montă naturală (dirijată
sau în harem) și transfer de embrioni.
Realizarea montei naturale sau artificiale se poate face dacă sunt îndeplinite
următoarele condiții:
- Operatorii însămânţători ai asociaţiilor/organizaţiilor sau însămânţătorii independenţi care
efectuează însămânţarea artificială sunt autorizaţi de către Agenția Națională pentru
Zootehnie;
- Transmiterea de date este efectuată conform dispoziţiilor în vigoare (prezentului
regulament);
- Masculii utilizaţi la reproducţie (montă naturală sau însămânţare artificială) sunt autorizaţi,
au profile A.D.N. și sunt înscriși în secțiunea principală, clasa Tauri, subclasa A. Odată cu
intrarea în vigoare a prezentului program de ameliorare, taurii care urmează a fi autorizați
pentru montă naturală prima oară în viață, trebuie să aibă cel puțin 15 luni, să fie înscriși în
secțiunea principală, clasa Tauri, subclasa A, iar tauri care au avut autorizații în trecut vor
continua cu acele condiții de autorizare.
- Exploataţia în care se efectuează monta/însămânţarea este înscrisă în Registrul Genealogic.
- În cazul în care însămânţarea artificială este efectuată de către operatori însămânţători
angajaţi ai organizaţiilor sau asociaţiilor recunoscute de Agenția Națională pentru Zootehnie
sau de operatori însămânţători independenţi, ca prestare de serviciu către fermieri, aceştia
completează un buletin de însămânţare, după efectuarea fiecărei însămânţări. Documentul se
completează în trei exemplare (unul pentru fermier, unul pentru operatorul însămânţător şi
unul se ataşează la documentul de notificare a însămânţărilor la Oficiul Județean de Zootehnie
teritorial).
- Orice modificare sau realizare a buletinelor de însămânțare artificială, reprezintă fals și se
pedepsește conform legii în vigoare.

10
  Durata minimă gestație la taurine: 263
 Durata maximă gestație la taurine: 297
 Număr minim de zile între 2 fătări consecutive – calving interval: 305
 Diferența minimă dintre vârsta mamei și a vițelului: 720
 Diferența minimă dintre vârsta tatălui și a vițelului: 720
 Durata ciclului sexual minim 18

2.4 Calendarul sezonului de reproducţie

În general se urmăreşte ca fătările să aibă loc cât mai grupat, într-un interval scurt, de
timp 2-3 luni, ianuarie-martie. Acest lucru este recomandat deoarece, vacile - mame şi viţeii
obţinuţi, se pot îngriji mai uşor în loturi omogene, având necesităţi de întreţinere
asemănătoare în acelaşi timp.
Această opţiune este preferată de crescători, deoarece: animalele sunt în fermă, fătările
pot fi supravegheate mai uşor, se poate interveni în caz de necesitate, viţeii pot fi
supravegheaţi mai bine în primele zile după naştere, în adăpost se pot face mai lesne
însămânţările artificiale, având în vedere că această activitate necesită contenţionarea
animalelor, mai greu de realizat pe păşune.
Într-o fermă pot apărea uneori decalaje privind respectarea calendarului de mai sus. În
sensul că unele animale pot făta mai târziu decât data programată.
Resincronizarea tuturor fătărilor se face prin monta întârziată a acestora în anul
următor, prin încercarea de scurta intevalul fătare-inseminare sau se poate consituti un grup
care sa aibă alt interval al fătărilor decât cel iniţial. Animalele care au probleme de fertilitate
în mod repetat, trebuie eliminate din cireadă.

11
 Cap. 3 –Îngrijirea și întreținerea animalelor

3.1. Îngrijirea animalelor

Datorită modului de întreţinere, pe perioada verii treaba crescătorului de bovine de
carne este mai uşoară, însă este mai grea pe perioada iernii, în comparaţie cu crescătorii de
bovine de lapte. Ca şi regulă generală se admite faptul că animalele care se "simt bine" în
mediul lor, nu se tem de îngrijitor şi sunt mult mai uşor de manipulat.
La bovinele de carne care sunt stresate, bătute, lucrul cu animalul este mult mai greu.
Îngrijitorul care cunoaşte comportamentul animalelor şi are experienţă în modul de abordare a
acestora va asigura beneficii economice semnificative fermei. În lucrul cu animalele este
necesară fermitate şi hotărâre din partea celor care participă la activitate, dar trebuie evitată pe
cât posibil agresarea animalelor, deoarece în situaţii extreme acestea pot reacţiona violent, cu
riscul de a accidenta persoanele din apropiere. Pentru efectuarea anumitor tratamente este
necesar coridorul şi travaliul de contenţie pentru a evita accidentările.
Având în vedere diferenţa dintre modul de întreţinere şi îngrijire a vacilor de lapte şi
cea a bovinelor de carne, acestea din urmă întâlnesc omul mult mai rar, astfel încât apropierea
unui om 12 de ele poate determina agresivitate. Din această cauză, se recomandă ca
exemplarele cu temperament foarte agresiv dintr-o turmă să fie eliminate.
Agresivitatea unui animal poate fi influenţată de mai mulţi factori, dintre care: vacile
mame recent fătate sunt de obicei mai agresive, îşi apără viţelul; experienţele trăite anterior, în
anumite situaţii, îşi pun amprenta pe modul de comportament în situaţii similare ulterioare.
Modul de abordare a animalelor este extrem de important, trebuie cunoscut faptul că
au un simţ olfactiv foarte bine dezvoltat, însă văzul este special, deoarece bovinele văd
biocular doar 20-30 de grade în faţă, în timp ce pe lateral văd doar cu un singur ochi,
neputând aprecia imediat şi corect viteza şi mărimea obiectului care se apropie, reacţia fiind
de obicei agresivă când sunt luate pe nepregătite.
În cazul mutării animalelor dintr-un loc în altul, la bovinele de carne este mult mai
uşor să lucrezi cu întreg grupul decât separat pe indivizi, datorită instinctului de turmă bine
12
dezvoltat. În acelaşi timp, trebuie avută răbdare pe toată durata activităţii, deoarece sunt
animale extrem de curioase şi pe traseu ele trebuie să vadă toate lucrurile pe care nu le
cunosc.
Îngrijirea ongloanelor
În stabulaţia liberă afecţiunile podale datorate creşterii excesive a ongloanelor sunt
mult mai rare, dar în cazuri de furajare deficitară sau păşunare pe terenuri neîntreţinute pot
apărea cazuri de pododermatite, laminite, flegmoane interdigitale, ulcere podale.
Realizarea toaletei ongloanelor şi tratarea afecţiunilor podale trebuie făcută
întotdeauna de specialist, în condiţii de maximă securitate atât pentru animal, cât şi pentru
operator. Utilizarea travaliilor (standurilor) de contenţie este obligatorie.
Ecornarea
La rasele de carne care prezintă coarne, în fermele specializate se recomandă
ecornarea, deoarece în stabulaţie liberă creşte riscul accidentării atât altor animale, cât şi a
oamenilor.
De obicei se ecornează viţeii prin diverse metode (chimice, tehnici chirurgicale, prin
cauterizare), iar la vacile adulte ecornarea realizându-se în mod special la exemplarele
agresive sau în scop terapeutic.
În cazul nostru avem avantajul ca rasa Aberdeen Angus este ecornata genetic.
Dezinsecţia
La crescătorii de bovine de carne, atacul masiv al muştelor poate produce pagube
economice semnificative, atât pe păşune, cât şi în adăpost, prin energia consumată de animale
pentru a se apăra de muşte, dar şi prin consumul masiv de sânge pe care-l realizează aceste
insecte.
În momentul de faţă, produsele care se pot folosi pentru dezinsecţie cuprind o gamă
foarte largă, de la substanţe chimice insecticide la analogi ai hormonului juvenil până la
aparatele electrice specifice.
Crotalierea viţeilor
Conform legislaţiei în vigoare este obligatorie luarea în evidenţă a fiecărui viţel
nounăscut şi ţinerea evidenţei intrărilor în efectiv într-o bază de date naţională.
Crotalierea viţeilor se face de obicei în primele ore/zile de viaţă, deoarece ulterior sunt
greu de abordat, atât datorită vitalităţii viţeilor, cât şi datorită instinctului matern al vacii-
mame, care îşi apără viţelul.
Înţărcarea viţeilor

13
 Uzual, înţărcarea viţeilor se realizează odată cu sfârşitul perioadei de păşunare, aspect
deosebit de important din punct de vedere economic, căci astfel furajarea viţeilor nu necesită
cheltuieli suplimentare, fiind hrăniţi cu ceea ce primesc şi vacile mame.
În cazul lunilor de toamnă, dacă păşunea nu este de calitate bună se poate realiza
înţărcarea şi mai devreme. La rasele precoce este indicată înţărcarea tăuraşilor începând de la
vârsta de şase luni, pentru e preveni "deranjul" pe care-l produc şi montele nedorite.
Înţărcarea se face prin separarea viţelului de mama lui fără regim tranzitoriu, deoarece
la vârsta de 6-8 luni, viţeii consumă cantităţi suficiente de furaje. În perioada imediată de după
înţărcare trebuie avut în vedere stresul de întărcare, condiţiile noi de furajare şi întreţinere,
factori care iniţial induc scăderea sporului mediu zilnic, în primele zile constatându-se o
scădere în greutate cu 100-400 grame/zi.
În această perioadă trebuie asigurată suplimentarea furajelor, luând în considerare şi
faptul că acum se realizează în aparatul digestiv al animalelor trecerea/adaptarea de la
furajarea lapte-iarbă la furajarea fân-concentrate, astfel organismul nu este încă pe deplin
format pentru valorificarea completă a noii raţii.
În fermele unde viţeii noi-născuţi nu primesc deloc concentrate, se recomandă ca
înaintea înţărcării cu cel puţin 2-3 săptămâni să se asigure concentrate pentru a-i învăţa să
consume şi acest tip de furaj.
Lotizarea după înţărcare trebuie să se facă pe sexe, masculii de obicei sunt mai
temperamentali şi deseori cei mai puternici îşi dispută locul la frontul de furajare, deranjându-
i pe ceilalţi.

3.2. Întreținerea
Regula de bază în creşterea bovinelor de carne este ca orice soluţie găsită să fie
eficientă şi totodată ieftină, deoarece investiţiile costisitoare vor creşte cheltuielile, iar profitul
nu va fi pe măsură.
Bovinele de carne sunt indicate pentru zonele în care terenurile nu se pretează la alte
tipuri de activităţi agricole, din această cauză nu există regulă general valabilă, fiecare
crescător trebuie să se adapteze condiţiilor existente în zona respectivă.
Bovinele de carne se ţin în stabulaţie liberă pe toată durata unui an, din care jumătate
de an vaca-mamă formează cuplu cu viţelul pe care îl alăptează.
Viţelele care vor intra în efectivul matcă, se ţin de obicei separat de vacile-mame, şi au
parte de o furajare mai bună. Vara, bovinele de carne se ţin pe păşune, în aşa fel ca ele să fie
acolo zi-noapte.
14
 Stabulaţia la grajd, pe perioada verii, pentru bovinele de carne, implică creşterea
costurilor de întreţinere, respectiv scăderea semnificativă a profitului. Perioada de păşunat
diferă semnificativ de la o fermă la alta, dependent în cea mai mare măsură de zona
geografică şi condiţiile de agro-mediu existente. Pentru zonele unde sunt tarlale de porumb pe
care pot păşuna animalele, perioada de păşunat poate fi prelungită şi cu 60 de zile.
În cazul în care fătările sunt în primăvară, viţeii pasc alături de vacile-mame, însă
viţelele care sunt ţinute pentru efectiv-matcă trebuie ţinute pe păşune separată. Ţinerea
animalelor pe păşune pe perioada verii nu necesită construirea de 15 adăposturi pe păşune.
Conform tendinţelor actuale, animalele sunt ţinute pe o parcelă dată prin împrejmuirea
zonei, cu gard permanent/temporar şi/sau gard electric.
Pe perioada iernii, modul de adăpostire depinde iarăşi în mare măsură de condiţiile
climatice ale zonei respective, precum şi de posibilităţile financiare ale crescătorului. În
zonele cu ierni mai blânde nu este obligatorie construcţia de adăposturi costisitoare, fiind
suficientă asigurarea unor "curţi de iernare" împrejmuite şi asigurarea frontului de furajare în
aşa fel încât să nu se irosească cantitate mare furaj. Bineînţeles, dacă există grajduri, iernarea
se poate realiza prin folosirea acestora, cu condiţia asigurării spaţiului de mişcare necesar
fiecărui animal.
Dacă montele/însămânţările artificiale se fac doar într-un singur sezon (vara), atunci
pe perioada iernii nu sunt viţei noi-născuţi, însă în cazul în care sunt fătări şi iarna este
indicată separarea vacilor mame cu viţei de cele care nu alăptează sau de viţele/juninci.
Bovinele de carne nu sunt afectate de frig, însă nu le plac curenţii de aer şi vânturile puternice.
Din această cauză, se recomandă ca iernarea să se facă în zone ferite de vânt (la marginea
pădurii, gard viu - copaci plantaţi pentru a prinde curenţii de aer).
Totodată, trebuie asigurate zonele de odihnă uscate, de obicei pe porţiunile mai înalte
ale terenului. Adăposturile, pentru crescătorii de bovine de carne nu au importanţă deosebită
(exceptând viţelele), fiind mai frecvent utilizate pentru a adăposti animalele bolnave sau
slăbite. Iernarea viţelelor care vor intra în efectivul matcă este indicat să se facă în adăposturi.

15
 Cap. 4 – Furajarea animalelor

Cunoaşterea tipurilor de furaje şi a principiilor de furajare are o triplă importanţă

pentru fermieri:
a) prima este posibilitatea de identifica cele mai ieftine şi uşor de procurat furaje într-o
anumită
zonă cu scopul de a înregistra cheltuieli de exploatare cât mai mici. Subsecvent acestui lucru
apare şi capacitatea de a substitui anumite furaje cu altele, fără efecte tehnice defavorabile,
dar cu efecte economice pozitive asupra activităţii.
b) cunoaşterea tipurilor de furaje (şi a unor condiţii de administrare) permite evitarea
unor greşeli grave în alimentaţia animalelor care poate determina (în cazuri extreme) chiar
moartea tuturor animalelor într-un interval de 48 de ore.
c) nu în ultimul rând, cunoaşterea principiilor, a regulilor de furajare si aplicarea lor în
practică influenţează decisiv productivitatea animalelor, deci şi performanţa economică a
exploataţiei.

4.1 Cerinţele unei furajări raţionale

Furajarea raţională a bovinelor trebuie să respecte necesarul zilnic de nutrienţi
specifici fiecărui animal, în funcţie de rasă, vârstă, stare fiziologică şi producţia sa (lapte
pentru viţel şi spor zilnic în greutate). Necesarul de nutrienti se referă în principiu la:
substanţe energetice (glucide, lipide), proteine, fibre (celuloză), săruri minerale, care pot fi ale
macroelementelor (calciu, fosfor, magneziu) sau ale microelementelor (fier, mangan, cobalt,
seleniu, zinc etc.)
Aceşti nutrienţi sunt necesari organismului animal, deoarece ei asigură substanţa şi
energia pentru menţinerea funcţiilor vitale şi pentru realizarea producţiilor.
Toate resursele nutritive utilizate în alimentaţia bovinelor conţin parţial sau integral în
compoziţia lor chimică (în concentraţii diferite) nutrienţii necesari metabolismului animal.

16
 Cele mai avansate metode utilizate pentru asigurarea unei alimentaţii corecte a
animalelor presupun efectuarea analizelor chimice a furajelor din fermă (anual), întocmirea
unor raţii furajere în raport cu rezultatele obţinute şi furajarea diferenţiată, pe loturi de
animale cu cerinţe nutritive cat mai apropiate.
Principalele consecinţe ale nerespectării normelor şi principiilor de furajare sunt (în
ordinea frecvenţei apariţiei):
1. tulburările de reproducţie,
2. scăderea produc iei (lapte si spor în greutate);
3. apariţia problemelor de sănătate în efectiv;
4. moartea animalelor.

4.2 Furajarea bovinelor în sezonul cald

Furajarea bovinelor de carne este relativ simplă pe perioada păşunatului, în această
perioadă fiind necesară doar asigurarea suplimentului mineral (bulgări de sare) pentru
bovinele 19 adulte.
Se pot administra şi pe păşune furaje fibroase (paie, fân). În orice caz, trebuie avută în
vedere asigurarea de furaje suplimentare viţeilor. Administrarea furajelor fibroase se poate
realiza prin aşezarea acestora direct pe sol, însă în acest caz pierderile sunt masive.
Se recomandă utilizarea hrănitoarelor de fân, produse industriale sau făcute în fermă.
Asigurarea apei potabile este o cerinţă de bază, necesarul de apă fiind strict dependent de
animal (starea fiziologică, greutate, vârstă), condiţiile de mediu (temperatură, umiditate) şi
tipul de furaj consumat (verde, uscat, concentrate).
Necesarul de apă pentru bovinele de carne pe zi în funcţie de temperatura ambientală
(litri)

Temperatura medie Vaci Tineret

Luna Tauri
 lunară (°C) mame înlocuire, juninci
Ianuarie 2 43 23 27
Februarie 4,5 44 23 31
Martie 10 48 25 33
Aprilie 18 59 31 40
Mai 23 65 34 46
Iunie 26 67 38 50
Iulie 32 63 55 72
August 31 63 53 69

17
 Septembri
26 67 38 50
e
Octombrie 20 63 33 44
Noiembrie 11 50 25 34
Decembrie 3 42 23 29
n
Apa potabilă poate fi asigurată prin pârâuri, fântâni săpate, fântâni forate sau reţeaua
de apă a localităţii. Adăparea se poate realiza prin folosirea adăpătorilor simple sau a celor
antiîngheţ.

4.3 Furajarea în timpul iernii

Iarna, sortimentele de nutreţuri şi cantităţile recomandate în alimentaţia vacilor sunt:
Fânuri 5-15 kg/zi. Minimul de fân este de 3 kg, iar cantitatea maximă este condiţionată
numai de concentraţia lor redusă în energie (sub 0,75 UNL/kg SU).
Fibroasele grosiere se pot administra numai sub formă preparată în cantitate de până
la 4 - 5 kg/zi şi în special cu scopul asigurării nivelului optim de celuloză brută în raţie de care
depinde bunul mers al proceselor de digestie şi fermentaţie rumenală.
Suculente 25 – 40 kg. În balanţa suculentelor de iarnă cea mai importantă pondere o
deţine silozul de porumb, plantă întreagă (faza de coacere în ceară), care poate fi folosit în
cantităţi de până la 25 - 35 kg fiind păstrată proporţia de 1/5 - 7 cu nutreţurile fibroase.
Pentru tamponarea acidităţii silozului se recomandă ca în raţie să se introducă câte 2 g
carbonat de calciu pentru fiecare kg de siloz, chiar dacă cerinţele de calciu au fost asigurate de
nutreţurile din raţie (mai ales atunci când din raţie face parte fânul de lucerna). La acestea se
adaugă semisilozurile şi semifânurile din graminee şi leguminoase, care se pot introduce în
raţiile zilnice în cantitate de 8 -15 kg, putând fi folosite până în preajma fătării.
Concentrate, în funcţie de necesitatea armonizării raţiei.
Furajarea viţeilor. Furajarea viţeilor necesită o atenţie deosebită, deoarece pe păşune
ei consumă preferenţial furajele alături de mamele lor, însă este necesară asigurarea unui
supliment, pentru a asigura dezvoltarea armonioasă.
În acest scop se recomandă amenajarea unei "spaţiu pentru viţei", a cărei poartă de
intrare să fie atât de mică încât animalele adulte să nu poată intra, însă să fie accesibil pentru
viţei, unde li se pot administra fân, concentrate.cest
a
4.4 Creşterea tineretului pentru reproducţie (înlocuire)

18
 Obiectiv: În acest sistem se focalizează pe vânzarea tineretului pentru reproducţie:
masculi pentru monte naturale (la vârsta de circa 18 luni) sau femele de circa 2 ani, gestante
sau nu.
Descriere succintă a sistemului de exploatare: Sistemul prevede pe lângă cele
precizate în sistemul vacă-viţel, înţărcarea viţeilor şi întreţinerea lor în cadrul fermei până la
vârsta valorificării pentru reproducţie.
Întreţinerea tineretului se efectuează pe păşune, cu suplimentarea furajării cu
concentrate (1-2 kg/cap/zi).
Sistemul ridică o serie de probleme fermierului care trebuie să deţină loturi de teren
aflate la o oarecare distanţă unele de altele, pentru a permite întreţinerea animalelor separate
(atât pe 21 categorii de vârstă, cât şi pe sexe).
De asemenea creşte nevoia de spaţiu pe timpul iernii, consumul de furaje şi nevoia de
forţă de muncă. Din punct de vedere al caracteristicilor animalelor este important ca acestea
să provină din ascendenţi cu trăsături cunoscute, verificate, care să dea certitudinea că
tineretul va putea fi exploatat cu randamente economice bune, deoarece unele însuşiri nu pot
fi evaluate doar prin analiza fenotipică a animalelor din fermă, riscând ca investiţiile realizate
cu întreţinerea tineretului în primii 3-4 ani de viaţă să fie nejustificate.

Aberdeen-Angus.

19
Cap. 5 – Proiectarea tehnologică pentru ferma S.C. AGRO-ANGUS S.R.L.

5.1 Proiectarea structurii efectivului de taurine

La proiectarea structurii efectivului pentru o fermǎ cu 500 capete vaci de lapte din rasa
Aberdeen Angus, se vor lua în considerare următoarele elemente de calcul:
- producţia de lapte ˂ 3000 litri/an/cap
- caracterul reproducţiei - reproducţie simplǎ
- procentul anual de reformǎ la vaci: 15%
- procentul de natalitate: 90%
- pierderi la viţei 0 - 3 luni - 4%
- pierderi la tineret 3 - 6 luni - 3%
- pierderi şi sacrificări de necesitate la tineret 6 - 12 luni - 1%
- pierderi şi sacrificări de necesitate la tineret 12 - 18 luni - 1%
- vârsta de livrare a tǎuraşilor – 6 - 8 luni

20
 5.2 Calculul efectivului de taurine pe categorii

Categoria Modul de calcul Nr. capete

Viţei – total = (Nr.vaci x procent natalitate)/100 450
Viţele 0 – 3 luni = Raportul între sexe este de 1:1 = Nr. total viţei / 2 225
= Nr.viţele 0 – 3 luni minus 4% pierderi viţele 0 – 3
Viţele 3 – 6 luni 216
luni
= Nr. viţele 3 – 6 luni minus 3% pierderi viţele 3 – 6
Viţele 6 – 12 luni 209
luni
= Nr. viţele 6 – 12 luni minus 1% sacrif. necesitate
Viţele 12 – 18 luni viţele 206

6 - 12 luni
= Nr. viţele 12 – 18 luni minus 1% sacrif. necesitate
Viţele peste 18 luni 206
viţele 12 – 18 luni
= Nr.viţele peste 18 luni minus 25% viţele 18 luni (nu
Juninci au atins greut. optimă pt. monta fecundă sau 174
reformate)

Tǎuraşi 0 – 3 luni = Raportul între sexe este de 1:1 = Nr. viţei / 2 225

= Nr. tǎuraşi 0 – 3 luni minus 4% pierderi tǎuraşi

Tǎuraşi 3 – 6 luni 216
0 – 3 luni

• Vârsta primei monte este de 18 luni (conform programării creşterii)

• Vacile reformate vor fi înlocuite cu juninci.
• Surplusul de juninci se poate utiliza pentru creşterea efectivului sau pentru vânzare.

5.3. Calculul poderii numerice a fiecărei categorii

Ponderea numericǎ a fiecărei categorii de taurine se calculează pentru fiecare categorie

după relaţia: n = D x N / 12
n - numărul animalelor din categoria respectivă(cap.)
D - durata menţinerii animalelor in categoria respectivă(luni)
12 - numărul de luni dintr-un an.

21
 Durata categoriei Nr. capete
Categoria
(luni) (n)
n. vaci 12 500
n. vaci în lactaţie - 80% - 400
n. vaci în repaus mamar- 20% - 100
n. juninci 6 87
n. viţele peste 18 luni 6 103
n. viţele 12 - 18 luni 6 103
n. viţele 6 – 12 luni 6 105
n. viţele 3 - 6 luni 3 54
n. viţele 0 – 3 luni 3 56
n. tǎuraşi 0 - 3 luni 3 57
n. tǎuraşi 3 - 6 luni 3 54
n. tǎuraşi 6 - 12 luni 6 105
n. tǎuraşi 12 - 18 luni 6 102
n. vaci recondiţionate 3 19
TOTAL - 1084
din care efectiv matcă - 587

22
 5.4. Plan de montă și fătări

TRIMESTRUL 1 TRIMESTRU II TRIMESTRUL III TRIMESTRUL IV Total

Specificare
1 II III Total IV V VI Total VII VIII IX Total X XI XII Total an
Gestante                                  
Diagno
Negestante                                  
AN PRECEDENT

s ticate
Reforma                                  
Vaci

Montate                                
Fătate                                
d.c. reforma                                
Gestante                       250 200 50 500
Juninci
Negestante                                
Monte tineret femei                              
Vaci       250 200 50 500   112,5 90 202,5 22,5      
Monte

Vitele                                
TOTAL                                
Vaci                                
Fatari

Juninci 250 200 50 500                      

AN CURENT

 
TOTAL 250 200 50 500                        
REFORMA 1                              
Masculi 125 100 25 250                      
Produs

 
Femele 125 100 25 250                        
TOTAL 250 200 50 500                        
Diagnosticat
Vaci               138 110 27 275      
e  
gestante Vitele                              
Negestante Vaci               113 90 22 225        
la control Vitele                                

23
 5.5 Fișa tehnologică de lapte
ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct noi dec
total
INDICATORI UM 31 28 31 30 31 30 31 31 30 31 30 31 anual
ef.la inceputil lunii     cap 0 250 450 500 500 500 500 500 500 500 500 500  
intrari total din care:     cap 250 200 50
de la juninci     cap 250 200 50
Evolutie din cumparari     cap
  iesiri total din care:  
    cap
  Reforme     cap
  Vanzari  
    cap
  ef.la sf. Lunii     cap 250 450 500 500 500 500 500 500 500 500 500 500
  zile furajate   3875 9800 14725 15000 15500 15000 15500 15500 15000 15500 15000 15500 165900
  nr
 
  ef.medii     cap 125 350 475 500 500 500 500 500 500 500 500 500
monte fec.din an prec: Vaci   nr
  juninci   nr 250 200 0 450
monte in an de plan monta 1 vaci nr 250 200 50 113 90 22
    vitele nr
Reproductie
    monta2 vaci nr 113 90 22
      vitele
  nr
    monte fecunde vaci nr 138 110 27
      juninci
  nr
  prod. Vitei de la vaci   cap
    de la juninci   250 200 50
cap
 
    natalitate   cap
Fanuri cantit.(kg/zi) Deal 3 to 11,7 29,4 44,2 45 46,5 46,5 45 46,5 314,8
    lucerna 4   15,5 39,2 58,9 60 62 62 60 62 419,6
Porumb siloz cantit.(kg/zi)   30 to 116,3 294 441,8 450 465 465 450 465 3147,1
Masa verde cantit.(kg/zi) pajisti 60 to 900 930 930 900 3660
    lucerna 0  
Concentrate cantit.(kg/zi) IARNA 2 to 7,8 19,6 29,5 30 31 31 30 31 209,9
    VARA 2 to 30 31 31 30 122

5.6 Necesarul de furaje

24
 Zile Păşune Concentrat Alte
Porumb
furajat Fân masă e Din care: furaj
siloz
e verde total e
Categoria
Alte
Lucern Porumb Or Tritical Şro Tărâţ Lapte
Deal furaj
ă boabe z e t e praf
e
20405 402830 418720
Vaci de lapte 537500 612600 408800 204400
4 0 0

Juninci 22170 53208 79812 554250 0 22170 11085

Tineret femel
31984 0 175912 639680 0 31984 15992
12 – 18 luni
Tineret femel
33930 0 118755 475020 0 50895 25448
6 – 12 luni
Tineret femel
22461 0 33691,5 134766 0 38184 19092
3 – 6 luni
Tineret femel
22601 0 15821 0 0 15821 7910,35
0 – 3 luni
Tineret mascul
45062 0 49512 134766 0 54004 27002
0 – 6 luni
38226 1086103, 596678 418720 310928,
TOTAL 590708 621858
2 4 2 0 9
PRODUCŢIA
- 6000 4000 40000 8500 6000 - - - - - -
MEDIE kg / ha

SUPRAFAŢA 98,5 271,5 149,2 492,6 51,8 Din cumpărări

25
 5.7. Indicatorii eficienței economice

Nr
Crt
SPECIFICARE UM Realizat
A CHELTUIELI MATERIALE Lei 1657600,00
1 Materii prime şi materiale Lei 1160000,00
  Furaje Lei 1050000,00
  Medicamente Lei 50000,00
  Altele Lei 60000,00
2 Cheltuieli de aprovizionare (11 %) Lei 127600,00
3 Combustibil, energie, apă Lei 120000,00
4 Lucrări şi servicii efectuate de terţi Lei 15000,00
5 Amortizarea mijloacelor fixe Lei 225000,00
6 Alte cheltuieli Lei 10000,00
B CHELTUIELI SALARIALE Lei 92256,25
7 Salarii brute Lei 72500,00
8 Contribuţiile angajatorului Lei 19756,25
  - Fond de pensii şi asigurări sociale (20 %) Lei 14500,00
  - Fond asigurări sociale de sănătate (5%) Lei 3625,00
  - Fond de şomaj ( 0,5%) Lei 362,50
  - Fond risc accidente şi boli profesionale (0,4%) Lei 290,00
  - Fond garantare creanţe salariale ( 0,25%) Lei 181,25
  - Contribuţii concedii şi indemnizaţii ( 0,85%) Lei 616,25
  - Comision Inspecţia muncii (0,25 %) Lei 181,25
I TOTAL CHELTUIELI DIRECTE (A+B) Lei 1749856,25
II CHELTUIELI INDIRECTE (8%) Lei 139988,50
III TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE Lei
1889844,75
(I+II)
9 CHELTUIELI FINANCIARE Lei 0,00
IV TOTAL GENERAL (III+9) Lei 1889844,75
10 Valoarea produselor secundare (gunoi) Lei 50000,00
14 Preţ unitar Lei/kg 20,00
18 Valoarea producţiei marfă (350 viţei*300 kg Lei
2100000,00
greutate)
19 Subvenţii Lei 500000,00
20 Venituri totale Lei 2600000,00
21 Profitul brut total Lei 710155,25
22 Profitul impozabil Lei 210155,25
23 Impozitul pe profit (16%) Lei 33624,84
24 Profitul net Lei 676530,41
25 Rata profitului % 11,12

26
 BIBLIOGRAFIE

1. Acatincăi S., (2000) – Producţiile bovinelor, Ed. Mitron, Bucureşti.

2. Drânceanu D., (2000) – Biotehnologii în alimentaţia animalelor, Ed. Eurobit,
Timişoara.
3. Georgescu G., şi col. (1988 – 1989 – 1995) – Tratat de creşterea bovinelor, vol. I, II şi
III, Ed Ceres, Bucureşti.
4. Onaciu Grigore (2006) – Tehnologia creşterii bovinelor-ghid practic- Ed. Casa Cărţii
de Ştiinţă, Cluj-Napoca,
5. Şara A. (2001) – Alimentaţia animalelor de reproducţie, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca
6. Velea C., şi col., 1985, Îndrumător de creşterea şi îngrăşarea tineretului taurin, Ed.
Ceres Bucureşti.
*** Guvernul României// Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării rurale//Programul
Naţional de Dezvoltare Rurală în România 2007-2013 versiunea consolidată iunie
2010.
*** www.aberdeenanguscattle.uk
*** www.apdrp.ro
*** http://bovinedecarne.ucoz.net
*** www.gazetafermierului.ro
*** www.gazetadeagricultura.ro
*** www.agroinfo.ro
*** www.revista-ferma.ro
*** www.lumeasatului.ro
*** www.ghidafaceri.ro

27