ICS 13.220.99; 23.

120

Sisteme de control a fumului §i gazelor fierbinti

Partea 5: Ghid de recomandari functionale §'
i
metode de calcul pentru sisteme de ventilare
pentru evacuarea fumului §i gazelor fierbinti
, '
,· Smoke and heat control systems. Part 5: Guidelines· on
functional recommendations and talculation methods for
, smoke and heat exhaust ventilation systems

·'( ,,:systemes de controle de fumees et de chaleur. Partie 5:

.. -- ·-=--·• ·:: ,:-Guide ,de ,Jecommandations. fonctionnelles eLde-calcul ... - .=
:.
--' ./ ::. ,• ::··"-'·. ,-pour,les ·s_ystemes d'exutoires de fumees et de chaleur .
':,

- APROBARE. : 1,, :''' ,Aprobatde'.Directorul General al ASRO la 30 septembrie 2007 '

'. i?'r•1, '•r -,. Raportul:,tehnic· CENfTR 12101-5:2005 are statutul unui
standard roman
Tnlocuie§te SR CR 12101-5:2002

CORESPONDENTA rAcest ,: standard este identic cu, raportul · tehnic

. ·: ':", '· ' ·; '_ \ 'l. f. • ':' I ,_':.

CENfTR 12101-5:2005

!',, t', · -This standard :is identical with the Technical Report
CENfTR 12101-5:2005

La presente norme est identique a le Rapport Technique

CENfTR 12101-5:2005 -

ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO)

· Adresa po talii: str. Mendeleev 21-25, 010362, sector 1,
Director General: Tel.: +40 2131632 96, Fax: +40 21 316 08 70
Direc!ia de Standardizare: Tel. +40 21 310 17 30, +40 2131043 08, +40 21 312 47 44, Fax: +40 21 315 58 70
Direc!ia Publica\ii - Se!V. Vanzilri/Abonamente: Tel. +40 21 316 77 25, Fax+ 40 21 317 25 14, +40 21 312 94 88
Se!Vicilil Redac\ie - Marketing, Drepturi de Aulor + 40 2131699 74

© ASRO Reproducerea sau utilizarea integrala sau paflia!a a prezenlului standard in orice publica\ii :;:i prin
orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisa daca nu exista
acordul scris al
ASRO
Ref.: SR CENfTR 12101-5:2007 Edi\ia 1
 I
Preambul national
'
Aces! standard reprezinla versiunea romana a textului ln limba engleza a . raportului tehnic
GEN/TR 12101-5:2007.

Acest raport tehnic furnizeaza recomandari 9i orientari asupra metodelor funcjionale 9i de calcul
pentru sisteme de ventilare pentru evacuarea fumului 9i gazelor fierbin\i pentru incendii modelate ln
stari stajionare. Este util penlru o varietate de tipuri de cladiri 9i aplicajii care include cladiri cu un etaj,
etaje la mezanin, depozite cu depozitare paletizata sau pe stelaje, mall-uri, cladiri cu atrium 9i
compl e, parcaje auto, sali de spectacole 9i de divertisment 9i lncaperi cu aglomerari de persoane 9i
spajiu necompartimentat tn cladiri multietajate.

Acest standard SR GEN/TR 12101-5:2007 lnlocuie 9te 9i anuleaza SR CR 12101-5:2002.

Cuvintele "raport tehnic" din textul acestui standard trebuie citite .,standard roman".

{iRI
I

·- :-.'.
I

.
';
'

RAPORT TEHNIC CEN/TR 12101-5

TECHNICAL REPORT
RAPPORT TECHNIQUE
TECHNISCHER BERICHT · Octombrie 2005
ICS 13.220.99, 23.120 i nlocuie9te CR 12101-5:2000

Versiunea romanii

Sisteme de control a fumului §i gazelor fierbinti

Partea 5: Ghid de recomandari functionale §i metode de calcul pentru sisteme
 de ventilare pentru evacuarea fumului §i gazelor fierbinti

Smoke and heat Systemes de controle de Rauch- und Warmefreihaltung -

control
- systems -- Part 5: Guidelines
on functional
recorrmendations an_d
calculation methods for smoke
- and heat exhaust_ventilation ,
systems
fumees
et de chaleur - Partie 5 :
. Guide de recommandations
fonctionnelles et de calcul
pour
les systemes d'exutoires de
-c·fumees et de cha!eur _
Teil 5: Anleltung zu
funktionellen Empfehlurigen und
Rechenverfahren fOr
Anlagen zur Rauch- und
-
Warmef[eilaltung _

Acest:standardreprezintii versiunea:romanii a raportului tehnic CENfrR 12101-5:2005. Raportul tehnic

· ,- - a fosttradus de_ASRO, are acela9i statut ca §l:versiunile oficiale §i a fast publicat cu permisiunea GEN.

- •. Aces!- raport:tehnic a Jost adoptat' de,GEN la· 30 septembrle 2005. A fast elaborat de comitetul
tehnlc· CENfrC 191. - - - -

Membrii OEN sunt organismele na\ionale de standardizare din urmiitoarele \ari Austria,- Belgia, -Cipru,
-Danemarca, Elve\ia, Estonia, Finlanda,. Fran\a, Germania, Grecia, lrlanda, lslanda, Italia,-,Luxemburg,
· Latonia, litllania, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehii,
/fj) Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia §i Ungaria.

CEN /,.

COMITETUL EUROPEAN DE
STANDARDIZARE
European Committee for Standardization
Camile European de Normalisation
Europaisches Komitte fOr Normung

Centrul de Management: rue de Stassart 36, B-1050, Bruxelles

© 2005 GEN - Toate drepturile de exploatare sub orice formii §i 1n orice mod
sunt rezervate ,n ,ntreaga lume membrilor na\ionali GEN. _
Ref.: CENfrR 12101-5:2005 RO
 SR TR 12101-5:2007

Cuprins

pagina
Preambul......................................................................................................................................... 4
lntroducere...................................................................................................................................... 5
1 Domeniu de aplicare..............................................................................................................8

2
3 .,
Termeni, '
Re ferin •e normative ............................................................................................................. 8
definijii, simboluri i;i unita\i de masura............................................................8
3;1 Termeni i;i definl\il......................................................................................................... 8
3.2 Simboluri §I unitaji de masura..................................................................................... 14
4 Recomandari generale........................................................................................................ 19
4.1 Obiective de proiectare ..................................................,..........................................................19
4.2 Siguran\a.in func\ionare.............................................................................................. 19
4.4 Secvenja de func\ionare a dispozitivelor care con\in un slngur SHEVS......................21
4.5 lnterac\iuni dlntre diferite zone de furn dintr-o cladlre .........................,..............................21
4.6 Protec\ia cu sprinklere................................................................................................. 22
4.7 Documenta\ie.......................................................................................................................22
4.8 lnstalare, intre\inere i;i siguranja .....................................................::.......................................24
5 Procedurl de calcul...................................................................................................... 24 •?iii
5.1 Generalitaji........................................................................................................................... 24
5.2 Zone de prolectare...............................................................................................................24
5.3 Etape suplimentare in calcul...............................................................................................26
5..4 _ Compatibilitate................................................................,... ..., .. ..............,....,..,....,,.......,........... _27 I
6 Recomandari de performanta..............................................................................................28
6.1 lncendiu ca baza pentru pr,;iectare.....................................................................................28
6.2 Pene de furn care se ridica direct din .incendlu intr-un rezervor de furn.............................30
6.3 Debitul de furn i;I gaze fierbinji in afara unel incaperi lncendiate intr-un spa\iu adlacent 32 ·
9 1 1
: : scJ e\ : e : e; : /i i : : :tu .· · ·· · · . . ..'.•• .i. . . . . ... .. ••. •• . . . 33 . ·1
6.5 Pana de furn de disipare......................................................................................................34
6.6 Rezervor de furn i;i ventilatoare ............................................................................................... 38-----------·- ,
. 6.7 · lnfluen\e externe ....................'..........;...........:-,............................................,.................;...........40 --- ·1
6.8 Aer de admisle (aer de inlocuire) ........................................................:..................,...........42
6.9 Bariere de furn suspendate fiber.........................................................................................44
· 6.10 Plafoane·suspendate...:........................................:......:.......................................:....:................45
._6.11 Depresurizarea atrlumului ............................,.........................................................................46

.1 ;: , : . . ...·i· . . .:. '.. i...l. .. i. . . .:...i..I. . i. .'. :. . . . . '. . . . '. '.:::::: .;s)I
. 7.2 Sisteme de detectare a fumului i;i flacarii............................................................................48
7.3 Sisteme de presiune diferen\iala ..........................................................................':.:,................49
7.4 Sisteme de anun\are a publicului i;I de alarmare vocala.....................................................49
7.5 lluminat i;i indicatoare de securitate....................................................................................50
7.6 Sisteme de control computerizate.......................................................................................50
7.7 fncalzire, ventilare i;i climatizare (HVAC) ....................................................................,,...........50
7.8 Sisteme tie securitate...................................................................................................:-............51
Anexa A (informativa) Valori admise pentru fluxuri de degajare a caldurii..................................52
Anexa B (informativa) Pana de furn care se ridica direct din incendiu in rezervorul de furn.......53
Anexa C (informativa) Curgerea gazelor fierbin\i din furn in afara incaperii incendiate intr-un
spa\iu adiacent
.............................................................................................................................................
57
Anexa D (informativa) Curgerea de gaze fierbin\i din furn sub un plafon al cornii;ei care iese
in consola dincolo de deschiderea sau fereastra incaperii incendiate..................................60
Anexa E (informativa) Pana de disipare........................................................................................64
Anexa F (informativa) Rezervorul de furn i;i ventilatoare.............................................................65
 SR CENfrR 12101-5:2007

Anexa G (informativil) lnfluen\a zonelor de suprapresiune 9i/sau a zonelor de aspira\ie asupra

unui SHEVS
......................................................................................................................................................
69
Anexa H (informativil) Devierea barierelor de furn suspendate liber....................·...........................72
Anexa I (informativil) Spa\iu aparent inchis.........................................................................77
Anexa J (informativil) Depresurizarea atriumului........................................................................79
Anexa K (informativil) lnterac\iunea sprinklerelor, a unui SHEVS 9i a ac\iunllor de stlngere.....85
Anexa L (informativil) Efectul stratului ascendent asupra presiunii minime recomandate pentru
un sistem de presiune diferen\ialil
......................................................................................................................................................
87
Bibliografie.................................................................................................................................... 89

"

,_,.·-- -:'":- --c--.·-- .

'

..;,-_

3
 SR CENffR 12101-5:2007

Preambul I
Acest raport tehnic (CENffR 12101-5:2005) a fast elaborat de comitetul tehnic CENffC 191 ,,Sisteme
fixe de stingere" al carui secretariat este asigurat de BS!. I
Acest raport tehnic 1nlocuie te CR.12101-5:2000.

Aces\ raport tehnic se bazeaza pe textul standardului britanic BS 7346-4:2003.

' .,
 SR GEN/TR 12101-5:2007

lntroducere

0.1 lntroducere generala _

' 5VCfG1 #
11
Sistemele de ventilare pentru evacuarea fumului §i gazelor fierbin\i (SHEVS)" creeaza un strat Iara
furn deasupra pardoselii prin indepartarea fumului. Prin urmare ele pot sa imbunata\easca condi\iile
pentru a permite evacuarea in siguranja §i/sau salvarea oamenilor §i animalelor, pentru a proteja
bunurile §i pentru a permite ca incendiul sa fie stins chiar din fazele ini\iale. Sistemele de ventilare
pentru'evacuarea fumului se folosesc de asemenea pentru evacuarea simultana a caldurii §i a
gazelor fierbin\i degajate de incendiu in etapa de dezvoltare.

A devenit raspandita utilizarea unor astfel de sisteme pentru a crea zone Iara furn sub un strat de
furn care se propaga ascendent. S-a stabilit clar importanja !or in a ajuta la evacuarea oamenilor din
cladiri, reducand distrugerile provocate de incendiu §i pierderile financiare prin prevenirea acumularii
fumului, facilitand stingerea incendiului, reducand temperaturile la acoperi§ §i intarziind propagarea
laterala a incendiului. Pentru a fi objinute aceste avantaje este esen\ial ca ventilatoarele de evacuare
a fumului §i gazelor fierbin\i sa func\ioneze la intreaga !or capacitate §i in siguran\a oriciind este
nevoie pe intreaga lor-durata de func\ionare, -- - '

Componentele pentru SHEVS trebuie sa fie instalate ca parte a unui sis\<;im de evacuare a fumului §i
_"" gazelor fierbinji proiectat adecvat. SHEVS cu evacuare naturala func\ioneaza pe baza flotabilitajii
(;:) termice a gazelor produse de incendiu.

Performan\a acestor instalajii depinde, de exemplu, de:

· · temperatura fumului;
· - marimea focarului de incendiu;
suprafa\a libera aerodinamica a ventilatoarelor sau volumul de furn evacuat de ventilatoarele
rnecanice;
influenja vantului;
,marimea, geometria §i amplasarea deschiderilor de admisie a aerului;
. ,mi:irimea, geometria §i amplasarea rezervoarelor de furn;
- --- - - -- --:- ----timpul de activare; - --- - ' - '-- - ----------- - - --- ----------- -.. _, ...

- ,----,,, ,planurile arhitectonice, amplasarea §i dimensiunile cladirii.

Tn mod ideal modelulde incendiu pe care se bazeaza calculele arata dimensiunea fizica §I debitul de
,caldura, al .incendiului ,care variaza:·in func\ie de limp intr-un mod realist, permi\and sa poata W
,c,·_::,, calculata cre§lerea amenin\arii asupra utilizatorilor, bunurilor §i pompierilor odata cu trecerea timpului.
\ ',/ Astle! de calcule a pericolului in func\ie de limp se compara de obicei cu evaluari separate ale timpului
recomandat pentru evacyarea ,in siguran\a: a utilizatorilor cladirii sau a timpului recomandat pentru
ini\ierea· _unei stingerLeficiente,· Aceste- ultime proceduri de evaluare nu constituie ·opiectul acestui
raport tehnic, de§i se anticipeaza sa- se completeze in viitor aces! raport tehnic cu proceduri
de proiectare pentru ince-ndii in func\ie de limp, Tn aceste calcule curbele de dezvoltare a incendiului
sun! alese astfel incat sa fie corespunzatoare pentru imprejurarile precise _ ale ocupan\ilor cladirii,
dispunerile materialelor _combustibile §i performan\ele sprinklerelor, dupa caz, Unde se ,dispurie de
astfel de informajii, aceste calcule sun! conduse in func\ie de caz folosind procedurile' tehnice de
securitate la incendiu recomandate, Chiar cand este adoptat un astfel de mod de abordare, pot fi
prezentate prin aces! raport tehnic recomandari de performan\a adecvate, de exemplu inal\jmea
stratului de aer Iara furn, influen\ele externe,

Unde nu se pot realiza astfel de calcule in func\ie de limp, este posibil sa se utilizeze o procedura
mai simpla bazata pe eel mai mare incendiu care este rezonabil sa se atinga in condi\iile respective,
Acest model de stare sta\ionara sau independent de limp nu trebuie sa se confunde cu incendii
rapide, care ating instantaneu faza de ardere generalizata §i apoi ard sta\ionar, Mai mull, procedura
presupune ca un SHEVS care este capabil sa faca fa\a celui mai mare incendiu poate de asemenea
sa faca fa\a fazelor incipiente (de obicei timpurii) ale incendiului.

"'l NOT/\ NATIONALA-A se citi in limba romanii ,,SVEFGF".

5
 1n practica, este mult mai U§Or sa se evalueze cea mai mare dezvoltare rational posibilii decat sii se
aprecieze viteza de dezvoltare a acelui incendiu.

0.2 Principiile proiectarii evacuarii fumului I

l
0.2.1 Protec\ia cailor de evacuare (securitatea vie\ii)

0 abordare obi§nuitii pentru a proteja caile de evacuare este sii se realizeze un strat inalt de aer farii I
furn dedesubtul unui strat de furn ascendant termic sub plafon. Un SHEVS utilizeazii acest principiu
pentru 'a- permite utilizarea permanentii a ciiilor de evacuare care sun! in acela§i spatiu cu incendiul,
de exemplu intr-un mall inchis §i multe atriumuri. Viteza de evacuare a fumului (folosind fie evacuarea
. riaturalii a fumului, fie ventilatoare de evacuare mecanica a fumului) se calculeaza pentru a mentine
fumul la o iniillime sigurii deasUpra capetelor oamenilor care utilizeazii caile de evacuare §i sa
men\ina caldura radiata de stratul de furn la o valoare suficient de scazuta pentru a permite utilizarea
liberii a cailor de evacuare chiar dacii focul inca arde.

0.2.2 Controlul temperaturii deasupr

materiale
Cand iniil\imea aerului de sub stratul de furn ascendent termic nu este 'un parametru critic de or
proiectare, este posibil sii se utilizeze procedurile de calcul din 0.2.1 intr-un mod diferit. Viteza de sensibile
evacuare a fumului poate fi proiectatii sa realizeze (pentru o marime specifica a incendiului) o valoare (similar
particulara pentru temperatura gazelor in stratul ascendant. Aceasta permite utilizarea de materiale princip!
care altfel ar fi distruse de gazele fierbinli. Un exemplu tipic este acolo unde inchiderea perimetralii a ului de
atriumului este realizata in sistem vitrat Iara rezistenlii la foe, dar se cunoa§le cii este capabilii sa 0.2.1)
rezlste la temperaturile gazelor pana la o valoare specificata. Utilizarea controlulul temperaturii necesita
SHEVS intr-un astfel de caz ar putea, de exemplu, sa permitii adoptarea unei strategli de evacuare a de
independentil de la etajele superioare separate de atrium numai _prin a_stfe_l dEl vitraj. men\ine
stratul
0.2.3 Facilitarea opera\iei de stlngere a incendiului furn sub
tempera
Pentru ca: pompietii sii intervina cu succes fa un incendiu intr-o cladire, in primul rand este necesar rii criti
sa-§i aduca.utilajele la intriirile care le permit accesul in interiorul cladirii. Apoi ei trebuie sa transporte (similar
echipamentul din dotare din aces! punct la locul incendiului. 0.2.2).
orice ca
Tn cladiri complexe de mari propof\ii §i multietajate acesta poate fi un proces indelungat §i implica recoman
drumuri la etajele superioare sau inferioare. Chiar•1n cladiri cu un singur etaj pompierii au nevoie in irile
··' ~ ....
cladire, printre alte lucruri, de o sursa adecvatii de apii cu presiune suficientii pentru a fi capabila sii func\iona
actioneze asupra focului. Prezenta gazelor fierbin\i poate impiedica §i intarzia serios eforturile e pent
- pompierilor de a efectua salvilri §i a realiza opera\iunile de stingere a incendiului. Prevederea de paramet
principal
SHEVS pentru a proteja caile de evacuare sau de a proteja bunurile ajutii la stingerea incendiului.
Este posibil sil se proiecteze un SHEVS similar cu eel descris la 0.2.1 pentru a asigura pompierilor o
zona de aer curat sub stratul de furn ascendant pentru a le U§Ufa gasirea mai rapidil 9i stingerea
incendiului. Proiectele de control al temperaturii sun! mai pu\in benefice.

Acest raport tehnlc nu include nici o recomandare functionalii pentru parametrii de proi ctare principali
unde scopul principal al SHEVS este sil ajute la stingerea incendiului. Astle! de recomandiiri
func\ionale sunt necesare sa fie agreate de responsabilul serviciului de pompieri pentru cliidirea in
_spelii; Tolu§i, procedurile de calcul prezentate in anexele la aces! raport tehnic pot fi utilizate
la proiectarea SHEVS pentru a indeplini orice recomandilri au fast agreate. .':•-

0.2.4 Protec\ia bunurilor

Func\ionarea instala\iei de ventilare nu poate ea insil§i sii impiedice dezvoltarea incendiilor, dar ea
garanteazii cii un incendiu intr-un spa\iu ventilat are o alimentare continua cu oxigen pentru a-i
sus\ine dezvoltarea.

Rezultii ca sistemul de evacuare a fumului poate numai sii protejeze bunurile permitand ca interven\ie
activa prin serviciile de pompieri sii fie mai rapidii §i mai eficienta. De aceea protec\ia bunurilor este
privitii ca un caz special al 0.2.3. Tn func\ie de materialele prezente, o solu\ia de proiectare a
protectiei bunurilor poate fi bazata pe necesitatea de a men\ine stratul de furn ascendent fierbinte
 I

- \
-- ')

I,
I i
 SR CEN/TR 12101-
5:2007
pe care este bazata proiectarea nu este necesar sa fie acelea§i ca acolo unde scopul principal este
securitatea vie\ii §i va depinde de imprejurarile care se aplica in fiecare caz. Aceste recomandari
func\ionale principale trebuie sa fie agreate de toate parjile interesate relevante. Procedurile de calcul
din anexele la acest raport tehnic pot fi utilizate la proiectarea SHEVS. ·

0.2.5 Depresurizarea

Unde stratul de furn este foarte jos §i etajele adiacente stratului sunt legate la el prin deschideri mici,
de exemplu neetan§eitii\i de U§i sau grile de ventilare mici in pere\i, poate fi posibil sii se impiedice
trecere.,_a fumului prin deschiderile mici prin reducerea presiunii gazelor in stratul de furn. Aceastii
abordal'e este cunoscutii ca depresurizare §i in forma descrisii este utilizatii in principal pentru cliidiri
cu atrium. Scopul principal al acestei tehnici este sii impiedice intrarea fumului in spa\iile adiacente
atriumului §i nu sii realizeze protec\ia atriumului insU§i. Numele eel mai cunoscut atribuit acestei
tehnici este depresurizarea atriumului.

Proiectarea depresuriziirii atriumului determinii solu\ii suplimentare privind proiectarea SHEVS

instalat in atrium. Aceste recomandiiri sunt prezentate in 6.11.

0.3
.
Aplica\ii ale sistemelor de evacuare a fumului §i gazelor fierbin\l'
.

SHEVS poate crea §i men\ine un strat curat sub eel de furn pentru:

(D. a) a men\ine ciiile de evacuare §i acces libere;

b) a U§ura opera\iunile de stingere; ·
c) .a reduce poten\ialul de flashover §i, astfel, de ardere generalizatii;
d) a proteja echipa_mentLJI §i mobilierul;
e) · a reduce efectele termlce. asupra componentelor structurale ale cliidirii pe timpul incendiului;
. f). areduce pagube)e.cauzate.de·produsele de descompunere termlcii §i gazele fierbin\i.

: SHEVS sunt· utilizatE, in .cliidiri·unde dirnensiunile mari,. forma sau configura\ia fac necesare controlul
fumului. · · ·

Exemple tipice sunt:

---- . ---- _._,,,.
,. . ..,.--,,,...,..--------·
mall-uri cu unul sau mai multe etaje;
magazine mari;
cliidiri industrials cu unul sau mai multe etaje §i depozite protejate cu sprinklere;
cliidiri cu atrium §i cliidiri complexe;
parcaje auto inchise; ,
sc8ri;
tuneluri;
teatre.

Alegereade SHE.VS natural sau mecanic depinde de aspectele de proiectare a cliidirii §i 9!3 pozi\ia
sa fa\ii de veciniitii\i. · ·

Condi\ii speciale se aplicii acolo unde sunt utilizate sisteme de stingers cu gaze, de exemplu sisteme
care sunt conforms cu EN 12094 sau ISO 14520. De obicei sistemele de stingere cu gaze nu sunt
compatibile cu un SHEVS.
 1 Domeniu de aplicare
1·

Aces! raport tehnic furnizeaza recomandari §i orientari asupra metodelor func\ionale §i de calcul
pentru sisteme de ventilare pentru evacuarea fumului §i gazelor fierbin\i pentru.incendii modelate in
stari sta\ionare. Este util pentru o varietate de tipuri de cladiri §i aplica\ii care include cladiri cu un etaj,
etaje la mezanin, depozite cu depozitare paletizata sau pe stelaje, mall-uri, cladiri cu atrium §i
complexe, parcaje auto, sali de spectacole 9i de divertisment §i incaperi cu aglomerari de persoane §i
spa\iu necompartimentat in cladiri multietajate.

Aces! raport tehnic nu include recomandari func\ionale pentru parametril de proiectare in care scopul
principal al SHEVS este sa ajute interven\iile de stingere.

NOTA - Astfel de recomandilrt func\ionale trebuie sa fie agreate de serviclul de pompieri responsabil de
cladirea Tn discu\ie. Proceduriie de calcul din anexele la acest raport tehnic pot fi utilizate pentru a
proiecta un SHEVS astfei incat sa indeplineasca orice recomandari au lost agreate.

. Acestraport nu acopera urmatoarele:

.•
evacuarea fumului, uridefuni'uleste·evacUat din cliidire clupii ce a fost stins incendiul;
ventilarea transversalii, unde curenjii de aer indu§i de vant sau ven!jlator due fumul prin sau in
afara cliidirii, de obicei ca parte a procedurilor de intervenjie de stingere a incendiului;
ventilarea caselor de scari, care de obicei reprezinta o aplicajie speciala a evacuiirii fumului §I (till
care nu este necesar sa protejeze utilizarea continua a casei scarii;
incendii generalizate.
I
2 Referinte normative
. Nu unt aplicabile.

3· Termerii, definitii, simboluri §i unitati de masura

3.1 Termeni 111 defini\ii

-· --•("- ·, - .
-·--•---- --

Pentru scopurile acestui raport tehnic se utilizeaza urmatorii termeni §i definijii:

3.1.1
panii de furn aderentil
forma de propagare a fumului care se ridica pe o suprafa\a verticala §i in care aerul intra pe o parte,
de§i pot fi capetele libere

NOTA -Aceasta se referil uneori la o pana de furn cu o singura iaturil.

3.1.2
suprafa\il liberii aerodinamic
produsul intre aria geometricii §i coeficientul de evacuare

3.1.3
ambiant
proprietate a mediului inconjurator

3.1.4
atrium
L
spa\iu inchis, care nu este necesar sa fie aliniat pe verticala, care trece prin doua sau mai multe etaje
intr-o cladire

8
 SR CENffR 12101-5:2007
NOTA - Pu\urile de ascensoare, golurile sca'rilor rulante, canale pentru instala\ii u > i scarile inchise nu
2 sunt clasificate ca
tilitareN
atriumuri.

3.1.5
timp de
deplasare
li
m
p
n
e
c
e
s
a
r
p
e
n
tr
u
s
o
s
ir
e
a
s
e
r
v
l
c
iil
o
r
d
e
p
o
m
p
i
e
ri
l
a
l
o
c
u
l
i
n
c
e
n
d
i
u
l
u

9
 i dupii primirea apelului ini\ial la dispeceratul serviciului in
ce
3.1.6 n
autorLtate di
organfta\ie,
2
ofi\er sau responsabil individual pentru aprobarea u
"SHEVS 9i/sau a sistemelor sprinkler, echipamentelor 9i
ip
procedurilor
ot
NOTA - Autoritate poate fl o autoritate de control in construc\ii sau de la eti
pompieri, un agent de asig-uriiri pentru incendiu sau altii autoritate publicii c
competenta. av
a
3.1.7 n
activare automata d
ini\ierea unei opera\ii fiirii interven\ie umanii directii
ca
' ra
3.1.8
ct
backdraft
deflagra\ie bruscii cauzatii de admisia aerului proaspiit intr-o inciipere sall er
compartiment care con\ine ist
- aer viciat, gaze combustibile nearse 91 o sursii de aprindere ici
ce
3.1.9 su
jet de plafon nt
.flux de furn sup un plafon, care se extlnde in afara punctului de su
fic
impact al fliiciirii incendiului la plafon NOTA 'Temperatura unui ie
nt
jet la plafon este de oblcei mai mare decal a stratului de furn
d
adiacent. e
se
3.1.10 ve
ecran de dirijare re
.·barierii pentru:fumi:instalatii.sub:,un. parapet sau,ecran care p
proiecteazii migrarea fumului 9i gazeIor fierbin\l printr-o e
deschidere a camerei in afarii nt
ru
3.1.11
coeficient de evac-uare ' a-
I
raportul vitezei elective de-curgere-miisuratii in condi\iile specificate
fol
fa\ii de debitul de curgere teoretic prin ventilator (C,) sau prin orificiul
os
de admlsie (C;)
i
NOTA 1 - Aceasta se refera uneori la ca
eficlen\ii aerodlnamicii. b
'
- az
'
) ii
.
d
NOTA 2 - EN 12101,1 define te coeficientul de evacuare in sensul de
e
viteza de curgere teoreJica numai prin ventilator. Coeficientul de
evacuare la in considerare orice obturari din ventilator precum ghidaje, pr
fante_ de ventilare sau paiete I efectul curen\ilor iaterali externi. oi
ec
3.1.12 ta
flux de caldura prin convec\le re
energia termicii totalii transportatii de gazele care traverseazii o suprafa\ii de a
separare specificatii in u
unitatea de timp n
ui
3.1.13
si
depresurizare
controlul fumuluifolosind presiuni diferen\iale cu ajutorul ciiruia st
presiunea aerului din zona incendiului sau inciiperea invecinatii e
este redusii la sub cea din spa\iul protejat m
d
3.1.14 e
model de incendiu ev

1
acuare a fumului 9i gazelor fierbin\i

> NOTA NATIONALA- Prin "canaie pentru instaia\ii utilitare" se pot in\elege §i "ghene".

1
 SR GEN/TR 12101-5:2007

3.1.15
ventilator de evacuare
dispozitiv folosit pentru a scoate gazele in afara unei cladiri

3.1.16
compartiment de incendiu
spa\iu inchis, care cuprinde unul sau mai multe spa\ii separate, limitat de elemente de construc\ie
care au o rezisten\ii la foe specificata, pentru ca sa impiedice propagarea incendiului in orice direc\ie
pentru o perioada de limp data

NOT/\.-Acest termen nu se va confunda cu camera de ini\iere a incendiului sau cu incaperea incendiala.

3:1.17
pozi\ie operajionala de incendiu
pozi\ia sau configura\ia unui component specificat prin proiectul sistemului in timpul unui incendiu

3.1.18
flashover
trecerea rapida de la un incendiu controlat pe suport combustibil la starea de ardere a intregii
suprafe\e a materialelor combustibile dintr-o incilpere
'

t2il
3.1.19
pana de furn libera
forma de propagare a fumului in care aerul poate fi antrenat liber pe ambele laturi ale conului •
.-.
NOT/\. - Propagarea poate avea de asemenea capete libere. Uneori penele de furn llbere se refera la
penele cu doua laturi.

3.1.20
bariera de furn suspendata liber
bariera de furn fixata numai de-a lungul marginii superioare

3.1.21
incendlu controlat prin suprafa\a combustibilului
incendiu in care vi_teza de ardere, caldura degajata i marimea incendiului depind in principal de
combustibilul care arde
-- --_r·- -_ -- - -- -
---- -1
- '_ .

3.1.22
incendiu generalizat
·-lncendiu in care toate suprafe\ele materialelor combustibile sunt implicate total

NOT/\.-Acesla fenomen se referii de asemenea la un lncendiu dezvollat complet.

3.1.23
I
aria geometrica
aria unei sec\iuni printr-un ventilator, masurata in planul definit de suprafa\a cladirli,care este in 1)1
contact cu structura ventilatorului ·· "

NOT/\. - Aria geometrica esle exprimatil ca A,. Nu se face vreo reducere penlru ghidaje, fante de ventilare
sau alte obslruc\ii.

3.1.24
flux de caldura
energia totala de incalzire care traverseaza o suprafa\a de separare specificata in uni\atea de limp

3.1.25
flux de degajare a caldurii
energia calorica degajata de un material, produs sau familie de produse combustibile in limpul arderii
in condi\ii specificate in unitatea de limp

3.1.26
ac\lonare manuala
ini\ierea func\ionarii unui sistem de ventilare de evacuare a fumului i gazelor fierbin\i printr-o ac\iune
umana

10
 SR CEN/TR 12101-5:2007

NOTA Aceasta ini\iere poale fi realizala, de exemplu, prin apasarea unui buton sau tragerea unei manele.
Pentru scopurile acestui raport tehnic, o secven\3 de actiuni automate initiata printr-o actiune umana este
privit8 ca o operare manuala.

3.1.27
debit masic
masa totala de gaze care traverseaza o suprafala de separare pecificata in unitatea de timp

3.1.28
plan§el/ de supantii
plan§eu intermediar 1ntre doua etaje sau 1ntre plan§eul §i acoperi§UI unei cladiri care are aria mai
mica decal plan§eul de dedesubt

3.1.29
ventilare naturala
ventilare cauzata de forje ascendente care rezultii din diferenlele de densitate dintre gazele cu furn §i
cele din aerul ambiant datorila diferenlelor de temperaturii

3.1.30
plan neutru de presiune
1rial\ime 1ntr-o 1ncapere la care presiunea aerului este egala cu presiunea aerului 1n afara cliidirii la
aceea§i 1nallime ·
() 3.1.31
ventilare mecanicii
ventilare care este provocata de aplicarea unei energii externe pentru a deplasa gazele printr-un
ventilator

NOTA - Pentru a produce ventilare mecanica se utilizeaza de obicei ventilatoare.

3.1.32
sistem diferen\ial.de presiune, _ _ _ -- _ _-
_
· sistem de ventilatoare, tubulaturi, fante §i alte piese componente Tn scopul de a crea o presiune mai
scazutii Tn zona incendiului decal in spaliul protejal

3.1.33
· sprinklercu riispuns rapid -' - --•----- -, ,:-- _ -- --- - ---- - -- _
112 112
sprinkler care·are un indice de limp de raspuns mai mic de 50 m s §i de aceea riispunde 1n etapa
limpurie de dezvoltare a incendiului

NOTA- EN 12259-1 specificii cerin\ele penlru conslruc\ia §i performan\a sprinklerelor cu raspuns rapid in sisleme
de stingers a incendiilor. ·

3.1.34
aer de admisie ; \- :. 11
aer_ curat care· intra·1n cladire, sub stratul de furn, pentru a inlocui gazele din furn care au lost
1ndepartate prin sislemul de ventilare de evacuare a fumului §i gazelor fierbinli

NOTA - Aces! lermen se refera uneori la aerul proaspiil.

3.1.35
personal de management de securitate
personal desemnat §i instruil pentru proceduri de management de securitate care este familiarizat cu
concepjia proiectiirii controlului fumulul, cu procedurile de evacuare §i cu probleme asociate

3.1.36
clapeta de evacuare
clapeta extensibila mecanic, proiectatii sa 1mpiedice trecerea gazelor din furn ascendente termic dintr-
o parte 1n alta a deschiderii ·

NOTA-Acesla termen se refers uneori la fanle de evacuare. Aceasta poale ft, de exemplu, un grilaj, o grila
lunga de aspira\ie fntr-un plafon, care conduce la un ventilator mecanic folosil penlru a preveni orice
deplasare de furn de la un magazin dintr-un mall.
11
 3.1.37
sistern de control al furnului §i gazelor fierbin\i
aranjarnent de cornponente instalat intr-o cladire pentru a lirnita efectele furnului §i Qazelor fierbin\i de
la un incendiu

3.1.38
sistern de evacuare a furnului §I gazelor fierbin\i
sistern de control al furnului care evacueaza furnul §i gazele fierbin\i de la un incendiu din cladire sau
dintr-o parte a cladirii

3.1.39 ,,
sis tern de ventilare pentru evacuarea furnului §I gazelor flerbin\i
sistern Tn care cornponentele sun! selectate Tn cornun pentru a evacua furnul §i gazele fierbin\i pentru
a forrna un strat ascendent de gaze fierbin\i deasupra aerului rnai rece, rnai curat

NOTA 1 - Acest terrnen se refera uneori la ventilarea pentru evacuarea cornpleta a furnului §I gazelor fierbin\i.

NOTA 2 - Pentru aplicarea acestui raport tehnic, venlilarea pentru evacuarea furnului §i gazelor fierbln\i se
abreviaza SHEVS. SHEVS este utilizat atat in sensul de singular cat §i de plural.

3.{40 •.
ventilator de evacuare a furnului §i gazelor fierbln_\i '"
dispozitiv proiectat sa evacueze furnul §i gazele fierbin\i dintr-o cladire in condi\ii de incendiu

3.1.41
bariera de furn
dispozitiv utilizat pentru a lirnita §i/sau a Trnpiedica propagarea furnului

NOT/\-- Barierele de furn sun! de asernenea denurnite cortine, paravane de furn, diafragrne de furn sau
aparatori - de furn.
"I' ,: .
'3,1.42
. • ··clapetli°de control a furnului _ _
· d_ispcizitlv care poate fi deschis sau inchis pentru a controla curgerea furnului §i gazelor fierbin\i

NOT/\ - 1n pozi\la de func\ionare la -lncendiu, clapeta de control a furnulul poate fi deschisa (pentru a
evacua furnul din cornpartlrnentul incendiat) sau 1nchisa (pentru a evita propagarea furnului la alte zone),
..--", ,-c',_, , , --- -·"-!,_ ·----- - ··--- ------ -, --· - ,-·· :-,-----;;,-- ,·--··· -- --- ·-----------·-,·-----· ----

.3'.1.43
- ·- · · 'rezervor de furn
_ zona intr-o cladire lirnitata sau rnarginita de bariere de furn sau elernente structurale pentru a re\ine
_!llratul de furn ascendent terrnic Tn caz de incendiu · -
,,,,. ;_.,,_. _.
. .,.- .:._-· -I
3.1.44
margine de disipare
_ rna.rginea u_nui plafon al corni9ei sub care curge un strat de furn 9i invecinata cu Jm gal sau cu
rnarginea superioara a unei ferestre prin care furnul iese afara din"carnera ·· -

NOTI\ - Aceasta este denurnita uneori punct de rota\ie. plafonul corni§el, de exernplu, poate fi un balcon sau
paravan.

3.1.45
· pana de furn de disipare
forrna de propagare a furnului care se ridica vertical rezultand din rota\ia unui strat de furn care curgea
ini\ial orizontal Tn jurul rnarginii de scurgere

NOTI\ - Daca propagarea coloanei de furn paralela cu rnarginea de ie§ire este rnai lunga decal lata, adica
este in direc\ie orizontala la un unghl drept la rnarginea de ie§lre, pana de furn este de asernenea
cunoscuta adesea ca o pana lineara sau bidlrnenslonala.

3.1.46
zonii statica
zona in sau sub un rezervor de furn unde gazele nu se deplaseaza dupa ce stratul de furn ascendent
terrnic a lost stabilizat
 SR GEN/TR 12101-5:2007

3.1.47
sprinkler cu raspuns standard
112 112 112 112
sprinkler cu un indice de limp de raspuns intre 100 m s 'li 200 m s ,

NOTA - EN 12259-1 specifica cerin\ele pentru construc\ia §i perfom1an\a sprinklerului cu raspuns standard 1n
sisteme de stingere a incendiilor.

3.1.48
model.de incendiu, in stare functionala
incendfu teoretic bazat pe eel mai mare incendiu caruia sistemul de evacuare a furnului 9i gazelor
fierbin\i este a9tepta t sa-i faca fa\a

NOTA-Acest tip de incendiu teoretic se presupune de obicei a fi fie patrat, fie circular.

3.1.49
stratificare
forrnare de straturi distincte de gaze curate §i cu furn pe inal\imea spa\iului

3.1.50
sistem de control al temperaturii·
'
sistern de evacuare a furnului 9i gazelor fierbin\i proiectat sa raceasca un strat de furn potenjial
(£; fierbJnte prin antrenarea deliberata a aerului arnbiant in pana care se ridic'a

) NOTA- Un sistem de control al temperaturii poate-permite utilizarea de materials de fa\ada care nu pot rezista la
temperaturl 1nalte. ·

3.1.51
tubulatura de transfer
tubulatura §i ventilator asocial care deplaseaza gazele dintr-o regiune poten\ial statica a rezervorului
de furn la .o alta regiune·a aceluia 9i rezervor de furn din care gazele cu furn sunt evacuate din cladire

3.1.52 -
ventilator
dispozitiv peritru deplasarea gazelor in interiorul _sau in afara cladirii

3.1.53
ecran de margins de gol
bariera de furn amplasata in consola sub marginea unui balcon sau paravan proeminent

NOTA - Ecranele de margine d,i'gol pot fi utilizate fie pentrua crea un rezervor de furn sub baleen sau paravanN')
sau pentru a restric\iona lungimea rilarginii de ie§ire pentru a crea o pana de furn mai compacta.

3.1.54
coeficient de preslune a vantului
raportul cre§terii presiunli induse de' vant la o- pozi\ie _ specificata pe exteriorul cladirii,la
presiunea dinarnica datorata vitezel vantului la cea mai inalta parte a cladirli _ '.,.;-

3
" > NOTA NATIONALA- Prin paravan se poate 1n\elege §i: ecran, baldachin, intrados §i allele.

13
 SR CENfTR 12101-5:2007 I

3.2 Simboluri §i unita\i de masura

I
Pentru aplicarea acestui raport tehnic se utilizeazii urmiitoarele miirimi fizice §i matematice,
reprezentate prin simboluri §i exprimate in unitii\i de miisurii. ,I
Simbol Unltate de Miirime
miisurii

A,

A,.
- m2
m2
Aria planului incendiului

Aria totalii geometricii liberii a tuturor prizelor de aer

Av Aria geometricii a ventilatorului de evacuare a fumului, miisuratii in patrat

A.,,, Aria geometricii liberii a celui de al n-lea ventilator individual

Avtot Aria totalii geometricii liberii a tuturor ventilatoarelor de evacuare a fumului

.dintr-un rezervor de furn
'
br m .L.unglmea fa\adei expuse la vilnt a cliidirii
C,,A,,
Aria aerodinamicii liberii a unei deschideri individuale printr-un plafon
suspendat la o inciipere de deasupra
Cd
Coeficient efectiv de desciircare pentru o deschidere in peretele unei
incaperi
c.
Coeficient de antrenare pentru o panii de incendiu mare
Cechlva!e l
Coeficient echivalent de desciircare aplicat la aria totalii georrietricii libera a
golurilor de evacuare naturala a fumului §i gazelor fierbinji care evacueaza
fumul dintr-un spajiu deasupra unui plafon suspendat, pentru a include
efecte restrictive de curgere deschiderilor din plafonul suspendat ca §i din
ventilatoare ·

' :-·• ----_---.-. t:fi :t;! i:1:: t /3 ::j!i f:ficienfde-perf manjii unei deschicleri :,_"_ 7
Cp1 Coeficient de presiune a vantului la exteriorul fantei de admisie dominante

J
. .

Cpl ·- Coeficient de presiune a vilntulul la eel mai inalt etaj exp □s lffvililfal
dadirii

Cv
Coeficient de presiune a vilntului la exteriorul ventilatoarelor

Coeficlent de evacuare, adicii coeficient de performan\a, a ventilarii

·'']
naturale

Coeficient de evacuare al celui de al n-lea ventilator individual

C Ciildura specificii a aerului la presiune constanta

D m Diametrul efectiv al incendiului

m Adilncimea panii la limita de deasupra deschiderii intr-un peretele al

inciiperii, miisurata de la latura superioara a oricarui balcon sau al
paravanului in consola in exteriorul acelei deschideri; sau inaljimea de
cre§lere a penei deasupra marginii superioare a deschiderii

m La\jmea zonei de suprapresiune indusa de van! in jurul unei structuri

14
 SR CEN/TR 12101-5:2007

o,, m Dimensiunea orizontala maxima a unei structuri aparente deasupra

acoperi9ului unde sunt amplasate ventilatoarele de evacuare a fumului

o,, m Dimensiunea orizontala a zonei de suc\iune . indusa de vant, adica

coeficien\i negativi de presiune a vantului

D, m Dimensiunea linearil caracteristica a ventilatorului de evacuare a fumului

Ow ' ., m Jnal\imea stratului de gaz cu furn Tn deschiderea dintr-un perete al Tncaperii

de m Jnal\imea stratului ascendent de gaze cu furn sub un balcon sau paravan

aparent

d, m Deflec\ia orizontala de la verticala a barei de jos (inferioare) a unei bariere

de furn suspendate liber

dh m Lungimea barierei de furn milsurate dedesubt d e-a lungul structurii

·,
d, m Jnaltimea stratului de furn ascendent Tntr-un rezervor de furn, milsuratil de
la piafon la baza vizibilil a stratului de furn ,_,

dis· m Jnal\imea stratului de furn sub marginea superioaril a barierei de furn

suspendate liber

d,, m Jnaltimea stratului de furn ascendant sub centrul ventilatorului de evacuare

a fumului 9i gazelor fierbin\i .

dn m Jnal\imea stratului de furn ascendant sub al n-lea ventilator Individual sau

_· aspira\ie de furn.

do m . ,lnaljimea unei,deschideri dintre un etaj 9i un spajiu adanc precum un

atrium

dsfot m , ... lnal\imea .unui . strat de furn sub marginea superioara a unei fante de
I, .evacuare, Tn direc\ia de curgere

G1 Moment de rota\ie pe metru orizontal de barieril de furn care deviazil acea

bariera fa\a de verticala datorita presiunii ascensionale
kg·m2·s·2
Moment de rota\ie pe metru orizontal de bariera de furn qre Tntoarce acea
bariera fa\il de verticala datorita greutil\ii barei inferioare 9i a structurii
G2
Accelera\ia gravita\ionala
kg·m2·s·2
Distan\a Tntre pardoseala 91 plafon

g m·s·2 · lnal\imea paf\ii superioare a deschiderii verticale Tntr-un perete al Tncilperii

deasupra pardoselii
H m
Jnal\imea focarului combustibil masurata de la partea cea mai de jos a
h m combustibilului la cea mai de sus

lnaltimea unei structuri aparente deasupra acoperi9ulul Tn care sunt

hr m amplasate ventilatoarele de evacuare

Jnal\imea unei cladiri de la sol la acoperi9, presupus plat sau la varful unui
h,, parapet daca este prezent ·
m
Separarea orizontala Tntre ecranele tubulaturii de-a lungul marginii de
ie9ire (presupusa lineara)
hb m
Lungimea minima a unei fante lineare de evacuare a fumului necesara
L m 15

L, m
 SR CENffR 12101-5:2007

pentru a evita gaurirea I'

L, m Lungimea unei deschideri de evacuare
Ms kg·s·'
Debitul masic de gaze din furn care curg sub un baleen sau paravan
aparent in afara unei deschideri dintr-o inciipere incendiata
Merit kg·s·' Viteza maxima de evacuare a fumului posibilii printr-un ventilator individual i
fara a produce gaurire I
M kg Debitul de gaze din furn care se ridica la o
, ·s· inal\ime specificata deasupra incendiului
'

'.,
M,
Debitul masic de gaze din furn care intra in stratul
ascendent al rezervorului de furn
Mn
Debitul evacuat prin al n-lea ventilator
M,
Debitul evacuat dintr-un strat prin toate celelal!e
ventilatoare cu excep\ia fantei de extrac\ie
Msrot
Debitul unui strat ascendent care intra in fan!a de extrac\ie
Msiot
exhaust Debitul evacuat printr-o fanta de extracjie necesar
pentru a impiedica un strat de gaze din furn sa
curga prin fanta

Mw Debitul de gaze din furn care tree printr-o deschidere

verticala
Mx
kg·s·' Debitul masic total de gaze din furn intr-o pana

M kg·s·' care se ridica la·in.iiljimea X Masa pe metru liniar

me de bara inferioarii a barierei de furn suspendate

Masa pe metru patrat de structura care constituie

N bariera de furn

· Numiirul minim de·goluri de evacuare naturala a

fumului sau fante de furn care conduc la
p ventilatoarele de evacuare mecanica necesare
pentru un rezervor de furn
Os-
Perimetrul incendiului, masurat orizontal

Or Flux de caldura prin convecjie in gazele din furn

sub un balcon sau ecran aparent

O, Flux de caldura prin convecjie in gazele din furn

care,conduce flacarile deasupra incendiului .

Flux de caldurii prin convec\ie in gazele din furn in

stratul ascendent al rezervorulul de furn
Ow kW Flux de caldura prin convec\ie in gazele din furn care curg prin/t deschiderea
in unul sau mai mul\i pereji ai incaperii incendiate

q, k W·m·2 Flux de degajare a caldurii unui incendiu pe metru patrat

qr, ooas ) kW·m·2 Valoarea joasa a q, adoptata ca marime de defect

qf, {ina!ta) k W·m·2 Valoarea ridicata a q, adoptata ca miirime de defect

Tamb K Temperatura absoluta ambianta

Ts K Temperatura absoluta medie a gazelor sub un baleen sau ecran aparent

1
6
 SR GEN/TR 12101-5:2007

T, K Temperatura absoluta medie in stratul ascendent al rezervorului de furn

fambienl ·c Temperatura ambianta a aerului

I,, ·c Temperatura medie a stratului ascendent la deschiderea intr-un perete al

incaperii

vci m3·s-1 Debitul volumic de gaze din furn printr-o deschidere individuala intr-un
plafon suspendat intr-o incapere de deasupra
., m3·s•1
V, Debit volumic total de evacuare din rezervorul de furn

Vvant m·s·1 Viteza vantului la aceea§i inal\ime cu varful cladirii presupus a fi maximum
pentru proiectul unui sistem de depresurizare a atriumului

w m La\imea deschiderii verticale intr-un perete al incaperii

w. m Distan\a intre deschiderea de la o incapere incendiata §i o bariera

transversala (de exemplu unde bariera transversala este o bariera de furn
la marginea golului, aceasta este la\imea balconului)

m la\imea unui rezervor de furn masurata in..unghl drept pe direc\ia debitului

de furn

X m inal\imea efectiva de ridicare a penei de impri!§tiere deasupra marginii de

impra§tiere, folosita cand se calculeaza antrenarea aerulul in pana de
impra§tiere

y m 'inal\imea aetului curar sub stratul de furn anezervorului ae·rum, adica

inal\imea dintre baza incendiului §i stratul de furn
'·i'
·Y m .· ,· , · .,.,,inal\itnea deasupraplanului neutru de presiune neutra ·intr-un strat

inal\imea deasupra combustibilului arzand

·Zo m · ..inal\ime8' •originii virtuale a penei sursa punctuala masurata deasupra

varfului combustibilului arzand

• Unghiul de deflec\ie a barierei de furn suspendate

/3
y kg·K112·L"512 ,. · Factor subunitar care exprima dependen\a debitului masic §i adancimii
: stratului , de efectele · factorului subunitar la unghiuri perpendiculare. pe
direc\ia de curgere

m Grosime locala suplimentara a stratului fa\a de bariera transversala

\' -

m Lungime de suspendare suplimentara a barierei de furn: entru a furniza o

limita de siguran\a ce permite inclinarea acelei bariere
llp,, Pa Diferen\a de presiune printr-o deschidere individuala .Jntr-un plafon
suspendat cand gazele curg prin acea deschidere ''.'
flPveat Pa Caderea de presiune produsa la un ventilator de evacuare a fumului §i
gazelor fierbin\i la intrarea sa
llp, Pa Excesul de presiune ascendenta la o inal\ime y deasupra planului neutru
de presiune, deasupra presiunii atmosferice ambiante la aceea§i inal\ime

0r ·c Temperatura medie a fumului masurata deasupra temperaturii ambiante, la

1 m deasupra varfului materialelor combustibile arzand

N<t NOTA NATIONALA -A se cili corecl "m"

17
 SR CENrrR 12101-5:2007

0a Ternperatura rnedie deasupra ternperaturii arnbiante a gazelor dintr-un strat

de furn ascendent sub un baleen sau baldachin aparent

0,
Ternperatura rnedie deasupra ternperaturii arnbiante a gazelor dintr-un strat
de furn ascendent Tntr-un rezervor de furn
Ternperatura rnedie a stratului deasupra temperaturii ambiante a gazelor I!
care curg prin deschiderea Tntr-un perete al Tncaperii

Densitatea aerului la ternperatura arnbianta

Pamb ,,
'
lnal\irnea de la baza stratului de furn ascendent la planul neutru de
ljl rn
presiune din ace! strat, raportata la exteriorul cladirii

Funcjie definita prin ecua\ia (J.3)

n

I
I

I;
I .

18
 SR CEN/TR 12101-5:2007

4 Recomandari generale

4.1 Obiective de proiectare

4.1.1 Comentariu

F/uxul de tum ascendent termlc intr-o cladire depinde de proprietil/ile ace/or gaze, de traiectoria
curentl/]ui de fluid, adicil de alcatuirea intema a clildirii, de domeniu/ de presiuni exterioare c/iidirii,
adicil de alciituirea externil §i de amplasamenlu/ clildirii §i de pierderile de cillduril de la gaze/e din
tum. Domeniu/ presiunilor exterioare este dominat de vant. Rezu/tii cii dacii un sislem de evacuare a
tumului §i gaze/or tierbin/i (SHEVS) trebuie sii indep/ineascil nivelu/ specificat de performan/ii de
proiectare in interioru/ §i in exteriorul cliidirii, proiectul acelui sis/em trebuie sii ia in considerare
caracteristicile geometrice interne §i externe ale cladirii care influen/eazii curgerea §i antrenarea
aeru/ul in pana de tum, §i influenfele externe (vantul), tolosind procedurile de ca/cul adecvate
recomandate la articole/e de la 5 pana la 7.

4.1.2 Recomandari
'
SHEVS trebuie sa fie proiectat in conformitate cu urmiitoarele recomandiiri:
r,, ·- ·
a) Scopul pentru care este proiectat SHEVS trebuie sii fie definit clar. P r o iectantul ar trebui sii indice
',<) dacil SHEVS va servi ca: · - - ·
1) mijloc de protejare a,ciiilor de evacuare (men\inand caile de acces §i evacuare libere de furn
§i caldura radlanta); sau
2) mijloc, de protejare a buhurilor (Elchipament de protec\ie-§i dotiiri pentru reducerea
pagubelor cauzate de produsele de descompunere termica;·gazele fierbinf$iraaia\iatermicii);
sau
3) mijloc de control a'.temperaturii gazelor fierbin\i din furn care afecteaza, de exemplu,
structura cliidirii, fa\adele sau suprafe\ele vitrate; sau · · ·
· 4) mijloc de facilitare a opera\iunilor de stingere prin crearea unui strat liber de furn; sau
5) o combina\ie a oricaror dintre acestea.
Documenta\ia care indicii-faptul ca, concep\ia §i calculele de proiectare indeplinesc unul sau o
· combina\ie a obiectiVelor d,e proiectare .·date in aces! subcapitol _trebuie sa fie realizata in .
· conformitate cu 4.7.1.
b) Daca o cladire existentii dotatii cu un SHEVS este modificatii structural sau dacii destina\ia cliidirii
.in care este instalat .SHEVS · se schimbii, ·proiectantul trebuie sii reevalueze tntregul sistem,
inclusiv orice modifiCiiri ale mediului exterior folosind documentatia de la proiectele anterioare (a
se vedea 4.7.1), unde este disponibilii. ' · ·
c) Compatibilitatea cu alte· sistetne de securitate §i/sau de construc\ie in interiorul acelea§i cliidiri
trebuie sii fie introdusii intr-un proiect al sistemului (a se vedea articolul 7).
d) Un SHEVS trebuie sii interac\ioneze cu celelalte sisteme de securitate §i/sau,dl construc\ie in
conformitate cu articolul 7.

4.2 Siguranta in funcfionare

4.2.1 Ategerea componentelor

Toate componentele folosite trebuie sa fie conforme cu incercarile de siguran\ii in func\ionare indicate
in EN 12101-1, EN 12101-2 §i EN 12101-3.

NOTA-Alte informa\ii §i recomandari suplimentare pot fi giisite In NFPA 92B'1 01§i raportul BRE BR 3681211•·

4.2.2 Activarea SHEVS

conformitate cu urmatoarele
recomandari:
19
Pentru a indeplini obiectivele de proiectare de la 4.1, func\ionarea SHEVS trebuie sa fie in

conformitate cu urmatoarele
recomandari:
19
 SR GEN/TR 12101-5:2007

I
4 Recomandari generale
'

4.1 Obiective de proiectare

4.1.1 Comentariu I
F/uxul de fum ascendent termic fntr-o c/adire depinde de proprieta/11e ace/or gaze, de traiectoria
curenflllui de fluid, adicil de alcatuirea internil a clildirii, de domenlu/ de presiuni exterioare cladirii,
a
adicil alcafuirea externa §i de amp/asamenfu/ clildirii §i de pierderile de cil/dura de la gaze/e din
fum. Domeniu/ presiunilor exterioare este dominat de vant. Rezu/til ca daca un sis/em de evacuare a
e
fumului §i gaze/or fierbin/i (SHEVS) trebuie sa indeplineasca nive/u/ specif/cat de performan/a de
proiectare fn interioru/ §i in exterioru/ cfadirii, proiectuf aceful sistem frebuie sa fa in considerare
caracferistici/e geometrice interne §1 externe ale cfadirii care inf/uen/eaza curgerea §i anfrenarea
aerufui fn pana de tum, §i inf/uen/e/e externe (vantuf), fofosind procedurife de ca/cul adecvate
recomandate la articolefe de fa 5 pana fa 7.

4.1.2 Recornandari
·,
SHEVS trebuie sa fie proiectat in conformitate cu urrnatoarele recornandari:
i<c

a) Scopul pentru care este proiectat SHEVS trebuie sa fie definit clar. Proiectantul ar trebui sa lndice
daca SHEVS va servi ca: ·
1) rnijloc de protejare a cailor de evacuare (rnen\inanifcaile de acces §i evacuare libere de furn
§I caldura radianta); sau
2) rnijloc de protejare a bunurilor (echiparnent de protec\ie §i dotari pentru reducerea pagubelor
cauzatenleqirodusele de descornpunere terrnica; gazele fierbih\i §i radia\iaterhiica); sau· -
3) · rnijloc de control a ternperaturii gazelor fierbin\i din furn care afecteaza, de exemplu, structura
cladirii, fa\adele sau suprafe\ele vitrate; sau
. 4) rnijloc de facilitare a opera\iunilor de stingere prin crearea unui strat liber de furn; sau
5) o cornbina\ie a oricaror dintre acestea.
Docurnenta\ia care indica faptul ca, concep\ia §i calculele de proiectare indeplinesc unui sau o
combina\ie a obiectivelor de ,proiectare d<)te in aces! subcapitol trebuie sa fie realizata in
. conforrnitate cu 4.7.1. ··
b) Daca o cladire existenta dotata cu un SHEVS este rnodificata structural sau daca destina\ia
I
cladirii in care este instalat SHEVS se schimba, proiectantul trebuie sa reevalueze intregul sistern,
inclusiv orice inodificari ale mediului exterior folosind documenta\ia de la proiectele anterioare (a
se vedea 4.7.1), unde este disponibila. - --·-·· · ·- · ,.• · ··•~-- • '-, .. ·• • --·- ··•: -· .. -.........·.. ·· - - · ·
c) Compatibilitatea cu alte sisteme de securitate §i/sau de construc\ie in interiorul acelea§i cladiri
trebuie sa fie introdusa intr-un proiect al sistemului (a se vedea articolul 7).
d)· Uri SHEVS trebuie sa interac\ioneze cu celelalte sisteme de securitate §i/sau·•de construc\ie
in conformitate cu articolul 7.

4.2 Siguranta in func\ionare

4.2.1 Alegerea cornponentelor I

Toate componentele folosite trebuie sa fie conforme cu incercarile de siguran\a in func\ionare indicate
in EN 12101-1, EN 12101-2 §I EN 12101-3.
1201 121 1
I:
NOTA- Alie informa\ii §i recomandari sup\imentare pot fi gasite fn NFPA 928 9i raportul BRE BR 368 •·

4.2.2 Activarea SHEVS

conformitate cu urmatoarele recomandari:
19
Pentru a indeplini obiectivele de proiectare de la 4.1, func\ionarea SHEVS trebuie sa fie fn

conformitate cu urmatoarele recomandari:

19
 SR CENffR 12101-5:2007

a) un SHEVS pentru protec\ia ciiilor de evacuare (securitatea vie\ii) trebuie sii fie activat prin
sisteme de detectare a fumului conforme cu BS 5839-1. Trebuie fiicute preciziiri pentru a asigura
ca activarea diferitelor componente ale SHEVS nu poate fi anulatii printr-o comandii manualii cu
excep\ia cazului de la 4.2.3.
b) un SHEVS pentru protec\ia bunurilor trebuie sa fie activat printr-un dispozitiv cu debit de apii
conform EN 12259-1 §i BS 5306-2, care func\ioneazii la o presiune de curgere echivalentii celui
mai mic debit printr-un sprinkler unic sau prin ac\ionare manualii sau prin ambele metode.
c) un SHEVS, pentru a U§Ura opera\iunile de stingere, trebuie sii fie activat printr-un sistem de
detEJP,tare a incendiului conform BS 5839-1 sau printr-un dispozitiv cu debit de apa, care
func\ioneaza la o presiune de curgere caracteristicii echivalenta celui mai mic debit printr-un
sprinkler unic conform BS 5306-2 sau prin ac\ionare manuala sau printr-o combina\ie a acestor
metode.

4.2.3 Ac\ionarea manuala a unui SHEVS

Daca un SHEVS, care in mod normal este activat printr-un sistem de detectare a flaciirii sau fumului,
poate sa fie oprit printr-o comandii manualii, trebuie sii existe prevederi tehnice, de exemplu un cod
sau o parolii, care sa asigure ca acest control manual poate fi executat numai de ciitre persoane
autorizate care sunt familiarizate cu SHEVS, de exemplu personalul de management de securitate
men\ionat la 4.8.2 sau serviciul de pompieri.

Dacii nu existii ac\ionare automata a SHEVS, comanda manuala trebuie sii fie accesibila numai din
exteriorul cladirii sau dintr-o incapere protejatii din interiorul cladirii care este izolatii de
compartimentul protejat de SHEVS.

4.2.4 Alimentarea cu energie

SHEVS trebuie sii fie alimentat de la eel pu\in douii surse de energie care sii asigure func\ionarea
sistemului, a elementelor sale de protec\ie, a componentelor in stand-by §i a instala\iei. Toate
elementele asociate, de exemplu dispozitive de semnalizare precum detectoarele de furn, trebuie sa
fie prevazute de asemenea cu eel pu\in doua surse de energie.

NOTA 1 - Sistemele elect[ice pot fi previlzute cu generatoare in stand-by cu pomire automata sau cu
sisteme cu baterii. Sistemele pneumatice pot fi prevazute cu doua compresoare §i un rezervor de aer cu
capacitate suficienta pentru a men\lne in func\iune sistemul §i componentele sale pentru eel pu\in trei
ciclurt complete in cazul in care se intrerupe alimentarea cu energie electrica a compreso8relor.
NOTA 2 - lnstruc\iunl suplimentare pot fi gasite in alte surse, inclusiv BS 5588-11.

4.3 Utilizarea combinata a sistemelor de ventilare naturale §i mecanice

Ventilarea prin sisteme naturale §i mecanice nu trebuie sii fie utilizate impreunii pentru evacuare in
acela§i rezervor de furn sau pentru introducere de aer de admisie in acela§I rezervor de furn.

Un sistem de evacuare a fumului §i gazelor fierbinji trebuie sa fie alcatuit din:

a) un sistem de evacuare naturala cu un sistem de alimentare naturalii cu aer de admisie; sau
b) un sistem de evacuare naturala cu un sistem mecanic de alimentare cu aer de admisie; sau
c) un sistem mecanic de evacuare cu un sistem natural de alimentare cu aer de admisie; sau
d) un sistem de evacuare a fumului §i gazelor fierbin\i bazat pe un sistem mecanic de evacuare §i
un sistem mecanic de alimentare cu aer de admisie (sistem in tandem).

Variantele b) §i d) nu trebuie proiectate decat daca se dispune de o descriere detaliatii §i tehnica care
sa arate cum funcjioneazii sistemul in condi\ii de calcul.

20
 I

:
I'

' ,,

I
 SR CEN/TR 12101-5:2007

4.4 Secventa de func\ionare a dispozitivelor care contin un singur SHEVS

Procedura de activare a dispozitivelor care con\in un singur SHEVS nu trebuie sa afecteze negativ
func\ionarea cu succes a oricaruia din aceste dispozitive. De exemplu, ventilatoarele nu trebuie sa
func\ioneze inaintea gurilor de admisie a aerului daca reducerea presiunii produsa de aceste
ventilatoare impiedica deschiderea acelor guri.

SHEV complet trebuie sa-§i atinga nivelul de performan\a proiectat in 90 s de la primirea semnalului
de com·anda, daca acea ini\iere este automata.

Elementele auxiliare precum clapete §i orificii/guri de introducere a aerului trebuie sa fie in stare
completa de func\ionarnin caz de incendiu in maximum 60 s.

4.5 lnteractiuni dintre diferite zone de furn dintr-o cladire

4.5.1 Zone de furn care formeaza compartimente de incendlu separate•

Fiecare zona trebuie sa fie prevazuta cu SHEVS separat sau dacif fiecare zona de furn este separata
de celelalte §i formeaza un compartiment de incendiu poate fi reaiiza:a o ventilare mecanica prin
conectarea ci\torva sau tuturor zonelor de furn prin tubulaturi, cu unul sau mai multe ventilatoare de
evacuare care deservesc toate zonele de furn conectate astfel.

Debitul volumetric de evacuat trebuie sa fie calculat pentru cazul eel mai defavorabil al unui model de
incendiu posibil in compartim.entele relevante conectate (a se vedea articolele 5 §i 6).

Metoda de detectare a -incendiului trebuie sa fie printr-un sistem de detectare -a fumului conform
BS 5839-1·care trebuie sa aiba mijloace de declan§are a clapetelor de control a fumului amplasate in
_ tubulatura care duc·e-.la ventilatorul ($au ventilatoarele) de evacuare din zona cu furn. Clapetele de
control .al fumului trebuie sa fie ainplasate in astfel de pozi\ii inci\t sa se men\ina integritatea
construc\iei rezistente la foe. · -

· ·Fiecare,zona de-furn trebuie sa aiba sursa sa prciprie de admisie a aerului.

4.5.2 · Separarea zonelor de fur'n prin pere\f i/sau bariere de furn intr-un compartirnent de
incendiu mal mare

4.5.2.1 Cornentariu

Aco/o Unde fiecare zonii de tum este separatii de celelalte prin pere/i §ilsau bariere de tuin poate fi
folosit SHEVS mecanic descris la 4,5.1 saufiecare zonii poate fi echipata cu un SHEVS separat care
poate ti natural sau mecanic.

Deoarece zone de tum direrite sunt separate numai prin pere/i §ilsau bariere de rum la anumite
suprare/e de separa/ie, este posibilii propagarea de rum din zonele de rum arectate de incendiu intr-o
zonii de tum adiacenta, de exemplu prin spafiile dintre barierele de rum. Acest rum vagabond nu
poate sa primejduiasca caile de evacuare §i sa impiedice serios activitatea de stingere a incendiului
in zonele de rum adiacente, dar poate declan§a detectoarele de rum care sunt instalate''aici. Oaca
dispozitivele unui SHEVS din a/ta zona de rum din arara zonei afectate de incendiu intra in runcfiune
§i influen/eazii negativ runcfionarea SHEVS in zona de tum deasupra incendiului aceasta poate
conduce la derectarea sa.

Aceasta este va/abi/ de asemenea dacii se dec/an§eaza un incendiu sub un ecran sau o barierii de
rum, deoarece rumu/ va intra in ambele zone. In acest caz nu se poate prevedea in care din zonele
de rum invecinate detectoarele de rum var raspunde intai §i dacii va fi activat SHEVS adecvat.

Acest scenariu poate ri evitat prin prevenirea oricarei posibilitiifi ca un incendiu sii se producii sub un
ecran sau barieril de rum, de exemplu prin destinarea acestui spafiu drept cale de trecere pentru
pietoni in Joe de amp/asarea unor materiale combustibile.

21
 SR CEN/TR 12101-5:2007

4.5.2.2 Recomandari

Urmatoarele recomandari se aplica acolo unde fiecare zona de furn dintr-o cladire este separata de
celelalte prin pere\i 9i/sau bariere de furn: ·
a) Daca este o sursa de inlocuire a aerului repartizata tuturor zonelor de furn con\inute in acela9i
compartiment de incendiu, deschiderile de admisie §i u9ile trebuie sa fie conforme cu 6.8.
b) Daca este utilizata evacuarea naturala a fumului, ventilatoarele dintr-o zona de furn adiacenta
zonei de furn in care este incendiul pot fi deschise daca se activeaza prin raspunsul
detectoarelor de furn din aceasta zona datorita patrunderii fumului.
'
c) Dae se asigura evacuarea forjata a fumului 9i fiecare zona de furn este echipata cu propriul sau
SHEVS (inclusiv conductele 9i ventilatoarele de evacuare), ventilatoarele pentru zona de furn
adiacenta zonei afectate de incendiu pot intra in func\iune daca sun! activate prin raspunsul
detectoarelor de furn din aceasta zona datorita patrunderii fumului prevazand ca alimentarea sa
fie astfel incat sursa de energie sa fie suficienta pentru toate ventilatoarele care func\ioneaza
simultan 9i viteza aerului prin deschiderile de admisie sa fie mai mica de 5 m-s·1 (a se vedea
6.8.2.12).
in caz contrar, odata ce un SHEVS a intra! in func\iune intr-o zona de fulJl trebuie sa se asigure
ca -a1te ac\iuni ulterioare care afecteaza ·func\ionarea SHEVS nu sunt activate de raspunsul
detectoarelor de furn intr-o zona de furn adiacenta datorita patrunderii fumului, de exemplu nu
incep sa func\ioneze ventilatoare suplimentare. ,.
d) Daca se aplica evacuarea mecanica a fumului 9i zone de furn adiacente sunt conectate prin
conducte la un ventilator de evacuare sau la un set de ventilatoare a9a cum este descris in 4.5.1,
clapetele de control al fumului din zona de furn adiacenta zonei afectate de lncendlu pot fi
deschise daca sunt activate prin raspunsul detectoarelor de furn din aceasta zona datorita
patrunderii fumului prevazand ca debitul volumetric evacuat sa fie suficient pentru fiecare zona
izolata cand s-a calculat in conformitate cu 6.1 pana la 6.8 9i daca viteza aerului prin deschiderile
de admisie este mai mica de 5 m·s·• 1
in caz contrar, odata ce un SHEVS a intra! in func\iune intr-o zona de furn trebuie sa se asigure
ca raspunsul detectoarelor de furn dintr-o zona de furn adiacenta datorita patrunderii fumului nu
conduce alte ac\iuni ulterioare care afecteaza func\ionarea SHEVS, de exemplu nu se deschid
clapete suplimentare de control al fumului.

4.6 Protectia cu sprinklere

- •--· '--- --------, , _--· ,.
Sprinklerele, cum s-a men\ionat, trebuie sa fie conforme cu BS 5306-2.

4.7 Documentatle
\ I
4.7.1 Recomandari generale
..··:_; :I"\
Documenta\ia care indica faptul ca atat concep\ia proiectarii, cat 9i calculul indeplines!'.) unul sau o
combina\ie a obiectivelor de proiectare date in 4.1.2 a) trebuie sa fie puse la dispozi\ia .proprietarului
cladirii unde este instalat SHEVS 9i/sau utillzatorulul sistemului.

Aceasta documenta\ie trebuie sa cuprinda toate informa\ille necesare pentru identificarea clara a
· sistemului instalat, de exemplu desene, descriere, lista de componente, certificarea instalarii,
rapoarte de incercare ale componentelor, detalii ale calculelor !acute. ·

Acolo unde o cladire existenta dotata cu un SHEVS este afectata structural sau daca s-a modificat I
destina\ia cladirii in care este instalat SHEVS, documenta\ia actualizata trebuie sa fie pusa la
dispozi\ia proprietarului cladirii unde este instalat SHEVS 9i/sau utilizatorului sistemului (a se vedea
4.1.2 c)).

Tn documenta\ie trebuie sa fie inclusa o descriere completa a programului de control pentru SH VS (a

L
se vedea 7.6).

I.
22
 SR CENfTR 12101-5:2007

4.7.2 Zone modelate pe calculator

Acolo unde sunt utilizate zone modelate pe calculator pentru a realiza calculele recomandate 1n acest
raport tehnic ca parte a procesului de proiectare, toate formulele matematice utilizaie 1n acele modele,
ipotezele !acute 9i valorile parametrilor de intrare trebuie sa fie incluse explicit 1n documenta\ia pusa la
dispozi\ia proprietarului cladirii.

in plus, informa\iile referitoare la validarea modelelor de zone pe calculator utilizate 1n proiectare

trebuie sa fie incluse 1n documenta\ie. Unde astfel de validare a informa\iei existii 1n literatura
accesit.:,,ilii public, trebuie sii fie citate referin\ele corespunziitoare.

4.7.3 Alie informa\ii

Documenta\ia trebuie sa includii de asemenea:

a) argumentele pentru a sus\ine ra\iunea alegerii ariei (A) 9i perimetrului (P) pentru zonele cu
materiale combustibile (a se vedea 6.1.2 f));
b) eViden\a evaluiirii influen\elor externe astfel (a se vedea 6.7.2):
1) unde_c:alculele de proiectare_incluJ:I explicit for\e de presiune a vantului 9i/sau coeficien\i de
presiune a vantult.ii, identificarea tuturor zonelor de suprapresiune §i de suc\iune pe suprafa\a
cliidirii; , ..
2) amplasamentele tuturor ie§irilor ventilatoarelor de evacuare 9i schimbarea deschiderilor de
aer din cladire; ·
3) lnal\imile 9i pozi\iile relative ale oriciiror structuri apropiate sau topografia funda\iei mai lnalte
decal loca\ia evacuiirii ventilatoarelor SHEVS;
4) ipotezele 9i parametrii de lntrare utiliza\i 1n calculele mediului exterior al clacliril;
5) ipotezele; detaliile·lncercilrilor §i rezultatele lncercilrilor relevante 1n tunelul aerodinamlc_;
6) .lnciircarea data·de presiunea vijntului, lnciircarea data de ziipadii §i evaluiirile temperaturilor
ambiante sciizute pentru ventilatoare;
- - 7) ;,pozi\iile' r elatiVe· ale:ie9irilor, de ·evacuare-,ale ventilatorului SHEVS 9i d_eschiderile neprotejate-
. ; 1n cliidirile lnveclnate, wiile,de,circula\ie pentru pietoni 9i cilile de rulare pentru vehicule in
veciniitatea cladirii; ·
- . ------, - - - ---,--- -- , :_ -- --•·- -- . -'. - .f .. - _, . --- -·---· ----'- ··------ - - - • - - - ·-'-- '-·· ---··,.-.:..._- -·- ------ ,,. , .••. _...:..._· ., _;_, -: -

NOTA - Aceasta poate fi'fac'uta,prin asigurarea plarnilui, sec\iunii verticale §i sec\iunilor transversale coinpletate
cu lnlorma\ii de proiectare relevante de la 1) pana la 7).· ·
- c) informa\ii asupmprevederilor de aer de admisie dupii cum urmeaza (a se vedea 6.8.2):
1)· detalii complete -ale tuturor gurilor de aer de admisie, amplasarea acestora 9i metodel lor de
operare;
·•2). volumultotal de-aerde alimentare (numai pentru sisteme mecanice);
·. ,, -3) _.,viteza de curgere.a aerului calculatii la intrarile de admisie pentru aces! aer; _,,_
d) · eviden\a calculului utilizat.pentru a arata cii diferen\a de presiune indusii prif tilatorul de
evacuare dintr-o lnciipere 1n care ·se produce, poate depii 9i diferen\ele de presiune datorate
· impedan\elor de cuigere ale deschiderilor lnciiperii (a se vedea 6.10.2.7);
e) -eviden\a utilizatii pentru a arata ca fncaperea fn care se produce este capabila ca UrJ·.ansamblu sa
- reziste unei expuneri la temperaturi ale fumului previizute prin proiect fiira vreo plerdere sau cii
pierderea nu are elect negativ asupra func\jonarii SHEVS (a se vedea 6.10.2.8);
f) eviden\a tuturor considera\iilor de proiectare privind depresurizarea atriumului, unde aceasta a
fast propusa (a se vedea 6.11);
g) informa\ii asupra metodei de calcul utilizate pentru a demonstra controlul fumului unde sunt
instalate sisteme de lnciilzire, ventilare §i climatizare (a se vedea 7.7.2.2).

23
 SR GEN/TR 12101-5:2007

4.8 lnstalare, intre\inere §i siguran\a

4.8.1 lnstalare

Toate componentele selectate trebuie sa fie instalate in conformitate cu EN 12101-1, EN 12101-2 9i

EN 12101-3.

NOTA - Alte informa\ii §I recomandiiri suplimentare pot fi gasite in NFPA 928 [20] §i raportul BRE BR 368 [21].

4.8.2
'ihtre\inere §i siguran\a

SHEVS trebuie sa fie intre\inut 9i verificat in mod regulat in conformitate cu cerin\ele BS 5588-6, -7,
-10§i-11.

NOTA -Alte informa\li §I recomandari supllmentare pot fi gaslte in raportul BRE BR 368 [21].

Pentru SHEVS previizut pentru protec\ia cailor de evacuare, trebuie sa fie slabilit un sistem de
management de securitate §i personalul trebuie familiarizat cu concep\ia de prqiectare de la 4.1.2 a)
§i func\ioiiarea- SHEVS. -Persorialul de nianagemenn:le secUritate trebuie sa fie responsabil
pentru intrejinerea 9i verificarea SHEVS in conformitate cu BS 5588-6, -7, -10 §i - 1 1.
, .,
NOTA -Alte informa\11 §i recomandarl suplimentare pot fi giislte in raportul BRE BR 368 [21].

Disp·ozitivele de admisie a aerului trebuie sa fie verificate §i intre\inute la fel de frecvent ca §i

ventilatoarele. Ca parte a intrejinerii, personalul trebuie sa se asigure ca dispozitivele de admisie a
aerului sun! libere de orice obstacole.

NOTA - Alte·informa\li §i recomandari supllmentare pot fi giislte in BS 5588-6, -7, -10 §i -11 §I in raportul
BRE BR 368 [21].

5 • Proceduri de calcul

- ,, \·, -,--, -'· ; r-- ,_-_. ;---. -- ---- -- -- .

5.1.1 Comentariu

Fluxu/ de gaze ascendente termic provenite dintr-un incendiu intr-o clad/re, spre un rezervor de tum
§i evacuarea sa din cladire in atmosfera inconjuratoare este lnf/uenfat de mu/fi factori care inc/ud
forma cladirii pe fiecare parle a curgerii §i factori externi precum presiunile vantului §i incarcarile date
de zapada.

Pentru a avea succes, proiectarea unui SHEVS trebuie sa ia in considerare toate aceste i fluenje.

5.1.2 Recomandare

Procedura de proiectare trebuie sa considers o succesiune de zone (cunoscute de asemenE;J_a ca

zone de proiectare) care corespund etapelor succesive de parcurs urmate de gazele din furn, care
respecta
recomandarile de la 5.2. I

5.2 Zone de proiectare lJ

5.2.1 Generalitii\i
Pentru spajii mari intr-un volum unic, adicii unde fumul se ridica direct din combustibilul care arde la I
un strat ascendent termic in rezervorul de furn, regiunile de proiectare de la 5.2.2 la 5.2.8 trebuie sa
fie luate in considerare la proiectarea SHEVS. Figura 1 ilustreaza regiunile de proiectare pentru un
24
spa\iu mare intr-un volum unic. I

25
 SR CENffR 12101-5:2007

Legenda
1 Vant, ziipadii etc.
Ase vedea 6.7
2 _ Rezervor de·fum §i evacuare
Ase vedea 6.6
3 Plafon suspendat
Ase vedea 6.10
4 Guri de·aer §i U§i
- Ase vedea 6.8
5 Pana de furn
Ase vedea 6.2
6 lncendiu
Ase vedea 6.1

:, ,Figura1 -Zone de proiectare pentru spa\iu mare intr-un volum unic-

- 5.2.2 lncendiu

- ---- -- ---- -Proiectarea unul SHE\/S trebuie sal3e-bazeze \ie uri incenciiu!n r Il siaiionar1Cciec1imensiun-e ----
adecvata cladirii respective ca §i pe utilizarea cladirii (a se vedea 6.1).

5.2.3 Pana de furn deasupra incendiului care se ridicii spre rezervorul de furn

lniiljirnea panii la baza stratului de flirn trebuie sa fie specificata pentru aplicajii privin 'securitatea
viejii §i debitul masic al gazelor din furn care intra in rezervor trebuie sa fie calculat in conformitate cu
6.2.

Pentru proiecte de control al ternperaturii, trebuie sa fie specificata temperatura sfratului de furn
ascendent. Debitul rnasic care introduce stratul i inaljirnea la care se ridica pana trebuie sii fie
calculate in conformitate cu 6.2.

5.2.4 Rezervorul de furn §i ventilatoare

Rezervorul de furn trebuie sa fie suficient de adanc, gazele din el trebuie sa fie intre limitele
acceptabile de temperaturii inalta §i joasa §i evacuarea fumului trebuie sa fie calculatii in
conformitate cu 6.8,

5.2.5 lnfluen\e externe

Trebuie sa fie luat in considerare efectul influenjelor exterioare, precurn vantul §i zapada, in
conformitate cu 6.7.

5.2.6. lntrari de aer (inclusiv toate U§ile care servesc ca intriiri de aer)

25
 I
SR GEN/TR 12101-5:2007

Proiectarea gurilor de adrnisie a aerului trebuie sa urrneze recornandarile indicate la 6.8.

5.2.7 Bariere de furn suspendate liber

Unde este cazul, proiectarea barierelor de furn suspendate liber trebuie sa ia in considerare efectele
i rnpra9tierii induse de for\ele ascensionale fa\a de verticala 9i sa urrneze recornandarile de la 6.9.

5.2.8 Plafoane suspendate

Deoarece plafoanele suspendate, acolo unde sunt prezente, pot cornplica curgerea gazelor din furn,
.
proiecta r,ea trebuie sa ia ln considerare recornandarile de la 6.10.

5.3 Etape suplimentare in calcul

5.3.1 Comentariu

in ciadirile in care pana de furn ini/ia/a deasupra incendiu/ui este interceptata prin plafon §i fumul se
deplaseaza lateral inaintea patrunderii intr-un spafiu adiacent mai inalt, trebuie sa se realizeze etape
suplimentare in calcu/u/ deplasarii fumu/ui §i antrenarii aerului in gazele din furn date in 5.3.2 - 5.3.7.
Figura 2 ilustreaza zonele deproiectare care trebu/e_considerate in aces/ caz.

Exemple de astfel de clad/rt includ mall multietajate, atriumuri §i c/ad/ri cu pardose/1 de supanta care
sunt compacte sau au mai pu/ln de 25% arle deschisil. "·

1---

7
Legenda
1 Vant, zapada etc. A se vedea
2 Rezervor de furn §i 6.7 Ase vedea
evacuare 6.6
3 Pana de furn Ase vedea 6.5
4 Guri de adrnisie aer §i U§i Ase vedea
5 Curgere sub ecran/paravan 6.8 A se
vedea 6.4
6 Curgere afara din incapere A se vedea 6.3
7 lncendiu A se vedea 6.1
26
Figura 2 - Zone de proiectare pentru un spa\iu unde este pana de furn de disipare

26
 SR CENITR 12101-5:2007

5.3.2 Model de incendiu

Modelul de incendiu trebuie sa se bazeze pe un incendiu in stare sta\ionarii de marime

corespunziitoare cladirii respective urmand recomandarile din 6.1.

5.3.3 Pana de furn deasupra incendiului

Caracteristicile penei de furn deasupra incendiului trebuie sa fie calculate in conforrnitate cu 6.2.
Aceastsi poate fi cornbinatii cu fiuxul de gaze din furn care parasesc incaperea lncendiatii intr-un
calcul Jnic in concordan\ii cu 6.3.

NOTA - In 6.3 sunt de asemenea descrise metode pentru prevenlrea curgerii de gaze din furn dincolo de
desChiderea inc8perii incendiate.

5.3.4 Ecran aparent

Daca un ecran aparent (sau partea inferioarii a unui balcon) iese in afara dincolo de deschiderea
incaperilor incendiate, efectul asupra fiuxului de furn la marginea de ie:;;ire trebuie sa fie calculat in
conforrnitate cu 6.4. -

Daca proiectul ventilarii de evacuare cere ca furnul sii fie men\inut sub ecran sau balcon §i trnpiedicat
ff";, sa se raspandeasc_a tn spa\iul adiacent, trebuie sa fie aplicata recornandarea de la 6.4, ca fiind
''.·:J adecvata.

5.3.5 Pana de furn de disipare

Arnestecarea aerului tn pana de furn trebuie sii fie calculata tn conlormitate cu 6.5.
- - -- -

Pentru aplica\ii privind·securitatea vie\ii inal\imea bazei stratului ascendant de furn deasupra celei rnai
de sus ciii de evacuare deschise la acela:;;i spa\iu ca 9i incendiul trebuie sii fie specificatii (a se
vedea 6.5). -

Pentru sisteme de control a temperaturii temperatura gazelor din rezervorul de furn, adicii din stratul
de furn, trebuie sii fie specificata :;;i debitul masic cu care Intra stratul trebuie sa fie calculat tn
conforrnitate cu 6.5.
----- ,_ · , : ..,- --- -•. ·- : - - . - --"---- '.. ----- ·-,--- \'"---· . '---- - --·-·-- ·_- : _ _ .:..._ , -_ ----'---<-
- ,,.... . ,, ·_, :: . :....:..- ·---- -
,

NOTA - Procedurile de calcuLpentru pana de furn din 6.5 trebuie sa fie utllizate pentru a gasi !nal\lmea
pana la baza stratului de furn. - -

Masurile pentru impiedica fumul care alecteaza balcoanele de la nivelurile superioare trebuie sii fie in
conforrni-ta-te--c--u 6--.5--.- --------- -------------- ------ - -'--
-

-'

EJ} 5.3.6 lnfluen\e exterioare

Cand presiunile din stratul de furn fntr-un atrium trebuie sa fie reduse sub presiune ambianta pentru
a tmpiedica deplasarea fumului 1n incaperile adiacente acelui atrium, trebuie sa fie lnqluse in
calculele de proiectare efectele presiunii vantului fn conlorrnitate cu 6.11.

5.4 Compatibilitate

Compatibilitatea cu sistemele de securitate 9i celelalte sisteme din aceea9i cladire trebuie sii fie
asiguratii urmand recomandiirile de la articolul 7.

27
 SR CEN/TR 12101-5:2007

6 Recomandari de performanta

6.1 lncendiu ca baza pentru proiectare

6.1.1 Comentariu

Dezvo/larea unui incendiu depinde de mu//i factori precum:

.natura materialelor prezente;
caotitatea materialelor prezente;
pozijia relativa a materialelor unul fa\a de altul, de exemplu scaunele suprapuse sau scaunele
expuse pentru utilizare;
pozi\ia relativa a materialelor faja de pere\i, plafoane etc.;
disponibilitatea oxigenului (de§i oxigenul este totdeauna disponibil la discrejie cand SHEVS
func\ioneaza);
prezen\a §i eficien\a dispozitivelor de stingere a incendiilor, de exemplu sprinklere;
.,
daca combustibilul este protejat cu capete sprinkler.
I
Unde este posibil, cea mai mare dimensiune rezonabi/ probabila de incendiu poate fi dedusa din
statisticile de incendii din tipul de obiective care inlereseaza sau din experimente pe cantita/i similare
. · \,
._. .

corespunzaloare de combustibil. Pe de a/ta parte deducfia se poate baza pe practica obi§nuita sau pe
dimensiuni/e fizice ale sislemelor izolale de maleriale combustibile sau pe evaluarea marimii unui
incendiu care s-ar fi atins cand pompierii tncep sa aplice produsul de stingere.

Este necesar sa fie stabilil lluxu/ de degajare a ca/durii de la combustibilul arzand (a se vedea tabelul
1 §i anexa A). Totu§i, deoarece virtual, 1n toale incendiile sun/ o combinafie de numeroase
materia/e difeiite (ma/ curand decal un element individual), fluxul de degajare a caldurii devine, ca o
necesilate, o va/oare medle. Chiar daca evaluarea nu esle §tiinfifica, esle Important ca sa fie facula o
evaluare a
paramelrilor importan/i ai incend/u/u/ standard (aria incendiului §i lluxul de degajare a caldurii).

Este important ca loale decizii/e privlnd alegerea §i cuanlificarea incendiului standard sa fie agreale
de auloritalea de reg/emenlare corespunzaloare tnlr-o etapa de tncepul a procesului de proiectare. ·-
..

6.1.2 Recomandiiri '

Pentru modelul de incendiu trebuie luate in considerare urmatoarele recomandari: I

.1
a) Trebuie sa fie identificate posibilele spa\ii de incendiu in incinta care este ventilata printr-un
SHEVS.
b) Pentru suprafe\ele de vanzare ale magazinelor, pentru birouri, parcaje auto §i camere de hotel,
valorile prescrise ale perimetrului §i ale vitezelor de propagare a caldurii trebuie sa fie cele date
in tabelul 1. Cand incaperea in care a izbucnit incendiul este mai mica decal valoarea lui A,
data in tabelul 1, trebuie sa se presupuna ca A, este aria camerei §i q, trebuie sa fie redusa
proporjional.
c) Pentru destina\ii neincluse in tabelul 1, proiectantul trebuie sa identlfice tnal\imea sistemului
combustibil in fiecare spa\iu.
d) Dezvoltarile speculative unde sprinklerele sun! considerate ca o op\iune viitoare trebuie sa fie
tratate ca fiind fara sprinkler, cand se alege un model de incendiu.
e) Un SHEVS bazat pe modele de incendii in stare sta\ionara trebuie sa fie privit ca nepotrivit
pentru orice cantitate de material combustibil neechipata cu sprinklere, mai inalta de 4 m.
L
NOTA 1 - SHEVS singur, adica Iara sprinklere, este improbabil sa protejeze o cladire care con\ine
depozit cu
slive inalte.
I
f) Pentru sisteme combustibile neincluse in tabelul 1 §i mai joase de 4 m, pmiectantul trebuie sa
evalueze o arie (A,) §i un perimetru (P) pe baza marimii fizice a combustibilului sau a celei mai
mari dimensiuni rezonabil probabile a incendiului cand pompierii aplica pentru prima oara un
I
28
. ,-. _:-:' :' -. ; ._, ..-. - '::, '.-. · .. ---
'
 SR CEN/TR 12101-5:2007

produs de stingere sau a celei mai mari dimensiuni rezonabil probabile a incendiului cand sunt
luate in considerare efectele acjiunii sprinklerelor §i aceasta alegere trebuie documentata cu
documente (a se vedea 4.7.3). Proiectantul trebuie sa ob\ina agrearea acestei alegeri de la
autorita\ile de reglementare corespunzatoare intr-o etapa de inceput a procesului de proiectare.
g) Materialele combustibile acoperite de f) nu constau, in imensa majoritate a incendiilor, numai
dintr-un singur material, ci dintr-un domeniu larg de materiale diferite cu viteze de ardere §i
puteri calorice diferite. Pentru scopurile proiectului, proiectantul trebuie sa completeze calculele
atat pentru fiux inalt cat §i scazut de degajare a caldurii atilt pentru cazul protec\iei prin

,,
s p rinklere, cat §i pentru cazul neprotejarii prin sprinklere.
NOTA 2 - Anexa A ofera cateva exemple de valori de fluxuri de degajare a calduril care pot fi ulilizate
ln acest calcul.
Presupunand ca ambele calcule in paralel conduc la un proiect de succes sub aspectul criteriilor
acestui raport tehnic, alegerea proiectului de SHEVS trebuie sa fie bazata pe eel mai
defavorabil rezultat al acestor calcule.
h) Pentru depozite cu pale\i sau cu stive mai inalte de 4 m unde sunt fie sprinklere de tavan, fie
sprinklere de raft, proiectantul trebuie sa evalueze perimetrul de incendiu accesibil aerului de
intrare (P) §i temperatura medie a fumului deasupra celei ambiante, E/r, la 1 m deasupra parjii
de sus a materialelor depozitate, astfel:·· -
1) Valoarea lui P trebuie sa fie distan\a de separare completa a doua incinte sau distan\a de la un
canal de furn vertical la urmatorul dar numai la unul ori distan\a dinlle capete de sprinkler
vecine montate la aceea§i inal\ime, oricare este mai mare, cand un element de separare in
·materialul combustibil fmpiedici.i incendiul sa se propage la fa\a opusa a stivel sau dublul
acesteia cand nu este astfel de element de separare.
2) Valoarea lui 0, trebuie considerata a fi 150°C.
NOTA ' Un exemplu de. metoda de calcul·a valorii fluxului de caldurii prin convec\ie la 1 m deasupra
materialelor · depozitate este prezentat In anexa B.

·-------------- ,. :---- ------ - , - :_. · . -- \'

29
 SR GEN/TR 12101-5:2007

Tabelul 1 - Valori prescrise pentru modele de incendii

Flux de degajare a
Aria incendiului(A,) Perimetrul incendiului (P) ciildurii pe unitatea de
Destlnajle
m' m s prafajii (q,)
kW.m·2
Arii de vanzare cu
amiinuntul
Sprinklers cu raspuns 10 12 625
standard.,

Sprinklere cu raspuns 5 9 625

rapid

Fara sorinklere intreaoa inciioere Liilimea deschideril 1200

Birourl
Sprinklere cu raspuns 16 14 225
standard

Fara sprinklere: suport 47 24 255

combuslibil controiat

Fara sprinklere: intreaga incapere La\imea deschiderii '·• 255

lmplicarea completa in
lncendiu este prezisa
pentru lncendiu controlat
deasupra suportulul
combuslibil (a se vedea
6.3)
Camere de hotel
Sprinklere ·cu raspuns 2 6 250
standard
Fara sprinkiere lntreaoa inciipere Latimea deschideril 100
Parcaj auto
(o masina care ardel 10 12 400
NOTA- Pentru scopuriie proiectulul, aria de incendiu a SHEVS nu trebule sa fie confundata cu aria de operare
a sprinkieruiul prolectal, care este specificata in BS 5306-2.
' C§nd incaperea esle cuprinsii in intregime de incendiu, o parte din aceasta ciildura produsii poate fi
generata in flacari pe exteriorul deschideril camerei. Rar temperatura gazelor care ies prin deschidere
depa e te 1000 °C, .

6.2 Pene de furn care se ridicii direct din incendiu intr-un rezervor de furn

6,2.1 Comentariu

Selectarea unui model de incendiu adecvat circumstanfelor, a§a cum este descris in 6.1 conduce la
specificarea unei f/uxuri de degajare a caldurii de proiectare (q 1) (sau o temperatura a stratului de fum,
01, deasupra stivei pentru incendii la depozite cu stive inalte), a unei arii de incendiu in plan (A,) a unui
perimetru de incendiu (P). in majoritatea exerci/iilor de proiectare, incendiul este loca/izat la
pardoseala.

Pentru proiecte care inten/ioneaza sa protejeze uti/izarea cailor de evacuare deschise catre spa/iul
incendiat, este necesar sa se prevada un strat de aer curat de inal/ime suficienta sub stratul de fum
(Y). Pentru proiecte de control a temperaturii este necesar sa se idenlifice temperatura
corespunzatoare a stratului de furn. Proiectele care inten/ioneaza sa protejeze bunurile pot urma
orice procedura, ca fiind adecvate.

Ma/1-urile cu un singur etaj sunt un caz special deoarece ele au o geometrie care permite fumului sa
curga sub plafonul unui magazin, departe de pana de furn ini/iala §i in mall inainte de a alinge un
rezervor de furn. in aceste cazuri poate fi utilizata o corelafie care presupune, pentru scopurile
proiectului, ca· incendiu/ poate fl considerat ca a fast ini/iat in mall §i ca pana de fum antreneaza a

30
 SR CEN/TR 12101-5:2007

cantitafe mai mare de aer decaf de obicei. Tofu§i aceasta corefa/ie incefeaza sa fie vafabi/a daca
baza sfrafufui in mall esfe cu muff deasupra deschiderii intre magazin §i mall.

6.2.2 Recomandari

in proiect trebuie sa fie luate in considerare urmatoarele recomandari:

a) Proiectantul trebuie sa identifice circumstanjele cand partea cea mai de jos a incendiului poate
fi mai sus decat pardoseala.
b) t-j_ici un SHEVS nu trebuie sa fie proiectat cu o inal\ime de la pardoseala la baza stratului de furn
niai mica de 1110 din distan\a intre pardoseala i plafon.
c) Nici un SHEVS nu trebuie sa fie proiectat cu o inal\ime de la baza incendiului (de obicei
pardoseala) la baza stratului de furn mai mare de noua zecimi din distan\a intra baza
incendiului i plafon.
d) Fluxul de caldura prin convec\ie (Q,) transportat de gazele din furn care intra in rezervorul de
furn trebuie sa fie considerat a fi 0,8 din fluxul de degajare a caldurii (q,A,) identificata pentru
incendiul teoretic, daca proiectantul nu furnizeaza dovezi pentru a sus\ine utilizarea unei valori
diferite.
e)
'
Pentru- proiecte privind securitatea viejii unde este recomandata o inal\i me de aer Iara furn intre
caile de evacuare §i baza stratului de furn, valorile minime pentru aceasta inal\lme de aer curat
(Y) trebuie sa fie cele din tabelul 2. ''• ·
f) Daca temperatura prevazuta a stratului este mai mica de 50 •c deasupra temperaturii ambiante,
trebuie sa fie adauga\i 0,5 m la fiecare valoare minima a lui Y inscrisa in tabelul 2. -
g) Dacii nu este posibil sa se realizeze iniil\imea de aer curat minima (Y) recomandatii in tabelul 2, .
dar mai este necesar sa _se furnizeze aer curat deasupra cailor de evacuare, de exemplu pentru
rampe sau renovari unde slguran\a trebuie imbunata\itii, fiecare caz trebule analizat individual §i - - -
aceasta trebuie sa fie agreata de autoritii\ile competente.
h) Exemplul procedurilor de proiectare pentru mall -uri cu un singur etaj din anexa B nu trebuie
aplicat in cazurile_ cand baza stratului este cu peste 2 m deasupra parjil de sus a deschiderii intre
magazinul lncendiat - i mall. in schimb proiectantul trebuie sa utllizeze procedurile pentru- - mall-uri
multietajate (a se vedea 6.3).
i) inal\imea la care se iidica baza_stratulul,cte furn in rezervorul de furn trebuie sa asigure un strat
de aer curat de eel pu\in .0,5.. m deasupra parjii de sus a bunurilordepozitate pe stelaje _U[l_de .
controlul fumului este prevazut din rajiuni de protec\ie a bunurilor.
j) Proiectantul trE1buie sa urrneze recomandarile de la a) pana la i) i sa utilizeze rezultatele sale
-irnpreuna ell rnodelul de incendiu·selectat, pentru a calcula debitul rnasic de gaze din furn care
intra in rezervorul de furn.

NOTA- Unele exemple de metode de calcul sunt date 1n anexa B.

Tabelul 2 -inal\imea stratului de aer cu rat deasupra cailor de ev c:uare

Tipul de cliidlre inal\lmea minima (Y)

Clildiri publice, de exemplu mall-uri cu un singur etaj, 3,0m
sail de expozl\le :, '

Cliidiri civile, de exemplu birouri, apartamente, 2,5m

penitenciare tip sala deschisa
Parcaje auto 2,5 m sau 0,8 H, oricare este mal mica
NOTA - Ase vedea 6.2.2 f) i 6.5.2.3 penlru cre terea lui Y unde slraturile de furn sunt reel.

31
 SR CENfTR 12101-5:2007

6.3 Debitul de furn §i gaze fierbin\i in afara unei incaperi incendiate intr-un
spa\iu adiacent

6.3.1 Comentariu

Mu/le clildiri au incilperi care se deschid intr-un spa/iu comun cu un p/afon mull mai ina/1, de
exemplu ma/1-uri comerciale multietajate, ma/1-uri comerciale cu un singur etaj unde ma/1-u/ are un
ptafon mull mai ina/1 decal inill/imea deschiderii magazinu/ui, atriumurilor §i clildirilor cu pardose/i la
mezanin. 7n astfel de clildiri orice incendiu pe pardoseata cu spafiu mai mare este descris ca §i cand
a fast un spa/iu s)tnplu mono-etajat cu plafon ina/1.

Cand incendiul se produce intr-una din incilperile adiacente la spafiul inalt sun/ necesare ca/cute
suplimentare. 7n astfel de incilpere procesul de selec/ie pentru modelul de incendiu rilmane
neschimbat. Pana de tum af/atil /medial deasupra incendiului este descrisil in 6.2, dar stratul de fum
format sub plafonul inciiperii curge orizontal prin deschidere(i) spre un spafiu mai mare dacil nu sunt
/uate masuri speciale pentru a impiedica aceasta.

0 barieril_f/zica de_etan§are a deschiderii permite ca incilperea sa aiba propriuf sau SHEVS,

proiectat ca pentru un spa/iu simplu cu un singur volum. Perdele/e de apil pulverizata servesc drept
bariere §i pot permile aerului de inlocuire sa intre prin alimentarea SHEVS in incapere. Un dispozitiv
de
extrac/ie cu fante poate ti utilizal in /ocu/ unei bariere tizice pentru a impieiiica fumu/ sii treaca dincolo ._·_._·;-.,I
de bariere. · ,.· ... ,
:,_,-'

Dacii fumu/ nu poate ti evacuat direct din incaperea incendiata, proiectantul trebuie sii ca/culeze
cantitatea de tum care ajunge la stratul ascendent din spa/iul mai mare prin ca/cu/area debitu/ui
masic de tum la fiecare etaj de pe traseu 9i la deschiderea incaperii. Este de asemenea necesar
sii se
identitice daca.incendiul teoretic se/ectat .este realist pentru circumstanfele respective. Aces/ -/ucru
poate ti verificat prin ca/cu/area temperaturii gaze/or sub plafonu/ inciiperii incendiate sau la
deschiderea sa. Daca tempetatura este prea inalta, radiafia termicil din inciipere conduce rapid fa
implicarea comp/eta a inlregu/ui material combustibil din inciipere, adicil la flashover. fncendiile post-
flashover nu sunt uti/izale la proiectarea scenariu/ui de incendiu pentru cliidiri dotate cu instalafie
sprinkler.

Experimenlele au aralal ca pierderea de ciilduril de la gazele din fum care se deplaseaza prin
incapere intr-un spafiu adiacent esteadesea mull mai mare decal din pana de tum de deasupra
-,--,--- ,. --
-incendiului.-- ·- -, - .. , .-- --·,---i_. --.------c>----..--- ---- ..--.:------- .. ----- -

6.3.2 .Recomandiiri

6.3.2.1 Folosind modelul de incendiu selectat, proiectantul trebuie sa calculeze debitul masic al
gazelor din furn care tree dintr-un exemplu reprezentativ de fiecare inciipere in spa\iul adiacent.

NOTA- Caleva example de melode sunt date in anexa C.

6.3.2.2 Valoarea fluxului de caldura prin convec\ie la deschiderea utilizata in calcule irebuie sa fie
precum cea din tabelul 3,

Tabelul 3 - Fluxul de ciildura prin convec!ie la deschiderea incaperii

Tip de inciipere Fluxul de ciildurii prln convecjie Ow

(MW)
Magazine echipate cu inslala\ie sprinkler 5
Magazine echipate cu sprinklere cu rilspuns rapid 2,5
Birouri echlpale cu inslala\le sprinkler 1
Birouri filril inslala\le sprinkler 6
Camere de hotel Iara inslala\ie sprinkler 1

32
 SR GEN/TR 12101-5:2007

6.3.2.3 Pentru toate celelalte tipuri de spa\ii fiirii instala\ie sprinkler, valorile prescrise pentru fluxul
de ciildurii prin convec\ie la deschidere trebuie sii fie considerate 0,5 ori fluxul de degajare a ciildurii
(q,A,) a incendiului standard selectat, dacii pot fi furnizate de proiectant argumente care sii sustinii
alegerea unei valori diferite pentru circumstan\ele specifice ale proiectului. · '

6.3.2.4 Pentru toate celelalte tipuri de spa\ii protejate cu instala\ie sprinkler, fluxul de ciildurii prin
convec\ie la deschidere trebuie sii fie considerat de 0,25 ori fluxul de degajare a caldurii (q,A1) a
incendiului selectat, daca pot fi furnizate de proiectant argumente care sa sus\ina alegerea unei valori
diferite pentru circumstan\ele specifice ale proiectului.

6.3.2.'5'' Trebuie sii fie calculatii temperatura gazelor care ies din incapere. Daca este mai mare de
550 •c, modelul de incendiu trebuie sa fie 1nlocuit cu ipoteza cii tot combustibilul din 1nciipere arde.
in aces! caz nu trebuie sii fie urmate recomandiirile de la 6.3,2.2 §i trebuie men\ionat cii aceasta
situa\ie
nu acopera domeniul de aplicare al acestui raport tehnic.

NOTA - Unele exemple de metode de calcul sunt indicate tn

anexa C.

6.4 Flux de gaze fierbinji din furn sub un ecran care ii prqiecteazii dincolo de
fereastra sau deschiderea unei inciiperi incendiate

·; 6.4.1 Comentariu
t.-.·.·'·.
1 Cand gazele fierbin/i din rum parasesc deschiderea incaperii incendiate §i se ridica pentru a ajunge
la par/ea de inferioara a balconulu/ sau ecranu/ui are Joe o antrenarea de aer in flux. Dace par/ea
superioara a deschiderii este la aceea§i inai/ime cu par/ea inferioara a balconului sau ecranu/ui nu
are foe o antrenare deoarece gazele din fum continua sa curga orizontal. Sunt doua op/iuni
principale de proiect cand gazele din fum ating p/afonul corni§ei aparent. Gazele pot curge fiber sau
dirijaUa rnarginea de.disipare pentru a se ridica in spa/iul principal sau pot fi impiedicate prin
irnpra§tiere in go/u/ pare creeaza un rezervor de furn sub plafonul corni§ei aparent. ·

irnpra§tierea poale fi irnpiedicata fie prin utilizarea barierelor de furn a§ezate de-a /ungul marginii
golu/uisau prin utilizarea unei fanle de extrac/ie de-a lungul rnarginii go/u/ui.

6.4.2 Recomandari

6.4.2.1 Dacii gazelor dih furn Ii se permite sa'difuzeze 1n golul principal, trebuie calculate debitul
masic §i fluxul de ciildurii prin convec\ie la marginea fantei.

NOTA, Unele exemple de metode de calcul sunt date in anexa

D.
.i:
6.4.2.2 Barierele de furn, cunoscute • de asemenea ca ecrane de dirijare sau alte elemente
(:}) structurale trebuie sii fie montate sub plafonul corni§ei aparent pentru a produce o scurgere de furn
..,- mai compactii. Aceste'bariere.pot fi permanente sau pot fi deplasate automat 1n locul-Jn care este
detectat fumul.
_,

NOTA - Daca plafonul corni§ei aparent se intinde la mal pu\in 1,5 m dincolo de deschlderea 1ncaperli lncendiate
nu sunt recomandate ecrane de dirijare.

6.4.2.3 Barierele de furn sau elemente structurale echivalente trebuie sii fie cu eel pu\ifl 0,1 m mai
late decal adancimea calculatii a fluxului de gaze din furn sub marginea fantei §i trebuie s'ii se extindii
de-a curmezi§ul 1ntregii la\imi a ecranului de dirijare.

NOTA - Un exemplu al acestel metode de calcul este indicat 1n D.4.

6.4.2.4 Dacii gazele din furn sunt 1mpiedicate sa difuzeze 1n gol, trebuie calculate debitul masic §i
fiuxul de ciildurii prin convec\ie in stratul de furn de sub plafonul corni§ei aparent.

NOTA - Unele example de metode de calcul sunt indicate 1n anexa D.

33
 SR GEN/TR 12101-5:2007
6.4.2.5 Orice bariere de furn montate de-a lungul marginii golului trebuie sii fie permanents sau sii
se desfa§oare automat 1n pozijie cand este detectat furn.

34
 6.4.2.6 Orice bariere de furn montate de-a lungul marginii golului pentru a impiedica difuzarea
trebuie sa fie mai adanci (late) decal gazele din furn langa acea bariera, chiar cand bariera este
montata perpendicular pe fiuxul de gaze din furn care se ridica prin deschiderea incaperii incendiate.

NOTA- Un exemplu al acestei metode de calcul este indicat in D.4. I

6.4.2.7 Marimea unei fante de extrac\ie montate de-a lungul marg1n11 golului pentru a impiedica
pana trebuie sa fie calculata a fi suficient de mare pentru a impiedica difuzia gazelor din furn.

'
NOTA- Uh exemplu de metoda de calcul este indicat in anexa D.

6.4.2.8 inal\imea aerului curat sub stratul ascendent de gaze din furn intr-un rezervor de furn format
sub plafonul cornl§ei aparent trebuie sa fie in conformita!e cu 6.2, cu excep\ia oricarei adancimi locale
de stra! unde fumul emis din deschiderea incaperii incendia!e se adance§le langa bariera
· · transversala.

6.4.2.9 Proiectul evacuarii fumului §i rezervorului de furn format sub plafonul corni§ei aparent
trebuie sa urmeze recomandarile date fn 6.6 pentru un rezervor de furn fntr-un spa\iu simplu
monoetajat. · '

6.5 • Pana de furn de disipare

6.5.1 Comentariu

Cand tumul §i gazele fierbin/i nu pot, din diverse motive, sil fie /imitate §i fndepilrtate din tncilperea de
origine sau spa/iu/ de balcon asociat, de obicei este luatil fn considerare u/J1izarea ventililrii torfate
sau sta/ionare din spa/iul principal,. de exemplu un atrium.

Baza bazei stratu/ui de tum proiectat ascendent termic fntr-un astfe/ de sistem este de obicei la
fnill/imea a/easil din ra/iuni de siguran/il sau pentru a evita tncillcarea limitelor fixate. Odatil aleasil
tnill/imea acestel baze a stratulul pentru eel mai scilzut nlve/ de incendiu, este necesar sil se
slabi/eascil inal/imea deasupra parfii de sus a deschiderii (sau deasupra marginii platonului corni§ei
aparent sau ba/conu/ui deasupra deschiderii relevante) cand incendiul este fntr-o fncapere adiacenta.
-, -- _,'
. Candincendiu/ esie pepardoseala atriumului-§i e i -diroci .subst; tu!d -ru;;;- ;r;.s; t ;;;, a;a ; b·-
1
plafonul atriumului, anlrenarea fn pana de tum care se ridica este diterita de antrenarea in pene/e
de disipare. Situa/ia este identica celei din scenariu/ disculal Tn 6.2. Tolu§i, tn general, condi/ia
cea mai detavorabila de a ti satistacuta este un incendiu fntr-o incapere adiacenta la eel mat
scazut nive/, cand
rezulla in principal antrenarea in pana de tum care se ridica §i prin urmare cea mai mare cantitate de
gaz cu tum care intra fn stratu/ ascendent.
I
Deoarece tumul curge sub marginea de disipare tn spa/iul principal el se role§te in sus tn jurul
marginii de disipare. Astfel de pene sunt adesea considerate pene de tum de disipare sau pene
liniare. Termenul /iniar indica taptul ca baza penei la rota/la imediat urmaloare este lunga §i relativ
fngusta.

Pene/e de tum liniare/de disipare iau una din ce/e doua forme:

pene aderente, unde gazele din furn sun! proiectate direct printr-o deschidere a
compartimentului §i pana adera la suprafa\a verticala deasupra deschiderii in limp ce se ridica
(a se vedea figura 3a);

NOTA 1 - Aceasta se poate produce de asemenea cand este o suprafa\il verticala imediat deasupra oricarui
punct de rota\ie in gal. Suprafa\a penei in contact cu atmosfera ambianta in atrium produce antrenarea de aer
suplimentar in el. Acest tip de panil este de asemenea cunoscut §i sub denumirile de pana cu o singura fa\a,
ata§ata sau pana de perete.

pene libere, unde gazele din furn sun\ proiectate in spa\iul de dincolo de proiec\ia orizontala, de
exemplu un baleen, ceea ce permite penei care se formeazii sa se ridice nestanjenita (a se
v
e
d
e
a
fi
g
ur
a
3
b)
.
 NOTA 2 - Aceasta creeazii o arie targii pentru antrenare pe ambele fe\e ale penei de-a lungul la\imii fantei, motiv
pentru care ele sun! cunoscute de asemenea ca pene cu fe\e duble. Este de asemenea o antrenare in capetele
penelor (dacii pere\ii finali nu con\in pana). ·

Figura 3a - Pana aderenta

'•.

Figura 3b - Pana liberii

Gradu/ de antrenare in pana care se ridica, §i deci cantitatea Iota/a de gaze care intra in stratul de
furn ce se formeaza sub plafonul spafiu/ui atriumului, este guvernat de patru parametri:
a) debitul masic sau temperatura gaze/or la marginea punctu/ul de rotafie in atrium;
b) fluxul de caldura a gaze/or;
c) lungimea penei liniare care intra in atrium, masurata de-a lungul marginii prin care trece fumul;

35
 SR CENrTR 12101-5:2007
I
d) inal/imea la care se ridica pana.

Debitul masic al fumului care intra in stratul de fum poate de obicei sa fie redus prin_ modificarile c) §i
d). Lungimea penei liniare poate fi controlata prin utilizarea ecranelor de dirijare.

lnal/imea penei de disipare este necesara sa fie aleasa pentru a permite o inal/ime suficienta de aer
curat deasupra celei mai inalte cai de evacuare deschise la spafiul pentru uti/izare /ibera de oameni.
Oamenii §i caile de evacuare sub baza stratului ascendent format in rezervorul de tum pot inca sa fie
supu§i la rise pe aceste balcoane deasupra §i in apropierea penei care se ridica daca pana se
rasuce§(!f inapoi pentru a intercepta urmatorul plafon al corni§ei mai inalt (a se vedea figurile 4a §i
4b). Aceasta poate ti impiedicata daca balcoanele sunt scoase in afara suficient de departe de
deschiderile incaperilor (a se vedea 6.5.2.5).

,,.,., I
:;f\\

,/:
----,-

3
 SR GEN/TR 12101-5:2007

' .,

Figura 4b - Proiec\le pe balcon pu\in adanc

Cand scopu/ proiectului este protec/ia bunurilor este necesar sii se specifice
iniil/imea de ridicare pentru panii care permite bazei stratu/ui sii fie in
siguran/ii deasupra oriciirei proprietii/i sau bunuri vulnerabile. Pentru
sisteme de control a temperaturii, inii//imea de ridicare a penei este ·a/easii
pentru a realiza temperatura doritii in stratul ascendent al rezervoru/ui de
tum.

6.5.2 Recomandari

6.5.2.1 SHEVS nu trebuie sa fie _proiectat cu oJnal\ime de la marginea de

disipare la baza stratului de furn mai mare de noua zecimi din inal\imea de
la marginea fantei la plafon.

6._5.2.2 Pentru proiecte privind sernritatea a viejii persoanelor inal\imea

aerului curat intre cea mai de sus cale de evacuare §i baza stratului·de furn
nu trebuie sa fie mai mica decal valorile minime· pentru Yprezentate in
tabelul 2.

6.5.2.3 . Cand lemperatura preconizala a stralului esle mai mare decal

temperatura ambianta cu mai pu\in de 50°C, trebuie sa se adauge 0,5 m la
fiecare valoare minima cuprinsa in labelul 2.
\ '.

6.5.2.4 , Cand nu este ·posibil sa se realizeze irial\imea minima de aer cural

specificata in 6.5.2.2 sau 6.5.2.3, dar este necesar sa se mai introduca aer
cural deasupra cailor de evacuare, de exemplu pentru concentrari sau
reinnoiri unde trebuie imbunatajita securitatea, fiecare caz trebuie abordat
individual §i solu\ia trebuie sa fie agreata de
autorita\ile competente. ,
,

,
,

·
'
6.5.2.5 Cand balcoane deschise deasupra unei pene de dispersie
potenjiale pot fi destinate pentru a servi drept cal de evacuare, ele trebuie
37
s
c 6.5.2.6 Prezen\a unui plafon al corni§ei la marginea penei trebuie sa
o permita explicit calculul antrenarii in pana de furn.
a
s 6.5.2.7 Trebuie sa fie calculat debitul masic al gazelor din furn care intra
e in stratul ascendent din rezervorul de furn.

i NOTA - Un exemplu de metoda de calcul este indicat in anexa E.

n

a
f
a
r
a

c
u

m
a
i

m
u
l
l

d
e

4
,
5

f
a
\
a

d
e

f
a
\
a
d
a

s
a
u

d
e
s
c
h
i
d
e
r
i
l
38
 SR CENITR 12101-5:2007

6.6 Rezervor de furn §i ventilatoare

6.6.1 Comentariu

Urmand recomandarile de la 6.2 pana la 6.5, pot ti calculate debitul masic §i f/uxul de caldura prin
convec/ie pentru gazele din fum care ajung §i intra in stratul ascendent termic din rezervorul de tum.
Ventilatoarele evacueaza o masa iden/ica de gaze din fum §i acest rezervor evacueaza o masa
identica cu cea care intra in el pentru a men/ine baza stratului la o inal/ime constanta (a se vedea
6.6.2). Aceasta evacuare poate ti realizata prin evacuarea naturala a fumului sau prin ventilatoare de
.
evacuac e, mecanica a fumului.

Este necesar sa se prevada un numar suficient de locuri de extrac/ie a fumului, de exemplu

ventilatoare sau grile de intrare cu ventilator pentru a impiedica pierderea nedorita a unei parfi din
capacitatea de evacuare care dirijeaza aerul prin stratul ascendant.

Daca rezervorul este prea mare,· pierderea de ascenden/a cauzata de racire produce o infiltrare
graduala a fumului in jos de la stratul ascendent in aerul din partea de jos, afectand vizibilitatea §i
diminuand eficien/a ventilarii de evacuare a fumului. Daca rezervorul este prea lung, aceasta poate
avea efecte psihologice negative asupra fJ_ers_oar1_elor care se deplaseaza prin aerul curat de sub
stiatuldefum -Efectulpoten/ial de racire al sprinklerelor asupra stratului de fum ascendenl trebuie sa
fie considerat in calcule dependent de temperatura stratului. Daca stratul ascendent este la o
temperatura suficient de inalta, poate provoca flashover prin radia/ie termica sau avarierea structurii
cladirii ori o radia/ie termica neplacuta asupra persoanelor care se deplaseaza sub stratul ascendent. _
Daca stratul ascendent esle la o temperatura suficient de scazuta, slratul poate deveni instabi/ in
prezen/a curen/ilor de aer posibili a exista in cladire.

Este important ca stralul ascendenl sa nu fie, din ra/iuni fizice, proiectat mai pu/in gros decal jetul de
plafon posibil a se forma sub plafon sau sa fie proiectat atat de gros incfit este .probabil sa-se- -
destabilizeze §i sa umple spa/iul pana la pardoseala. Este necesar sa fie suficient de profund pentru
ca gazele din furn sa curga mai departe de unde pana de fum intra in stratul ascendent spre
: -:ventilatoarele de evacuare.

. 6.6.2 Recomandari

6.6.2.1 Trebuie sa fie calculata temperatura gazelor in stratul ascendent.

NOTA- Un exemplu de metoda de calcul"este lndicat in anexa F.

6.6.2.2 Temperatura proiectata a gazelor in stratul ascendent nu trebuie sa fie atilt de inalta incilt sa
cauzeze aprinderea materialelor dincolo de marimea incendiului presupusa prin proiect, adica
temperatura stratulul trebuie sa fie mai mica de 550 °C, in afara de cazul cand se accepta ca
incendiul proiectat include toate materialele combustibile de sub (§i din apropierea) rezervorului de
furn.

NOTA· - Ventilatoarele de furn §I gaze fierbin!i nu pot provoca vreo reducere in temperatura stratului daca '\i)·
incendlul acopera tntreaga arie de sub rezervor. 'in consecin!ii doar ele nu pot reduce amenin!area asupra
structuril cladlrli daca stratul este la temperatura fliicarll. ··

6.6.2.3 Temperatura proiectata a gazelor in stratul ascendent nu trebuie sa fie atilt de Tnalta incat
sa amenin\e integritatea structurala a cladirii.

6.6.2.4 Temperatura proiectata a gazelor in stratul ascendent nu trebuie sa depa 9easc 200 °C
acolo unde caile de evacuare tree pe sub rezervorul de furn.

6.6.2.5 Temperatura proiectata a gazelor in stratul ascendent din rezervorul de furn nu trebule sa
fie cu mai pu\in de 20 °C deasupra temperaturii aerului ambiant.

6.6.2.6 Efectul de racire al sprinklerelor asupra gazelor din rezervorul de furn trebuie sa fie inclus
in calculele de proiectare.

NOTA- Unele example de metode de calcul sunt indicate in anexa F.

3
 SR GEN/TR 12101-5:2007

6.6.2.7 Daca incendiul este direct sub rezervorul de furn, aria maxima a oricarui rezervor trebuie
sa fie de 2.000 m 2 daca exista un sistem de evacuare naturala a fumului sau 2.600 m' daca exista
ventilatoare mecanice de evacuare a fumului.

6.6.2.8 Daca incendiul este lntr-o incapere adiacenta spa\iului care con\ine rezervorul sau este sub
un mezanin lnchis ln acela§i spa\iu (de exemplu mall-uri mono §i multietajate §i atriumuri), aria
maxima a lncaperii incendiate (sau supantei) acceptata sa faca gazele din furn sa curga ln rezervorul
de furn trebuie sa fie de 1000 m' daca exista evacuare naturala a fumului sau 1300 m2 daca exista
ventilatoare mecanice de evacuare a fumului. Aria maxima a rezervorului de furn trebuie sa fie de
1000 m' daca exista evacuare naturala a fumului sau 1300 m' daca exista ventilatoare mecanice de
evacuare a fumului.

6.6.2.9 Lungimea maxima a oricarui rezervor de furn de-a lungul oricarei axe trebuie sa fie de 60 m.

6.6.2.1 O Stratul ascendent ln rezervorul de furn nu trebuie sa fie proiectat mai mic de o zecime din
distan\a de la pardoseala la plafon pentru incendii direct sub rezervorul de furn sau mai mic de o
zecime din distan\a de la marginea disiparii la plafon pentru pene de furn de disipare.

6.6.2.11 Stratul ascendent ln rezervorul de furn nu trebuie sa fie proiectat sa, fie mai gros decal
noua zecimi din lnal\imea de la pardoseala la plafon.

6.6.2.12 lnal\imea stratului ascendent ln rezervorul de furn trebuie sa fie confirmata prin calcul §i sa
fie suficient de mare. pentru ca gazele din furn sa curga din pozi\ia lor de intrare ln stratul spre
ventilatoarele de evacuare.

NOT/I, - Un exemplu de metodii de calcul este indicat In anexa F.

6.6.2.13 Barierele de furn sau alte dispozitive care constituie parte a limitei rezervorului de furn
trebuie sa· fie cu eel pu\in 0,1 m mai adanci decal lnal\imea-calculata de·-Ia- baza stratului de furn
ascendent, !wand ln considerare orice lmprii tiere a barierei (a se vedea 6.9).

6.6.2.14 Orica fanta de extrac\ie propusa .sii lmpiedice trecerea gazelor din furn sub limita
rezervorului de.furn trebuie sa fie calculata sa aiba capacitate de evacuare suficienta.

NOTA - Un exemplu de metoda de calcul esle indlcat 1n anexa F.

6.6.2.15 Capacltatea totala a ventilatoarelor mecanice de evacuare a fumului sau aria totala a
golurilor de evacuare naturala a fumului trebuie sii fie suficienta pentru a evacua debitul masic
calculat sa intre ln strat din pana de furn.

NOTA - Unele example de metode de calcul sunt indicate in anexa F.

6.6.2.16 Ventilatoarele de evacuare a fumului-trebuie sa evacueze gazele din furn filrii a face ca
aerul sa fie condus neinten\ionat prin stratul de furn ascendent pentru condi\ia de proiect ,re.

NOTA - Unele exemple de melode de calcul sun! Indicate in anexa F.

6.6.2.17 Nu trebuie sa fie utilizate simultan ln acela§i rezervor de furn evacuare a fumului naturala
sau ventilatoarele mecanice.

NOTA - Aceasla nu include tubulatura de transport mecanic a fumului.

6.6.2.18 Nici o parte a rezervorului de furn nu trebuie sa se extinda mai mull de trei ori sub o intrare
de ventilator de evacuare, adica un punct de extrac\ie, decal cand rezervorul este larg, ln afarii de
cazul cand conducta de transport de furn este destinata sa recircule gazele din furn de la o pozi\ie
lnchisa la un punct de evacuare. Capacitatea conductei de transport mecanic de furn trebuie sa fie 1
m3·s·1 sau 4 % din debitul masic al gazelor din furn care intra ln stratul ascendant ln condi\ia de
proiectare, oricare este mai mare.

6.6.2.19 Unde este utilizata pentru calcul o lnal\ime medie a stratului, de exemplu pentru lnal\imea
minima a fluxului ln rezervor sau in evaluarea lnal\imii elective a stratuluinnal\imii efective de ridicare
a penei de furn pentru rezervoare cu arie mare, adancimea rezervorului trebuie sa fie considerata a
fi

39
 SR GEN/TR 12101-5:2007

cea a unui rezervor de furn cu sec\iune dreptunghiulara aviind aceea§i la\irne ca baza stratului de furn
§i aceea§i arie a sec\iunii transversale ca §i respectivul rezervor. r

I
NOTA-Aceasta nu se aplica unde catculele utilizeaza inal\imea slralului sub un ventilator.

,
6.7 lnfluen\e externe
,I
6.7.1 Cornentariu
'
Deoare c SHEVS al unei cliidiri este expus la inf/uenfe externe precum van/, ziipadii,
temperature ambiantii etc., aceste influenfe externe trebuie sii fie luate in considerare la proiectarea
SHEVS.

Vantul poate provoca presiuni diferenfiale la deschiderile ventiliirii naturale sau orificiile de in/rare,
care pot afecta negaliv funcfionarea aces/or dispozilive prin producerea unel inversiiri a direcfiei de
curgere prin aceste deschideri in comparafie cu scopul proiectului. De asemenea aceste presiuni
diferen/iale afecteazii ventilatoarele in pozifia /or inchisii §i in limpu/ funcfioniirii in pozifia /or de
securitate la incendiu prin inducerea de forfe care pot afecta negativ funcfionarea venlilatoarelo_r.
De acee_a este n c_()§?f.Sii se ia in considerare efectele van.tului _asuprn ven.tilatoarelor in ceea
ce prive§le stabilitatea /or fa/a de inciirciirile la vant §i la performan/a aerodinam/cii in condifii de vant
lateral.

_ Este important ca, pentru a asigura stabililatea ventilatoru/u/ clasa de incafcare la van/ specificatii sii
fie ma/ mare sau egalii decal clasa de inciircare la van/ relevantii ori cu inciircarea la van/ proiectatii
determinatii printr-un studiu in tune/ aerodinamic sau cu inciircarea la van/ ca/cu/ala in conformitate
cu EN 1991-1-4.

Eficienfa aerodinamicii determinatii in conformitate cu EN 12101-2 este valabilii dacii go/urile pentru
- ventilarea naturalii sun/ situate in ariile infii§uriitorii cliidirii ariitand suc/iunea externii in toate direc/ii/e
vantului. ·

Dacii sun/ amplasate dispozitive pentru ventilarea naturalii pentru anumite condifii de van/ in arii de
suprapresiune externii, eficienfa aerodinamicii pentru aceste amplasamente in condifii nefavorabile
trebuie sii fie determinalii intr-un studiu in tune/ aerodinamic, care include /uarea in considerare a
presiunii vantu/ui asupra intriiri/or §i asupra a/tor ventilatoare, a cliidiri/or invecinate §i a proprietiitilor I
· de curgere a vantu/ui atmosferic. · '

---,- lncarciirile daie ae ziipadii §i feinperatuia amb/antii sciizutii pot de--iiseriienea cie§l reziitenfa pe "
care forfele de deschidere ale venlilatoarelor trebuie sii le depii§eascii. Recomandiiri pentru
construc/ia §i pozifionarea venli/atoarelor sun/ cuprinse in 6. 7.2.

Gazele fierbinfi din furn evacuate din c/iidire prin SHEVS riiman, in majoritatea cazuri/or, periculoase
panii cand sun/ di/uate cu canlitafi mari de aer. De aceea este necesar pentru proiectant sii ia in
considerare reducerea pericolelor potenfiale asupra mediu/ui din afara cliidirii ca §i asupra a/tor piirfi
ale acelea§i cliidiri.

6.7.2 Recomandari

6.7.2.1 lpotezele de proiectare trebuie sa se bazeze pe forrna cladirii echipale cu SHEVS, pe

arnplasarea §i forrna cladirilor invecinale §i pe alte parlicularila\i de construc\ie ale cladirii in
rnornentul realizarii proiectului.

6.7.2.2 Clasa de incarcare la viinl specificata pentru dispozitivele pentru ventilarea naturala ulilizate
intr-un SHEVS trebuie sa fie egala cu sau rnai mare decal clasa de incarcare la viinl relevanta sau
incarcarea la viinl deterrninala pentru fiecare pozi\ie proiectata a ventilatorului dintr-un sludiu in

40
tunelul aerodinarnic ori incarcarea la viinl calculata in conformilate cu EN 1991-1-4.
I
6.7.2.3 Orice dispozitiv pentru ventilarea naturala instalat pe acoperi§ trebuie sa poala fi deschis
impotriva unui viinl lateral cand este incercat conform EN 12101-1.

6.7.2.4 Orice ventilator rnecanic inslalal pe acoperi§ trebuie sa poata fi deschis irnpotriva unei
incarcari aplicate de 200 Pa.

40
 SR CENITR 12101-5:2007

6.7.2.5 Clasa lncarcarii la zapada specificata pentru orice dispozitiv pentru ventilarea naturala sau
ventilator mecanic trebuie sa corespunda unei lncarcari la zapada de lncercare egala cu sau mai
mare decat lncarcarea la zapada corespunzatoare amplasarii cladirii determinata ln conformitata cu
EN 1991-1-3. .

6.7.2.6 Clasa de temperatura ambianta scazuta specificata pentru un ventilator trebuie sa

corespundii unei temperaturi de lncercare sub zero care este mai scazuta decal temperatura extrema
a aerului sub zero pentru a§ezarea cladirii determinata ln conformitate cu EN 1991-1-5.

6.7.2.7 ,, Daca sunt montate dispozitive de evacuare naturala pe acoperi§urile superioare, a caror
panta nu depa§e§te 30°, ventilatoarele trebuie sa fie apreciate ca nefiind supuse la suprapresiune §i
acoperi§UI poate fi tratat ca §i cand este plat, daca nu se aplica prevederile de la 6.7.2.9.

6.7.2.8 Daca panta acoperi§ului superior, unde este montat dispozitivul de evacuare naturala,
depa§e§te 30°, trebuie sa fie aplicata una din urmiitoarele metode:
a) Trebuie sa fie instalate paravanturi care nu sunt integrate ln ventilator pentru a produce o
depresiune deasupra dispozitivelor de evacuare naturala pentru orice direc\ie a vantului cand sunt
proiectate §i justificate prin lncercari ln tune! aerodinamic;
'
b) TrebUii:fsa fi<finstalate-dispozitiVe pentruVentilarea nattirala ln numar §i pozi\ii suficiente pentru
a asigura ca este o arie suficient de mare de ventilare naturala pentru a satisface recomandarile de la
6.6 pentru toate direc\iile posibile ale vantului. Aceste ventilatoare trebuie sa fie capablle sa se
deschida sau lnchida automat la comanda senzorilor de direc\ie a vantului sau masuratorilor de
presiune a vantului la dispozitivele pentru ventilarea naturala. Trebuie sa fie demonstrat prin lncercari
ln tunelul aerodinamic ca aria libera recomandata ln 6.6 este disponibila pentru evacuare pentru orice
direc\ie a vantului;
c) Tn locul evacuarii naturale trebuie sa fie utilizata ventilarea de evacuare mecanica .

6.7.2.9 Daca exista una sau mai multe structuri mai lnalte ln apropierea acoperi§ului plat sau cu
panta mai mica sau egala cu 30° deasupra orizontalei, trebuie tuat ln considerare vantul indus de
zonele de suprapresiune §i de depresiune cauzate de aceste structuri §i trebuie sa fie facute
previziuni asupra modului cum aceste efecte adverse afecteaza func\ionarea ventilatoarelor. De
exemplu nicl un dispozitiv pentru ventilarea naturala a fumului nu trebuie amplasat la o distan\a mai
mica de distan\a orizontala Dop definita ln anexa G.

6.7.2.10 Amplasarea ie§irilor de evacuare a fumului pentru ventilatoarele de evacuare a fumului§i

gazelor fierbin\i trebuie astfel aleasa pentru a evita posibilitatea ca fumul sa afecteze persoanele sau
vehiculele din lmprejurinii, luand ln considerare efectele vantului ln masura ln care practic este
rezonabil.
6.7.2.11 Distan\a lntre ventilatoarele amplasate ln diverse compartimente de incendlu f(ebuie sa fie
(I} suficienta pentru a evita amenin\area propagarii incendiului lntre compartimente (a se vedea 6.8.2.16).

6.7.2.12 Dispozitivele care asigurii admisia naturalii a aerului §i deschlderile cladirij pentru aer de
admisie (cunoscute ca §i deschideri de admisie) nu trebuie sa fie prevazute ln zone de ,aspira\ie
dacii acest lucru nu se sus\ine cu probe furnizate de lncerciiri ln tune! aerodinamic sau calcule care
sa arate cii SHEVS func\ioneaza eficient la toate vitezele vantului peste viteza vantului proiectata.
Dispozitivele pentru admisia naturala a aerului nu trebuie sa fie amplasate ln zone de aspira\ie
severa.

NOTA 1 - Unele exemple de metode pentru identiftcarea amplasarii de astfel de zone pentru cladiri'.h
geoinetrie simpta sunt prezentate Tn anexa G.

NOTA 2 - Acolo uncle orificiile de admisie a aerului sunt distribuite la distan\e egale pe mai mull de o
fa\ada a cliidirii, orificiile de admisle a aerului pot ft considerate a ft acceptablle.

6. 7 .2.13 Documenta\ia care prezintii dovezile privind luarea ln considerare a influen\elor externe
trebuie sa fie elaborata ln conformitate cu 4.7.3.

41
 SR CENffR 12101-5:2007

6.8 Aer de admisie (aer de inlocuire)

6.8.1 Comentariu

Orice sistem de ventilare pentru tum §i gaze fierbin/i trebuie sii fie previizut cu o sursii suf/cientii de
alimentare cu aer rece care intra in c/iidire pentru a inlocui cantitatea de gaze fierbin/i din tum
evacuate.

Aceasta,poate fl realizatii prin:

a) deschideri de admisie permanent deschise;
b) deschideri de admisie cu deschidere automata, de exemplu U§i, ferestre, venti/atoare
previizute pentru admisie;
c) · ·dispozitive pentru evacuarea nature/ii a fumu/ui §i gaze/or fierbin/i in rezervoare de tum
adiacente;
d) o combina/ie a oriciiror dintre acestea; sau
e) o sursii de alimentare de admisie mecanicil care utilizeazii ventilatoare (§i tubulaturii dacil se
indicil).
" ·
Este important ca aerut de admisie sii fie totdeauna sub stratul de tum c and el intra in contact
cu fumul §i ca aceea§i deschidere sil nu fie utilizatii simultan ca ie§ire §i ca intrare.

Este importan·t ca orificiile de admisie a aerului sil fie pozi/ionate pentru a asigura, in milsura in care
.este rea/izabil, ca aeru/ de admisie sil nu deranjeze vreun strat de tum in rezervoru/ de tum,
permi/and astfel gaze/or fierbin/i din tum sil se rilceascil §i sil coboare sau sil devinil mai turbulente.

Daca este necesar, marginea rezervoru/ui de furn poate fl amplasatil in spatele oricilrui oriflciu de
.. int are previizut in orice perete exterior pentru a evita turbulen/a indusii de·vant.

NOTA- in unele cli!dlri poate fi necesar si! se amplaseze in spatele rezervorului o barieri! de delimitare.

Orific1Yle de admisie mecanicii necesita prevederea de difuzoare pentru a impiedica producerea

acestor efecte.

Deoarece deschiderile de admisie, ventilatoare/e §i conducte/e pentru sursa mecanica de aer de

inlocuire se prevede a fi expuse numai la aer rece, in acest report tehnic nu se recomandil solicitiiri
de temperaturii.

6.8.2 Recomandiiri

6.8.2.1 Dispozitivele naturale §i ventilatoarele mecanlce nu trebuie sa fie utilizate impreuna pentru "(1.·. .i
introducerea aerului in acela§i rezervor, nici sa fie utilizate pozi\ionari ale orificiilor de admisie a aerului
atat pentru ventilatoarele mecanice cat §i pentru cele naturale pentru acela§i sistel'(l cu excep\ia
situajiilor men\ionate in.6.8.2.2..

6.8.2.2 Cand din re\iuni de proiectare se dore§te utilizarea ambelor surse de admisie naturala §i
mecanica, trebuie furnizata o descriere tehnica §i detaliata care sa arate cum func\ioneaza,.sistemul
in condi\lile proiectate. · ''

6.8.2.3 inchiderile orificiilor de admisie trebuie sa fie echipate cu dispozitive pentru a deschide
automat inchiderea, de exemplu motor sau resort, cand intra in func\iune sistemul de ventilare de
evacuare a fumului §i gazelor fierbin\i.
.I.•
6.8.2.4 Fiecare dispozitiv de deschidere automata a orificiilor de admisle trebuie sa fie de
asemenea ac\ionat manual.

6.8.2.5 Daca este utilizata deschiderea automata a U§i!or pentru a asigura admisia de aer aceasta
nu trebuie sa excluda utilizarea normala a U§ilor sau ac\ionarea !or manualii.
 6.8.2.6 Pozi\ioniirile orificiilor de ie9ire 9i a sursei de alimentare cu energie pentru func\ionarea
sistemelor 9i a comenzilor orificiilor de admisie a aerului trebuie sii indeplineascii cerin\ele de
integritate 9i siguran\ii in exploatare previizute in EN 12101-1 sau EN 12101-2 pentru ventilatoare de
evacuare. ·

6.8.2.7 Toate mijloacele automate de alimentare cu aer de admisie pentru ·sistemele instalate in
scopul securitii\ii vie\ii trebuie sii fie cu func\ionare sigurii sau, unde sunt previizute cu mijloace
mecanice sii fie asigurate surse alternative de alimentare cu energie.

6.8.2.8, Toate mijloacele pentru furnizarea de aer de admisie sistemelor instalate in scopul
securita\ii vie\ii trebuie sii fie permanent disponibile sau sii fie complet automate astfel incat sii intre
in func\iune odatii cu sistemul de evacuare. Astfel de sisteme trebuie sii fie ac\ionate prin
detectoarele de furn in conformitate cu BS 5839-1.

6.8.2.9 Pentru sisteme previizute numai pentru protec\ia bunurilor, punerea in func\iune a
dispozitivelor de admisie a aerului trebuie sii fie ini\iatii automat de detectoarele de furn sau ciildurii
sau prin ac\ionare manualii.

6.8.2.10 Aria aerodinamicii liberii a unei deschideri de admisie trebuie sii fi ob\inutii prin inmul\irea
ariei geometrice libere a deschiderii cu coeficientul de desciircare C1• Coeficientul de desciircare C,
poate fi estimat a fi 0,6 pentru u9i 9i ferestre deschise la un unghi egal cu sau mai mare de 60 °.
Validitatea oriciirei valori a C1 adoptate pentru alte tipuri, speciale, de deschideri de admisie trebuie
sii
C) fie demonstratii cu o documenta\ie corespunziitoare.
-, ...
6.8.2.11 ln cazul unui sistem care are ventilatoare mecanice sau dispozitive pentru ventilarea
naturalii la care proiectul permite viteze marl de admisie a aerului, viteza proiectatii a aerului prin
orice u9ii sau cale de evacuare prin care sau de-a lungul ciireia persoanele trebuie sii se deplaseze
nu
trebuie sii depii9eas cii 5 m·s·'. .
NOTA - Aceasta viteza maxima a aerului de 5 m·s1· se bazeaza pe studil asupra comportamentulul uman
realizate de a,dmlnlstra\ia centrala. ·

6.8.2.12 Daca sunt utilizate ventilatoare pentru a furniza aer de admisie, trebuie sa se demonstreze
cii sistemul poate fi echilibrat eficient in toate condi\iile pe care trebuie sa le indeplineasca sistemul
de control al fumului 91 gazelor fierbin\i. Evacuarea trebuie sii realizeze totdeauna vitezele1 de
curgere proiectate, viteza aerului prin orice u9ii de evacuare nu trebuie sa depa9eascii 5 m·s · 91
orice forja folositii pentru manevrarea oricarei u9i de evacuare in scopuldeschiderii ei nu trebuie sii
depii9easca 100 N.

6.8.2.13 Pentru a evita admisia :aerului care perturba stratul de furn sau impinge in jos fumul din
strat (elect Venturi), marginea .superioarii a deschiderli de admisie trebuie sa fie la 1 m sau mai mull
sub baza stratului de furn sau viteza de admisie·a aerului sub strat trebuie sa fie mai mica de,_1_
m·s·1.

6.8.2.14 Dacii distan\ele sau vitezele de ·admisie a aerului recomandate la 6.8.2J3 nu pot fi
respectate, de exemplu la u9i, trebuie sii fie instalate bariere de furn sau alte mijloace ce definesc
capatul rezervorului la eel pu\in·3 m in spatele orificiilor de admisie a aerului, care conferii fluxului de
intrare o sec\iune transversala crescutii 9i o reducere a vitezei. Dacii baza stratului este prolectatii sa
fie la eel pu\in 2 m deasupra parjii de sus a orificiilor de admisie a aerului nu este necesar sii se
amplaseze ecran in spatele rezervorului.

6.8.2.15 - Sistemele proiectate sa utilizeze ventilatoare de evacuare in alte rezervoare de' furn,
pentru a asigura admisia aerului trebuie sii fie prolectate astfel incat aerul de admisie in rezervorul de
furn adiacent sii nu fie contaminat cu furn de la rezervorul din care sunt evacuate fumul 91 gazele
fierbin\i. Trebuie sa fie o distan\ii de separare de 5 m intre ie9irea de evacuare 9i un ventilator utilizat
pentru introducerea aerului cand este o limita a rezervorului intre ele.

6.8.2.16 Pentru a evita orice regiune stagnantii cu aerul rece mai curat de sub stratul de furn, care
ar suferi din cauza unei acumuliiri sta\ionare de furn, numarul 9i amplasamentul orificiilor de admisie
a aerului trebuie astfel alese pentru a se asigura cii fluxurile de aer rece curg prin toate ariile
compartimentului de furn de sub rezervorul de plafon, astfel incat orice scurgeri de furn care intra in
stratul de aer mai curat sunt impinse inapoi in volumul principal de furn fierbinte. Aceastii alegere
trebuie sa ia in considerare faptul ca nu numai incendiul insu 9i, ci de asemenea orice pozi\ie a penei
43
 SR GEN/TR 12101-5:2007

de furn care se deplaseazii cand are foe antrenarea aerului, ac\ioneazii ca o pompi.i de aer de
aspira\ie a aerului in pani.i 9i de aceea accelereazil aerul mai rece din jur ciltre panil.

6.8.2.17 Documenta\ia care face dovada luilrii in considerare a aerului de adrnisie trebuie si.i fie
elaborati.i in conforrnitate cu 4.7.3.

6.9 Bariere de furn suspendate liber

6.9.1 Cornentariu

Barier"le de fum pot sii fie fixe sau mobile. Majoritatea barierelor mobile sun/ proiectate sii coboare pe
verticalii la primirea unui semnal adecvat §i sun/ in general denumite bariere descendente. Aceastii
categorie poate fi subimpiirfilii in con/inuare in bariere cu ghidaj (cand bariera sau bara sa lnferioarii
se deplaseazii in canale verticale) sau bariere suspendate fiber. Barierele suspendate fiber sunt
utilizate pe scarii largii, dar sun/ expuse sii fie curbate lateral de presiunile ascendente dezvoltate intr-
i.m strat de fum fierbinte.

_Orice barierii de /ungime fixii suspendatii de marginea sa superioara se ro/e§/e (§i se curbeaza )
fafii de stratul de fum. Drept urmare bara inferioarii se defonneazii ati'Jt lateral cat §i in sus. Prin
urmare cantitateinle materialaiifbatiera;·;,c11cii fii/itnea caifd atarna· in-absiinfa fumuti.Ji, trebule sa
fie astfel inci'Jt bariera sii-§i poatii indeplini ro/u/ chiar ci'Jnd este deformatii. Eslimarea Jiifimii de
proiectare a barierei §i a greutiifii necesare a barei inferioare a barierei pentru a reduce deformarea
deVin parte a proiectului unui SHEVS deoarece ace§ti parametri pot varia cu grosimea §i
temperatura slratutui de fum.

Dacii bariera de fum nu este montatii in unghi drept la o suprafafii planii fixii verticalii, deformarea
barei inferioare a barierei tinde sii modifice miirimea laturii go/u/ui pe care este montatii. Dacii
defoimarea este astfel inci'Jt se reduce miirimea laturii go/ului, pana de fum trece peste bariera de
fum. Dacii deformarea este astfel inci'JI go/u/ devine mai mare, totu§i cantitatea de fum care trece
dinco/o de bariera de {um cre§le. Ci'Jnd este cazul, trebuie sii se demonstreze prin ca/cute
inginere§li bine documentate asupra incendiului, separate sau complete, specifice circumstan/elor, ca
pana nu creeazii condi/ii pericutoase.

6.9.2 · Recornandiiri

6.9.2.1 Trebuie si.i se dernonstreze prin calcufca li.i\imea 9i greutatea barei inferioare a unei
bariere de furn suspendate fiber sunt suficiente pentru a'!ndeplini recomandarile de la 6.6.2.13.
Bariera !n pozi\ie deforrnati.i trebuie si.i fie cu eel pu\in 0,1 rn mai lata decal baza stratului proiectati.i.

NOTA- Un exempiu de metoda de_calcul este lndicat in anexa H.

6.9.2.2 Trebuie avuta grija a se'asigura ca barierele de furn sunt pozi\ionate !n construc\je !n a9a
fel
!neat sil se rninimizeze problemele cauzate de deforrnare, de exemplu barierele arnplasate !ntre ./.'.•. ,''-')I
coloane curbate pot urrna aceasta recomandare in condi\ia pasiva de echilibru, dar cand sunt supuse '
la condi\ii de deformare se pot deplasa fa\a de coloane creand goluri rnari 9i scurgeri de furn
inacceptabile. '

6.9.2.3 Barierele de furn suspendate fiber proiectate sa inchida goluri intre un rezervor de furn 9i
etajele adiacente, de exemplu etajele deschise adiacente la un atrium 91 prin coborare de la partea
superioara la cea inferioara a acelui gel, trebuie sil rilmana in contact cu partea inferioara a·golului,
de
exemplu pardoseala, in plus fa\il de recomandilrile de la 6.9.2.2 cand este in pozi\ie deforrnata.

NOTA- Un exemplu de metoda de calcul este indicat in anexa H.

6.9.2.4 Trebuie realizate calcule bine documentate specifics circumstan\elor pentru fiecare bariera
.
de furn capabila sa se deformeze intr-o direc\ie care va cre 9te marirnea golului/golurilor si.iu/sale
laterale unde bariera intalne 9te un perete lateral sau altil bariera de furn, pentru a demonstra ca
pana de furn rezultata nu va crea condi\ii periculoase.

44
 SR CEN/TR 12101-5:2007

6.10 Plafoane suspendate

6.10.1 Comentariu

Apar multe rezervoare de fum acolo unde este plafon suspendat sub un plafon al corni§ei profilat.
Aceste plafoane suspendate pot fi inchise (exceptand fisurile de scurgere) sau pot avea o proporfie
mai mare sau mai mica de arie libera. Cand un plafon suspendat are o proporfie mare de arie /ibera,
el nu perturba semnificativ deplasarea fumului §i prezenfa sa poate fi ignorata pentru scopurile
proieclarii. Proporfii mai mici de arie libera pot permite ca spafiul de deasupra plafonului sa fie utilizat
ca spafiu de evacuare a fumului.

6.10.2 Recomandarl

6.10.2.1 Plafoanele suspendate lnchise trebuie sa fie tratate ca partea superioara a stratului de furn,
de exemplu In lncaperea incendiata, sub un balcon, In rezervorul de furn. Presupunand ca este
evident ca plafoanele suspendate nu se var deteriora in urma expunerii la gaze fierbin\i la
ternperaturile prevazute in proiect, nu este necesar ca ecrane de dirijare §i bariere de furn sa fie
men\inute de_asup_ra_acelo plafo_[lri_e_:suspencl_at_e lri_chise. ·,

6.10.2.2 Plafoanele suspendate parjial deschise cu mai mull de 25% din aria geometrica libera
distribuita regulat nu trebuie luate In considerare cand se analizeaza deplasarea fumului.

6.10.2.3 Trebuie sa fie amplasate ecrane de dirijare §i bariere de furn deasupra plafonului
suspendat la un plafon al corni§ei profilat cu excep\ia plafoanelor suspendate la care se aplica
recomandarea de la 6.10.2.1.

6.10.2.4 Spa\iul de deasupra unui plafon suspendat parjial deschis avand mai pu\in de 25 % din
aria geornetrica libera trebuie sa fie tratat ca un spa\iu aparent lnchis.

NOTA - lnforrna\il suplimentare despre spa\ii inchise aparent sunt indicate in anexa 1.

· 6.10.2.5 Daca spa\iul de deasupra plafonului suspendat serve§te drept spa\iu aparent inchis, toate
•calculele de proiectare pentru furn·sub plafonul suspendat trebuie sa trateze plafonul suspendat ca
partea superioara a stratului de furn ascendent.

6.10.2.6 Pentru scopuri de proiectare, ·cornbina\ia spa\iilor aparent lnchise cu dispozitivul pentru
ventilarea naturala trebuie sa fie considerate ca un ventilator sirnplu al incaperii cu presiune mai
mare decal cea atmosferica. Acest ventilator trebuie sa acopere vitezele de evacuare proiectate
pentru debitul masic §i volumic al gazelor din furn calculate in conformitate cu 6.6 cu adancimea
stratului de
•furn :rnasurata de· ia partea superioara a lncaperii In jos la baza stratului. ln anexa I este d.at un
exernplu: Daca spa\iul aparerit lnchis este extins prin lntermediul unei conducte, grosime·a stratului
de furn trebuie masurata de punctul central al deschideril finale de evacuare In jos la baza stratulul.
Rezisten\a suplimentara a conductei poate fi calculate folosind procedurile obi§nuite de lncalzire,
ventilare, condi\ionare a aerului {HVAC) §i aceasta poate fi aplicata pentru a reduce coeficientul de
descarcare a dispozitivului pentru ventilarea naturala.

6.10.2.7 Proiectul trebuie sa asigure ca diferen\a de presiune indusa de ventilatorul de evacuare din
spa\iul aparent lnchis poate depi'i§i diferen\a de presiune datorita impedan\elor de curgere ale
golurilor incaperii (a se vedea de asemenea anexa I) folosind metodele obi§nuite de calcul HVAC.
Aceasta trebuie sa fie dovedita in conformitate cu 4.7.3.

NOTA - Un exemplu este lndicat in anexa I.

6.10.2,8 Proiectul trebuie sa asigure ca spa\iul aparent inchis ca ansamblu este capabil sa reziste la
expunerea la temperaturile furnului prevazute In proiect fara vreo defec\iune sau acea defec\iune sa
nu alba elect negativ asupra func\ionarii SHEVS. Aceasta trebuie sa fie documentata In conformitate
cu 4.7.3.
 SR GEN/TR 12101-
5:2007

6.11 Depresurizarea atriumului

6.11.1 Comentarlu

Liberia/ea arhitecturala mai mare devine posibila daca fa/ada atriumului nu trebuie etan§ala, dar se
permite sa fie neetan§a, chiar daca par/ea superioara a atriumului este umpluta cu furn. Exemple de
astfe/ de proiecte de fa/ade neetan§e inc/ud:
a) c[!mere de hotel care au U§i la balcoane/e decorative, adica fara cai de acces sau evacuare,
care domina atriumul, suficient de mici pentru a fi evacuate prin U§i in cateva secunde;
b) unde se utilizeaza ferestre neetan§e;
c) unde orificii mici de ventilare permit aeru/ui sa circule intra spa/iile de cazare §i atrium §i unde
nu sun/ cai de evacuare deschise la par/ea superioara a atriumului.

Dacii aceste U§i §i a/le cai de ie§ire nu au etan§ari corespunzatoare, fumu/ din atrium poate intra in
multe incaperi adiacente la multe niveluri, provocand o pierdere a vizibilita/ii in aceste incaperi §i
putand afecta caile de evacuare din atrium. Aceasta se poate in/amp/a slmultan pe mu/le etaje. De
aceea este important sa se impiedice fumul ·sa treaca in cantita/i apreci'abile prin aceste mici
desohideri neetan§e. 0 cale de a realize aceasta este depresurizarea atriumu/ui.

NOTA 1 - Principlile Implicate in depresurizarea atriumului sunt explicate mai detali;t in anexa J.
2 1 1 ,/
. -. \1 J:
Tot'u§i, depresurizarea nu poate proteja orice deschideri neetan§e marl de pe orice etaj deasupra
bazei stratu/ui din atrium, nici sa protejeze orice cai de evacuare pe ace/ etaj deschis catre atrium.

Legendii
1 Atrium
A Deschidere la atrium
, f
B Cai de scurgere din exterior in incaperea
CC !ncapere/spa\iu adiacenta la atrium
NOTA 1 - In acest ccntext o deschidere mare este una la care rezlsten\a la curgere a deschiderii in fa\ada
atriumului este mai mare decilt rezisten\a la curgere combinatii a deschiderilor urmiitoare de-a lungul acelea§i cal
de scurgere din atrium, de exemplu daca deschiderea fa\adei atriumului este mai mare decal deschiderile in
peretele exterior.
NOTA 2 - Daca rezisten\a la curgere a Jui B §i B'"'l > rezlsten\a la curgere a Jui A, atuncl C nu este
protejat. Figura 5 ilustreazii aceastii situa\ie. ·
Figura 5 - Rezisten\a la curgere prin deschideri intr-un atrium

"'> NOTA NATIONALA- !n figura 5 8' poate fi eel din partea dreapta.

46
 Totu§i este adesea cazul ca arhitec/ii var sii miireascii la maximum utilizarea spa/iului atriumului. 0
cale de a realiza aceasta este sii permitii o libertate mai mare a proiectului pe etajele interioare, cu
mai pu/inii fiber/ate pe ta/adele neetan§e permisii prin tehnica depresuriziirii. in aces/ proiect hibrid
raportul ariei ventilatorului de evacuare supra aria de admisie a aerului proaspiit este determinat de
necesita/ile de depresurizare, intrucii! valorile reale ale acestor arii sun/ in concordan/a cu
recomandarile pentru SHEVS adecvat. lntr-un astfel de proiect hibrid, temperatura stratului de tum in
atrium recomandata pentru calculele de depresurizare este un rezultat natural al calculelor de
antrenare a penei de tum necesare pentru calculul de extragere a tumului (a se vedea 6.6).

NOTA i'.Proiectele hibrid este posibll sa fie similare cand sun! ulilizate ventilatoare mecanice pentru evacuarea
fumului din atrium.
a) Proiectele hibrid urmeaza ca tip una din cele doua ipoteze.
b) Pe baza debitului masic, unde atriumul este proiectat cu o pana de tum de inal/ime specificii.

Pe baza temperaturii, in scopul racirii unui strat de tum poten/ial fierbinle prinlr-o antrenare deliberatii
a aerului ambient in pane care se ridica. Aceasta poate permite utilizarea materialelor de tafada care
nu pot rezista la temperaturi inalte, de exemplu sticla turnata. ,

6.11.2 Recomandari

6.11.2.1 Unde este propus un sistem de depresurizare a atriumului, proiectantul trebuie sa

determine daca atriumul poate fi privit ca avand o intrare dominanta.

NOTA - Un exemplu de metoda este indicat tn anexa J.

6.11.2.2 Proiectantul trebuie,•prin examinarea desenelor cladirii, sa stabileascii amplasarea celor

mai inalte cai de scurgerevulnerabile-prin care fumul poate trece de la atrium la spa\iile adiacente.

6.11.2.3 'Proiectantul trebuie sa demonstreze prin calcul ca cea mai inalta cale de scurgere vulnerabila sufera
o- diferen\a de presiune ·care conduce aerul curat in atrium cu plan neutru de _
presiune deasupra celei maUnalte cai de scurgere vulnerabile luand in considerare efectele presiunii •,--,-•---- --,- --
viintului.

NOTA- Cateva example de metode de calcul sun! Indicate tn anexa J.

,·
6.11.2.4 Proiectantul trebuie sa puha la dispozi\ie intreaga documenta\ie de sus\inere in
conformitate cu 4.7.3.

7· lnteractiunea cu alte sisteme de protectie la incendiu §i alte sisteme ale -

<;[') constructiei

7.1 Sprinklere

Sprinklerele sunt eficiente la reducerea pierderilor cauzate de incendiu prin men\inerea focului la o·
marime controlabila sau la stlngerea incendiului. Un SHEVS admite mai multe protec\11 efective §i
sisteme de stingere a incendiului pe caile de evacuare din cladiri. Este important ca,unde sun!
amplasate impreuna sprinklers §i SHEVS, eficien\a protec\iei la incendiu (care include ac\iunea
serviciilor de pompieri) este marita §i nu redusa.

Daca sunt montate impreuna sprinklers §i SHEVS, trebuie avut grija sa se asigure performan\a
optima a sistemulul combinat.

NOTA - Anexa K contine un ghid privind interac\iunea dintre sprinklere, sistemele de ventilare de evacuare
a fumului §i gazelor fierbin\i §i ac\iunlle de stingere a incendiului.
 SR GEN/TR 12101-5:2007

7.2 Sisteme de detectare a fumului §i flacarii I

7.2.1 · Comentariu

Mu/le SHEVS sun/ proiectate sil fie ac/ionate automat de sisteme de detectare a fumu/ui §i
incendiu/ui. Sis/emu/ de detectare trebuie sil fie capabil sil emitil semnale la SHEVS inlr-un mod care
permile func/ionarea zonalil a SHEVS unde este posibil. Este important ca SHEVS sil fie ini/iat prin
delectarea cat mai curand posibil a incendiu/ui.

Unele s' pa/ii mari, de exemp/u atriumuri inalle, prezintil o co/ectare de aer cald sub plafon din
cauza func/ionilrii sistemului HVAC, inci'llzirii so/are a acoperi§ului vitrat etc. Cand se intamplil
aceasta pana de deasupra incendiului, in special dacil aceasta este in faze incipiente cand incendiu/
este incil mic, poate deveni mai rece prin antrenare cand se ridicil §i conduce la un pat de fum
stralificat inainte ca el sil ajungil la plafon.

NOTA - Figura 6 ilustreaza stratiflcarea fumulul in fazele lnclpiente ale incendiului.

ln aslfel de circumstanfe, detectoarele de fum montate aproape de p/afon nu semnalizeazil corect

existen/a fumului. Adesea nu este posibil sil se prevadil inill/imea la care se stratificil primu/ fum, de
exemplu aceasta este adesea dependentil de vreme. Este important ca delectoare/e sil fie amp/asate
in pozi/ii care var detecta aslfel de pilturi stratificate. ,.,

.
Legenda
1 Aer cald , "'I
2 Stratificarea fumului

Figura 6 - Stratificare timpurie (sau prematura) a fumului

7.2.2 Recomandarl

7.2.2.1 Sistemul de detectare a fumului §i fiacarii trebuie sa fie conforme cu BS 5839-1.

7.2.2.2 Sistemul de detectare a fumului §i fiaciirii trebuie sii fie capabil sii localizeze incendiul 1ntr
un mod care sa permita zonelor diferite ale SHEVS sa riispunda adecvat cand aceasta se recomanda
prin proiect.

7.2.2.3 Tipul §i amplasarea detectoarelor de furn in spa\ii 1nalte, unde aerul cald, curat este posibil
sa se stranga sub plafon cand nu este incendiu, trebuie sii fie astfel alese pentru a fi capabile sa
detecteze fumul sub astfel de straturi de aer cald.

NOTA-Penlru informa\ii mai delallale a se vedea BS 5839-1.

48
 SR CENffR 12101--5:2007

7.3 Sisteme de presiune diferen\ialii

7.3.1 Comentariu

Sistemele de presiune diferen/iala ofera o metoda de protecfie a cailor de evacuare §i a/tor arii ale
unei c/adiri impotriva intrarii fumului prin menfinerea unei presiuni diferen/iale relative in zona
incendiului astfel inc/it aerul este determinat sa curga din spa/ii neafectate in zona incend/u/u/ §i in
spafiile asociate acesteia. Este posibil ca un SHEVS sa interacfioneze cu un sis/em de presiune
diferen/iala ciind spafiu/ protejat, de exemp/u o casa de scari presurizata, ia contact cu stratu/ de tum
ascendfi!n/ termic prin caile de scurgere, de exemplu crapaturi/e U§ii. Un exemplu de astfel de
situafie este ciind o casa de scari presurizata are U§i care se deschid pe balcoane care sun/ la
randu/ for deschise la un atrium §i ace/ atrium are un SHEVS cu o baza a stratului de furn sub unele
din aceste balcoane. ·

inal/imea in stratul de fum proiectat la care presiunea este egala cu presiunea aerului exterior se
stabile§te prin ca/cul (a se vedea 7.3.2.1). Aceasta este cunoscuta conven/ional ca inii//imea
planu/ui neutru de presiune. Deasupra acestei iniilfimi mi§carea ascendenta a stratului de tum face
ca presiunea sa creasca peste valoarea presiunii ambiante. Sub aceasta inalfime mi§carea
ascendenta a stratului de fum provoaca o reducere a presiunii sub presiunea ambianta.

Sis/emu/ de presiune diferen/iala pentru case de scari trebuie sa se conformeze BS 5588--4,

except/ind cazul ciind suprapresiunea minima proiectata in casa scarilor 'trebuie sa fie marita pentru a
) compensa mi§carea ascendentii suplimentarii in stratul de deasupra planului neutru. ·

7.3.2 Recomandari

7.3.2.1 Unde se dore§te sii se presurizeze spa\ille invecinate stratului de furn, iniil\imea planului
neutru de presiune in stratul de furn trebuie sii fie evaluatii prin calcul. ·

NOT/\ -- Un exemplu de metodii i:Je calcul poale fi gasit In anexa L.

7.3.2.2 Diferen\a dintre presiunea ascendentii §i presiunea ambianlii la cea mai inaltii cale de
scurgere care conecteazii stralul de furn §i spa\iul presurizat trebuie sa fie evaluatii prin calcul.·

NOTI\ -- Un exemplu de metoda de calcul poate fi gilsit\n anexa L.

7.3.2.3 Suprapresiunea minima proiectatii in spajiul presurizat trebuie sii fie cu 40 Pa mai mare
decal cea calculalii in 7.3.2.2.

NOT/\ • Aceasta include o limila de siguran\il arbilrara similaril la suprapresiunea minima proiectalil speclficata In
BS 5588,'I. -' --------·-"-- - .

7.3.2.4 Nu trebuie permisa nici o cale de scurgere 1ntre stratul de furn §i orice spa\iu presurizat daca
·suprapresiunea minima proiectata calculata la 7.3.2.3 depii§e§le 75 Pa.

NOT/\ -- Acest crileriu asigurii ca.suprapreslunea minima nu se apropie prea mull de suprapresiunea maxima
acceplabilii care provoaca forte de deschidere a U§ii la manerul orici!rei U§I care depii§esc 100 N.

7.3.2.5 ·Toate celelalte criterii pentru spa\iu presurizat trebuie sa fie conform cu BS 5588--1,
{.,·

· 7.4 Sisteme de anun\are a publicului lii de alarmare vocalii

Nivelele sonore ale sistemelor de anunjare a publicului §i de alarmare vocala §i cele ale SHEVS
trebuie sa fie astfel !neat cand SHEVS este activat, mesajele sa se auda clar si inteliglbll. Proiectan\ii
SHEVS, ai sistemelor de anun\are a publicului §i de alarmare vocala trebuie sii se consulte reciproc
Tn etapa de proiectare pentru a optimize performanjele sistemelor combinale.

49
 SR GEN/TR 12101-
5:2007

7.5 lluminat §i indicatoare de securitate

inal\jmea stratului fara furn aleasa pentru scopurile de proiectare trebuie sa fie suficient de mare
pentru ca baza stratului ascendent de furn sa fie deasupra iluminatului de siguran\a i indicatoarelor
de evacuare de urgen\a. · I' ,
7.6 Sisteme de control computerizate

7.6.1 Cland func\ionarea SHEVS este condusa sau legati.i la un sistem de control computerizat,
orice modificari la softul care controleaza func\iunile de securitate la incendiu sau modificari la
calculatorut pe care se ruleaza softul nu trebuie sa afecteze func\ionarea SHEVS instalat.

7.6.2 Cand sunt !acute astfel de modificari, trebuie sa fie testat lntregul SHEVS prin detectare de
incehdiu simulata, de exemplu prin introducere de furn ln detectoare pentru a confirma func\ionarea
corespunzatoare a SHEVS ln conformitate cu proiectul.

7.6.3 Madu! de securitate la incendiu trebuie sa ignore modul de ventilare ge n erala zilnicii.
· ,
7.7 incalzire, ventilare §i climatizare (HVAC)
,.,
7.7.1 Comentariu

Un sis/em HVAC (sau un sis/em de clirnalizare §i de ventilare mecanica) este proiectat sa realizeze .
obiective diferite in compara/ie cu un SHEVS. Nu doar cantita/ile de gaze sunt de obicei mai rnici, dar
[
e/e sun/ in general deplasate in diferite direc/ii. De exernplu, pentru sisternele HVAC este normal sa
se introduce aerul proaspat pe la partea superioara a incaperii §i sa se evacueze aeru/ uzal pe fa
partea inferioara); este opusul a ceea ce se recomanda pentru un SHEVS. Chiar cand un sistem
HVA.C a fast oprit, tubulatura .sa pot oferi cai pentru o dep/asare nedorita a fumului daca nu au fast
luate masuri pentru a preveni sa se intample aceasta.

Sistemele HVAC pot fl incorporate, in totalitale sau paf//al, intr-un SHEVS. Unde s-a facul aceasta .- -•···········J
este necesar sa se izoleze acele par/i neincorporale §i sa se asigure ca paf/ile care sunt incorporate
indeplinesc acelea§i standarde de performanfa ca §i restul SHEVS. Clapetele care pot fl resetate
numai manual pot face incercarea funcfionarii corespunzatoare a SHEVS foarte dificila. Prin urmare,
este necesar ca aceste c/apete de fufn sa fie capabile a fi atat deschise, cat §i inchise prin
mecanisme ac/ionale mecanic.

Dae temperature aerului in interiorul unei cladiri, de exernplu intr-un atrium, este mai scazula decaf
cea extema astfe/ incat stratu/ de furn ascendent inifial fierbinle este el insu§i mai rece decaf aeru/
.exterior, deschiderea unui SHEVS face ca stralu/ de furn sa fie evacuat pe la partea de jos. Aceasta '---s-- .. ---

poate afecta negativ caile de evacuare.

7.7.2 Recomandari

7.7.2.1 in cazul unui incendiu lntr-o cladire sau lntr-o zonii de control al fumului, ventilatoarele
HVAC trebuie sa fie oprite automat printr-un semnal de la instala\ia de detectare, numai dacii sistemul
HVAC este lncorporat ln SHEVS.

7.7.2.2 Pentru a lmpiedica deversarea fumului dintr-o zonii de control a fumului rri· alta prin
tubulatura HVAC, clapete de furn trebuie sa fie instalate la limitele zonelor de control al fumului.
Aceste clapete trebuie sa func\ioneze la primirea unui semnal care este emis de sistemul de
detectare. Alternativ proiectantul sistemului de control al fumului trebuie sii demonstreze prin calcul ca
fumut r\u este posibil sa treaca de la o zonii de control al fumului ln alta i sa dovedeasca cu
documente aceasta ln conformitate cu 4.7.3.

7.7.2.3 Toate clapetele de control al fumului din acea parte a sistemului HVAC care corespunde
zonei de control al fumului afectate trebuie sa intre ln func\iune ln pozi\iile !or opera\ionale ln caz de
incendiu simultan cu ventilatoarele HVAC.

7.7.2.4 Func\iunile descrise de la 7.7.2.1 pani.i la 7.7.2.3 trebuie sa fie intens verificate dupi.i ce a
lost instalat sistemul, prin crearea unui semnal de detectare a fumului.
 SR CENffR 12101-5:2007

7.7.2.5 Daca piir\i din sistemul HVAC sunt utilizate in SHEVS, acele piir\i din sistemul HVAC care
sunt incorporate in SHEVS trebuie sa respecte toate recomandarile corespunzatoare din aces! raport
tehnic. · ·

7.7.2.6 Toate clapetele de control al fumului trebuie sa fie capabile sa fie deschise ,;;i fnchise printr un
dispozitiv mecanic.

7.7.2.7 Dispozitivele de evacuare naturala a fumului ,;;i gazelor fierbin\i nu trebuie sa fie utilizate
acolo unde SHEVS deserve,;;te un spa\iu inalt intr-o cladire care este climatizata la o valoare mai
mare d 10°C sub temperatura anticipata a aerului ambiant exterior.

7.8 Sisteme de securitate

Sistemele de securitate nu trebuie sa afecteze negativ func\jonarea SHEVS. De exemplu, acolo unde
se recomanda ca u,;;ile sa ac\ioneze ca admisii de aer ,;;i pot fi blocate o parte din zi, ele trebuie sa se
deblocheze ,;;i sa se deschida automat cand este activat SHEVS.

Oispozitivele de securitate nu trebuie sa blocheze caile de evacuare sau sa impiedice accesul pentru
stingere a pompierilor. ' .

()

---·-.-., .· ---· ---, ·-··--·-·_ ; ··--.--- - . :· .- : -: . "

---'-------· ..--··------ --
 SR GEN/TR 12101-5:2007

Anexa A
I

(informativa)

Valori admise pentru fluxuri de degajare a caldurii

' .,

De§i s-au definitivat unele cercetiiri asupra fluxurilor de degajare a ciildurii pentru un numiir de
materiale analizate individual, acestea nu sunt relevante pentru un incendiu in toate situa\iile.
Este posibil ca o gamii largii de materiale combustibile sii fie lmplicatii in orice incendiu. De
aceea nu este aplicabilii o valoare specificii a unui material, dar este necesar sii se evalueze
fluxul de degajare a ciildurii atat a valorii ridicate cat §i a celei sciizute, pentru a determlna ce
rezultii in cazul eel mai defavorabil. Urmiitoarele valori §i ecua\ii pot fi utilizate pentru a calcula
fluxurile de degajare a ciildurii ridicatii-§isciizutii-pentru situa\ia cu sprinklere sau fiirii sprinklere,
dupii caz.,

Pentru incendii cu sprinklere:

2
qr, (scAzull!) = 250 kW·m ·-

q,,(rid1ca1•> = 625 kW·m·2

Pentru incendii fiirii sprinklers cu focare combustibile peste 2 m iniil\ime:
. . .· ·2
qf.(,cAzull!) = 250 kW·m ·
2
- - qf,(ridical•) = 1250 kW·m·
·---···' ., • ••, - :, •• •• - •
-
,.• ,•,., •• -,- •• -,
•. T •. •- / ---. ,...- - ··-, -·--·- '. ,... .--: -- :--
' -· ··--, .< --,·-·-

Pentru incendii farii sprinklere cu focare combustibile intre 2 m §i 4 m iniil\ime:

2
qf,(sc•wll!) = 250x (hr -1) kW·m -
2
qf,(ndicatA) = 1250x (hr-1) kW·-

Aceste ecua\ii nu se aplicii la depozitele cu rafturi §i stive inalte descrise in 6.1.2.

52
 SR CEN/TR 12101-
5:2007

Anexa B
(informativa)

P. a. na de f-ur...n... care se ridica direct din incendiu fn rezervorul de furn

,

' ., ·,. ';

'.B.1 P ne de futiill deasuprit mari - unde inaltimea de curat este

specificaii incendiilor
.ae,_r.,
I
,-,. ,·J; '{ :'
'Penele de·fum deasupi'a'incendiilor'mari sun! cele unde:
I

(B.1)
.. . - . i .
Antrenarea de aef"in panii (care este cantitatea de aer amestecat in gazele degajate din incendiu
cand se ridica) este mare. Pentru toate scopurile practice masa produselor de ardere existente poate
!i ignoratii §ijgazele din f}lm pot fi tratate in scopul calculului ca aer fierbir,te contaminat. Viteza aerului
,mtrenat in pana de fum care se ridica deasupra incendiului (M,), exprimata in kilograme pe secundii
1
(kg·s·') poat fi ob\inutii rolosind ecua\ia B.2:
l
l
c,1 (B.2)

unde
:,b. este ega/cu 0,19 pe'!iitru incaperi mari precum siili de spectacole, stadioane, spa\ii.mari deschise
.J_,Jentru birrn-1.. /ri, etaje de a·.· trium etc., unde plafonul/tavanul este mull deasupra incendiului;
:t;. este egal:cu 0,337 pentru inciiperi mici precum magazine, birouri celulare, c rnere de h;tel tc:cu
. desc i.de,ri de ve,ntjlafe P.redominant pe o laturii a incendiului, de exemplu de la o fereastrii a biroului
· numaI pe un perete. · ·

,;('JOTA f -·Prin urmar 'p'ent\ti majoritatea'incaperilor mlcl se aplica aceasta valoare.

):cuajia B.1., a lost valid1¥ii experimftal pentru incendii iri spa\ii mari cu fluxuri de degajare a ciildurii
:,jntre 200 k'ij ·m·2 §i 1aorr kW·m·•2 • ; · ·. •. ,· , :· : •.. . .· •

exi ;ii _ici o i ;ornl\ie disponi Uii pentru a demonstra cum ecua\ia B.2 (sau o;;ce alternative,
· curente) poate fi modi1i'catii pentrlf a \ine seamii de efectele interac\iilor jeturilor sprinklerelor. Tn
consecin\ii ea este utilizatii aici nemodificatii.

· Demarca\ia intre !ncape·ri mari §i mici este determinatii de capacitatea aerului care intride a
curge in pana care se ridicii d_e pe toate latufile. Cu cat mai ingustii devine inciiperea, cu atat
mai pu\in U§_or
., aerul poate. fi antrenat in pana. · · ·

Tn?a_perile @lu are \IJJ.icit-;u_nt ?o sid rate a_ c_?le in car di ensiu ea !11axima a !nc'p [ii este mai
mica sau egata cu de clncI on d1ametrul manm11 modelulu1 de 1ncendIu §I aerul de adm1sle poate Intra
numai dintr-o direc tie. F igura B.1 ilustreaza aceasta situa\ie.
. '
NOTA 2 - Aceasta dlmensiune de demarca\ie a lost aleasa arbilrar §i nu are o baza teoretlca. Sunt foarte
a§leptate cercetari Tn acest domeniu.

.,

53
 SR CENffR 12101-5:2007

0
2

' .,

>i

.
' >;

D
Legenda
1 Tncaperi celulare
2. Curgere restrlc\ionatil a aerului la incendiu §I panil
3 La\lmea deschiderii (W) •··
._ Lil\imea i,ncaperll<5D ,---· ' 0
. _ . '_4 .· ·"
'
'~., ·--·-·-' •-·- - ,.,.·· -·--1··. _- -: .... 1- -i -----·---<'' -=J -
· ·,. Figura 8.1 , Dirnensiune lirnitii a unei inciiperi celulare . ;i: l 'j;', l
;,

B.2 · Pen,e deasupra incendiilor,mari - prcllecte de c ptrol al temperaturii :(t !i•,

ln proiecte de control.al·. ternperaturii;, este specificata ternperatura gazelot din rezervorul de furn';,,
;.deasupra t rnperaturii arnbiante (0). E.luxul de ciiliura prin ?onvec\i_e in ga IE;_ in furn 'Mare intra int
stratul de furn ascendent este de ase/nenea cuno,scut; .Deb1tul,rnas1c care intra 1n stratu(' ascendenr:: • ,.-.
·estecalculatfolosindurrnatoareaecua,ti_e: ----,. ------ _,: ----- .----------------,_,, \

(B.3)

NOTA - Dacil se dore§te sa se calculeze ilial\imea liberil in aces! caz, poate fi utillzati\'valoarea lui M, dedusa din
ecua\ia B.3 impreunil cu ecua\la B.2 pentru a calcula Y. · '-
I
B.3 Pene_deasupra incendillor mici - unde este specificata inaltimea liber :;·· ·
. • - I ; .

Penale de deasupra incendiilor mici sun! cele unde:

(B.4)

Antrenarea aerului tn pana de deasupra unui incendiu rnic poate fi aflata astfel:

a) Se calculeaza intai z0 , inal\imea originii virtuale a penei masurata deasupra parjii superi6are a
cornbustibilului care arde, folosind ecua\ia B.5: ·

z0 = -1,02 • D + 0,083. QJ4 (B.5)

54
 SR CENffR 12101-5:2007

b) Se exprima inal\imea libera Z, masurata deasupra parjii superioare a combustibilului care arde.

c) Se calculeaza debitul masic care intra in stratul de furn folosind ecuajia 8.6:

8.4 ,,Pene deasupra incendiilor mici - proiecte de control al temperaturii

Procedura de calcul, care este foarte asemanatoare cu cea de la 8.2, este urmiitoarea:

Se calculeazii Mr folosind ecuajia 8.3. Dacii trebuie calculatii iniiljimea libera, se utilizeaza aceasta
valoare a Jui Mr in ecuajiile 8.5 §i 8.6 pentru a afla Z §i apoi Y.

8.5 Pene deasupra incendiilor la depozite cu stive 1nalte

Pentru bunuri depozitate in stive inalte parametrii de incendiu proiectaji care,rezulta din 6.1 au valori
stabilite pentru perimetrul de incendiu accesibil aerului din vecinatate (P) §i pentru temperatura
stratului deasupra ambientului, de deasupra incendiului ( 0 1 ). De asemenea este specificata pozijia
bazei stratului de furn ascendent in rezervor, ob\inandu-se o valoare pentiu inal\imea libera Y.

Debitul masic de gaze din furn care· intra in. strat (Mr) poate fi calculat folosind ecua\ia 8.2 cu c.
egal cu 0,19.

NOTi'i-Aceasla evaluare este aproximaliva.

. Daca este necesar.sa se calculeze-fluxul'de caldurii prin convecjie care intra in stratul de furn (de
obicei aceasta. nu- este· necesara)• poate fi -utilizatii aceasta valoare a lui M, cu ecua\ia 8.3 pentru a
calcula Or. ·

8.6-. • Mall0uri'c·u un singur'efaj'(monoetajate) - incendiu 1ntr un magazin 1nvecinat

Debitul masic al gazelor din furn care intra in rezervorul de furn intr-un mall cu un singur etaj de la un
incendiu intt,un magazin.adiacent este aproxirnativ dublul canlita\ii care ar corespunde daca incendiul
ar fi localizatin mall/cu aceea§l•inal\ime la baza stratului de furn, adica_dublul rezultatului ecua\ieiB.2
unde C esteegal cu,0,19'. Figurff8.2 ilustreazii ventilarea fumului intr-un mall cu un slngur etaj.. ·

55
 I

'
2 3 ,.,

Legendii.
1 Mall
2 .Magazin (!ncaperea incendiatii)
·3· · Magazin

Figura B.2·- Ventilare a fumulul intr-un mall cu un singur etaj

Rezulta ca debitul masic al gazelor din furn care intra 1n stratul de furn din maUeste dat de urmatoarea
ecua\ie: · ·· · · · - · ··· · · · · · ..· · · ·• · · .. · · · · ·· · ·· ·

(8.7)
'
Acesta este·rezultatul unel corela\ii empirice care devine nevalabila daca baZa stratului este prea sus I
fa\a de partea sllperioara a deschiderii magazinulul. Daca aceasta dlferen\a de inal\ime este mai
mare de 2 m este necesar sa se calculeze antrenarea folosind metoda pentru pene de furn (a se
vedea 6.3, 6.4 §i 6.5).

I
 SR CENITR 12101-5:2007

Anexa C
(informativa)

Curgerea gazelor fierbin\i din furn in afara incaperii incendiate 1ntr-un spatiu
adiacent

C.1 lncendii controlate de suprafafa combustibilului

Un model de incendiu este controlat de suprafa\a combustibilului daca in strat rezulta temperaturi
prea scazute pentru a induce flashover. Toate celelalte incendii sun! (sau vor deveni rapid)
generalizate.

Debitul masic in afara deschiderii incaperii (sau ferestrei) poate fi calculat astfel.
'
Debitul masic al gazelor din furn care tree printr-o deschidere verticala (Mw), exprimat in kg·s·1, este
determinat din urmatoarea ecuajie: ·
!:·:J:.
'· (C.1)

NOTA1 - Numiirul ;2'' in ecua\ia CA este rezultatul combiniirii diver§ilor parnmetri §I are dimensiune.

Oaca fluxul de:fum se·,apropie direc!'.de:Ci.margine de disipare, dar nu de ecran, de exemplu unde
piafonul este. la niveltJl·piir\ii:superioare:a de chiderii, Cd = 1,0. Pentru .alte scenarii poate fi adoptata
urmatoarea procedura. · · · · ·

Mw calculat mai"sus este utilizat ,tu, valoarea •.corespunzatoare a Ow pentru modelul de incendiu §i
ecua\ia· 8.3, pentru• a ·calcula,temperatura, medie, a gazului deasupra ambientului, 0w la deschidere..
Daca ew<·68 °C;:atunci:nu::este,valabila ecua\ia C.1 §i in lac trebuie sa fie adoptate metode·-
inginere§ti de securitate la'incendiu in aces! ultim caz, trebuie sa fie oferita intreaga documenta\ie de
sus\inere.

in_al\imea stratului urmator deJum prin deschidere (Ow), exprimata in metri (m) este determinata din:

D --1 , , ·. i (C,2) .:_ ·

(Mwf
w C do . 2W

unde

Dw este inal\imea stratului urmator de furn in planul deschiderii, masurata sub parte . de jos a
ecranului in metri (m) sau sub plafon al corni§ei daca acesta nu este ecran la deschidere·(a se vedea
figura C.1).

NOTA 2 - Numarul ,,2" in ecualia C.2 este rezultatul combinarii diver§ilor parametri §I are dimensiune.

57
 SR CENrfR 12101-5:2007

_ Legenda
1 _ Marginea de dislpare
2 Deschldere

Figura C.1 - Curgere in afara unei deschideri cu balcon inalt

I
.-;-f

Legenda
1 Marglnea de dlsipare
2 Deschidere

Figura C.2 - Curgere in afara unei deschideri cu balcon cu ecran §i aparent

Parametrul Cd din ecua\ia C.2 este un coeficient de descarcare care afecleaza curgerea in exterior a
gazelor ascendente la deschidere (a se vedea figura C.2) i reprezinta efectul unui ecran existent la
acea deschidere.

5
 SR CEN/TR 12101-5:2007

Daca fiuxul de furn se apropie direct de marginea de disipare fiira ecran, adica unde plafonul ajunge
la partea de sus a deschiderii, Cd = 1,0. Aceasta corespunde la fluxul de furn care ajunge la
marginea de disipare din figura C.2.

Daca exista un ecran la marginea de disipare, perpendicular pe direc\ia de curgere, grosimea

ecranului (Od) este definita ca fiind grosimea ecranului la deschiderea incaperii, masurata sub plafonul
corni§ei in interiorul incaperii incendiate.

Pentru alte scenarii pot fi adoptate urmatoarele proceduri:

a) Se face o evaluare ini\iala a debitului masic folosind ecua\ia C.1 §i o valoare experimentala a Cd
( Cdo = 0,65) §i astfel poate fi facuta o evaluare ini\iala a inal\imii stratului care de curgere Ow din
ecua\iile C.1 §i C.2. De men\ionat ca ecua\ia C.2 este simplificata §i aproximata. Cand este
suficient de exacta pentru scopurile procedurii iterative descrise aici, este mai potrivit sa se
utilizeze ecua\ia D.3 unde a fast calculata grosimea reala a stratului.
b) Daca Od ,; 2 Ow [pe baza valorii calculate a Jui Ow de la punctul a)] se ccntinua cu valorile
calculate la punctul a) in restul calculului.
c) Daca Od ,; 0,25 Ow [pe baza valorii calculate a Jui Ow de la punctul a)] atunci se considera Cd
egal Cll 1,0 §i se recalculeaza noile valori ale Mw §i Ow, Se utilizeaza rioile valori in calculele
ulterioare.
d) Daca 0,25 Ow <Od > 2 Ow [pe baza valorii calculate a Jui X de la ptmctul a)] atunci se considera
Cd egal cu 0,8 §i se recalculeaza noile valori ale Mw §i Ow, Se utilizeaza noile valori in calculele
ulterioare.

NOTA 3 - Uneori aceasta .metodii dii cre§lere in.anumite situa\ii, cilnd recalculata, valoarea Jui Dw intra
intr-un domeniu diferit, care aparent sugereaza. o valoare diferita a lui c,. Limitiirile inerente in aceasta
metodii de evaluare. fac asttel de situa\ii inevitabile.. Pentn.Hcopul calculului asttel de situa\ii sunt lgnorate
§i sun!utilizate
valorile lui Cd date de procedura detaliata de la a) pana la d).

_ NOTA 4 , Este de dorit.ca aceasta procedurii pentru evaluarea unei valori a lui Cd pentru ecrane intermediare
grease, sa fie lolocuita de o procedura mai precis8 in lumina cercet8ri1or ulterioare.

C.2 - Evaluarea flashover

Sunt posibile cateva metode. Este aproximata urmatoarea procedura.

'
Folosind valoarea Jui -Mw calculata din ecua\ia C.1 §i fluxul de caldura prin convec\ie la deschidere, Ow,
se calculeaza temperatura stratului deasupra celei ambiante folosind ecua\ia C.2:
0w = Qw , (C.2)
cMw
Se calculeaza temperatura stratului"folosind ecua\ia C.3: i
('.:,)·.
:::
fw = 0w +I ambient (C.3)
.·;

Daca tw ;, 550.°C, incendiul se generalizeaza in intreaga incapere.

C.3 lncendil generalizate

Nu este o practice uzuala sa se bazeze proiectele de ventilare de evacuare a fumului pe incaperi

cuprinse de incendii generalizate, deoarece ele implica de obicei flacari care tree in §i printr-un spa\iu
mai mare. Radia\ia termica de la aceste flacari poate reprezenta un pericol semnificativ in spa\iul
adiacent. Este de dorit ca sistemele de ventilare de evacuare a fumului §i caldurii bazate pe incendii
flashover in incaperi sa fie analizate separat, cu dovezi detaliate furnizate de proiectant pentru a
justifica aceasta aproximare in condi\iile proiectului sau.

C.4 Fanta de extractie

'
Este posibil sa se previna trecerea gazelor din furn prin deschiderea incaperii prin evacuarea tumului
§i aerului printr-o fanta la partea de sus a deschiderii care traverseaza intreaga la\ime a deschiderii.

NOTA -Acest principiu este discutat mai pe larg in anexa D.

5
 SR GENrTR 12101-5:2007
I

r
Anexa D
(informativa)

Curgerea de gaze fierbinti din furn sub un plafon al corni ei care iese 1n
consola dincolo de deschiderea sau fereastra fncaperii incendiate
' .,

D.1 Fluxurile de masii §i de ciildurii fn gazele din furn

Dacii partea superioara a deschiderii sau ferestrei incaperii incendiate este la aceea§i inal\ime cu
plafonul corni§ei care iese in consola, nu este antrenare in fumul care parase§le acea deschidere.
De aceea se aplica urmatoarea ecua\ie:
'
Ms=Mw . (D.1}
.
Daca este un ecran care determina ca gazele sa se ridice pentru a intalni plafonul corni§ei este
antrenare. Pentru scopurile proiectului tehnic debitul masic de furn care intra in stratul ascendant de
sub plafon al corni§ei poate fi considerat ca aproximativ dublul debitului masic sub ecran adica:

Ms =2 Mw (D.2)

Ecua\iile D.1 §i D.2 se aplicil atat la fluxurile de gaze din furn care se deplaseazii sub marginea de
disipare·cat §i la fluxurile de gaze din furn care intra intr-un rezervor de furn creat sub plafonul cornl§ei
prin care se impiedica pana. in toate cazurile fluxul de caldura sub plafon al corni§ei poate fi ·
considerat a fi acela§i cu eel de la deschiderea inciiperii incendiate.
. - .. ,,, '-c. ',_ •· . -- ' "' -

D.2 Grosimea ecranelor de dirijare

Este necesar pentru ecranele de dirijare sa fie la' fel de inalte ca §i gazele care curg intre ele sub
marginea de disipare (a se vedea figurile D.1.§i 0,,2). Gunoscand valorile ·Ma §i Q8 ca §i aspectele
geometrice ale cladirii, proiectantul poate selecta distan\a de separare (L) a ecranelor de dirijare la
-j
marginea de disipare. inal\imea stratului care curge este de asemenea in.fluen\ata de prezen\a sau
absen\a oricarui ecran la marginea golului deoarece aceasta modifica coeficientul de descarcare
pentru fluxul la marginea de disipare. inal\imea fluxului este data de ecua\ia D.3:

0,67
d 0,36 Ms·Ts (D.3)
b= L,e0,5 ,r0,5
Cd.
B amb J
unde
(
QB
Ba
este egal cu - -
c· M 8'

TB este egal cu Tamb + Ba;

Ga ia fie valoarea 1,0 dacil nu este un ecran transversal pe flux la marginea golului, fie ia
valoarea 0,6 daca este ecran transversal pe flux la marginea golului.
l
inal\imea minima a ecranului de dirijare trebuie sa fie (da + 0, 1) m.

60
 SR CEN/TR 12101-5:2007

',,

('"
·

Figura D.1 - Cai de propagare a fumului sub un paravan sau baleen

Figura D.2 - Furn limitat la o pana de ie ire compacta prin ecranele de

dirijare

61
 SR CENrfR 12101-5:2007

D.3 fnaltimea barierelor de furn la marginea golului pentru a preveni deversarea

Dacii un strat ascendent de furn fierbinte curge sub un plafon §i intalne 9te o barierii transversalii, se
propagii langii acea barierii 9i, cand gazele sun! aduse la un obstacol, energia cineticii a stratului care
avanseazii este transformatii in energie poten\ialii ascendentii langii barierii.

Cand se proiecteazii un sistem de ventilare de evacuare a fumului 9i gazelor fierbin\i in care ecranele
aparente ac\ioneazii ca rezervoare, este adesea necesar sii se controleze calea de curgere a fumului
folosind ecrane bariere de furn. De obicei acestea sunt instalate in jurul marginii golurilor pentru a
preveni curgerea fumului in sus prin goluri. Dacii marginea golului este inchisii spre inciiperea
incendiai& aceastii iniil\ime localii poate face ca fumul sii curgii sub bariera de furn 9i sii urce prin gal,
putand afecta capacitatea de evacuare de la alte etaje. De aceea este necesar ca ecranele de la
marginile golurilor sii fie suficient de inalte pentru a cuprinde nu numai stratul stabilit ci 9i pe eel
suplimentar local din afara inciiperii incendiate.

Miirimea iniil\imii locale poate fi determinatii din ecua\ia 0.4. Tniil\imea stratului stabilit (d8) sub balcon
imediat in aval de iniiljimea localii se determinii in primul rand lolosind procedura de proiectare data
in 6.6. ·
'
NOTA" : De obicei aceasta inseamnii iniil\imea stratului stabilit in canalul form at intre ecranul
de la marginea golului 9i fa\ada inciiperii.

lniil\imea suplimentarii, ll d8 , poate fi apoi determinatii folosind ecuajia 0.4 care permite sii fie
calculate iniil\imile totale minime necesare (d8 + Ilda} ale ecranului de la marginea golului.

(0.4)

. -· .. -·•" _,,.,_.·.
unde

H este iniil\imea de la pardosealii la plafonul corni9ei in metri (m).

- .,.. - ...-- - - ·-- -----, -·

I
-

D.4 Capacitatea unei deschideri de evacuare necesara pentru a preveni trecerea

fumului
Deschiderea de evacuare trebuie sii fie la lei de lungii ca i deschiderea prin care gazele din furn ar
putea trece. Figura 0.3 ilustreazii principiul deschiderii de evacuare. Dacii aici nu sunt alte evacuiiri
de furn, toate gazele din furn curg spre deschidere, adicii:

Ms!ol = Ms .. (D.5)

62
 SR CENffR 12101-5:2007

1
2

(}\
,.:J.

-LegendiC '., - --- ---

1 DeSchidere de.evacuare.
2 .: Ecran..de rezervor de bfllcon 3 Orificiu de admisie a aerului
4 Gal de atrium -

_ Figura D.3- Deschidere de evacuar

Oacii este o oricare altii evacuare din rezerVorul de furn care lnsumeazii un debit masic de Ms
[kg·s·'J, atunci se aplica urmiitoarea ecua\ie:

- (0.6)

S-a ariitat ca evacuarea mecanicii printr-o deschidere perpendicularii pe direc\ia de curgere a stratului
ascendant termic poate lmpiedica complet trecerea prin acea deschidere, previizand ca viteza de
· evacuare la deschidere este de eel pu\in 1,6?-ori viteza de curgere a gazelor din strat care se_ apropie
-de deschidere:,Rezultii ca pentiu a lmpiedica trecerea fumului se aplica ecua\ia D.7:- -- ,;,.-. ·- '
(i\
"-::_;/
Msfol exhaust = Ms!ot (0.7) ,
 SR CENrrR 12101-5:2007

Anexa E

(informativa)

Pana de disipare

E.1 .'11:ntrenarea in pana de disipare

Sun! cateva ipoteze alternative pentru a calcula antrenarea in pana de disipare §i alte proprieta\i
asociate, atat pentru pene de disipare libere cat §i pentru penele de disipare aderente. Pentru o
discu\ie mai completa a se vedea, de exemplu, raportul BR 368 [21].-

E.2 Sisteme de control al temperaturii

Cand este specificata temperatura maxima a stratului !n rezervorul de_ furn, se aplicii urmiitoarea
procedura:
a) se selecteaza o valoare experimentala a lui X (lniil\imea efectiva de,ridicare a penei de disipare
deasupra marginii de disipare; · I
b) se calculeaza debitul masic care intra in stratul ascendent din reiervonil de furn; t;)
c) se calculeaza noua temperatura a stratului, 01, folosind urmatoarea ecua\ie:

0 - Ql
-- I -:-_Mx ·C (E.1)
d) Se compara e, cu valoarea specificata a temperaturii stratului;
e) Se repeta aceasta procedura pana realizeazii concordan\a.

I
j

64
 SR CEN/TR 12101-
5:2007

Anexa F
(informativa)

Rezervorul de furn §i ventilatoare

F.1 '•Temperatura stratului de furn

Temperature medie a gazelor din stratul de furn (aproape de punctul de intrare in pana de furn poate
fi considerata a fi:

(F.1)

Daca nu sun! sprinklere in rezervorul de furn 9i au fost urmate recomandarile de a limita aria
rezervorului 9i de a preveni formarea regiunilor statice, aceasta valoare a lui 01 poate fi considerata
ca valoarea pentru intregul rezervor. •··

Daca sunt prezente sprinklere, poate fi considerat efectul de racire astfel:

un sistem de evacuare mecanica, cu o aproxima\ie rezonabila, indeparteaza un volum stabilit de

furn indiferent de temperatura, De aceea, daca este supraestimata marimea sprinklerelor de racire,
sistemul poate fi proiectat subdimensionat; .. .. -- . _·.. - - ..

un sistem care folose9te dispozitive pentru ventilarea naturala depinde de forja ascensionala a
gazelor.fierbin\i pentru a elimina fumul prin ventilatoare. in acest caz sistemul ar putea sa fie proiectat
subdimensionat daca sprinklerele de racire au fost subestimate.

Pierderea de caldura de la gazele din furn la sprinklers este in mod curent subiect de cercetare, de 9i
nu sunt inca disponibile date corespunzatoare pentru proiectare. Totu 9i, poate fi ob\inuta o estimare
apmximativa astfel.
'I'•- c -- -- I-

Daca fumul care trece la sprinkler este mai fierbinte decal temperatura la care opereaza sprinklerul,
in final acel sprinkler se activeazii §i piciiturile. sale racesc fumul. Dacii fumul este incii suficient de
fierbinte atunci este. ac\ionat sprinklerul,urmiitor, care riice§te fumul suplimentar. In final temperatura
fumului devine insuficientii pentru a acliva sprinklerele urmiitoare. Prin urmare temperatura stratului
de furn poate fi presupusii a fi aproximativ egalii cu temperatura de ac\ionare a sprinklerului dincolo
de raza de ac\ionare a sprinklerelor. in general aceastii raza nu este cunoscuta.

in absenta de informatii mai precise, este rezonabil sii se presupunii ca numarul sprinklerelor care
ac\ioneazii nu depii§e\ite numarul. previizut in proiectul sistemelor sprinkler §i sursa sa\de alimentare
cu apa.

Pentru sisteme mecanice de evacuare efectul de riicire a sprinklerelor poate fi ignorat la determinarea
debitului volumic de evacuare. Aceasta nu este corect sub aspectul siguran\ei. Alternativ, aceastii
racire suplimentara §i contrac\ia·ulterioarii a gazelor din furn poate fi estimatii aproximativ pe baza
unei valori medii intre temperatura de ac\ionare a sprinklerului §i temperatura ini\ialii calculatii a
fumului. Daca deschiderile de evacuare a ventilatorului sun! suficient de bine separate se poate
presupune ca o deschidere este inchisii la incendiu §i evacueazii gazele la temperatura ini\ialii totalii.
Celelalte deschideri pot fi presupuse a fi in afara zonei sprinklerelor care ac\ioneazii §i evacueaza
gazele la temperatura efecliva de declan§are a sprinklerului.

Aces! numar de admisii poten\iale calde §i reci trebuie sa fie evaluate cand se calculeaza
temp_eratura medie a gazelor evacuate.
Daca lemperatura de ac\ionare a sprinklerului este peste 140 °C sau deasupra temperaturii calculate
a stratului de furn, riicirea cu sprinklere poate fi ignorata pentru dispozitivele pentru ventilare naturals.
Pentru toate celelalte situa\ii este necesar ca temperatura stratului de furn prevazuta pentru proiecte
 SR GEN/TR 12101-5:2007

care implica dispozitive pentru ventilare naturala sa fie egala cu temperatura de ac\ionare a
sprinklerului.

NOTA 1 - Efectul de racire a sprinklerului este sa reduca fluxul de caldura (01) Iara rnodificare sernnificativa a
debitului rnasic.

NOTA 2 - Temperatura stratului de furn in afara regiunii sprinklerelor active este foarte sensibilii la temperatura
ambianta §i in condi\ii de incalzire aceasta ar putea produce valort sciizute ale e,. Poate fi luat in considerare
utillzarea unei valori rnai inalte a ternperaturti asupra oricaror bulbi de sprinkler in rezervorul de furn pentru a
compensa aceasta.

F.2 rnal\imea minima a stratului din rezervor pentru curgere spre ventilatoarele de
evacuare

Fumul care intra in rezervorul de plafon curge de la punctul de intrare spre orificiile de evacuare ale
ventilatoarelor. Aceasta curgere este dirijata de for\a ascendenta a fumului. Chiar daca in aval este o
arie de ventilare foarte mare , de exemplu daca acoperi§UI din aval a fast indepartat, acest strat care
curge ar putea sa aiba inca o inal\ime in raport cu la\imea rezervorului, temperatura fumului §i debitul
rnasic de furn.

'
Aceasta inal\irne, d,, exprtmata in metri (m), poate fi calculata pentru o curgere unidirec\ionala
sub un plafon neprofilat, astfel:

(F.2)

unde · ·

81 este cre§lerea de temperatura a stratului de furn deasupra celei ambientale in grade

Celsius (°C);

y · este factorul de ecran §i este egal cu 36 daca inal\imea ecranului este perpendiculara pe
flux sau 78 daca nu este perpendiculara pe flux.

Adancimea este masurata sub eel mai de josf ob stacoI transversa_l Ia dcurgere, d_e exemplu grinzi _
structurale sau instala\ii mai curand decAt pla onul reaI. Unde fluxunIe e furn se inde·parteaza de 11

punctul de intrare in mai mult de o direc\ie (sau este bidirec\ional daca este egal in direc\ii opuse), W1
este egal cu suma la\imii, perpendiculare pe fluxurile individuals. ·

F.3 Utilizarea unei deschideri de evacuare in locul unel bariere de limitare a fumului

Parametrii de proiectare pentru evacuare mecanizata printr-o deschidere de evacuare pentru a

preveni orice ie§ire a gazelor din furn din rezervor poate fi calculata dupa cum urmeaza.

Debitul masic la deschidere este dat de urmatoarea ecua\ie:

80,s
l .
L s l
M,101 =Y · T · d,i., F.3)
I

unde

y este egala cu 78 daca deschiderea este imbinata perfect cu plafonul sau 36 daca
deschiderea este montata la partea cea mai de jos a unui ecran.

Evacuarea prin deschidere (Ms,ot e,haust) este atunci astfel:

Ms!ol exhaust = Mslot (F.4)

NOTA- M,,,, poate fi considerate ca parte a capacita\ii totale de evacuare din rezervorul de furn.

66
 SR GEN/TR 12101-5:2007

F.4 Capacitatea totala de evacuare a ventilatoarelor mecanice de evacuare a

fumului

Un sistem mecanic de evacuare a fumului consta din ventilatoare §i tubulatura asociate proiectate
pentru a lndeparta debitul masic de furn care intra ln rezervorul de furn §i sa fie capabil sa reziste la
temperaturile anticipate ale fumului.

Este necesar sa se protejeze comenzile §i conductorii pentru a men\ine alimentarea electrica a

ventilatoarelor 1n timpul incendiului.
' .,
Pentru alegerea ventilatoarelor corespunzatoare, debitul masic de furn determinat din calculul anterior
de antrenare 1n pana de furn care cre§te poate fi transformat 1n debitul volumic §i temperature
corespunzatoare folosind ecua\ia F.5:

(F.5)

F.5 Aria totala a dispozitivelor pentru ventilare naturala a fumului

Un sistem de ventilare naturala utilizeaza for\a ascendenta a fumului penlru a furniza forta de dirijare
pentru evacuare. Viteza de evacuare deplnde de lnaljimea §i temperatura stratului ascenden! de gaz
din furn. Aria libera aerodinamica totala necesara a ventilatoarelor este data de ecuajia F.6:

(F.6)

Daca ventilat.oar\lle,. sun! arnpla ate I.a_ in_al\imi ,diferile deasupra bazei stratului este necesara o
: procedura diferi_ta, ,qacii f\ _c,
este mare Tn cornpara\ie cu aria deschiderii de evacuare a fleciirui
· ventilator se aplica ecua\ia F.7:

--(F.7)--

unde

A,. C:vn:- ,, f')Ste aria aer<;>dinamicii Hberii a celui de al n-lea ventilator in metri piitra\i (m2 )
;

,,este. fniiltimea stratului .sub centrul ariei libere al celui de al n-lea ventilator in metri (m).
' - .

_Atunci este n,ecesw,sii se aleagii (experimental §i prin eroare) valorile parametrilor astfelfncat:

(F.8)

Daca A, c,
nu este mull mai mare decal A ,, Cv total care rezulta din aces! exercijiu, este necesar sa
se realjzeze un calcul de debit in re\ea mai detaliat pentru scopul acestui raport tehnic.

F.6 Numiirul minim de deschideri de evacuare

Numarul de deschideri de evacuare ln rezervor este Important deoarece, pentru orice iniil\ime de strat
speciflcatii, este o viteza maxima la care gazele din furn pot intra in orice deschidere de evacuare
individualii. Orice _incercare ulterioarii de a cre§te viteza de evacuare prin acea deschidere conduce
doar aerul intr-o deschidere de sub stratul de furn. Aceasta este uneori cunoscutii ca orificiu de golire.
Rezulta ca, pentru evacuare eficienta, numarul de deschideri de evacuare trebuie sa fie ales pentru a
se asigura ca aerul nu este oprit pe aceasta cale.

Numarul de deschideri de evacuare poate fl determinat prin calcularea vitezei critice de evacuare
pentru o deschidere, dincolo de care aerul este condus prin stratul de furn. Aceasta vitezii critica de

67
 SR CEN/TR 12101-5:2007

evacuare (M, 0,), exprimata in kilograme pe secunda (kg•s-1 ) , poate fi determinata pentru ventilatoare
montate !ntr-un perete sau mai aproape de perete decal la\imea caracteristica a ventilatorului folosind
ecua\ia F.9:

Merit= 1,3{ g ·d?,·Tamb- 0 1tr? y2 (F.9)

Viteza critica de evacuare pentru un ventilator mai departs de orice perete decal la\imea
caracteristica a acelui ventilator este data de ecuajia F.10:
".,
(F.10)

Numarul recomandat de deschideri de evacuare (N) este dat

de:

(F.11)

Daca sunt utilizate orificii de intrare foarte mari sau de mari propof\ii ale ventilatorului, de exemplu o
grila lunga de admisie pe o latura a tubulaturii orizontale, este posibila o metoda de calcul alternativa. ,:c:>
Se aplica ecua\ia F.3 §i valoarea rezultata a M,,0 , este cea mai mare care poate fi evacuata prin .,-
deschidere (sau perimetrul orificiului de admisie mare al ventilatorului) fara ac\ionarea orificiului de
golire. Daca M,,0 , este egalat cu M,, adica debitul masic de gaze care intra fn stratul de furn, poate fi
rezolvata aceea§i ecua\ie pentru L,, care astfel devine lungimea minima a orificiului de admisie
necesar pentru a preveni ac\ionarea orificiului de golire. _

F.7 Conducte de transfer al fumului

Regiunile stagnante ale unui rezervor de furn sufera o pierdere continua de caldura ca rezultat al
arriestecarii fn partea de jos cu aerul de dedesubt. 0 distribu\ie buna a pozi\iilor ventilatoarelor de
evacliare poate reduce marimea acesteia. Cand aceasta solu\ie este impracticabila, conductele de
_ trecere al fumului pot fi instalate pentru a deplasa fumul din regiunea statica !ntr-o alta parte a
I
rezervorului de furn pentru a-I ridica cu un flux existent spre o deschidere sau un ventilator de
evacuare. Utilizarea conductelor de transfer al fumului este ilustrata fn figlira F.1.
I
_j_
I
I

I
I 1
I
Legenda
1 Regiune poten\ial stagnanta
2 Ventilator

Figura F.1 - Utilizarea fn regiuni stagnante, fara evacuare, a conductelor de transfer al furf!ulul

Daca rezervorul continua dincolo de o deschidere de evacuare mai mull decal de trei ori !nal\imea
rezervorului gol, poate fi necesara o conducta de trecere a fumului. 0 valoare recomandata a vitezei
minime de evacuare este de 4 % din debitul net al stratului de furn sau 1 m- 3 s, oricare este mai mare
(a se vedea 6.6.2.18).

68
 SR CEN(fR 12101-5:2007

Anexa G
(informativa)

lnfluenta zonelor de suprapresiune i/sau a zonelor de aspiratie asupra unui

SHEVS

G.1 Zona de suprapresiune

G.1.1 Zona de suprapresiune din jurul unei structuri aparente, datoritii vantului, este apreclatii a fi
aria acoperi,;;ului care inconjoarii aceastii structurii limitatii la o distan\ii orizontalii, 0 0 . , miisuratii de la
aceastii structurii. Figura G.1 ilustreazii zonele de suprapresiune pe un .i3coperi§ cu o structura
aparentii.

Lii\imea zonei de suprapresiune in jurul structurii aparente pe un acoperi§ poate fi calculatii astfel:
,,. .
(··.:·..
_-')
3- D,1 oricare valoare este mai mica.
2

''-'.''_
-,,-'

)'.· 2
Legenda
1 Zona de suprapresiune
2 Podium

Figura G.1 - Zone de suprapresiune pe un acoperi 9 cu o structura aparenta

69
 SR CEN/TR 12101-5:2007

Dacii este prezent un parapet pe acoperi§, h,1 este evaluatii a§a cum se aratii in fi, \

-<:t:,

1 \•
-<::
<4hb

' .,

·,

Figura G.2 - Evaluarea lui h,1 in cazul unui acoperi§ cu o structura aparentii §i un parapet
. ' .'
G.1.2 Amplasarea orificiilor de ventilare naturalii este posibilii in orice caz pentru care incerciirile in
tunel aerodinamic aratii ca ventilatorul nu este supus la suprapresiune.

. G.2 .. Zone de aspirafie .

Zonele de aspira\ii pe fa\adele unei cliidiri datoritii vantului sunt apreciate a fi ariile laturilor adiacente
fa\adei expuse vantului, care se intinde de la cele douii col\uri la o distan\ii, Dsu, miisuratii de-a lungul
laturilor §i care acoperii intreaga iniil\ime a fa\adei.

Simbolurile utilizate pentru evaluiiri sau calcule ulterioare sun! prezentate in figura G.3.

70
 SR CEN/TR 12101-5:2007

Anexa G
(informativa)

lnfluenta zonelor de suprapresiune §i/sau a zonelor de aspiratie asupra unui

' ,, ' SHEVS '

G,1 Zona de suprapresiune

G,1,1 Zona de suprapresiune din jurul unei structuri aparente, datoritii vantului, este apreciatii a fi
aria acoperi§ului care inconjoarii aceasta structura limitata la o distanta orizontala, Dop, masurata de
la aceasta structura, Figura G,1 ilustreaza zonele de suprapresiune pe un' acoperi§ cu o structura
aparenta,

Lii\imea zonei de suprapresiune in jurul structurii aparente pe un acoperi§ poate fi calculata astfel:

Dop = 3· h sau
3·
Dop =--'-' oricare valoare este mai mica.
51 D2

2
Legenda
1 Zona de suprapreslune
2 Podium

Figura G.1 - Zone de suprapresiune pe un acoperi1, cu o structura aparenta

69
 SR CEN/TR 12101-5:2007

Dad\ este prezant un parapet pe acoperi9, hst este evaluata a9a cum se arata 1n figura G.2.

t,
-<:::

= 1
..t:::
'.,
<4hb

·,

/777777

Figura G.2 - Evalua_rea lui h,,1n cazul unui acoperil, cu o structura aparenta l,i un parapet
G.1.2 Amplasarea orificiilor de ventllare naturala este poslbila 1n orice caz pentru care 1ncercarile
in tune! aerodinamic arata ca ventilatorul nu este supus la suprapresiune.

G.2 Zone de aspiratie

Zonele de aspira\ii pe fa\adele unei cladiri datorita vantului sun! apreciate a fi ariile laturilor adiacente
fajadei expuse viintului, care se 1ntinde de la cele doua col\uri la o distanja, O,"' masurata de-a
lungul laturilor 9i care acopera 1ntreaga inal\ime a fa\adei.

Simbolurile utilizate pentru evaluari sau calcule ulterioare sun! prezentate 1n figura G.3.

70

1
 SR CENfTR 12101-5:2007

(8
2
Legenda
1 Direc\ia vantului
2 Zone de asplra\ie

Figura G.3 - Zone de aspira\ie care afecteaza amplasarea deschiderilor de admlsie

Daca b1 este lungimea data a fajadei expusa la vant, D,u este evaluata astfel:

daca br > 2 hb atunci D,u = 2 hb;

daca b,,; 2 hb atunci O,u = b,.

Zona de aspira\ii intense se extinde pana la D,,, de la marginea limita a fa\adei §i nu este potrivit sa
5 ,
se instaleze deschideri de admisie in aceasta zona,

71
 Anexa H
(informativa)

Devierea barierelor de furn suspendate fiber

' .,

H.1 0 bariera de furn care nu atinge pardoseala

Dacii existii o deschidere mare sub barlerii i baza stratului de furn este blocata la partea de jos a
barierei, forja datorita ascenden\ei stratului de furn ac\ioneaza orizontal (neglijand efectele de curbare
§i al forjei ascensionale aerodinamice) la centrul de presiune,

NOTA 1 -Aceasta este o aproximare simplificatoare rezonabila in majo_ritatea prolectelor.

De obicel prolectantul trebuie sa calculeze lungimea materialulul barierei (dh) pentru a se asigura ca ,::•,,
bariera de furn rejine Inca stratul de furn Iara scurgere chiar cand bariera este in pozi\ie deflectatii. Tn ,;_c;y
practicii bariera se curbeazii spre exterior precum panza unel coriibii cu panze, dar analiza care
urmeazii presupune ca bariera riimilne rigidii §i se curbeaza daca este suspendata de marginea
superioara. La finalul analizei se introduce inten\ionat un coeficient de siguran\a pentru a compensa
curbarea.

Forjele care acjioneaza asupra unei bariere de furn suspendate liber sunt ilustrate in figura H.1.
Momentul de rota\ie dincolo de stratul de furn pe metru de lungime pe orizontala este dat de ecua\ia
H.1:

G = Pamb ·0, ,g,d3 (H.1)

1
6, T Is

Momentul de revenire este dat de ecua\ia H.2:

(H.2)

l
 SR CEN/TR 12101-5:2007

...
2

'
3

4
Legendii .
1 Cutia barierel de furn
2 Forja ascendenta
3 Bara inferioara
4 M.g. (forja de greulale)

Figura H.1 - For\e care ac\ioneaza asupra unei barlere de tum curbate

Cand esle In echilibru, deflec\la este data de ecua\ia

H.3:

d = (1,2)·Pamb. 01 ·d;, H.3)

c 6 d
m+mc ·T1
( )
•t

unde

(1,2) este o constanta empirica care ia in considerare curbarea barierei.

Bariera este curbata fa\a de verticala la un unghi astfel:

(H.4)

Lungimea Iotala a barierei necesara pentru a re\ine, stratul cand se curbeaza (dh) este data de
ecuajia H.5:

73
 SR CEN/TR 12101-5:2007
I

(H.5) I

I
Metoda de rezolvare pentru dh este urmiitoarea: d) se repeta
a) s 'la o valoare pentru dh" d1, ; etapele de la
a) pana la c)
b) se calculeazii d, folosind ecua\ia H.3; cu noile valori
c) se calculeaza d" folosind ecua\ia H.5; considerate
ale lui dh
pana ce
valoarea dh
calculata 1n
etapa c) este
acceptabil de
apropiata de
valoarea luata
in etapa a) a
aceleia i
reiterari.
NOTA 2 - Se recomandii ca
diferen\ele mai micl de 1 % sii fie
acceptate. Aceasta este v'aloarea
corectii a lui d,.
e) se aplicii un coeficient de
siguran\a pentru a permite
curbarea barierei, prin
adaugarea unei
, lungimi suplimentare lJ.dh =
1,7 (dh -d,,), unde constanta
este empirica.

Deel lungimea instalata totala este

d" + 11d".

H.2 Bariere care inchld o

deschidere

0 altii aplica\ie a
unei bariere de furn
este sii realizeze
inchlderea unei
deschideri intre un
etaj i un strat de
furn mai inalt, de
exemplu o
deschidere a unui
etaj mai inalt spre
un atrium in care
stratul de furn este
mai 1nalt decal
acea deschidere (a
se vedea figura H.2)
Aceastii bariera de
furn se poate curba
fa\a de verticala sub
ac\iunea portan\ei
gazelor din strat de
o fa\a, intr-o maniera slmilara cu cea de la
bariera suspendata fiber discutata in H.1.

'
 SR CEN/TR 12101-5:2007

I.
!

' .,

4
Legenda
1 Cutia barierel de furn
2 Forja ascendenta
3 Bara inferloara
4 M.g. (forja de greulate)

Figura H.2 - Forte care ac\ioneazii asupra unei bariere de furn curbate
care inc hide o deschidere

Jntr-o maniera slmllara cu H.1, momentul de rota\ie dincolo de stratul de furn pe metru de lungime pe
orizontala este dat de ecua\ia H.6:

G1 =P-;b 1
·g ·(3·d1, - 2· d0 )·d (H.6)
I

Momentul de revenire este dat de ecua\ia H.2.

Cand este in echilibru, curbarea orizontala este data de:

(H.7)

unde

factorul (1,2) este considerat a fi acela i cu eel pentru ecua\ia H.3.

Lungimea totala a barierei necesara pentru a re\ine stratul cand se curbeaza (dh) este data de ecuajia
H.8:
75
 SR CEN/TR 12101-
5:2007

(H.8)

Metoda de rezolvare pentru d" este urmatoarea:

a) s'e'la a valoare pentru d"" do;
b) se calculeaza d0 folosind ecua\ia H.7;
c) se calculeazii d" folosind ecua\ia H.8;
d) se repeta etapele de la a) pi\na la c) cu noile valori considerate ale lui d" pana ce valoarea d"
calculata 1n etapa c) este acceptabil de apropiata de valoarea luata 1n etapa a) a aceleia9i
reiterari. - ·
NOTA 2 - Se recomanda ca diferen\ele ma! mici de 1 % sa fie acceptate. Aceasta este valoarea lul d,.
e) se aplica un coeficient de siguran\ii pentru a permite arcuirea bariere'i, prin adaugarea unei
lungimi suplimentare Ad"= 1,7 (dh - d0 ) , unde constanta este emplrica.

Deci lungimea instalata totala este d" + t:.d".

I
ifrvl

76
 SR GEN/TR 12101-5:2007

Anexa I
(informativa)

Spatiu aparent inchis

1.1 Generalitati
'
Un spa\iu aparent inchis este un spajiu tridirnensional intr-un rezervor de furn sau intr-un spajiu care
con\ine rezervorul de furn. Este lirnitata la partea de sus de un plafon neperforat, de exernpl4 acoperi§
sau balcon §i lateral de structuri etan§e la furn, de exernplu pere\i, plafoanele corni§ei structurale sau
ecrane de furn §i la partea de jos de un plafon suspendat care are rnal pu\in de 25 % din aria
geornetrica libera capabilii de a fi penetratii de furn. intr-un spajiu aparent inchis o suprapresiune este
provocata de ventilare de evacuare naturala sau rnecanica astfel inciit furnul din interiorul acestui
spajiu este lndepartat direct. Fumul de sub plafonul suspendat este condus in spa\iul lnchis aparent
prin deschiderile din plaFonul suspendat in spa\iul din care este lndepiirtat prin ventilare de evacuare
naturala sau rnecanica. Figura 1.1 ilustreaza aces! principiu.

5 4
5
6
Legendii
1 Evacuare prin venlilare natural/! sau mecanica
2 Av Cv sau ½an
3 /'.Pc1
4 Baza stratulul de furn
5 Barierii de furn
6 Condi\ii amblante

Figura 1.1 - Spa\lu aparent inchis

Pot fi identificate doua tipuri de spajii: spa\iu aparent lnchis ventilat natural i spa\iu aparent lnchis
venlilat mecanlc.
 )

SR CEN/TR 12101-5:2007

1.2 Spa\iu aparent inchis ventilate natural

Pentru scopurile proiectulul spa\iul aparent inchis ventilat natural poate fi privit ca un dispozitiv natural
echivalent care are urmiitoarele caracteristici.

Limita sa inferioarii, adicii limita de jos a spajiului aparent inchis, este plafonul suspendat. De aceea
adiincimea stratului de furn, d1, pentru scopurile de proiectare a rezervorului este miisuratii in jos de
la plafonul suspendat la baza fumului de sub el.

NOTA - fotu§i, pentru a calcula performan\a dispozitivelor pentru ventilare nalurala a fumului, inal\imea
stratului este specificata a fi cea sub centrul ventilatoarelor de evacuare a gazelor din furn din spa\iul
aparent 1nchis pana la exterior.

Efectul spa\iulul aparent inchis asupra ventiliirii de evacuare poate fi exprimatii ca un coeficient de
performanjii echlvalent, care este aplicat la aria totalii a ventilatoarelor care evacueazii din spajiu
spre exterior. Acesta combinii efectul deschiderilor din plafonul suspendat 9i ventilatoarele care
II ,
evacueazii din spa\iul aparent inchis la exterior.

Aria liberii efectivii a combina\iei, Cew1,. 1 ,n1 Aviot, poate fi determinatii din ecua\ia'1.1:
1 1 1
(cv ·Av)2+ (cci ·Aci)2= (c,chivalent ·Av,ot)2 ( 1.1).
Aceastii arie liberii aerodinamicii, Cechl,aleot A,,,., a ventilatorulul echivalent
spa\lului aparent inchis
poate fi utilizatii in ecua\ia F.6 sau F.7 cand se calculeazii performanja de ventilare naturalii a
SHEVS.

1.3 Spa\iu aparent inchis ventllat mecanic

Partea superioarii a stratului de furn ascendant din rezervor este considerat din nou plafonul
suspendat (in aceia9i mod ca 9i la spajiul aparent inchis ventilat natural).

Ventilatorul(ele) mecanic(e) care evacueazii din spa\iul aparent inchls, provoacii o diferenjii de
presiune, l',p,an, intre spa\iu 91 partea superloarii a tratulul de furn de dedesubt.

Debitul volumic proiectat, v,,

care este evacuat din tratul de furn de sub spa\iul aparent inchis, poate
fi calculat in conformltate cu 6.6 9i este egal cu suma debitelor volumice, Vci, prin deschiderile
separate din spa\iul aparent inchis, prin plafonul suspendat.

Debitele volumice, V0., cauzate de lip,.n 9i plerderile de presiune rezultate, li p0., datoritii. impedanjei
de curgere pot fi calculate folosind metodele obi9nuite de calcul HVAC, adicii lip,;,, este adaptat astfel
incat pierderile de presiune, lipci, la deschiderile de evacuare sunt depii9ite 91:

v,= I;v,,; (1.2)

I
Valoarea maximii, lipc1, este utilizatii de proiectant ca sistem de bazii de presiune diferen\ialii
necesar pentru a realiza o presiune diferen\ialii.

/:

78
 SR CEN/TR 12101-5:2007

Anexa J
(informativa)

Depresurizarea atriumului
' .,
·J.1 Principii de depresurizare

J.1.1 Depresurizare naturala

in orice structura cu deschideri de ventilare naturala la nivelurile superioare §i inferioare §i cu o

cantitate de caldura prinsa in interior, este creata o viteza de ventilare datorita efectului de co§.

Pentru ca aerul sa se deplaseze spre exterior prin deschiderea de la nivelul superior, presiunea
interna la nivelul superior este mai mare decal presiunea externa, altfel nu ar fi nici o deplasare a
aerului. 1n mod similar, pentru ca aerul sa curga spre interior la nivelul inferior, preslunea intema la
nivelul inferior este mai mica decal cea din exterior. Astfel este o pozi\ie in structura unde.presiunea
( din interior este egala cu cea din exterior. Aceasta este cunoscuta ca plan neutru de presiune (NPP).
Deschiderile situate la NPP nu au curgere de aer prin ele deoarece nu este presiune diferen\lala la
) acelpunct.

in cladirile unde este instalat un sistem de ventilare §i aria orificiului de intrare este egala cu aria
orificiului de evacuare, NPP exista aproximativ la mijloc in stratul de furn (a se vedea figura J.1).
Daca aria orificiului de intrare este mai mica decal aria orificiului de evacuare, atunci NPP se
deplaseaza in sus (a se vedea figura J.2).

4
Legendii
1 Deschidere de ventilare
2 Scurgere
3 Plan neutru de preslune
4 Orificiu de admlsie: egal cu aria orificiului de evacuare

Figura J.1 - Plan neutru de presiune - ventllare longitudinala

79
 SR CEN/TR 12101-5:2007

1 Deschldere de ventilare
2 Scurgere
3 Orificiu de admisle cu aria mai mica decal aria orificlului de evacuare
4 Plan neutru de preslune

Figura J.2 • Plan neutru de preslune • ventilare longitudinala

Deschiderile de deasupra NPP sun! sub o presiune pozitiva (definita ca pozitiva din afara de la
atrium). Aslfel este o curgere de furn de la atrium in incaperi deasupra NPP prin orice cale de
scurgere care poate exisla.

Totu i. manevrarea atenta a NPP ii poate ridica la o inal\ime sigura deasupra nivelurilor sensibile,
unde este mic sau nu afecteaza presiunea pozitiva de deasupra (a se vedea figura J.3).

3
Legendil
1 Deschidere de ventilare
2 Plan neulru de presiune
3 Orificiu de admlsle mull mai mlc decal aria orificlului de evacuare

Figura J.3 • Plan neutru de presiune deasupra celui mai de sus etaj cu scurgeri

Presiunea in atrium sub NPP este mai joasa decal presiunea ambianta, astfel ca orice curgere de
aer este de la incapere in atrium. Astfel nivelurile de sub NPP sunt protejate de contaminare cu gaze
fierbin\l i furn.

80
 SR CENffR 12101-5:2007

NPP se intinde undeva in 1nill\imea stratului de furn in atrium depinzand de factori precum raportul
ariilor de admisie/de evacuare, temperaturile gazelor, presiunile vantului etc. El nu este baza realil a
stratului de furn, de9i poate apilrea aceasta confuzie.

Ecuajia care descrie dependen\a de mai sus, in absen\a efectelor vantului, este urmiltoarea:

(Cv · Avtotf
(J.1)

(C; · A; ) [ d\ i v
' ., 2 T
a
b' --JI 1

Ecua\ia J.1 reprezinta condi\ia cand atriumul are o cale dominanta de admisie a scurgerii din
exterior, de exemplu u9i de acces, dar cili de scurgere mai mici 1ntre atrium, restul cladirii 9i
exterior.

Este dificil sa se dea o simplil regula generala pentru a identifica cand o cladire poate fi privita ca
avand o singura cale de admisie dominanta. Cu toate acestea poate fi suficlent sa se adopte
urmatorul ghid din domeniul respectiv de infiltrare a aerului. Poate fi presupusil o admisie dominantii
daca aria totala a tuturor deschiderilor de sub baza stratului este mal mare c!ecat dublul ariel totale a
tuturor deschiderilor de deasupra bazei stratului (exclusiv aria ventilatoarelor).

Cu tehnlca de mai sus este posibil ca atriumul sa fie umplut in 1ntregime cu furn in care caz d, se
aprople de inal\imea atriumului (H), adicii d0 ->H.

Acolo unde a fast determinata temperatura stratulul de furn, de exemplu din 6.6, este o sarcinii
simplii sa se calculeze vitezele de ventilare pentru un slstem pur de depresurizare folosind ecua\la
J.1.

Dacil NPP a coborat sub nivelul dorit prin proiect atunci unele din etajele mai lnalte pot fi amenin\ate.
Aceasta poate cre9te prin milrlrea ariei reale de admisle prin scurgere disponibile, de exemplu unde
pompierii au deschis u 9ile de acces la atrium pentru a cerceta gravitatea incendiului. Un proiect
eficient de depresurizare poate preveni lnfiltrarea fumului in spa\ii adiacente spre pardoselile mal
inalte chiar in aceste condi\li.

1n plus, este posibil ca incendiul sa poatil provoca spargerea ferestrelor atat pe fa\ada externil cat 9i
pe fa\ada spre atrium a incilperil incendiate. Tn acest caz ariile sparte pot ac\iona precum o cale
dominanta de scurgere de la exterior.

Astfel este necesar sa se evalueze toate cillle poten\iale de admlsle a scurgerii foloslnd ecuajla J.1.

Slmpla abordare apllcata aici nu este valabilil acolo unde cilile de scurgere transversal prln marginea
atriumului au arii apreciablle pe unele etaje (de9i toate arllle de scurgere de sub baza stratulul de
furn pot fl insumate ca fiind la baza stratului pentru scopurlle calculului folosind ecua\ia J.1). Dacil
sunt cal de scurgere apreclablle pe unele etaje deasupra bazel stratulul poate fl folosit acela9i
prlncipiu de depresurizare, dar atunci este utilizat un calcul mult mal compllcat al re\elei de curgere.
Acesta este in
afara scopulul acestui raport tehnic.

J.1.2 Depresurizarea naturalii 91 preslunile vantulul

NPP este senslbll la efectele vantului 91 preslunl de vant contrare pot face ca NPP sil cada inlr-o
pozl\ie lnferloaril pe latura dlnspre vant a clildlrii, contamlniind poslbil etajele cele mai de us dinspre
vant. Rezulta ca procedura de depresurizare prolectatil trebuie sa ia in conslderare forja viintului.

Pentru a evalua eficien\a func\lonaril slstemulul de depresurizare este necesara cunoa 9terea
coeficien\llor de preslune a vantului care ac\ioneaza asupra cladlrii.

NOTA - Ace9ti coeficien\l descriu preslunea vantulul oriunde asupra cladirii la vileza vantulul la nivelul
acoper9i ului.

Au fast masura\i de multe orl coeficien\i de presiune a vantului astfel !neat poate fi calculatil
incilrcarea la vant structurala. EN 1991-1-4 descrie o astfel de procedurii.

Unde se dore9te certitudine deplina pentru o cladire nouii sau complicata sunt utilizablle rezullatele
observa\iilor in tunel aerodinamic folosind modele la scara. !n praclica este necesar sa se identifice
81
 I
SR CEN/TR 12101-5:2007

valorile cele mai defavorabile pentru fiecare etaj, caz 1n care problema poate fi redusii la o problemii
bidimensionala.
r
Pentru o deschidere de admisie dominantii, pentru a preveni pana de furn in etajele superioare
[j
expuse la vant pentru toate vitezele vantului, se aplicii ecua\iile J.2 §i J.3.

(J.2)

(J.3)

Presupunand ca valorile ecua\iei J.2 sunt satisfacute, un sistem de venti/are naturala funcjioneaza la
toate vitezele vantului. Aceasta lmplicii faptul ca sistemul de ventilare de acoperi§ este supus la I
presiuni de aspira\ie ale vantului 1n orice moment. Totu§i, dacii este imposibil sii se foloseasca un
dispozitiv pentru ventilare naturalii pe o anumita cladire, 1n Joe pot fi utilizate ventilatoare mecanice.

J.1.3 Depresurizare mecanlca I

Este mai dificil sa se calculeze capacitatea necesarii de ventilare. Cel mai eficient ventilator este
acela a ciirui evacuare nu este afectata de presiunile vantului. Totu§i cu un ventilator mecanic, viteza
maxima a vantului este 1ntotdeauna evaluata pentru scopurile prolectului. Debitul volumetric
recomandat poate fi calculat folosind ecua\ia J.4:

v =[T1·C;·A;]·[(c -c ). 2_ 2·g·E>,·'!']1,2
I T amb pl pl l)vant
+ 1
(J.4)
T
unde

V, este capacitatea recomandatii a ventilatorului 1n metri cubi pe secunda (m-3 s' 1);

v2v.1nt este viteza vantutul proiectatii In metrl p!l secundii (m•s·').

Un slstem natural de .control al furriului este afectat de presiunile vantu/ui care ac\ioneazii asupra
tuturor deschiderilor din structura. Astfel, diferen\ele de presiune variazii cu direc\ia vantului §i pozi\ia
I
deschiderll, iar curgerea de aer variaza cu viteza vantu/ui.

· Totu§i, cand golul din acoperi§ este 1nlocuit cu un ventilator, este necesar sii se modlfice diferen\ele
de presiune In clad/re pe cale mecanica ce afecteaza curgerea de aer §I sii se proiecteze sistemul cu
o viteza de proiect maxima a vantului pentru a satisface toate condi\iile semnificative.

0 abordare mai sofisticata poate fi realizata prin utilizarea unui anemometru §i aviln grupuri de
venlilatoare, fiecare grup func\ionand la o vitezii diferita a vantului. Astfel dacii viteza vantu/ui este
sciizuta, trebuie sa func\ioneze un grup de ventilatoare §i, daca viteza vantului cre§te, pot fi activate
grupuri suplimentare cand este necesar.

J.2 Depresurizare comblnatii cu un SHEVS (un sistem hibrld)

J.2.1 Sistem bazat pe debit de masa

NOTA - Figura J.4 i/ustreazii un exemplu de sistem bazat pe debit de masii.

Pentru un sistem bazat pe debit de masa se aplica urmatoarea procedurii:

a) Se determina lniil\imea de ridlcare a penei de furn, cu un model de incendiu ales sii fie pe
nlvelul deschis eel mai de jos. Aceasta da de asemenea inal\imea stratului de furn (dw), masurata de
la linia centralii a ventilatorulul;
b) Se determina debitul masic (M,) care intra in baza stratului folosind procedurile indicate e de la
6.1 pana la 6.5;

82
 SR CENrTR 12101-5:2007

c) Se determina temperatura stratului de furn, folosind procedura indicata in 6.6. Daca

temperatura stratului de furn este peste temperatura ambianta cu o valoare sub 20"C atunci poate fi
necesar sa se reconsidere inal\imea de ridicare a penei de furn, sau unele (sau toate) nivelurile de
jos evacuate independent de atrium;
d) Se stabile9te inal\imea NPP (f./1) a9a cums-a recomandat in 6.11.2.3 deasupra bazei stratului de
furn 9i se determina valoarea (C, A,, 0 ,)/(C,A,)2 din ecua\ia J.1;
e) Folosind valorile (C, A,iot)/(C, A.)2, d,,, M, 9i 0, se calculeaza aria de ventllare folosind procedura
data i(.l,6.6;
f) Cu valorile (C, A,,0 ,) / ( c, A;)' 9i C, A,iot cunoscute, se calculeaza capacitatea de ventilare de
·admisie. in cazul in care aria de admisie reala dlsponibila este mai mare decal cea recomandata prin
calcul, atunci este necesar sa fie marita aria de ventilare pentru a men\ine raportul de (C, A,,, 1)/(C,A,);
g) Folosind ecua\iile J.2 9i J.3 9i coeficien\ii de presiune a vantului adecva\i, se verifica
func\ionarea sistemului cu privire la efectele vantului;
h) in cazul !n care efectele vantului pot afecta negativ func\ionarea sistemului de ventilare naturalii
sau daca din alte ra\iunl este foloslt un sistem de ventilare de evacuare mecanica a fumului 9i
gazelor fierbin\i, se calculeaza capacltatea ventilatorulul folosind ecua\ia J.4 cu o va oare
corespunzatoare a vitezei din proiect a vantului;
i) Se verifica faptul ca presiunea de aspira\ie anticipata 9i/sau vitezele de intrare a aerului sa nu
amenin\e utilizarea in siguran\a a oricarei cai de evacuare din atrium (a se vedea 6.8).
1 1

Legenda
1 Deschidere de ventilare
2 Linia centrala a ventilatoarelor A,C,
3 Plan neutru de presiune
4 Admisia Ai C1

Figura J.4 - Prlncipllle sistemulul hibrid de ventilare a fumului - bazat pe debitul masic

J.2.2 Sistema bazate pe temperatura

NOTA- Figura J.5 llustreaza un exemplu de sistem bazat pe temperatura.

Pentru un sistem bazat pe temperatura se aplica urmatoarea procedura:

a) Se decide asupra cre9terii temperaturii stratului de furn ( 0 1) compatibila cu materialul de fa\ada
utilizat;
b) Se determina fluxul masic folosind ecua\ia B.3;
c) Folosind procedurile indicate de la 6.1 panii la 6.5 se determina inal\imea de ridicare (Y) la
baza stratului necesarii pentru a da fluxul masic calculat;

83
 I
d)
SR CENffR 12101-5:2007
Cu mcdelul de incendiu la eel mai scazut nivel §i luand in considerare iniil\imea necesaril de
I:
ridicare (Y) pentru scopurile de racire, se determina adancimea maxima a stratulul de furn {di,). Se
stabile§te !niil\imea NPP ('I') la cea recomandata !n 6.11.2.3 deasupra bazei acestei adanciml a stratului
de furn §i se determinil valoarea (C, A 01)/(C 1 A,)2 din ecua\ia J.1; i
Cu valoarea recomandatii a Jui Y se determinil adancimea cea mai mica a stratului de furn (dN),
I'
e)
compatibilii cu conceptul de depresurizare;
f) Cu aceste valor! ale (C, A 01)/(C 1 A1) 2, d1v, M 1 §i 0i se calculeazil aria de ventilare folosind 6.6. in
cazul !n care aria de admisie realil disponibilii este mai mare decal cea recomandata prin calcul atunci
aria dil-ventilare trebuie sa fie marita pentru a men\ine raportul (Cv A ot I C; A 1) ;
g) Folosind ecua\iile J.2 §i J.3 §i coeficien\ii adecvaji de presiune a vantului de verifica
funcjionarea sistemulul referitoare la efectele vilntului;
h) in cazul in care efectele vantului pot afecta negativ funcjionarea sistemului de ventilare naturala
sau daca este folosit din alte considerente un sistem de ventilare mecanica de evacuare a fumului, se
calculeaza capacitatea ventllatorului folosind ecua\ia J.4 cu valoarea corespunzatoare a vitezei
prolectate a vantulul;
i) Se verificil ca preslunea de suc\iune anticlpata §i/sau vitezele de afiux al aerului nu ameninjil
ele 1nsele utilizarea In siguranjil a oricaror cili de evacuare din atrium (a se vedea 6.8).
1 1

J 4
Legenda
1 Deschidere de ventilare
2
3
4
Llnla centralii a ventilaloarelor
Orificlul de admlsie A, C,
Situa\ia (pozi\la) A
I
5 Siluai;a (pozi\la) B

Figura J.5 - Principlile sistemului hlbrid de ventilare a fumului - bazat pe temp_eratura

8
 SR CEN/TR 12101-5:2007

Anexa K
(informativa)

>'.lnteractiunea sprinklerelor, a unui SHEVS §i a actiunilor de stingere

K.1 Obiective §i sisteme unice

K.1.1 Protec\ia ciiilor de evacuare (securitatea vie\ii)

Pentru a proteja caile de evacuare este adesea utilizat un SHEVS, indiferent• de timpul preconizat de
sosire a pompierilor.

Un SHEVS nu este capabil sa facii fa\a la incendii mai mari decat marimea adoptata prin proiect.

Sprinklerele (farii un SHEVS) nu sunt totdeauna indicate pentru a proteja caile de evacuare din
cliidiri, de9i este recunoscut faptul cii ele pot avea o contribu\ie utilii, ca o latura favorabila a
controlului incendiului, prin intarzierea apari\iei fumului 9i caldurii. Sprinklerele cu riispuns rapid sunt
mult mai
eficiente in direc\ia securitii\ii vie\ii decat sprinklerele cu raspuns standard.

K.1.2 Protec\ia bunurilor

Sprinklerele reduc posibilitatea ca un incendiu sa se dezvolte. Un sistem sprinkler ajuta pompierii

prin men\inerea incendiului la o dimensiune mica, deoarece le este mai u9or sa stinga mai eflclent
incendii mici cu pierderi mai mlci.

1n general SHEVS ajuta pompierii prin crearea unei zone farii furn. SHEVS nu poate controla
dezvoltarea incendiului. Ele intarzie inundarea cu furn a cladirii 9i intarzie cre9terea temperaturii
gazelor in stratul de furn ascendent termic.

K.2 Obiective §i sisteme combinate

K.2.1 Protec\ia cailor de evacuare (securltatea vie\ii)

Principalul sistem combinat pentru protec\ia evacuaril utilizatorilor in caz de incendlu constii dintr-un
SHEVS asistat de sprinklere, al ciirui scop principal este sa controleze incendiul func\ie de
dimensionarea SHEVS. Sprinklerele pot reduce de asemenea amenin\area vie\ii pompierilor prin
controlul marimii incendiulul. Deschiderile de ventilare pot reduce amenin\area vie\il pompierilor prin
prevenirea posibilitii\ii de backdraft 9i de asemenea prin reducerea posibilitii\ii pompierilor de a deveni
dezorienta\i §i pierdu\i in fum.

K.2.2 Protec\la bunurilor

1n practicii, multe incendii sunt controlate de sprinklere, dar sunt stinse de pompierii §i sprinklerele
care ac\ioneazii impreunil. SHEVS pot constitui un ajutor extraordinar pentru pompleri. De
asemenea SHEVS sunt utile numai pentru protec\ia bunurilor cand ac\ioneazii impreunii cu
pompierii. De aceea ele sunt privite ca un auxiliar la stingerea efectivii. Sprinklerele §i deschiderile
de ventilare lucreazii impreunii, dar in absenja inteNen\iei pompierilor, in mare miisura, sunt la fel de
eficiente ca in cazul in care acjioneaza numai sprinklerele. Dacii timpul de riispuns al pompierilor
este de a9teptat sii fie
mare poate fi mai bine sii se limiteze ventilarea incendiului panii la sosirea pompierilor 9i se.poata
ac\iona SHEVS printr-un buton manual.

85
 I
SR CEN/TR 12101-5:2007

K.3 Catova considerat ii suplimentare pentru combinarea SHEVS i sprinklerelor

•
K.3.1 Efectele locale ale conulul de pulverizare a sprinklerului asupra dispozitivelor pentru ventilare
naturala apropiate poate reduce eficlen\a acestor ventilatoare. De§i este improbabil ca de obicei intr
ll ' '

un proiect reu§il sa fie afectal mai mull de un dispozitiv pentru ventilare naturala, este posibil sa se
adopte solu\ia de reducere a unui ventilator.

Este necesar ca intotdeauna sa se monteze eel pu\in un ventilator in plus fa\a de ce este recomandat
prin calculele de prolectare incat sa nu se la in considerare interac\iunile SHEV/sprinkler.
\,
K.3.2 · Fiecare orificiu de admisie a ventilatorului poate fi privit ca echivalent la un dispozitiv pentru
ventilare naturala a fumului pentru scopurile de la K.3.1.
I
NOTI\ - Este necesar ca proiectan\ii cladirilor cu SHEVS I sprinklers sa evite deliberat sa creeze situa\li
cand pnn tiraj invers se poate lnunda cu furn o cale de evacuare din alla zona a cladlrii.
.

>1

86
 SR CEN/TR 12101-
5:2007

Anexa L
(informativa)

,, Efectul stratului ascendant asupra presiunii minime recomandate

pentru un sistem de presiune diferentiala

L.1 Evaluarea fnaltimil planului neutru de presiune (NPP)

L.1.1 Generalilii\i

inal\imea NPP este evaluatii din iniil\imea, D, calculatii din 6.6, temperaiura, e,, stratului de furn
ascendent :;;i din ventilator :;;I parametrii de lntroducere, care includ viteza rnasicii de evacuare a
gazelor din furn (M.).

( ..1· L.1.2 Cu o introducere dorninantii

Are foe o introducere dorninanta cand aria totala a introducerilor de sub baza stratului de furn este
mai mare decal dublul ariei totale a tuturor deschiderilor, altele decat ventilatoarele lnsele, de
deasupra bazei stratului de furn.

lniil\jmea NPP deasupra bazei stratului de furn pentru ventilatoare de evacuare naturalii a fumului :;;i
gazelor fierbin\i (neglijand efeclele vantului) este datii de ecua\ia L.1 (a se vedea de asemenea figura
L.1):

(L.1)

unde

r= Cv·Avtot
C; ·A;
C1 A; este aria liberii aerodinamicii totalii a admisiei dominante, adica a tuturor orificiilor de admisle
de sub baza stratului de furn.

1·.i.'
 LI
Ii
I

Legenda
1 Evacuarea fumului M0 (A, C, daca este ventilator natural)
2 . Tnalllmea call de scurgere cele/ mai de sus spre spa\iu/ presunzat
3 Spallu presurizat
4 lnalllmea planului neutru de presiune
5 lntroducerea A, c,

Figura L.1 - Planul neutru de preslune i presiunea stratulul ascendent

Pentru ventilatoare de evacuare a fumulul §i gazelor fierbin\i neglijand efectele vantului se aplica
ecua\ia L.2 (a se vedea de asemenea frgura l.1):
\
2
_ T1 ·Ml
'¥ = 2 2 (l.2)
2·g·01 ·Pamb
.leI,·AI·)

L.1.3 Fara introducere domlnanta

Daca nu este introducere dominanta nu este un calcul simplu §i este necesar sa ·se_ calculeze
1n111\imea foloslnd o analiza de re\ea de curgere care ia ln considerare toate caile principale de
scurgere. Aceasta nu constituie obiectul acestui raport tehnic.

L.2 Cre!lterea de presiune la o inal\ime speclficata deasupra NPP

Presiunea ascendenta la o Tnal\ime y deasupra NPP este exprimata astfel:

li.py =
t I
'Pamb• g •y (l.3)

88
 SR GEN/TR 12101-5:2007

Bibliografie

[1] EN 671 (all parts), Fixed firefighting systems - Hose systems [(toate piirjlle}, Sisteme fixe de
stingere a incendiilor - Sisteme de furtunuri]

[2] , EN 1991-1-3, Eurocode 1: Actions on structures - Part 1-3: General actions - Snow loads
[Eurocod 1: Ac\iuni asupra structurilor. Partea 1-3: Ac\iuni generale. incarcari date de zapada]

[3] EN 1991-1-4, Eurocode 1: Actions on structures - Part 1-4: General actions - Wind actions
[Eurocod 1: Ac\iuni asupra structurilor. Partea 1-4: Ac\luni generale - Ac\iuni ale vantului]

[4] EN 1991-1-5, Eurocode 1: Actions on structures- Part 1-5: General actions - Thermal actions
[Eurocod 1: Ac\iuni asupra structurilor (cladirilor}- Parle 1-5: Ac\iuni generale -Ac\iuni termice]

[5] EN 12094, (all parts), Fixed firefighting systems - Components for [Jas extinguishing systems
[(toate parjile), Sistema fixe de lupta impotriva incendiilor. Componente pentru sisteme de stingere cu
gaz]

[6] EN 12101 (all parts}, Smoke and heat control systems [(toate piirjile}, [(toate parjile}, Sisteme
pentru controlul fumului §i gazelor flerbin\i]

[7] EN 12259 (all parts}, Fixed firefighting systems - Components for sprinkler and water spray
systems [(toate parjile}, Sisteme fixe de stingere a incendiilor - Componente pentru sisteme sprinkler
§i cu apa pulverizata]

[8] EN 12416 (all parts), Fixed firefighting systems- Powder systems [(toate paf\ile}, Sistema fixe
de lupta impotriva lncendiilor. Sistema de stingere cu pulbere]

[9] EN 13565 (all parts), Fixed firefighting systems - Foam systems [(toate parjile}, Sistema fixe
de lupta impotriva incendiilor. Sistema cu spuma]

[10] EN 26184 (all parts), Explosion protection systems [(toate parjile}, Sistema de protec\ie
impotriva exploziilor]

[11] ISO 14520 (all parts), Gaseous fire-extinguishing systems - Physical properties and system
design

[12] BS 5306-2, Fire extinguishing Installations and equipment on premises - Part 2: Specification for
sprinkler systems

(13] BS 5588-4, Fire precautions in the design, construction and use of buildings - Part 4: Code of
practice for smoke control using pressure differenlfa/s

(14] BS 5588-6, Fire precautions in the design, construction and use of buildings - Part 6: Code
of practice for places of assembly

[15] BS 5588-7, Fire precautions in the design, construction and use of buildings - Pait 7: Code of
practice for the Incorporation of atria in buildings

(16] BS 5588-10, Fire precautions In the design, construction and use of buildings- Part 10: Code of
practice for shopping complexes

[17] BS 5588-11, Fire precautions in the design, construction and use of buildings - Part 11:
Code
of practice for shops, offices, industrial, storage and other similar buildings

[18] BS 5839-1, Fire detection and alarm systems for buildings - Part 1: Code of practice for
system design, installation commissioning and maintenance
[19]
SR CEN/TR 12101-5:2007
BS 7974:2001, Application of fire safety engineering principles to the design of buildings -
Code of practice
I
[20] NATIONAL FIRE PROTECTION ASSOCIATION. Guide for smoke management systems in \
malls, atria and large areas, 2000 edition. NFPA 928. Quincy, MA: NFPA, 2000.

[21] MORGAN, H. P., GHOSH, 8. K., GARRAD, G., PAMLITSCHKA, R., de SMEDT, J-C., and
SCHOONBAERT, L. R. Design methodologies for smoke and heat exhaust ventilation. BRE Report
BR 368. London: CRC, 1999

90
SR CENffR 12101-5:2007

(pagina alba)

91
 I
Raportul tehnic GEN/TR 12101-5:2005 a lost acceplat ca standard roman de catre comitetul lehnic
I
CT 216 - Echipament de protec/ie contra incendiilor.

Membrii comitetului tehnic care au verificat versiunea romana a raportului tehnic

GEN/TR 12101-5:2005:

Pre§edinte: IGSU - lnspectoratul General pentru Situa\ii de di. Sorin

Calota Urgen\a

Sei;retar: CNSIPC - Centrul Na\ional pentru Securilate la dna. Oana

Cara§ lncendiu §i Protec\ie Civila
Reprezentant CT ASRO dna. Irina Mogan

Membri: CNSIPC - Centrul Na\ional pentru Securitate la

Grigore lncendiu §i Protec\ie Civila
di. Florea I
IGSU - lnspectoratul General pentru Situa\ii de , di. Lucian Anger
\
Urgen\a

S.C. Automatica S.A. di. Leonard Sarbu

MApN - Ministerul Apararil dna. Marieana Cerna!
Na\ionale

Versiunea romana a acestui standard a fost elaborata de di. loan Vale de la lnspectoratul General
pentru Situa\11 de Urgen\a. Pompieri.

'! '

Un standard roman nu con\lne neaparat totalilatea prevederilor necesare pentru contractare.

Utilizatorii standardului sunt raspunzatori de aplicarea corecta a acestuia

Este important ca utilizatorii standardelor romane sa se asigure ca sunt in posesia ultlmel edi\ii §I a
tuturor modificarilor

lnforma\iile referitoare la standardele romilne sun! publicate in Catalogu/ Standardelor Romane §I in

Bu/etinu/ Standardizarii.