REVISTA PRESEI 09.01.

2020
Contents
BNS: România a fost în ultimii 15 ani un laborator de încercări în ceea ce priveşte sistemul public de
pensii ....................................................................................................................................................... 2
BNS: În mai puţin de 20 ani, România a reformat sistemul public de pensii de 3 ori. La mai puţin de 1
an de la aprobarea ultimei legi, vorbim din nou de reformarea sistemului de pensii ........................... 4
BNS despre dublarea cotei de contribuție transferată la pilonul 2 de pensii: „Salariații nu mai pot
plăti încă o dată pentru deciziile pripite și nefundamentate ale politicienilor!” .................................... 6
Ministrul Muncii, la RFI: Nu vor fi doar concedieri, ci și reorganizări ..................................................... 8
Bomba despre vârsta de pensionare! Schimb de replici între vicepremier și ministrul Muncii ............. 9
Guvernul Orban, decizia momentului! Turcan aruncă bomba. Pune banii pe masă .............................. 9
Mugur Isărescu: Pensiile trebuie să crească, problema este procentul cu care cresc ......................... 11
Amenzi de sute de mii de lei date de ITM Prahova pentru munca la negru și alte nereguli depistate la
operatorii economici ............................................................................................................................. 12
Ludovic Orban anunță, de la Bruxelles, APOCALIPSA pentru bugetari: 'Sunt zeci de mii de oameni
care pleacă din sistemul public' ............................................................................................................ 12
STUDIU Un nou loc de muncă şi o mărire salarială, principalele obiective profesionale ale românilor
în 2020 .................................................................................................................................................. 13
Guvernatorul BNR: Suntem preocupaţi de situaţia fiscal-bugetară; sprijinim abordarea Guvernului
pas cu pas .............................................................................................................................................. 14
Turcan: Angajaţii din instituţiile publice care muncesc corect, eficient şi profesionist nu au de ce să
fie îngrijoraţi de audit ........................................................................................................................... 15
Creşterea economică a României va încetini în 2020, la 2,8% (experţi) ............................................... 16
Reorganizare ministere. Orban a dat termen de prezentare a proiectelor .......................................... 18
Orban spune că a prezentat ”în mod realist” situaţia bugetului din România vicepreşedintelui
executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, şi soluţiile pentru reechilibrarea bugetară ........ 19
Ministerul Apărării anunţă semnarea primului contract din Acordul cadru privind achiziţionarea
platformelor de transport pe roţi/ IVECO Defence Vehicle SPA din Italia va livra 942 platforme, în
valoare de peste un miliarde de lei, fără TVA ....................................................................................... 20
ANALIZĂ: România devine o ţară cu risc mediu pentru întreprinzători. Punctele slabe ale României
sunt arieratele companiilor de stat şi vulnerabilităţile sectorului bancar ............................................ 20
Ministrul Finanțelor strâns cu ușa de BNS: Sindicaliștii anunță că s-au săturat de experimentele
politicienilor făcute pe spatele salariaților ........................................................................................... 23
Ludovic Orban, despre creşterea vârstei de pensionare: 'Sigur că este o temă care se discută. Nu e o
decizie' .................................................................................................................................................. 26
Premierul Orban îi dă dreptate şefului BNR că pensiile NU ar trebui să fie majorate cu 40%: 'E o
constatare de bun-simţ' ........................................................................................................................ 26
Guvernul ia în calcul asumarea răspunderii pe alegerea primarilor în două tururi, desființarea SIIJ și
eliminarea pensiilor speciale ................................................................................................................ 27
O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial ........... 28
Raluca Turcan: Se lucrează la un proiect de creștere opțională a vârstei de pensionare .................... 29
EXCLUSIV Finanţele decapitează Antifrauda: se şterg jumătate din posturile de conducere din ANAF -
Document.............................................................................................................................................. 30
România – principala țară de origine a imigranților în Germania, în 2018........................................... 31
Medic chirurg: Sala de operație este un mediu propice pentru incidente. În România nu sunt
raportate pentru că răspunderea este penală...................................................................................... 32

BNS: România a fost în ultimii 15 ani un laborator de încercări

în ceea ce priveşte sistemul public de pensii
Sursa: Economica.net

România a fost în ultimii 15 ani un laborator de încercări în ceea ce priveşte sistemul public de pensii şi
reforma acestuia, iar salariaţii nu mai pot plăti încă o dată pentru deciziile pripite şi nefundamentate ale
politicienilor, susţin reprezentanţii Blocul Naţional Sindical (BNS).
Aceştia îşi exprimă îngrijorarea faţă de "uşurinţa cu care ministrul Finanţelor, domnul Vasile Florin Cîţu,
tratează situaţia sistemului public de pensii", anunţând dublarea cotei de contribuţii transferată către pilonul
2.
"Ne întrebăm de ce Ministrul Finanţelor propune public o măsura generatoare de deficit, prin transferarea
unor resurse publice în administrarea unor entităţi private, pentru ca ulterior să împrumute aceste resurse
pentru finanţarea deficitului?
La 30.11.2019 peste 60% din activele fondurilor de pensii din pilonul 2 erau investite în titluri de stat. Ne
întrebăm când spune Guvernul adevărul, atunci când declară că e responsabil pentru încadrarea în ţinta de
deficit al bugetului public, când declară că va opera creşterea pensiilor de la 01.09.2020 sau când spune ca
dublează cota de contribuţie transferată la pilonul 2 de pensii?", arată BNS într-un comunicat remis miercuri
AGERPRES.
Federaţia sindicală explică faptul că în 2004, în ciuda protestelor venite din partea mişcării sindicale,
România a adoptat cadrul legislativ pentru privatizarea parţială a sistemului public de pensii.
"Deşi nici un argument solid nu părea să fie validat în cazul României pentru a introduce acest sistem, s-a
continuat acest demers. În 2008, când a început să funcţioneze efectiv acest sistem, au fost autorizate şi au
început efectiv administrarea 14 fonduri private de pensii.
După 10 ani de implementare au mai rămas doar 7, având cote de piaţă între 6% şi aproximativ 28%", potrivit
BNS. Sistemul a început să funcţioneze prin transferul unei cote de contribuţii sociale de 2%, cu o creştere
anuală de 0,5 puncte procentuale prevăzută pentru următorii 8 ani, astfel încât în 2016 să ajungă la 6%. În
2015 se decalează termenul asumat pentru atingerea plafonului de 6%, de la 8 la 9 ani. În 2017, prin OUG
82/2017, contribuţia transferată la pilonul 2 se stabileşte la 3,75%, renunţându-se astfel definitiv la pragul de
6%.
Reprezentanţii federaţiei sindicale afirmă că abordarea României în sensul revizuirii nivelului de contribuţie
transferat la pilonul 2 nu a fost singulară, în perioada crizei, 7 din cele 8 ţări din Europa Centrală şi de Est
care au introdus acest sistem (inclusiv România) au procedat la reducerea cotei de contribuţie transferată în
pilonul 2.
Unele dintre aceste ţări au renunţat cu această ocazie la obligativitatea participării la pilonul 2 de pensii,
precizează BNS. În acest moment în România sunt înregistraţi aproximativ 7,3 milioane de cetăţeni
participanţi în acest sistem, doar jumătate din aceştia fiind însă în prezent contributori activi. La 30 noiembrie
2019 valoarea medie a unui cont era de aproximativ 1.740 euro, pentru contribuţii plătite în medie de
aproximativ 1.390 euro.
"Deşi multe din ţările din regiune care au aplicat un sistem similar au renunţat între timp la acest model,
respectiv la obligativitatea contribuţiei la aceste fonduri private, România a ales o abordare de compromis
între interesele administratorilor de pensii şi cele ale bugetului public, în detrimentul contribuabililor. Deşi
sunt singurii contributori la acest sistem salariaţii nu au nici un cuvânt de spus în administrarea acestor fonduri
sau în deciziile politice ce le vizează.
Interesul individual al participanţilor este atât de redus încât pe toată durata de funcţionare a acestor fonduri
aproape 100% din participanţii nou intraţi în sistem nu au avut vreo opţiune cu privire la alegerea unui fond
de administrare, distribuţia pe fonduri făcându-se în mod aleator de către Casa Naţională de Pensii. În acelaşi
mod, deşi administratorii fondurilor de pensii anunţau apocalipsa, opţiunea de transfer spre sistemul public
operaţionalizată prin OUG 114/2018 a fost nefuncţională, doar 450 de persoane s-au transferat înapoi în
sistemul public", menţionează BNS in comunicat.
Sindicaliştii mai afirmă că ţările ce au renunţat la obligativitatea participării în pilonul 2 de pensii au luat
această decizie tocmai datorită deficitului sistemului public de pensii. În 2020 bugetul de stat urmează să
aloce subvenţii de aproximativ 1% din PIB pentru a acoperi deficitul sistemului public de pensii, iar în 2021
subvenţia suportată de bugetul de stat pentru a acoperi deficitul bugetului de pensii va creşte la 1,8% din PIB,
pentru a acoperi creşterea anunţată a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020.
"Creşterea cotei de contribuţie transferată în pilonul 2 la 6%, aşa cum a declarat zilele acestea ministrul
Finanţelor, domnul Florin Câţu, ar creşte deficitul sistemului public de pensii la 2,3% din PIB. Ar fi de reţinut
şi faptul că în contextul aşa zis-ului transfer al poverii contribuţiilor sociale integral în sarcina angajatului,
operat prin OUG 79/2017, baza de calcul, inclusiv pentru contribuţia transferată în pilonul 2, a crescut, ca
urmare cota de 6% din vechea legislaţie ar însemna în mod real 6,9% în actuala legislaţie" , spun sindicaliştii.
Potrivit BNS, în mai puţin de 20 ani, România a reformat sistemul public de pensii de trei ori, la mai puţin
de un an de la aprobarea ultimei legi vorbim din nou de reformarea sistemului de pensii, fără a avea o evaluare
reală a situaţiei actuale.
"Este extrem de important de menţionat în acest context şi faptul că finanţarea sistemului public de pensii
este în acest moment reglementată de o ordonanţă de urgenţă (79/2017), blocată la Parlament şi deja cu 19
sesizări de verificare a constituţionalităţii care zac de mai bine de un an depuse la Curtea Constituţională.
Angajamentele excesive asumate pe termen lung, dublate de instabilitatea mecanismului de finanţare,
fragilizează în mod periculos stabilitatea sistemului public de pensii. Schimbările în piramida vârstelor sunt
mai semnificative în Romania faţă de media europeană, ceea ce impune un ritm de majorare mai accentuat
al cheltuielilor legate de îmbătrânirea populaţiei.
Proiecţia actualizată a creşterii cheltuielilor strict legate de îmbătrânirea populaţiei, indică, pentru Romania,
un spor de 2,2 puncte procentuale din PIB pentru perioada 2016-2070, 0,7 puncte procentuale din PIB
reprezentând majorarea cheltuielilor cu pensiile. În aceste condiţii, ne îngrijorează uşurinţa cu care Ministrul
Finanţelor, dnul Vasile Florin Câţu, tratează situaţia sistemului public de pensii, anunţând dublarea cotei de
contribuţii transferată către pilonul 2", subliniază reprezentanţii BNS. În opinia acestora, în continuare există
foarte puţină preocupare din partea Guvernelor, dar şi a Parlamentului, pentru interesele cetăţenilor
participanţi la aceste fonduri de pensii.
În 2009, BNS împreună cu alţi doi parteneri a coordonat o iniţiativă cetăţenească pentru modificarea
mecanismului de garantare prevăzut de lege, dar proiectul de lege astfel iniţiat nu a stârnit interesul nici unei
formaţiuni politice. "Prin acest proiect de lege solicitam să se garanteze cetăţenilor participanţi cel puţin
valoarea contribuţiilor plătite actualizate cu rata inflaţiei. În acest moment prin lege se garantează valoarea
nominală a contribuţiilor achitate minus comisioanele de administrare percepute de Administrator", spun
reprezentanţii BNS. De asemenea, Legea 411/2004 instituia obligativitatea Guvernului ca în termen de 3 ani
de la intrarea în vigoare a legii (legea 411/2004 a intrat în vigoare la 01.07.2006) să reglementeze şi să
organizeze sistemul de plată a pensiilor pentru pilonul 2.
Potrivit BNS, termenul stabilit de lege a fost depăşit cu 10 ani, dar acest lucru nu pare să intereseze pe nimeni.
Între timp, Autoritatea de Supraveghere Financiară a stabilit prin norma 27/2017 ca suma cumulată în cont
pentru cei ce îndeplinesc condiţiile legale de pensionare să fie acordată sub formă de plată unică sau, la
solicitarea expresă a participantului, ca plată eşalonată. "Guvernul s-a grăbit să adopte ordonanţă de urgenţă
pentru a răspunde tuturor doleanţelor administratorilor de fonduri, revenind asupra cerinţei de creştere a
capitalului social pentru administrator (reglementată prin OUG 114/2018), precum şi asupra posibilităţii de
transfer de la pilonul 2 spre pilonul public", se mai arată în comunicat. Contribuţia la Pilonul II de pensii va
creşte la 5% din 2021 şi va ajunge la 6%, aşa cum cere legea, a declarat, marţi seară, la Realitatea Plus,
ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu.
"Sunt ţări dezvoltate care s-au lovit de această problemă. Noua Zeelandă şi Anglia au schimbat deja sistemul
de pensii şi dau o mai mare atenţie pilonului de pensii private, pentru că de acolo ai un randament şi de acolo
poţi să-ţi asiguri o pensie mai mare.
Anul acesta, am reuşit să salvăm Pilonul II de pensii prin eliminarea din Ordonanţa 114 a cerinţei privind
creşterea capitalului. Bineînţeles că a trebuit să revenim prin Ordonanţa de ieri, pentru că PSD a atacat la
Curte un proiect de lege care elimina şi taxa bancară şi această cerinţă de capital pentru Pilonul II de pensii,
ca să ne asigurăm că acest lucru nu se întâmplă. Din 2021, revenim să creştem contribuţia la Pilonul II de
pensii în doi paşi, gradual. În prima fază, cred că o să fie 5%, apoi la 6%, aşa cum cere legea. Nu este de
ajuns, însă. Va trebui să reformăm întregul sistem de pensii. Fără o reformă clară nu vor mai fi bani", a
susţinut Cîţu. Oficialul a adăugat că "este momentul să venim şi cu viziune pe termen lung". "Pe termen scurt,
cârpeli s-au tot făcut de 30 de ani de zile, dar s-a terminat cu cârpelile. Nu mai merg. Reformele reale trebuie
să înceapă din 2021", a spus ministrul Finanţelor Publice.

BNS: În mai puţin de 20 ani, România a reformat sistemul

public de pensii de 3 ori. La mai puţin de 1 an de la aprobarea
ultimei legi, vorbim din nou de reformarea sistemului de pensii
Sursa: News

Blocul Naţional Sindical (BNS) critică, miercuri, intenţia ministrului finanţelor Publice, Florin Cîţu, de a
reforma sistemul de pensii, şi afirmă că, în mai puţin de 20 de ani, România a făcut ttrei reforme în acest
domeniu. ”La mai puţin de 1 an de la aprobarea ultimei legi, vorbim din nou de reformarea sistemului de
pensii”, au transmis sindicaliştii, care dezaprobă intenţia ministrului finanţelor de a creşte procentul virat
către Pilonul 2 de pensii.

Sindicaliştii afirmă, miercuri, într-un comunicat de presă, că ”România a fost în ultimii 15 ani un laborator
de încercări în ceea ce priveşte sistemul public de pensii şi reforma acestuia”.

BNS face un istoric al privatizării parţiale a sistemului public de pensii, care a început în 2004, şi reaminteşte
opoziţia sindicatelor.

”În 2008, când a început să funcţioneze efectiv acest sistem, au fost autorizate şi au început efectiv
administrarea 14 fonduri private de pensii. După 10 ani de implementare au mai rămas doar 7, având cote de
piaţă între 6% şi aprox 28%. Sistemul a început să funcţioneze prin transferul unei cote de contribuţii sociale
de 2%, cu o crestere anuală de 0,5 puncte procentuale prevăzută pentru următorii 8 ani, astfel încât, în 2016,
să ajungă la 6%. În 2015 se decalează termenul asumat pentru atingerea plafonului de 6%, de la 8 la 9 ani. În
2017, prin OUG 82/2017, contribuţia transferată la pilonul 2 se stabileşte la 3,75%, renunţându-se astfel
definitiv la pragul de 6%”, au transmis sindicaliştii.

Aceştia afirmă că sunt înregistraţi aprox 7,3 milioane de cetăţeni participanţi în acest sistem, doar jumătate
sunt contributori activi.

”La 30.11.2019 valoarea medie a unui cont era de aprox 1.740 euro, pentru contribuţii plătite în medie de
aprox 1.390 euro. Deşi multe din ţările din regiune care au aplicat un sistem similar au renunţat între timp la
acest model, respectiv la obligativitatea contribuţiei la aceste fonduri private, România a ales o abordare de
compromis între interesele administratorilor de pensii şi cele ale bugetului public, în detrimentul
contribuabililor. Deşi sunt singurii contribuabili la acest sistem salariaţii nu au nici un cuvânt de spus în
administrarea acestor fonduri sau în deciziile politice ce le vizează”, se mai arată în comunicat.

BNS afirmă că ”deşi administratorii fondurilor de pensii anunţau apocalipsa, opţiunea de transfer spre
sistemul public operaţionalizată prin OUG 114/2018 a fost nefuncţională, doar 450 de persoane s-au
transferat înapoi în sistemul public de pensii”.

”Ţările ce au renunţat la obligativitatea participării în pilonul 2 de pensii au luat această decizie tocmai
datorită deficitului sistemului public de pensii! În 2020, bugetul de stat urmează să aloce subvenţii de aprox
1% din PIB pentru a acoperi deficitul sistemului public de pensii. În 2021 subvenţia suportată de bugetul de
stat pentru a acoperi deficitul bugetului de pensii va creste la 1,8% din PIB (pentru a acoperi creşterea
anunţată a punctului de pensie de la 01.09.2020). Creşterea cotei de contribuţie transferată în pilonul 2 la 6%,
aşa cum a declarat zilele acestea Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, ar creşte deficitul sistemului public de
pensii la 2,3% din PIB. (...) În mai puţin de 20 ani România a reformat sistemul public de pensii de 3 ori, la
mai puţin de 1 an de la aprobarea ultimei legi vorbim din nou de reformarea sistemului de pensii, fără a avea
o evaluare reală a situaţiei actuale”, se mai arată în comunicat.

Sindicaliştii afirmă că finanţarea sistemului public de pensii este în acest moment reglementată de o
ordonanţă de urgenţă (79/2017), blocată la Parlament şi deja cu 19 sesizări de verificare a constituţionalităţii
care ”zac de mai bine de un an depuse la Curtea Constituţională”.

”Angajamentele excesive asumate pe termen lung, dublate de instabilitatea mecanismului de finanţare,

fragilizează în mod periculos stabilitatea sistemului public de pensii. (...) În aceste condiţii, ne îngrijorează
uşurinţa cu care Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, tratează situaţia sistemului public de pensii, anunţând
dublarea cotei de contribuţii transferată către pilonul 2”, mai transmit sindicaliştii.

Potrivit acestora, ”Guvernul s-a grăbit să adopte ordonanţă de urgenţă pentru a răspunde tuturor doleanţelor
administratorilor de fonduri, revenind asupra cerinţei de creştere a capitalului social pentru administrator
(reglementată prin OUG 114/2018), precum şi asupra posibilităţii de transfer de la pilonul 2 spre pilonul
public. Ne întrebăm de ce Ministrul Finanţelor propune public o măsura generatoare de deficit, prin
transferarea unor resurse publice în administrarea unor entităţi private, pentru ca ulterior să împrumute aceste
resurse pentru finanţarea deficitului? La 30.11.2019 peste 60% din activele fondurilor de pensii din pilonul
2 erau investite în titluri de stat. Ne întrebăm când spune Guvernul adevărul, atunci când declară că e
responsabil pentru încadrarea în ţinta de deficit al bugetului public, când declară că va opera creşterea
pensiilor de la 01.09.2020 sau când spune ca dublează cota de contribuţie transferată la pilonul 2 de pensii?”,
se arată în counicatul BNS.

Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, susţine că este necesară reformarea rapidă a sistemului de pensii, pentru că,
altfel, celor născuţi după 1970 nu va mai avea cine să le plătească pensiile., întrucât nu vor mai fi bani. ”Este
momentul să venim cu o viziune pe termen lung”, a spus Cîţu, precizând că ”cârpeli s-au tot făcut de 30 de
ani”.

Cîţu a afirmat că în acest an contribuţia la Pilonul 2 este menţinută la 3,75%, iar din 2021 va fi 5% şi va
creşte la 6%, dar ”nu este suficient”.

BNS despre dublarea cotei de contribuție transferată la pilonul

2 de pensii: „Salariații nu mai pot plăti încă o dată pentru
deciziile pripite și nefundamentate ale politicienilor!”
Sursa: Financial Intelligence
România a fost în ultimii 15 ani un laborator de încercări în ceea ce privește sistemul public de pensii și
reforma acestuia, susţin reprezentanţii Blocul Naţional Sindical (BNS).

În 2004, în ciuda protestelor venite din partea mișcării sindicale, România a adoptat cadrul legislativ pentru
privatizarea parțială a sistemului public de pensii. Deși nici un argument solid nu părea să fie validat în cazul
României pentru a introduce acest sistem, s-a continuat acest demers, potrivit BNS.

În 2008, când a început să funcționeze efectiv acest sistem, au fost autorizate și au început efectiv
administrarea 14 fonduri private de pensii. După 10 ani de implementare au mai rămas doar 7, având cote de
piață între 6% și aprox 28%.

Sistemul a început să funcționeze prin transferul unei cote de contribuții sociale de 2%, cu o crestere anuală
de 0,5 puncte procentuale prevăzută pentru următorii 8 ani, astfel încât în 2016 să ajungă la 6%. În 2015 se
decalează termenul asumat pentru atingerea plafonului de 6%, de la 8 la 9 ani. În 2017, prin OUG 82/2017,
contribuția transferată la pilonul 2 se stabilește la 3,75%, renunțându-se astfel definitiv la pragul de 6%.

Abordarea României în sensul revizuirii nivelului de contribuție transferat la pilonul 2 nu a fost singulară, în
perioada crizei, 7 din cele 8 țări din Europa Centrală și de Est care au introdus acest sistem (inclusiv România)
au procedat la reducerea cotei de contribuție transferată în pilonul 2. Unele dintre aceste țări au renunțat cu
această ocazie la obligativitatea participării la pilonul 2 de pensii.

În acest moment sunt înregistrați aproximativ 7,3 milioane de cetățeni participanți în acest sistem, doar
jumătate din aceștia fiind însă în prezent contributori activi. La 30.11.2019 valoarea medie a unui cont era
de aproximativ 1740 euro, pentru contribuții plătite în medie de aproximativ 1390 euro.

Deși multe din țările din regiune care au aplicat un sistem similar au renunțat între timp la acest model,
respectiv la obligativitatea contribuției la aceste fonduri private, România a ales o abordare de compromis
între interesele administratorilor de pensii și cele ale bugetului public, în detrimentul contribuabililor. Deși
sunt singurii contribuabili la acest sistem salariații nu au nici un cuvânt de spus în administrarea acestor
fonduri sau în deciziile politice ce le vizează.

Interesul individual al participanților este atât de redus încât pe toată durata de funcționare a acestor fonduri
aproape 100% din participanții nou intrați în sistem nu au avut vreo opțiune cu privire la alegerea unui fond,
distribuția pe fonduri făcându-se în mod aleator de către Casa Națională de Pensii. În același mod, deși
administratorii fondurilor de pensii anunțau apocalipsa, opțiunea de transfer spre sistemul public
operaționalizată prin OUG 114/2018 a fost nefuncțională, doar 450 de persoane s-au transferat înapoi în
sistemul public de pensii.

Țările ce au renunțat la obligativitatea participării în pilonul 2 de pensii au luat această decizie tocmai datorită
deficitului sistemului public de pensii, susţine BNS.

Oficialii BNS spun: „În 2020 bugetul de stat urmează să aloce subvenții de aproximativ 1% din PIB pentru
a acoperi deficitul sistemului public de pensii. În 2021 subvenția suportată de bugetul de stat pentru a acoperi
deficitul bugetului de pensii va creste la 1,8% din PIB (pentru a acoperi creșterea anunțată a punctului de
pensie de la 01.09.2020). Creșterea cotei de contribuție transferată în pilonul 2 la 6%, așa cum a declarat
zilele acestea Ministrul Finanțelor, dnul Florin Cîțu, ar crește deficitul sistemului public de pensii la 2,3%
din PIB.

Ar fi de reținut și faptul că în contextul așa zis-ului transfer al poverii contribuțiilor sociale integral în sarcina
angajatului, operat prin OUG 79/2017, baza de calcul, inclusiv pentru contribuția transferată în pilonul 2, a
crescut, ca urmare cota de 6% din vechea legislație ar însemna în mod real 6,9% în actuala legislație.

În mai puțin de 20 ani România a reformat sistemul public de pensii de 3 ori, la mai puțin de 1 an de la
aprobarea ultimei legi vorbim din nou de reformarea sistemului de pensii, fără a avea o evaluare reală a
situației actuale. Este extrem de important de menționat în acest context și faptul că finanțarea sistemului
public de pensii este în acest moment reglementată de o ordonanță de urgență (79/2017), blocată la Parlament
și deja cu 19 sesizări de verificare a constituționalității care zac de mai bine de un an depuse la Curtea
Constituțională. Angajamentele excesive asumate pe termen lung, dublate de instabilitatea mecanismului de
finanțare, fragilizează în mod periculos stabilitatea sistemului public de pensii.

Schimbările în piramida vârstelor sunt mai semnificative în Romania față de media europeană, ceea ce
impune un ritm de majorare mai accentuat al cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației. Proiecția
actualizată a creșterii cheltuielilor strict legate de îmbătrânirea populației, indică, pentru Romania, un spor
de 2,2 puncte procentuale din PIB pentru perioada 2016-2070, 0,7 puncte procentuale din PIB reprezentând
majorarea cheltuielilor cu pensiile.

În aceste condiții, ne îngrijorează ușurința cu care Ministrul Finanțelor, dnul Vasile Florin Cîțu, tratează
situația sistemului public de pensii, anunțând dublarea cotei de contribuții transferată către pilonul 2.

Mai menționăm în acest context faptul că a existat și există în continuare foarte puțină preocupare din partea
Guvernelor dar și a Parlamentului pentru interesele cetățenilor participanți la aceste fonduri de pensii.În 2009
BNS împreună cu alți 2 parteneri a coordonat o inițiativă cetățenească pentru modificarea mecanismului de
garantare prevăzut de lege, proiectul de lege astfel inițiat nu a stârnit interesul nici unei formațiuni politice.
Prin acest proiect de lege solicitam să se garanteze cetățenilor participanți cel puțin valoarea contribuțiilor
plătite actualizate cu rata inflației. În acest moment prin lege se garantează valoarea nominală a contribuțiilor
achitate minus comisioanele de administrare percepute de Administrator.

De asemenea, Legea 411/2004 instituia obligativitatea Guvernului ca în termen de 3 ani de la intrarea în

vigoare a legii (legea 411/2004 a intrat în vigoare la 01.07.2006) să reglementeze și să organizeze sistemul
de plată a pensiilor pentru pilonul 2. Termenul stabilit de lege a fost depășit cu 10 ani, dar acest lucru nu pare
să intereseze pe nimeni. Între timp, Autoritatea de Supraveghere Financiară a stabilit prin norma 27/2017 ca
suma cumulată în cont pentru cei ce îndeplinesc condițiile legale de pensionare să fie acordată sub formă de
plată unică sau, la solicitarea expresă a participantului, ca plată eșalonată.

Guvernul s-a grăbit să adopte ordonanță de urgență pentru a răspunde tuturor doleanțelor administratorilor
de fonduri, revenind asupra cerinței de creștere a capitalului social pentru administrator (reglementată prin
OUG 114/2018), precum și asupra posibilității de transfer de la pilonul 2 spre pilonul public.

Ne întrebăm de ce Ministrul Finanțelor propune public o măsura generatoare de deficit, prin transferarea unor
resurse publice în administrarea unor entități private, pentru ca ulterior să împrumute aceste resurse pentru
finanțarea deficitului? La 30.11.2019 peste 60% din activele fondurilor de pensii din pilonul 2 erau investite
în titluri de stat.

Ne întrebăm când spune Guvernul adevărul, atunci când declară că e responsabil pentru încadrarea în ținta
de deficit al bugetului public, când declară că va opera creșterea pensiilor de la 01.09.2020 sau când spune
ca dublează cota de contribuție transferată la pilonul 2 de pensii?”

Ministrul Muncii, la RFI: Nu vor fi doar concedieri, ci și

reorganizări
Sursa: RFI

Ministrul Muncii a declarat,miercuri seară, la RFI că săptămâna viitoare ar putea avea o primă concluzie a
evaluării angajaților din minister. Violeta Alexandru a precizat că nu vor fi doar concedieri, ci și reorganizări.

Vor fi concediați 150.000 de salariați din administrație? „Nu s-a ajuns la nicio cifră pentru că atenția noastră
este concentrată pe evaluarea actualelor structuri din interiorul aparatului central, în primă instanță după care
din interiorul structurilor din plan local,ale ministerelor. Privirea este orientată către eficientizare, către
simplificare. (...) Cert este că se simte nevoia unei eficientizări, unei simplificări, dar acest proces se face cu
toată obiectivitatea, fără să se plece de la o cifră stabilită a priori.”, spune Violeta Alexandru. Anterior, aceasta
confirmase la Digi24 că există un surplus de 150.000 de oameni în administraţie.

"Personal, am observat că unele persoane sunt mai potrivite într-un tip de structură care să le pună mai bine
în evidență competențele. (…) Estimez că o primă concluzie, pe care o voi prezenta colegilor mei, se va
desprinde, pentru aparatul central, la începutul săptămânii viitoare, iar pentru structurile din teritoriu, probabil
la începutul lunii februarie”, a precizat ministrul Muncii la RFI.

Violeta Alexandru a mai spus că a evaluat, din punct de vedere tehnic, organigrama ministerului Muncii.
„Am constatat suprapuneri, respectiv existența unor structuri pentru care nu mi s-au putut da justificări cu
privire la tipuri de activități pe care le desfășoară, respectiv la rezultate. Văzând organigrama, am constat că
 sunt multiple oportunități prin care sarcini neacoperite în acest moment pot fi preluate de anumite direcții,
respectiv anumite activități care figurează în organigramă, dar nu sunt desfășurate,pot fi realizate prin
comasarea unor structuri.”, a conchis ministrul Muncii.

Bomba despre vârsta de pensionare! Schimb de replici între

vicepremier și ministrul Muncii
Sursa: Evenimentul zilei

Vicepremierul Raluca Turcan o contrazice pe Violeta Alexandru, ministrul Muncii, în legătură cu creșterea
vârstei de pensionare pentru cei care își desfășoară activitatea în anumite domenii deficitare în ceea ce privește
forța de muncă pregătită.
Vicepremierul susține că vârsta de pensionare va crește la 70 de ani, în vreme ce ministrul de resort spune că
nu are în vedere așa ceva.

Guvernul condus de Ludovic Orban pregătește un proiect legislativ prin care vârsta de pensionare va crește la
70 de ani pentru anumite domenii de activitate.

Declarația a fost făcută de vicepremierul Raluca Turcan pentru Antena 3. Măsura va fi aplicată opțional, celor
care au ajuns la vârsta pensionării, dar doresc să-și continue activitatea.

Potrivit acesteia, sunt vizate Educația, Sănătatea sau Cercetarea, domenii deficitare în ceea ce privește forța
de muncă pregătită. Raluca Turcan o contrazice, astfel, pe Violeta Alexandru, ministrul Muncii, care a
declarat, cu mai multe ocazii, că nici la Guvern și nici la ministerul pe care îl conduce nu se află în lucru un
asemenea proiect.

Guvernul Orban, decizia momentului! Turcan aruncă bomba.

Pune banii pe masă

Sursa:Capital

Raluca Turcan a anunțat o decizie revoluționară în România. Guvernul și-a propus eradicarea șomajului într-
o zonă extrem de vulerabilă din România și a decis o serie de măsuri concrete pentru acest lucru.

Viceprim-ministrul Raluca Turcan şi ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, au anunţat miercuri
lansarea unui apel de proiecte finanţate din fonduri europene privind măsuri de recalificare profesională şi
de reintegrare pe piaţa muncii a şomerilor din zona Valea Jiului.

„Astăzi prezentăm public un nou apel pentru folosirea a două milioane de euro, fonduri de la UE, pentru
ocuparea şomerilor şi persoanelor inactive din Valea Jiului. Acest program poate conduce la sprijin concret
pentru aproape toţi şomerii din Valea Jiului, în momentul de faţă aproape 1.560 de persoane. Aşadar, astăzi,
Guvernul Orban anunţă două milioane de euro, bani europeni folosiţi pentru sprijin concret pentru persoanele
inactive şi şomere din Valea Jiului. Beneficiare sunt minimum 2.000 de persoane vulnerabile din această
zonă. De asemenea, o dată cu acest apel anunţăm sprijin concret pentru aproximativ 100% dintre şomerii din
Valea Jiului. Zonele vizate sunt Petroşani, Vulcan, Petrila, Aninoasa, Lupeni şi Uricani”, a precizat Turcan.

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a explicat că programul de finanţare are în vedere trei tipuri
de măsuri, prima fiind organizarea de cursuri de calificare profesională pentru şomeri.

„Pentru zona Valea Jiului lansăm începând de astăzi apelul de proiecte, care are un specific aparte. Sunt trei
tipuri de măsuri pe care le-am gândit în cadrul acestui apel de proiecte. O primă măsură este cea a cursurilor
de recalificare. Ne gândim mai mult spre zona această de reintegrare reală în câmpul muncii a celor care sunt
afectaţi de pe urma măsurilor de închidere a minelor. Aceste cursuri de recalificare profesională au acest
specific şi datorită faptului că cei care ar urma să aplice pentru a câştiga finanţarea au obligaţia ca minimum
30% dintre cursanţi să fie reintegraţi în câmpul muncii, adică să fie angajaţi în muncă”, a declarat Marcel
Boloş.

Ministrul Fondurilor Europene a afirmat că a doua măsură a pachetului de finanţare are în vedere dotarea
absolvenţilor de cursuri profesionale cu truse de lucru pentru fiecare specializare.

„A doua măsură în acest pachet al apelului de proiecte este cea legată de prima de integrare în muncă. Este
vorba de acel sprijin material pe care îl oferim la integrarea în muncă a celor care sunt absolvenţi a acestor
cursuri de calificare profesională. Dau un exemplu: dacă se angajează în construcţii ar urma să beneficieze
de acest pachet promoţional de integrare în muncă, care ar cuprinde pe de o parte echipamente de protecţie a
muncii şi trusa de scule necesară pentru a-şi desfăşura activitatea. Dacă ar absolvi un curs de croitorie, la
integrarea în muncă i se dă de asemenea trusa de scule cu care să îşi desfăşoare activitatea în câmpul muncii”,
a menţionat Marcel Boloş.

Cea de-a treia măsură are în vedere subvenţionarea costului cu forţa de muncă pentru angajatorii care oferă
locuri de muncă absolvenţilor acestor cursuri, potrivit ministrului Fondurilor Europene.

„A treia măsură este subvenţionarea costului cu forţa de muncă pentru angajator, pentru o perioadă de un an
de zile, cu suma de 2.250 de lei pe lună. Asta ar însemna că cei care sunt angajaţi în câmpul muncii primesc
această subvenţie în baza Legii 76 din 2002 pe perioada acestui an de zile pentru a sprijini, pe de altă parte,
şi angajatorii care se integrează în acest demers pentru a sprijini populaţia afectată din zona Valea Jiului. (…)
Angajatorul este cel care preia absolvenţii de cursuri şi îi angajează în câmpul muncii, subvenţia se acordă
angajatorului, 2.250 de lei pentru fiecare angajat preluat ca absolvent de cursuri şi angajat în câmpul muncii
pe perioada unui an de zile”, a subliniat Marcel Boloş.

Acesta a explicat că beneficiarii finanţării vor avea libertatea de a stabili ce cursuri profesionale să propună
şomerilor.

„Nu am fixat o anumită tipologie a cursurilor, pentru a lăsa piaţa să-şi spună cuvântul, adică beneficiarii
finanţării, organizatorii de cursuri, vor putea decide, în funcţie de nevoile pe care le au cei care vor participa
la cursuri, să spună ce tip de cursuri vor organiza. Poate să fie curs de croitorie, curs în construcţii, curs de
confecţionare a mobilei, toată tipologia cursurilor este flexibilă, tocmai pentru ca să existe posibilitatea de a
merge spre nevoia reală pe care oamenii o au şi spre aptitudinile lor”, a adăugat ministrul Fondurilor
Europene.
Cursurile vor putea debuta peste 4 luni, a estimat Marcel Boloş.

„Apelul de proiecte se va lansa începând de astăzi, urmează depunerea aplicaţiilor de finanţare, după
încheierea contractelor de finanţare estimez că într-o perioadă de aproximativ 3-4 luni de zile să putem semna
primele contracte de finanţare şi să înceapă efectiv cursurile. (…) Discutăm de 1.560 de şomeri care sunt
participanţi la aceste cursuri şi am impus obligativitatea angajării a 30%, deci nu este un număr de locuri de
muncă care să fie rupt de realitate şi care să nu fie în concordanţă cu capacitatea de a se integra în muncă”, a
completat ministrul Fondurilor Europene.

Mugur Isărescu: Pensiile trebuie să crească, problema este

procentul cu care cresc
Sursa: RFI

Dacă nu vrem să rătăcim 40 de ani printr-un deșert financiar trebuie să fie găsită o soluție la legea pensiilor,
a dat de înțeles, miercuri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Actuala lege a pensiilor prevede o creştere a punctului de pensie cu 40%, din septembrie 2020. În opinia lui
Mugur Isărescu, problemele pe care le ridică această majorare nu pot avea decât o soluție politică:

"E un consens că pensiile trebuie să creasă. Problema este procentul, asta este singura discuție. Nu trebuie să
facem obsesii pe cifre biblice şi să fim foarte atenţi dacă nu vrem să rătăcim aşa vreo 40 de ani printr-un
deşert financiar. Văd că singura discuţie este 40%. Păi da legea e mare şi lată, are atâtea prevederi. Hai să
fim serioşi cu cifrele. Nu pot să vă dau acum un răspuns pentru că nu am un răspuns. Aici nu este decât
soluţie politică. Deci nu avem soluţie financiară şi economică. Când economia creşte cu 4% nu poate să
crească ceva cu 40%, că nu ceva marginal, e jumătate din populaţia activă a ţării. Deci câtă filosofie trebuie
să faci aici? Într-adevăr soluţia este dificilă, dar e politică şi socială", a declarat Mugur Isărescu, întrebat dacă
el crede în creşterea cu 40% a punctului de pensie.

Guvernatorul BNR a spus că pentru stabilirea nivelului cu care să se majoreze pensiile este necesară o
fundamentare care să găsească nivelul optim între politic, social, financiar și nevoile electorale.

"O cifră, trebuie să-i găsești fundamentare. Să găsești optimul între politic, social, electoral, dar și financiar,
pentru că nu pică banii din cer. Discuția asta dacă sunt sau nu sunt bani e total eronată. Se adună la televiziuni
si se vorbește dacă sunt sau nu sunt bani. Păi nu sunt bani dacă avem deficite. A avut țara asta vreodată
surplus bugetar? Polonia are un buget construit pe deficit zero", a afirmat Mugur Isărescu.

În ședința de politică monetară de miercuri, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei
dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an, concomitent cu păstrarea controlului strict
asupra lichidității de pe piața monetară; totodată, a decis menținerea la 1,50 la sută pe an a ratei dobânzii
pentru facilitatea de depozit și la 3,50 la sută pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard).
De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor
minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Amenzi de sute de mii de lei date de ITM Prahova pentru
munca la negru și alte nereguli depistate la operatorii
economici
Sursa: Observatorul Prahovean

Peste 300 de controale au fost realizate de reprezentanții Inspectoratului Teritorial de Muncă Prahova în
decembrie 2019. Neregulile nu s-au lăsat așteptate nici la final de an, inspectorii fiind nevoiți să aplice amenzi
de peste 300.000 lei. Munca la negru rămâne, de asemenea, o practică a unor operatori economici.
În domeniul relaţiilor de muncă, s-au efectuat 221 controale, în urma cărora s-au aplicat amenzi în valoare
de 257.500 lei.

Totodată, inspectorii de muncă au depistat 16 de persoane care prestau activitate fără contract individual de
muncă. Pentru munca nedeclarată, inspectorii de muncă au aplicat amenzi în valoare de 220.000 de lei.

În aceeaşi perioadă, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au fost efectuate 96 de controale şi s-au
aplicat 17 amenzi în valoare de 81.000 de lei. Angajatorii au comunicat către ITM Prahova 25 evenimente,
în urma cercetărilor urmând să se stabilească caracterul acestora, respectiv dacă sunt accidente de muncă sau
accidente în afara muncii. De asemenea, inspectorii de muncă au dispus oprirea unui echipament de muncă
pentru că exista pericol de accidentare.

Inspectorii ITM reamintesc că de la 1 ianuarie 2020, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se
stabileşte la 2.230 lei.

„În conformitate cu art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 905/2017 privind registrul general de
evidență a salariaților, modificarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată se transmite în
registrul general de evidență a salariaților – REGES/REVISAL în termen de 20 de zile lucrătoare de la data
producerii modificării, respectiv de la data de 1 ianuarie 2020”, este anunțul făcut de Dantes Nicolae Bratu,
inspector general de stat -Inspecția Muncii.

Ludovic Orban anunță, de la Bruxelles, APOCALIPSA pentru

bugetari: 'Sunt zeci de mii de oameni care pleacă din sistemul
public'
Sursa: stiripesurse.ro

Premierul Ludovic Orban a anunţat, miercuri seară, la Bruxelles, că a vorbit cu vicepreşedintele executiv al
Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, despre situaţia bugetului din România, în contextul depăşirii
deficitului, şi i-a prezentat acestuia ”în mod realist” situaţia şi măsurile care vor fi luate pentru reechilibrarea
bugetară.

Premierul a anunţat, miercuri seară, că a avut o discuţie despre buget cu vicepreşedintele executiv al Comisiei
Europene, Valdis Dombrovskis.

”Am prezentat situaţia în mod de realist, am prezentat care sunt cauzele care au determinat acest deficit, care
este provocat, în mod clar, nu de guvernarea noastră, ci de politica bugetară care a fost practicată de vechile
guvernări. A fost important că am prezentat care sunt măsurile pe care vrem să le luăm pentru a corecta
deficitul bugetar, de asemenea pentru a încerca să asigurăm echilibrele macroeconomice, să corectăm
dezechilibrele majore care au fost lăsate de vechea guvernare”, a declarat, într-o conferinţă de presă la
Bruxelles, Ludovic Orban.

Potrivit acestuia a ”fost o discuţie extrem de sinceră”.

”Sunt convins că vicepreşedintele Comisiei Europene a înţeles foarte bine şi ştie că Guvernul nostru este
dedicat refacerii acestor echilibre, în special a echilibrului bugetar”, a mai spus Orban.

Întrebat despre reducerile de cheltuieli şi posturi în ministere, Orban a spus: ”Am încetat detaşările din mediul
privat, asta înseamnă că sunt zeci de mii de oameni care pleacă din sistemul public şi care nu mai primesc
salariu în sectorul public. Încă nu am reuşit impunerea, pentru că a fost contestată la Curtea Constituţională,
de a nu mai permite cumularea salariului în sectorul public cu pensia. De asemenea, am redus cheltuielile cu
demnitarii prin îngheţarea indemnizaţiilor. Veţi vedea în organigrame că vor exista reduceri, atât la nivelul
funcţiilor de demnitate, cât şi la nivelul funcţiilor de conducere şi la nivelul personalului de execuţie”.

Citește și: Anunț de ultimă oră făcut de Monica Anisie! Planul ministrului Educației

Orban a refuzat să prezinte cifre cu privire la numărul de posturi care vor fi reduse şi, întrebat despre
estimarea ministrului Muncii referitoare la 150.000 de posturi, Orban a spus: ”Nimeni nu vă poate spune
astăzi, decât după finalizarea procesului de restructurare, care nu înseamnă numai noile Hotărâri de Guvern
de organizare a ministerelor, ci şi restructurarea celorlalte structuri ale administraţiei centrale, agenţie,
autoritate, birouri sau cum s-or numi”.

Acesta a afirmat că va decide numărul de posturi din fiecare minister, după ce se va convinge că activitatea
a fost eficientizată maxim.

STUDIU Un nou loc de muncă şi o mărire salarială,

principalele obiective profesionale ale românilor în 2020
Sursa: G4Media
Un nou loc de muncă, o creştere a salariului şi un job mai aproape de casă sunt principalele obiective
profesionale ale românilor, în 2020, potrivit unui studiu realizat de o platformă de recrutare, remis, miercuri,
AGERPRES.

Întrebaţi care sunt primele trei cele importante obiective profesionale pentru anul acesta, 44,3% dintre cei
care au participat la cel mai recent sondaj derulat de eJobs România au pus pe primul loc schimbarea locului
de muncă.

Totodată, 30% speră la o mărire salarială, 24% vor un loc de muncă mai aproape de casă, iar 22% trec pe
lista scurtă a dorinţelor pentru acest an dezvoltarea profesională. Următoarele cel mai menţionate obiective
sunt: schimbarea domeniului de activitate, emigrarea sau lansarea în antreprenoriat.
Inclusiv cei care plănuiesc să rămână şi în 2020 la acelaşi loc de muncă sunt decişi să facă o serie de schimbări
faţă de anul trecut. Cei mai mulţi dintre aceştia spun că vor să reducă sau chiar să elimine orele lucrate peste
program. La fel de mulţi îşi doresc să fie implicaţi în proiecte mai mari, în timp ce aproape 34% au în vedere
o promovare.

De asemenea, doi din zece respondenţi vor să-şi îmbunătăţească relaţia cu colegii de echipă, în timp ce 19%
vizează o relaţie mai bună cu managerul direct. 17% plănuiesc să se mute în alt departament din aceeaşi
companie şi aproximativ 15% vor să-şi crească eficienţa. În acest scop, intenţionează să participe la mai
puţine şedinţe, dar şi să fie mai transparenţi – vor să ceară sau să ofere mai mult feedback.

„De la an la an, observăm că angajaţii ştiu din ce în ce mai bine ce vor, dar şi care sunt metodele prin care
pot să ajungă mai repede la obiectivele lor. Iar asta se întâmplă nu doar în cazul specialiştilor şi al angajaţilor
cu experienţă mai mare, ci chiar şi în cazul celor aflaţi la început de drum profesional, adică al tinerilor”,
spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

Optimişti, 7 din 10 respondenţi cred că acest an va fi mai bun decât precedentul, din punct de vedere
profesional.

„Când spun asta, românii se gândesc, evident, şi la ce se va întâmpla cu salariile lor. Astfel, 62% dintre
participanţii la studiu cred că în 2020 vor primi o majorare salarială. Un sfert dintre aceştia estimează că în
noul an vor câştiga cu 10% – 20% mai mult decât în 2019, 14% se aşteaptă la majorări ajustate cu inflaţia,
cuprinse între 5% şi 10%, iar 18% speră la un salariu net mai mare cu 20% – 25% în 2020. Doar 1 din 10
respondenţi cred că salariile lor vor creşte cu peste 50%, iar 7,6% sunt mulţumiţi de salariile lor actuale şi nu
plănuiesc să ceară o mărire”, explică Bogdan Badea.

Când vine vorba despre nemulţumirile pe care le-au acumulat în 2019, aproape un sfert dintre participanţii la
studiu spun că anul trecut a fost unul prost, pentru că nu au obţinut o mărire salarială.

La fel de mulţi sunt dezamăgiţi de faptul că nu au reuşit să se angajeze, în timp ce 17% şi-ar fi dorit să aloce
mai mult timp cursurilor de dezvoltare profesională sau să fie susţinuţi în această direcţie de compania pentru
care lucrează. 13% sunt nemulţumiţi de faptul că nu au fost promovaţi şi tot atâţia şi-ar fi dorit să-şi deschidă
propriul business, dar nu au reuşit.

Studiul a fost realizat în perioada 1-27 decembrie 2019, pe un eşantion de 1.120 de repondenţi.

Lansată în 1999, eJobs este prima platformă de recrutare lansată în România. eJobs România aparţine
companiei Ringier Romania, parte din Ringier AG, compania internaţională de media localizată în Zurich,
Elveţia.

Guvernatorul BNR: Suntem preocupaţi de situaţia fiscal-

bugetară; sprijinim abordarea Guvernului pas cu pas
Sursa: Agerpres
Banca Naţională a României (BNR) este preocupată de situaţia fiscal-bugetară, aici fiind nucleul de probleme
căruia trebuie să-i facă faţă Banca Centrală, a declarat, miercuri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu,
menţionând că sprijină abordarea Guvernului "pas cu pas".
"Poziţia băncii naţionale a fost exprimată, dacă nu mă înşel, în repetate rânduri, în noiembrie şi decembrie.
Suntem preocupaţi de situaţia fiscal-bugetară. Credem că aici este nucleul de probleme căruia trebuie să-i
facă faţă Banca Naţională şi să spunem ţara, economia, pentru a se ajunge la o stabilitate macroeconomică
sustenabilă. Dar aşa cum am spus şi atunci, repetăm şi acum: sunt multe probleme şi sprijinim abordarea
Guvernului pas cu pas. Sprijinim această abordare", a spus Mugur Isărescu, într-o conferinţă de presă.

El a afirmat că mai întâi trebuie să se clarifice situaţia bugetară pentru sfârşitul de an, în condiţiile în care
deficitul bugetar este mult mai mare decât limita de 3%. Surplusul de deficit a trebuit să fie finanţat şi
obiectivul a fost realizat, a spus Isărescu.

"Am conlucrat cu Guvernul pentru acest obiectiv şi această conlucrare a însemnat că nu a explodat nici cursul,
nici dobânzile. Eu am trăit multe perioade de sfârşit de an în perioada în care am ocupat această funcţie şi
pot să spun că un deficit suplimentar de peste unu şi ceva la sută în numai o lună şi jumătate n-am prea văzut.
Poate mai mult trebuie să consemnăm acest punct. Nu este o realizare în sens să ne bucurăm că avem un
deficit mai mare, dar este o aducere la realitate şi o evitare a amânărilor de plăţi. Banca Naţională şi eu
personal am fost împotriva amânării plăţilor bugetare, obligaţiilor bugetare, numai cu scopul de a atinge
obiectivul de 3%, pentru că asemenea amânări creează arierate în lanţ. Ele sunt cauzate, de asemenea, şi de
faptul că la rândul lui bugetul nu încasează cât e programat, dar aici este un cerc vicios", a explicat Mugur
Isărescu.

Guvernatorul BNR a precizat că nu crede că o corecţie "brutală", "bruscă", a deficitului este suportabilă de
către economie în acest an.

"Suntem pentru o corecţie fiscală, bugetară, sustenabilă, tolerată de către economie şi care să nu împingă
economia şi ţara spre o încetinire mai accentuată a creşterii economice şi eventual spre o recesiune. Suntem
foarte prudenţi în a sugera cel puţin o majorare de impozite în acest an, eu personal. Aici este bineînţeles
politica Guvernului", a spus guvernatorul, subliniind că o asemenea majorare chiar ar putea creşte deficitul.

În opinia sa, ieşirea dintr-o politică prociclică, pronunţată în ultimii ani, este foarte grea.

Întrebat despre impactul în inflaţie al eliminării supraaccizei la carburanţi, guvernatorul BNR a afirmat că a
fost făcut un calcul şi că per total impactul este de 0,3%. Prognoza BNR pentru intervalul mediu de un an şi
jumătate - doi ani este că inflaţia coboară, dar acest lucru este bazat pe datele din prezent.

Turcan: Angajaţii din instituţiile publice care muncesc corect,

eficient şi profesionist nu au de ce să fie îngrijoraţi de audit
Sursa: Agerpres

Dacă auditul care se realizează în momentul de faţă la instituţiile publice va identifica persoane angajate care
pot fi folosite în alte sectoare, atunci cel mai probabil acestea îşi vor găsi un alt loc de muncă, a comentat
miercuri vicepremierul Raluca Turcan, în urma afirmaţiilor de marţi ale ministrului Muncii, Violeta
Alexandru, cu privire la existenţa unui surplus de 150.000 de angajaţi în sistemul public.

Viceprim-ministrul a apreciat că angajaţii din instituţiile publice care lucrează eficient şi profesionist nu au
absolut niciun motiv de îngrijorare în legătură cu locul lor de muncă.
"Toate aceste evaluări cred că se fac la Ministerul Muncii. În momentul de faţă pot să vă spun că instituţiile
publice sunt într-un sistem de audit. În principiu, obiectivul PNL nu este să dea oameni afară, ci obiectivul
este ca bunăstarea să fie acompaniată de funcţionarea corectă şi eficientă a instituţiilor publice. Dacă în urma
acestui audit vor fi identificate persoane care pot fi folosite în alte sectoare, atunci cel mai probabil îşi vor
găsi un alt loc de muncă, însă nu vreau să vehiculez nişte cifre care să alarmeze oamenii. Până la urmă cred
că în toate instituţiile cei care muncesc corect, eficient, profesionist, nu au absolut niciun motiv de
îngrijorare", a afirmat Raluca Turcan.

Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a declarat marţi seara, la Digi 24, că surplusul de forţă de muncă din
administraţie este de aproximativ 150.000 de angajaţi şi că reducerea personalului din minister se va face
numai după o analiză riguroasă, "nici cu răzbunare şi nici cu dorinţa de a demonstra ceva, ci doar de a
eficientiza".

"Aici erau şi cifrele pe care le avem (150.000 de angajaţi n.r.). Nu este vorba dacă să fie înlocuiţi total, parţial,
aşa fără nicio analiză. Constatarea mea, la Ministerul Muncii cel puţin, şi sunt în plină evaluare în minister,
urmând ca în foarte scurtă vreme să le finalizez şi pe cele de la Casele Naţionale de Pensii, cu ANOFM
(Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă n.r), AJOFM, Inspecţia Muncii, cu ITM-urile
(Inspectoratele Teritoriale de Muncă n.r), respectiv ANPIS (Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie
Socială n.r), dar am avansat puţin cu situaţia de la Ministerul Muncii, impresia mea este că muncim mult, ne
agităm mult şi nu avem eficienţă. (...) O concluzie la care am ajuns este că sunt activităţi intense în unele
dintre compartimentele serviciilor din minister, problema este că nu avem eficienţă, pe de o parte, şi că nu
ştim să normăm munca de aşa manieră încât să ajungem la rezultat şi atunci da, probabil tot timpul vor fi
justificări că e nevoie de oameni mai mulţi, că sunt necesari angajaţi în plus", a spus Alexandru.

Creşterea economică a României va încetini în 2020, la 2,8%

(experţi)
Sursa: Agerpres
Creşterea economică a României va ajunge la 4,2% în 2019, dar va încetini în 2020 la 2,8%, sunt de părere
experţii Euler Hermes, companie cu activitate în domeniul garanţiilor şi al colectării creanţelor.

Conform unui studiu publicat miercuri, creşterea reală a PIB-ului României a încetinit semnificativ de la 7%
în 2017 la 4,1% în 2018, "deoarece economia de supraîncălzire se răcise".

"Creşterea s-a văzut din nou până la + 5% an/an în primul trimestru al anului 2019, dar s-a redus până la +
4,4% în trimestrul II. Media + 4,7% an/an în primul semestru al anului 2019 s-a datorat în principal unei
recuperări puternice a creşterii investiţiilor (+ 11,4% an/an) după ce s-a contractat cu -3,2% în 2018, în parte
datorită stimulului fiscal. Cu toate acestea, stocurile au scăzut -1,1 pp de la creşterea semestrului I 2019, în
principal din cauza eliminării stocurilor din T2. Atât cheltuielile consumatorilor, cât şi cele publice au fost
puternice în primul semestru (ambele + 6% an/an). Creşterea exporturilor a încetinit la + 4,1% an/an în primul
semestru (+ 4,7% în 2018), deoarece cererea din Europa de Vest a scăzut. Întrucât importurile s-au extins cu
+ 7,3%, cererea externă netă a scăzut -1,4 pp de la creşterea PIB în primul semestru al anului 2019. Privind
în viitor, indicatorii timpurii arată o încetinire a economiei româneşti în următoarele trimestre (...) În general,
pe fondul scăderii cererii globale, a tensiunilor comerciale continue şi a creşterii mult mai reduse în zona
euro - principala destinaţie de export a României - experţii Euler Hermes prognozează o creştere a PIB-ului
care va ajunge la + 4,2% în 2019 şi va încetini la + 2,8% în 2020", se spune în studiul citat.
În ceea ce priveşte politicile economice, experţii susţin că indicatorii de supraîncălzire nu au dispărut cu
adevărat, în timp ce politica monetară "este încă prea liberă".

"Inflaţia preţurilor de consum a sărit de la o medie anuală de 1,3% în 2017 la 4,6% în 2018, determinată de
creşterea salariilor, de stimularea fiscală prociclică şi de politicile monetare prea libere. De fapt, combinaţia
acestor factori şi o inflaţie intensă au fost semne clare ale unei supraîncălziri a economiei care a început în
2017. Chiar dacă creşterea s-a răcit oarecum după 2017, indicatorii de supraîncălzire nu au dispărut cu
adevărat. Între timp, după ce inflaţia preţurilor de consum a moderat la 3,3% la sfârşitul anului 2018, aceasta
a crescut din nou la o medie de 3,9% an/an în primele trei trimestre ale anului 2019, iar în şapte din nouă luni
a fost peste obiectivul de inflaţie de 2,5% ą 1 pp al Băncii Naţionale a României (BNR, banca centrală). Cu
toate acestea, BNR şi-a menţinut rata dobânzii cheie de politică stabilă la 2,5% din mai 2018. Prin urmare,
ratele dobânzii reale sunt negative, ceea ce, în principiu, necesită o înăsprire monetară. Asta înseamnă că
politica monetară este încă prea liberă", se arată în cercetarea Euler Hermes.

În viziunea specialiştilor, finanţele publice au continuat să se deterioreze, iar, din cauza stimulului fiscal
prociclic puternic din ultimii ani, deficitul fiscal anual s-a extins rapid de la doar 0,7% din PIB în 2015, la
3% în 2018.

În acest context, previziunile arată că deficitul ar putea să crească în continuare la aproximativ 4%, în 2019,
ca rezultat al restituirii TVA întârziate din 2018, şi, în special, a creşterilor substanţiale ale pensiilor, cu 15%
în 2019, respectiv cu 40% în 2020.

"FMI a calculat că aceste creşteri ale pensiilor, cu excepţia cazului în care guvernul pune în aplicare măsuri
de compensare a politicilor, ar putea dubla deficitele fiscale şi ale contului curent ale României la aproximativ
-8% din PIB şi ar face ca datoria publică să crească cu 20 pp din PIB (de la aproximativ 36%) până în 2022.
Primul ministru Orban a anunţat intenţia de a restrânge unele dintre măsurile fiscale puse în aplicare de
predecesorul său, pentru care România a fost criticată de UE şi de investitori. Cu toate acestea, stăpânirea
acestor politici fiscale în expansiune nu va fi uşoară decât la următoarele alegeri parlamentare, programate
pentru sfârşitul anului 2020, întrucât guvernul minorităţii lui Orban va avea nevoie de sprijin din partea
parlamentarilor din opoziţie pentru a promova proiectele de lege. Şi anularea creşterilor de pensie anunţate
se poate dovedi dificilă într-un an electoral. Prin urmare, situaţia actuală indică un anumit risc de modificări
bugetare ad-hoc pe tot parcursul anului 2020 şi un domeniu de aplicare redus pentru planificarea bugetului
pe termen lung înainte de alegeri. În consecinţă, deficitul fiscal poate ajunge şi la aproximativ -4% din PIB
în 2020", relevă studiul de specialitate.

La capitolul deficitului anual de cont curent, estimările nu arată o îmbunătăţire şi, în combinaţie cu creşterea
prognozată a deficitului fiscal, acest lucru ar putea ridica nevoile de finanţare externă la niveluri excesive.

"Deficitul anual de cont curent s-a extins de la -0,7% din PIB în 2014 la -4,6% în 2018 şi mai mult de -5%
în primul trimestru al anului 2019. În mod crucial, doar 45% din deficienţa din primul semestru 2019 a fost
finanţată prin investiţii directe străine nete (IED), cu mult sub un nivel confortabil de 75% şi în scădere faţă
de un nivel recent recent de 146% în 2016. Ne aşteptăm ca deficitul de cont curent să rămână mare în
următorii ani. În combinaţie cu creşterea prognozată a deficitului fiscal, acest lucru ar putea ridica nevoile de
finanţare externă la niveluri excesive. De asemenea, s-ar putea inversa rata de scădere a raportului datorii
externe/PIB de la 75% din PIB în 2012 la 49% în 2018 - prognozăm un raport de 51% în 2020", precizează
experţii.

Pe segmentul investiţiilor, previziunile Euler Hermes vorbesc despre faptul că o schimbare a sentimentului
de investitor, o scădere considerabilă a cererii de export, precum şi şocurile politicii interne, ar putea duce la
un moment dat la ieşiri de capital şi să provoace o oprire bruscă a creşterii economice.

"Cu toate acestea, BNR a aplicat o serie de instrumente pentru a interveni pentru a preveni volatilitatea
excesivă a monedei. Între timp, rezervele valutare ale BNR s-au schimbat în mare parte din 2016, în intervalul
de 31-36 miliarde euro (35,6 miliarde euro în august 2019). Însă, asta înseamnă că acoperirea valutară a
importurilor a scăzut de la 5,7 luni sănătoase la sfârşitul anului 2015 la 4 luni la jumătatea anului 2019. O
scădere suplimentară a acestui raport ar putea ridica îngrijorarea investitorilor, în special pe fondul creşterii
deficitelor gemene, a politicii fiscale în expansiune, a inflaţiei ridicate şi a slăbirii perspectivei economice
globale. Nu este scenariul nostru central, dar nu se poate exclude în totalitate că o schimbare a sentimentului
de investitor, o scădere considerabilă a cererii de export, precum şi şocurile politicii interne, ar putea duce la
un moment dat la ieşiri de capital şi să provoace o oprire bruscă a creşterii economice. Rămâne de văzut dacă
noul guvern român ia măsuri suficient de îndrăzneţe pentru a îmbunătăţi încrederea investitorilor", susţin
specialiştii.

Aceştia remarcă, totodată, că, deşi reglementările României cu privire la plăţile întârziate sunt mai exigente
decât normele Uniunii Europene (UE) în materie, comportamentul de plată al companiilor autohtone rămâne
problematic.

"Procedurile legale sunt lungi şi costisitoare, prin urmare, ar trebui să se ia în considerare utilizarea
arbitrajului sau a unui forum european străin, deoarece atât hotărârile arbitrale, cât şi deciziile pronunţate în
ţările UE sunt destul de executorii. Înainte de începerea acţiunilor legale de orice fel, este esenţial să se
efectueze acţiuni prealabile. Într-adevăr, pe măsură ce trece timpul, şansele sunt ca rău-platnicii să devină
insolvenţi. În astfel de cazuri, recuperarea datoriei devine practic imposibilă", avertizează sursa citată.

Euler Hermes este liderul global în asigurarea de credit comercial şi un specialist în domeniul garanţiilor şi
al colectării creanţelor. Cu mai mult de 100 de ani experienţă, compania oferă clienţilor săi business-to-
business (B2B) servicii financiare care sprijină managementul creanţelor comerciale şi al lichidităţilor.

Reţeaua proprie de informaţii urmăreşte şi analizează schimbările de zi cu zi ale solvabilităţii corporative în

rândul companiilor mici, medii şi multinaţionale în pieţe ce reprezintă 92% din PIB-ul global.

Cu sediul principal în Paris, Euler Hermes este prezentă în peste 50 de ţări, cu 6.050 de angajaţi. Compania
este o filială a Allianz, evaluată AA de către Standard & Poor's, şi a înregistrat o cifră de afaceri consolidată
de 2,6 miliarde de euro în 2017, asigurând tranzacţii de afaceri la nivel mondial de 894 miliarde de euro în
expunere, la sfârşitul aceluiaşi an.

Reorganizare ministere. Orban a dat termen de prezentare a

proiectelor
Sursa: DCNews

Premierul Ludovic Orban a declarat miercuri la Bruxelles că a anunțat termenul de prezentare a proiectelor
de hotărâre pentru reorganizarea ministerelor.

"Am luat deja măsuri pentru reducerea cheltuielilor. Am încetat detaşările din privat, asta înseamnă că sunt
zeci de mii de oameni care pleacă din sistemul public şi care nu mai primesc salariul din sectorul public. Încă
nu am reuşit impunerea, că a fost contestată la Curtea Constituţională, de a nu mai permite cumularea
salariului în sectorul public cu pensia. De asemenea, am redus cheltuielile cu demnitarii, veţi vedea în
organigrame că vor exista reduceri atât la nivelul funcţiilor de demnitate, cât şi la nivelul funcţiilor de
conducere, dar şi la nivelul personalului de execuţie. 15 ianuarie este termenul de prezentare a proiectelor de
hotărâre pentru reorganizare, evident că ele urmează să mai fie analizate, pentru că, în primul rând, trebuie
să primească acordul meu, să fiu eu convins că a fost eficientizată suficient de bine activitatea fiecărui
minister", a spus Orban într-o conferinţă de presă, la Reprezentanţa permanentă a României pe lângă UE.

Nu se știe numărul de disponibilizați

El a adăugat că nu se ştie deocamdată care va fi numărul de angajaţi disponibilizaţi din sectorul public în
urma acestor reorganizări.

"Vom şti acest număr după finalizarea procesului de restructurare, care nu înseamnă numai noile hotărâri de
guvern de organizare ale ministerelor, ci şi restructurarea celorlalte structuri ale administraţiei centrale de tip
agenţie, autoritate, oficiu, birou sau cum s-or numi ele", a afirmat Orban.

Orban spune că a prezentat ”în mod realist” situaţia bugetului

din România vicepreşedintelui executiv al Comisiei Europene,
Valdis Dombrovskis, şi soluţiile pentru reechilibrarea
bugetară
Sursa: News.ro

Premierul Ludovic Orban a anunţat, miercuri seară, la Bruxelles, că a vorbit cu vicepreşedintele executiv al
Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, despre situaţia bugetului din România, în contextul depăşirii
deficitului, şi i-a prezentat acestuia ”în mod realist” situaţia şi măsurile care vor fi luate pentru reechilibrarea
bugetară.

Premierul a anunţat, miercuri seară, că a avut o discuţie despre buget cu vicepreşedintele executiv al Comisiei
Europene, Valdis Dombrovskis.

”Am prezentat situaţia în mod de realist, am prezentat care sunt cauzele care au determinat acest deficit, care
este provocat, în mod clar, nu de guvernarea noastră, ci de politica bugetară care a fost practicată de vechile
guvernări. A fost important că am prezentat care sunt măsurile pe care vrem să le luăm pentru a corecta
deficitul bugetar, de asemenea pentru a încerca să asigurăm echilibrele macroeconomice, să corectăm
dezechilibrele majore care au fost lăsate de vechea guvernare”, a declarat, într-o conferinţă de presă la
Bruxelles, Ludovic Orban.

Potrivit acestuia a ”fost o discuţie extrem de sinceră”.

”Sunt convins că vicepreşedintele Comisiei Europene a înţeles foarte bine şi ştie că Guvernul nostru este
dedicat refacerii acestor echilibre, în special a echilibrului bugetar”, a mai spus Orban.

Întrebat despre reducerile de cheltuieli şi posturi în ministere, Orban a spus: ”Am încetat detaşările din mediul
privat, asta înseamnă că sunt zeci de mii de oameni care pleacă din sistemul public şi care nu mai primesc
salariu în sectorul public. Încă nu am reuşit impunerea, pentru că a fost contestată la Curtea Constituţională,
de a nu mai permite cumularea salariului în sectorul public cu pensia. De asemenea, am redus cheltuielile cu
demnitarii prin îngheţarea indemnizaţiilor. Veţi vedea în organigrame că vor exista reduceri, atât la nivelul
funcţiilor de demnitate, cât şi la nivelul funcţiilor de conducere şi la nivelul personalului de execuţie”.

Orban a refuzat să prezinte cifre cu privire la numrul de posturi care vor fi reduse şi, întrebat despre estimarea
ministrului Muncii referitoare la 150.000 de posturi, Orban a spus: ”Nimeni nu vă poate spune astăzi, decât
după finalizarea procesului de restructurare, care nu înseamnă numai noile Hotărâri de Guvern de organizare
a ministerelor, ci şi restructurarea celorlalte structuri ale administraţiei centrale, agenţie, autoritate, birouri
sau cum s-or numi”.
Acesta a afirmat că va decide numărul de posturi din fiecare minister, după ce se va convinge că activitatea
a fost eficientizată maxim.

Ministerul Apărării anunţă semnarea primului contract din

Acordul cadru privind achiziţionarea platformelor de
transport pe roţi/ IVECO Defence Vehicle SPA din Italia va
livra 942 platforme, în valoare de peste un miliarde de lei, fără
TVA
Sursa: News.ro

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a anunţat, miercuri, că a fost semnat primul contract subsecvent la
Acordul cadru privind achiziţionarea a 2.902 platforme de transport pe roţi în diverse configuraţii,
echipamente ce vor intra în înzestrarea Armatei României. Contractul semnat cu IVECO Defence Vehicle
SPA din Italia prevede achiziţia unui număr de 942 platforme, în valoare de peste un miliard de lei, fără TVA.

”Primul contract subsecvent la Acordul cadru privind achiziţionarea a 2.902 platforme de transport pe roţi în
diverse configuraţii, echipamente ce vor intra în înzestrarea Armatei României, a fost semnat marţi, 31
decembrie 2019, de locţiitorul şefului Departamentului pentru armamente cu reprezentantul operatorului
economic IVECO Defence Vehicle SPA din Italia”, a transmis, miercuri, MApN.

Contractul subsecvent nr. 1, în valoare de 1.015.676.538,05 lei, fără TVA, se va derula pe o durată de 4 ani
şi prevede achiziţia unui număr de 942 platforme, furnizorul având obligaţia ca produsele livrate în baza
contractului subsecvent să fie realizate în facilităţi integrate în industria de profil din România, în
conformitate cu Planul de realizare a capabilităţilor privind nivelul de implicare a industriei naţionale în
realizarea produselor şi asigurarea suportului logistic integrat pe toată durata de viaţă a acestora.

Totodată, valoarea obligaţiei de compensare asumată de furnizor (offset) este de cel puţin 80% din valoarea,
fără T.V.A., a contractului.

Potrivit MApN, capabilităţile privind nivelul de implicare a industriei naţionale în realizarea produselor se
vor realiza în baza acordului de compensare, ce se va încheia de către IVECO Defence Vehicle SPA Italia
cu OCATS (Oficiul de Compensare pentru Achiziţii de Tehnică Specială) în baza OuG nr. 189/2002.

ANALIZĂ: România devine o ţară cu risc mediu pentru

întreprinzători. Punctele slabe ale României sunt arieratele
companiilor de stat şi vulnerabilităţile sectorului bancar
Sursa: News.ro
România devine o ţară cu risc mediu pentru întreprinzători, arată un studiu al Euler Hermes, specialist în
domeniul garanţiilor şi al colectării creanţelor, care precizează că punctele slabe ale României sunt arieratele
companiilor de stat, datoriile din sectorul privat ridicat (în special în valută) şi vulnerabilităţile sectorului
bancar.

Euler Hermes, lider în asigurarea de credit comercial, prezintă un studiul privind riscul de ţară al României,
o ţară cu PIB de 240 miliarde de dolari, ranking 47 conform World Bank 2018 şi cu o populaţie de 19,5
milioane de locuitori.

Creşterea reală a PIB-ului României a încetinit semnificativ de la + 7% în 2017 la + 4,1% în 2018.

”Creşterea s-a văzut din nou până la + 5% an/an în primul trimestru al anului 2019, dar s-a redus până la +
4,4% în trimestrul II. Media + 4,7% an/an în primul semestru al anului 2019 s-a datorat în principal unei
recuperări puternice a creşterii investiţiilor (+ 11,4% an/an) după ce s-a contractat cu -3,2% în 2018, în parte
datorită stimulului fiscal. Cu toate acestea, stocurile au scăzut -1,1 puncte procentuale de la creşterea
semestrului I 2019, în principal din cauza eliminării stocurilor din T2. Atât cheltuielile consumatorilor, cât şi
cele publice au fost puternice în primul semestru (ambele + 6% an/an)", arată studiul.

Creşterea exporturilor a încetinit la + 4,1% an/an în primul semestru (+ 4,7% în 2018), deoarece cererea din
Europa de Vest a scăzut. Întrucât importurile s-au extins cu + 7,3%, cererea externă netă a scăzut -1,4 pp de
la creşterea PIB în primul semestru al anului 2019.

"Privind în viitor, indicatorii timpurii arată o încetinire a economiei româneşti în următoarele trimestre. De
exemplu, producţia în sectorul auto important a scăzut din iunie 2019. Mai mult, ne aşteptăm ca noul guvern
al prim-ministrului Ludovic Orban din partea Partidului Naţional Liberal, care a preluat funcţia în noiembrie
2019, să domine cheltuielile fiscale, cel puţin într-o anumită măsură, ceea ce va reduce, de asemenea,
creşterea. În general, pe fondul scăderii cererii globale, a tensiunilor comerciale continue şi a creşterii mult
mai reduse în Zona euro - principala destinaţie de export a României – experţii Euler Hermes prognozează o
creştere a PIB-ului care va ajunge la + 4,2% în 2019 şi va încetini la + 2,8% în 2020", spun specialiştii Euler
Hermes.

Politicile economice slabe prezintă riscuri

Inflaţia preţurilor de consum a sărit de la o medie anuală de 1,3% în 2017 la 4,6% în 2018, determinată de
creşterea salariilor, de stimularea fiscală pro-ciclică şi de politicile monetare prea libere, adaugă ei.

"De fapt, combinaţia acestor factori şi o inflaţie intensă au fost semne clare ale unei supraîncălziri a economiei
care a început în 2017. Chiar dacă creşterea s-a răcit oarecum după 2017, indicatorii de supraîncălzire nu au
dispărut cu adevărat. Între timp, după ce inflaţia preţurilor de consum a moderat la 3,3% la sfârşitul anului
2018, aceasta a crescut din nou la o medie de 3,9% an/an în primele trei trimestre ale anului 2019, iar în şapte
din nouă luni a fost peste obiectivul de inflaţie de 2,5% ± 1pp al Băncii Naţionale a României (BNR, banca
centrală). Cu toate acestea, BNR şi-a menţinut rata dobânzii cheie de politică stabilă la 2,5% din mai 2018.
Prin urmare, ratele dobânzii reale sunt negative, ceea ce, în principiu, necesită o înăsprire monetară. Asta
înseamnă că politica monetară este încă prea liberă", mai spun ei.
Analiştii spun că finanţele publice au continuat să se deterioreze.

"Din cauza stimulului fiscal pro-ciclic puternic din ultimii ani, deficitul fiscal anual s-a extins rapid de la
doar -0,7% din PIB în 2015 la -3% în 2018. Deficitul este foarte probabil să crească în continuare la
aproximativ -4% în 2019, ca rezultat al restituirii TVA întârziate din 2018 şi, în special, a creşterilor
substanţiale ale pensiilor (+ 15% în 2019, + 40% în 2020 au fost anunţate de guvernul anterior care s-a
prăbuşit în octombrie 2019)", adaugă aceştia.

FMI a calculat că aceste creşteri ale pensiilor, cu excepţia cazului în care guvernul pune în aplicare măsuri
de compensare a politicilor, ar putea dubla deficitele fiscale şi ale contului curent ale României la aproximativ
-8% din PIB şi ar face ca datoria publică să crească cu 20 pp din PIB (de la aproximativ 36%) până în 2022.

"Primul ministru Orban a anunţat intenţia de a restrânge unele dintre măsurile fiscale puse în aplicare de
predecesorul său, pentru care România a fost criticată de UE şi de investitori. Cu toate acestea, stăpânirea
acestor politici fiscale în expansiune nu va fi uşoară decât la următoarele alegeri parlamentare, programate
pentru sfârşitul anului 2020, întrucât guvernul minorităţii lui Orban va avea nevoie de sprijin din partea
parlamentarilor din opoziţie pentru a promova proiectele de lege. Şi anularea creşterilor de pensie anunţate
se poate dovedi dificilă într-un an electoral. Prin urmare, situaţia actuală indică un anumit risc de modificări
bugetare ad-hoc pe tot parcursul anului 2020 şi un domeniu de aplicare redus pentru planificarea bugetului
pe termen lung înainte de alegeri. În consecinţă, deficitul fiscal poate ajunge şi la aproximativ -4% din PIB
în 2020", arată analiza.

Creşterea dezechilibrelor externe ar putea pune presiune pe leu

Deficitul anual de cont curent s-a extins de la -0,7% din PIB în 2014 la -4,6% în 2018 şi mai mult de -5% în
primul trimestru al anului 2019. În mod crucial, doar 45% din deficienţa din primul semestru 2019 a fost
finanţată prin investiţii directe străine nete (IED), cu mult sub un nivel confortabil de 75% şi în scădere faţă
de un nivel recent recent de 146% în 2016.

"Ne aşteptăm ca deficitul de cont curent să rămână mare în următorii ani. În combinaţie cu creşterea
prognozată a deficitului fiscal, acest lucru ar putea ridica nevoile de finanţare externă la niveluri excesive.
De asemenea, s-ar putea inversa rata de scădere a raportului datorii externe-PIB de la 75% din PIB în 2012
la 49% în 2018 - prognozăm un raport de 51% în 2020", se precizează în analiză.

Potrivit acesteia, BNR a aplicat o serie de instrumente pentru a preveni volatilitatea excesivă a monedei.

Între timp, rezervele valutare ale BNR s-au schimbat în mare parte din 2016, în intervalul de 31-36 miliarde
euro (35,6 miliarde euro în august 2019). Însă asta înseamnă că acoperirea valutară a importurilor a scăzut
de la 5,7 luni la sfârşitul anului 2015 la patru luni la jumătatea anului 2019.

Comportamentul de plată al companiilor autohtone rămâne problematic

”O scădere suplimentară a acestui raport ar putea ridica îngrijorarea investitorilor, în special pe fondul
creşterii deficitelor gemene, a politicii fiscale în expansiune, a inflaţiei ridicate şi a slăbirii perspectivei
economice globale. Nu este scenariul nostru central, dar nu se poate exclude în totalitate că o schimbare a
sentimentului de investitor, o scădere considerabilă a cererii de export, precum şi şocurile politicii interne, ar
putea duce la un moment dat la ieşiri de capital şi să provoace o oprire bruscă a creşterii economice. Rămâne
de văzut dacă noul guvern român ia măsuri suficient de îndrăzneţe pentru a îmbunătăţi încrederea
investitorilor", mai arată documentul.

Analiza spune că, deşi reglementările României cu privire la plăţile întârziate sunt mai exigente decât normele
UE în materie, comportamentul de plată al companiilor autohtone rămâne problematic.

Procedurile legale sunt lungi şi costisitoare, prin urmare, ar trebui să se ia în considerare utilizarea arbitrajului
sau a unui forum european străin, deoarece atât hotărârile arbitrale, cât şi deciziile pronunţate în ţările UE
sunt executorii.

”Înainte de începerea acţiunilor legale de orice fel, este esenţial să se efectueze acţiuni prealabile. Într-adevăr,
pe măsură ce trece timpul, şansele sunt ca rău-platnicii să devină insolvenţi. În astfel de cazuri, recuperarea
datoriei devine practic imposibilă", afirmă analiştii.

Ei spun că România are câteva puncte forte, cum ar fi: calitatea de membru al UE şi relaţii internaţionale
destul de bune, datoria publică scăzută, un sector industrial competitiv şi un mediu de afaceri adecvat.

Dar are şi puncte slabe, spre exemplu: instabilitatea guvernului, arierate ale întreprinderilor de stat, stimulent
fiscal excesiv, pro-ciclic începând din anul 2015, vulnerabilităţile sectorului bancar, datorii din sectorul privat
ridicat (în special în valută), creşterea rapidă a deficitului de cont curent, în timp ce intrările nete de investiţii
străine directe sunt în scădere şi sarcina datoriei externe ridicate.

Euler Hermes este lider global în asigurarea de credit comercial şi specialist în domeniul garanţiilor şi al
colectării creanţelor. Cu sediul principal în Paris, compania este prezentă în peste 50 de ţări, cu 6.050 de
angajaţi. Euler Hermes este o filială a Allianz.

Ministrul Finanțelor strâns cu ușa de BNS: Sindicaliștii anunță

că s-au săturat de experimentele politicienilor făcute pe spatele
salariaților
Sursa: stiripesurse.ro

România a fost în ultimii 15 ani un laborator de încercări în ceea ce priveşte sistemul public de pensii şi
reforma acestuia, iar salariaţii nu mai pot plăti încă o dată pentru deciziile pripite şi nefundamentate ale
politicienilor, susţin reprezentanţii Blocul Naţional Sindical (BNS), potrivit Agerpres.

Aceştia îşi exprimă îngrijorarea faţă de "uşurinţa cu care ministrul Finanţelor, domnul Vasile Florin Cîţu,
tratează situaţia sistemului public de pensii", anunţând dublarea cotei de contribuţii transferată către pilonul
2.

"Ne întrebăm de ce Ministrul Finanţelor propune public o măsura generatoare de deficit, prin transferarea
unor resurse publice în administrarea unor entităţi private, pentru ca ulterior să împrumute aceste resurse
pentru finanţarea deficitului? La 30.11.2019 peste 60% din activele fondurilor de pensii din pilonul 2 erau
investite în titluri de stat. Ne întrebăm când spune Guvernul adevărul, atunci când declară că e responsabil
pentru încadrarea în ţinta de deficit al bugetului public, când declară că va opera creşterea pensiilor de la
01.09.2020 sau când spune ca dublează cota de contribuţie transferată la pilonul 2 de pensii?", arată BNS
într-un comunicat..
Federaţia sindicală explică faptul că în 2004, în ciuda protestelor venite din partea mişcării sindicale,
România a adoptat cadrul legislativ pentru privatizarea parţială a sistemului public de pensii. "Deşi nici un
argument solid nu părea să fie validat în cazul României pentru a introduce acest sistem, s-a continuat acest
demers. În 2008, când a început să funcţioneze efectiv acest sistem, au fost autorizate şi au început efectiv
administrarea 14 fonduri private de pensii. După 10 ani de implementare au mai rămas doar 7, având cote de
piaţă între 6% şi aproximativ 28%", potrivit BNS.

Sistemul a început să funcţioneze prin transferul unei cote de contribuţii sociale de 2%, cu o creştere anuală
de 0,5 puncte procentuale prevăzută pentru următorii 8 ani, astfel încât în 2016 să ajungă la 6%. În 2015 se
decalează termenul asumat pentru atingerea plafonului de 6%, de la 8 la 9 ani. În 2017, prin OUG 82/2017,
contribuţia transferată la pilonul 2 se stabileşte la 3,75%, renunţându-se astfel definitiv la pragul de 6%.

Reprezentanţii federaţiei sindicale afirmă că abordarea României în sensul revizuirii nivelului de contribuţie
transferat la pilonul 2 nu a fost singulară, în perioada crizei, 7 din cele 8 ţări din Europa Centrală şi de Est
care au introdus acest sistem (inclusiv România) au procedat la reducerea cotei de contribuţie transferată în
pilonul 2. Unele dintre aceste ţări au renunţat cu această ocazie la obligativitatea participării la pilonul 2 de
pensii, precizează BNS.

În acest moment în România sunt înregistraţi aproximativ 7,3 milioane de cetăţeni participanţi în acest sistem,
doar jumătate din aceştia fiind însă în prezent contributori activi. La 30 noiembrie 2019 valoarea medie a
unui cont era de aproximativ 1.740 euro, pentru contribuţii plătite în medie de aproximativ 1.390 euro.

"Deşi multe din ţările din regiune care au aplicat un sistem similar au renunţat între timp la acest model,
respectiv la obligativitatea contribuţiei la aceste fonduri private, România a ales o abordare de compromis
între interesele administratorilor de pensii şi cele ale bugetului public, în detrimentul contribuabililor. Deşi
sunt singurii contributori la acest sistem salariaţii nu au nici un cuvânt de spus în administrarea acestor fonduri
sau în deciziile politice ce le vizează. Interesul individual al participanţilor este atât de redus încât pe toată
durata de funcţionare a acestor fonduri aproape 100% din participanţii nou intraţi în sistem nu au avut vreo
opţiune cu privire la alegerea unui fond de administrare, distribuţia pe fonduri făcându-se în mod aleator de
către Casa Naţională de Pensii. În acelaşi mod, deşi administratorii fondurilor de pensii anunţau apocalipsa,
opţiunea de transfer spre sistemul public operaţionalizată prin OUG 114/2018 a fost nefuncţională, doar 450
de persoane s-au transferat înapoi în sistemul public", menţionează BNS in comunicat.

Sindicaliştii mai afirmă că ţările ce au renunţat la obligativitatea participării în pilonul 2 de pensii au luat
această decizie tocmai datorită deficitului sistemului public de pensii.

În 2020 bugetul de stat urmează să aloce subvenţii de aproximativ 1% din PIB pentru a acoperi deficitul
sistemului public de pensii, iar în 2021 subvenţia suportată de bugetul de stat pentru a acoperi deficitul
bugetului de pensii va creşte la 1,8% din PIB, pentru a acoperi creşterea anunţată a punctului de pensie de la
1 septembrie 2020.
"Creşterea cotei de contribuţie transferată în pilonul 2 la 6%, aşa cum a declarat zilele acestea ministrul
Finanţelor, domnul Florin Câţu, ar creşte deficitul sistemului public de pensii la 2,3% din PIB. Ar fi de reţinut
şi faptul că în contextul aşa zis-ului transfer al poverii contribuţiilor sociale integral în sarcina angajatului,
operat prin OUG 79/2017, baza de calcul, inclusiv pentru contribuţia transferată în pilonul 2, a crescut, ca
urmare cota de 6% din vechea legislaţie ar însemna în mod real 6,9% în actuala legislaţie" , spun sindicaliştii.

Potrivit BNS, în mai puţin de 20 ani, România a reformat sistemul public de pensii de trei ori, la mai puţin
de un an de la aprobarea ultimei legi vorbim din nou de reformarea sistemului de pensii, fără a avea o evaluare
reală a situaţiei actuale. "Este extrem de important de menţionat în acest context şi faptul că finanţarea
sistemului public de pensii este în acest moment reglementată de o ordonanţă de urgenţă (79/2017), blocată
la Parlament şi deja cu 19 sesizări de verificare a constituţionalităţii care zac de mai bine de un an depuse la
Curtea Constituţională. Angajamentele excesive asumate pe termen lung, dublate de instabilitatea
mecanismului de finanţare, fragilizează în mod periculos stabilitatea sistemului public de pensii. Schimbările
în piramida vârstelor sunt mai semnificative în Romania faţă de media europeană, ceea ce impune un ritm de
majorare mai accentuat al cheltuielilor legate de îmbătrânirea populaţiei. Proiecţia actualizată a creşterii
cheltuielilor strict legate de îmbătrânirea populaţiei, indică, pentru Romania, un spor de 2,2 puncte
procentuale din PIB pentru perioada 2016-2070, 0,7 puncte procentuale din PIB reprezentând majorarea
cheltuielilor cu pensiile. În aceste condiţii, ne îngrijorează uşurinţa cu care Ministrul Finanţelor, dnul Vasile
Florin Câţu, tratează situaţia sistemului public de pensii, anunţând dublarea cotei de contribuţii transferată
către pilonul 2", subliniază reprezentanţii BNS.

În opinia acestora, în continuare există foarte puţină preocupare din partea Guvernelor, dar şi a Parlamentului,
pentru interesele cetăţenilor participanţi la aceste fonduri de pensii.

În 2009, BNS împreună cu alţi doi parteneri a coordonat o iniţiativă cetăţenească pentru modificarea
mecanismului de garantare prevăzut de lege, dar proiectul de lege astfel iniţiat nu a stârnit interesul nici unei
formaţiuni politice.

"Prin acest proiect de lege solicitam să se garanteze cetăţenilor participanţi cel puţin valoarea contribuţiilor
plătite actualizate cu rata inflaţiei. În acest moment prin lege se garantează valoarea nominală a contribuţiilor
achitate minus comisioanele de administrare percepute de Administrator", spun reprezentanţii BNS.

De asemenea, Legea 411/2004 instituia obligativitatea Guvernului ca în termen de 3 ani de la intrarea în

vigoare a legii (legea 411/2004 a intrat în vigoare la 01.07.2006) să reglementeze şi să organizeze sistemul
de plată a pensiilor pentru pilonul 2.

Potrivit BNS, termenul stabilit de lege a fost depăşit cu 10 ani, dar acest lucru nu pare să intereseze pe nimeni.
Între timp, Autoritatea de Supraveghere Financiară a stabilit prin norma 27/2017 ca suma cumulată în cont
pentru cei ce îndeplinesc condiţiile legale de pensionare să fie acordată sub formă de plată unică sau, la
solicitarea expresă a participantului, ca plată eşalonată.

"Guvernul s-a grăbit să adopte ordonanţă de urgenţă pentru a răspunde tuturor doleanţelor administratorilor
de fonduri, revenind asupra cerinţei de creştere a capitalului social pentru administrator (reglementată prin
OUG 114/2018), precum şi asupra posibilităţii de transfer de la pilonul 2 spre pilonul public", se mai arată
în comunicat.
Contribuţia la Pilonul II de pensii va creşte la 5% din 2021 şi va ajunge la 6%, aşa cum cere legea, a declarat,
marţi seară, la Realitatea Plus, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu.

"Sunt ţări dezvoltate care s-au lovit de această problemă. Noua Zeelandă şi Anglia au schimbat deja sistemul
de pensii şi dau o mai mare atenţie pilonului de pensii private, pentru că de acolo ai un randament şi de acolo
poţi să-ţi asiguri o pensie mai mare. Anul acesta, am reuşit să salvăm Pilonul II de pensii prin eliminarea din
Ordonanţa 114 a cerinţei privind creşterea capitalului. Bineînţeles că a trebuit să revenim prin Ordonanţa de
ieri, pentru că PSD a atacat la Curte un proiect de lege care elimina şi taxa bancară şi această cerinţă de
capital pentru Pilonul II de pensii, ca să ne asigurăm că acest lucru nu se întâmplă. Din 2021, revenim să
creştem contribuţia la Pilonul II de pensii în doi paşi, gradual. În prima fază, cred că o să fie 5%, apoi la 6%,
aşa cum cere legea. Nu este de ajuns, însă. Va trebui să reformăm întregul sistem de pensii. Fără o reformă
clară nu vor mai fi bani", a susţinut Cîţu.

Oficialul a adăugat că "este momentul să venim şi cu viziune pe termen lung". "Pe termen scurt, cârpeli s-au
tot făcut de 30 de ani de zile, dar s-a terminat cu cârpelile. Nu mai merg. Reformele reale trebuie să înceapă
din 2021", a spus ministrul Finanţelor Publice.

Ludovic Orban, despre creşterea vârstei de pensionare: 'Sigur

că este o temă care se discută. Nu e o decizie'
Sursa: stiripesurse

Ludovic Orban reacţionează la afirmaţiile făcute miercuri de vicepremierul Turcan, despre o posibilă creştere
a vârstei de pensionare opţionale la 70 de ani. Premierul afirmă că ar putea fi vorba despre o măsură care să
le permită celor care doresc să muncească peste vârsta de pensionare să nu mai depindă de diverse aprobări.
"Sigur că este o temă care se discută, posibilitatea ca după vârsta de pensionare, în anumite domenii de
activitate, oamenii are doresc să lucreze în continuare să poată să lucreze fără să le mai fie condiţionată
posibilitatea de a lucra de nişte decizii administrative care să fie luate fie de un director de şcoală sau un
conducător de isntituţie publică. Deocamdată e o discuţie, nu e o decizie. V-am spus că în privinţa sistemului
de pensionare trebuie făcute nişte analize foarte serioase, trebuie făcute studii de impact, trebuie făcute
prognoze pe termen mediu şi lung, trebuie analizate în substanţă toată reglementările care vizează pensiile,
în toate domeniile de activitate, trebuie făcut un studiu comparativ cu sisteme de pensii din alte ţări şi abia
după aia să facem o modificare mai amplă, care să vină să dea nişte soluţii şi care să permită sustenabilitatea
pe termen lung a sistemului de pensii publice din România", a afirmat Ludovic Orban, miercuri seara, într-o
declaraţie de presă de la Bruxelles.

Vicepremierul Raluca Turcan a anunțat astăzi, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, că Guvernul nu
exclude să introducă posibilitatea creșterii opționale a vârstei de pensionare la 70 de ani. Amintim că
ministrul Muncii Violeta Alexandru a declarat în mai multe rânduri că nu există niciun proiect în lucru care
să crească vârsta de pensionare la 70 de ani.

Premierul Orban îi dă dreptate şefului BNR că pensiile NU ar

trebui să fie majorate cu 40%: 'E o constatare de bun-simţ'
Sursa: stiripesurse.ro
Premierul Ludovic Orban îi dă dreptate lui Mugur Isărescu, după ce guvernatorul BNR a criticat prevederea
din legea pensiilor care ar urma să ducă la o creştere de 40% de la 1 septembrie. Orban dă de înţeles că ar
vrea să modifice legea, însă prin actualul parlament acest lucru nu este posibil.

"E o constatare de bun-simţ. Noi am făcut bulgetul în conformitate cu prevederile legale faţă de ceea ce
priveşte salarizarea în sectorul public. Vreau să mai clarific încă o dată: sunt prevăzuţi banii pentru creşterea
salariilor cadrelor didactice. De asemenea, am prevăzut banii pentru creşterea pensiilor. Posibilitatea de a
modifica legea pensiilor prin actualul parlament nu este foarte mare. Sigur că noi am susţinut formula de
creştere anuală, care era de bun-simţ, compensarea 100% a inflaţiei, plus includerea a 50% din creşterea
salariului brut, pentru a creşte puterea de cumpărare a pensiei în funcţie de creşterea economică. În mod
normal, orice creştere de venit trebuie să aibă la bază nişte realităţi economice. V-am prezentat creşterea
salariului mimim brut pe economie, la baza căruia am pus o formulă care ţine cont de inflaţie şi de creşterea
indicelui de productivitate", a afirmat Ludovic Orban.

Dacă nu vrem să rătăcim 40 de ani printr-un deșert financiar trebuie să fie găsită o soluție la legea pensiilor,
a dat de înțeles, miercuri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

"E un consens că pensiile trebuie să creasă. Problema este procentul, asta este singura discuție. Eu nu cred
că trebuie să facem obsesii pe cifre biblice ci să fim foarte atenți, dacă nu vrem să rătăcim așa vreo 40 de ani
printr-un desert financiar… nu trebuie să… văd că singura discuție este 40%. Dar legea asta e mare și lată,
are atâtea prevederi… Hai să fim serioși cu cifrele. Nu pot să dau acum un răspuns. Trebuie să se așeze
(decidenții), nu este decât soluție politică. Nu avem soluție financiară și economică", a spus Isărescu.

Guvernul ia în calcul asumarea răspunderii pe alegerea

primarilor în două tururi, desființarea SIIJ și eliminarea
pensiilor speciale
Sursa: Hotnews

Guvernul ia în calcul angajarea răspunderii pentru proiectele de lege privind alegerea primarilor în două
tururi, desființarea Secției de Investigare a infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și deființarea pensiilor speciale.
„Dacă vom vedea că Parlamentul blochează în continuare niște proiecte de interes public pe care foarte mulți
români le așteaptă este foarte posibil să mai apelăm la angajarea răspunderii”, a declarat vicepremierul Raluca
Turcan.

"În momentul în care începe sesiunea parlamentară avem câteva proiecte extrem de importante la care ținem
pentru a fi votate în Parlament. Acelea sunt alegerea primarilor în două tururi și de asemenea revenirea la
alegerea președinților de consilii județene. Este vorba și de proiectul de lege pentru desființarea Secției de
Investigare a Infracțiunilor din Justiție. Să spunem că acestea trei sunt extrem de importante. Am apelat la
angajarea răspunderii atunci când proiecte importante nu au putut fi realizate în Parlamentul României.
Practic toate proiectele de lege pe care ne-am angajat răspunderea au fost fie blocate în Parlament fie aveam
toate semnalele că urmau să fie măcelărite în Parlamentul României", a declarat miercuri vicepremierul
Raluca Turcan, citată de Mediafax.

Raluca Turcan a mai adăugat că angajarea răspunderii nu urmărește "ocolirea" rolului Parlamentului și
eficientizarea deciziilor publice.
"Așadar, dacă vom vedea că Parlamentul blochează în continuare niște proiecte de interes public pe care
foarte mulți români le așteaptă este foarte posibil să mai apelăm la angajarea răspunderii. Nu o facem ca o
modalitate de a sări rolul Parlamentului și pur și simplu pentru eficiență în decizia publică. Am apelat la
angajarea răspunderii atunci când proiecte importante nu au putut fi realizate în Parlamentul României.
Practic toate proiectele de lege pe care ne-am angajat răspunderea au fost fie blocate în Parlament fie aveam
toate semnalele că urmau să fie măcelărite în Parlamentul României", a mai adăugat Turcan.

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au

ajuns decalajele în profil teritorial
Sursa: cursdeguvernare.ro
Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în
majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele mai dezvoltate și cele mai sărace
dintr-o regiune.
Astfel, coeziunea în profil teritorial se conturează ca o problemă-cheie pentru dezvoltarea României.
Evoluția PIB/locuitor și a câştigului salarial mediu net
Diferențele între regiunea București-Ilfov și celelalte regiuni ale țării vor rămâne considerabile, potrivit
prognozei publicate de CNSP. Astfel, cea mai puțin dezvoltată regiune, cea de Nord-Est, va avansa de la doar
27,5% față de regiunea Capitalei la 30,9% ca PIB/locuitor, în timp ce Regiunea Vest, cea mai dezvoltată din
provincie, de-abia ve reuși să treacă pragul de 50%.
Mult mai mici decât decalajele de PIB/locuitor, diferențele dintre câştigurile salariale ale locuitorilor
pe regiuni se vor diminua și ele, de la un ecart cuprins între 63,4% pentru Sud-Est și 71,5% pentru Vest
până la unul cuprins între 66,4% pentru Sud-Muntenia și 76% pentru Vest, cu observația că partea de sud a
țării, cu excepția Olteniei ar urma să înregistreze avansuri salariale sub cele ale PIB/locuitor, exprimate în
puncte procentuale.

Astfel, se va accentua polarizarea

la nivel individual a beneficiilor
raportate la rezultatele
economice concretizate în
PIB/locuitor exact în regiunea
Capitalei, unde decalajele
de nivel de trai în raport cu
zona înconjurătoare se vor
accentua cu ritmuri dintre cele
mai ridicate. Un semnal
îngrijorător îl constituie singura
reducere relativă a câștigului
salarial mediu net, care ar urma
să apară în județele din regiunea
Sud-Muntenia.
Diferențele de nivel de trai dintre județe, în creștere
Dacă diferențele de nivel de trai între regiuni ar urma să se mai reducă, deși nivelurile actuale fac dificilă
pentru România o aderare la Zona Euro în condiții de coeziune în teritoriu, prognoza CNSP nu arată prea
bine în profil interregional, unde, în majoritatea cazurilor, ecartul dintre județele cu cele mai mari
salarii nete și cu cele mai mici salarii nete se va majora semnificativ.
Aparent, în loc să se producă o apropiere în nivelul de trai pe întinderea unei regiuni, s-a copiat modelul
regiunii Capitalei. Astfel încât decalajele tind să se majoreze în interiorul regiunilor între județele cele
mai bogate și cele mai sărace. Fapt cu atât mai vizbil cu cât este vorba despre centre urbane puternice
precum Cluj, Timișoara sau Iași.
În partea de sud a țării, unde regăsim și cele mai mari perspective de păstrare a stării de sărăcie
relativă, avem și cele mai uniforme regiuni. Cu o adevărată surpriză în Regiunea Sud-Est, unde Constanța
ar urma să piardă poziția de lider în materie de salarii către Tulcea. Semnal de alarmă pentru un un oraș care,
dată fiind poziția geografică (pe modelul Rotterdam), ar fi avut posibilitatea să devină a doua forță economică
a țării după București.

Raluca Turcan: Se lucrează la un proiect de creștere opțională

a vârstei de pensionare
Sursa: cursdeguvernare.ro

Vicepremierul Raluca Turcan a declarat, miercuri, că se impune o discuție în România despre creșterea
vârstei de pensionare la 70 de ani.

„În momentul de faţă nu cred că România este pregătită pentru pensionare obligatorie la 70 de ani, însă cred
că se impune o discuţie în spaţiul public ca, dacă persoanele doresc să opteze pentru creşterea vârstei de
pensionare, atunci să o facă, dar nu cred că vom ajunge în curând la o creştere obligatorie a vârstei de
pensionare”, a spus Turcan, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

Varianta pe care o pregătește Guvernul este introducerea în lege a posibilității ca cei care doresc să se poată
pensiona după vârsta standard în vigoare, 65 de ani, conform explicațiilor oferite de vicepremier:

Se lucrează la un proiect. Dacă vă aduceţi aminte, există şi în Camera Deputaţilor un astfel de proiect prin
care să poţi să optezi pentru a putea lucra până la 70 de ani.

Dacă se va ajunge la concluzia că există o susţinere pentru această idee, este posibil să luăm această măsură.

În momentul de faţă, nu cred că poate fi pusă problema pensionării obligatorii la 70 de ani.

Propunerea este înaintată în contextul presiunii fără precedent exercitate de cheltuielile de pensii asupra
bugetului. Anul acesta, potrivit Legii asigurărilor sociale, deficitul pensiilor din sistemul public plătite prin
Casa Națională a Pensiilor, adică subvenția statului, este estimat la 11,310 miliarde de lei, anul acesta.

Acest deficit, care crește prin adăugarea pensiilor speciale primite de militari, polițiști, rezerviștii serviciilor
secrete și parlamentari, va urca dramatic în anii următori, conform Legii pensiilor elaborate în mandatul Liei
Olguța Vasilescu.

Legea implică cheltuieli suplimentare, comparativ cu anul 2019, de 0,7% din PIB în anul 2020, 2,7% din PIB
în anul 2021 și respectiv 3,7% din PIB în anul 2022.

Cheltuielile cu pensiile vor crește cu peste 130%, de la aproximativ 61 miliarde de lei, în 2018, la 140,02
miliarde în 2022, potrivit Legii. Anul acesta, în 2020, cheltuielile cu pensiile din sistemul public sunt estimate
la aproape 85 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă 7,5% din PIB-ul prognozat.

Potrivit datelor Eurostat, speranța de viață la naștere era în 2017 de 80,9 ani, media UE 28. În România, deși
aceast indicator a crescut semnificativ după aderarea la Uniune, este de doar 75,3 ani.

În cazul bărbaților, care trăiesc în medie mai puțin decât femeile, în UE speranța de viață este de 78,2 ani, iar
pentru bărbații români – de numai 71,6 ani.
De asemenea, speranța de viață la sănătoasă (la naștere):

bărbați: 63,5 ani media UE și 59,8 ani în România

femei: 64,2 ani în UE și 59 de ani în România

EXCLUSIV Finanţele decapitează Antifrauda: se şterg

jumătate din posturile de conducere din ANAF - Document
Sursa: Economica.net

Finanţele au pregătit un proiect de Ordonanţă de Urgenţă care conţine mai multe măsuri de reorganizare a
ANAF.
În urma aplicării ei, numărul de posturi de conducere din ANAF ar urma să scadă cu 45%. Principalul
departament vizat de proiect este Direcţia Antifraudă, unde se vor desfiinţa toate posturile de inspectori
generali sau inspectori şefi.
Documente atasate: reorganizare anaf Numărul de vicepreşedinţi se reduce de la patru la trei. Dă posibilitatea
ANAF să atragă funcţionari din sistemul de justiţie care au avut rezultate în activitatea de antifraudă fiscală.
Proiectul dă exemplul transferului, acum fiind obligatorie recrutarea.
Totodată, este prevăzută posibilitatea migrării angajaţilor fiscului din activităţi “cu valoare adăugată mică”
spre Direcţia de Antifraudă, unde legiuitorul spune că este un deficit real de personal.
Propune introducerea unui sistem de management prin obiective. Şi stabilirea unor indicatori de performanţă,
pentru o mai bună corelare a recompenselor şi a sancţiunilor date angajaţilor, după caz. Vedeţi aici integral
proiectul Finanţelor
De asemenea, urmăreşte reproiectarea funcţiilor şi compartimentelor din instituţie. În Direcţia antifraudă se
vor desfiinţa funcţiile specifice de inspector general, general adjunct, inspector şef şi inspector antifraudă.
Prin aceasta, Ministerul Finanţelor urmăreşte să scadă cu 45% numărul de posturi de conducere din ANAF.
În fapt, după desfiinţarea posturilor de conducere, Direcţia Antifraudă devine din departament special,
departament normal în ANAF.
Inspectorii, care vor deveni simpli funcţionari, îşi vor păstra uniformele şi chiar arma din dotare, acolo unde
e cazul, dar principala schimbare, după rescrierea funcţiilor, ar fi că mobilitatea de personal sporeşte, până
acum Antifrauda angajând personal doar pe bază de examen.
După această Ordonanţă, cum am scris şi mai sus, sunt permise migrări simple din alte departamente ANAF
şi chiar şi din alte instituţii. Actul prevede înfiinţarea unei Direcţii de analiză de risc, care ar veghea la
eliminarea suprapunerii controalelor la agenţii economici şi la alocarea eficientă a resurselor Agenţiei. Între
altele, proiectul prevede un număr maxim de posturi al ANAF cu 2.000 mai mic decât azi.

România – principala țară de origine a imigranților în

Germania, în 2018
Sursa: G4Media

Cabinetul federal german a discutat miercuri raportul ministerului de Interne (BMI) privind migrația pentru
anul 2018. Conform cifrelor oficiale, în jur de 1,59 milioane de oameni au imigrat în Germania, iar 1,19
milioane au părăsit Germania. Imigrația netă a fost de aproximativ 400.000 de oameni, România fiind
principala furnizoare de migranți, potrivit Deutsche Welle.

Dintre toți imigranții sosiți în Germania, 66,9% proveneau dintr-o altă țară europeană – 53,0% din țările UE
și 13,9% din alte state europene. Europa a fost, de asemenea, principala regiune țintă a emigrării din
Germania: aproximativ două treimi din toți oamenii care s-au mutat din Germania au ales ca destinație o altă
țară europeană (66,1%). 54,3% au emigrat în state membre ale UE (2017: 51,8%).

România – principala țară de origine, dar și de relocări

Ca și în 2017, România a fost principala țară de origine a imigranților (15,1% din totalul imigranților), urmată
de Polonia (9,2%) și Bulgaria (5,2%). Celelalte țări de origine cantitativ importante în 2018 au fost Italia,
Croația, Turcia, Ungaria și Statele Unite.

S-au înregistrat cifre în scădere ale imigrării din țări nesigure pentru cei care solicită protecție. În 2018,
imigrația din Siria a reprezentat 1,9% din imigrația totală, față de 3,3% în 2017.

Cele mai importante destinații pentru relocări în 2018 au fost tot România, Polonia și Bulgaria. Astfel, în
cazul acestor state se poate observa un nivel ridicat de migrație continuă în ambele direcții.

În cifre exacte (plecări vs. întoarceri):

România: 238.824 vs. 176.451

Polonia: 146.209 vs. 127.041

Bulgaria: 81.793 vs. 56.703

Medic chirurg: Sala de operație este un mediu propice pentru

incidente. În România nu sunt raportate pentru că
răspunderea este penală
Sursa: G4Media

Sala de operație este un mediu propice pentru incidente, explică la RFI medicul primar chirurg Bogdan
Tănase, președintele Alianței Medicilor. ”Pentru că în România răspundererea e penală în astfel de cazuri
există această tendință de a minimiza sau de a nu raporta astfel de cazuri”, explică medicul.

„Dacă aveți curiozitatea să căutați pe Google dacă sunt evenimente de genul acesta în sala de operații veți
găsi că se întâmplă destul de multe, pentru că în sala de operații este un mediu care, din păcate, este propice
accidentelor de acest gen, incendiilor. De ce este propice? Pentru că în sala de operații este o atmosferă bogată
în oxigen fiindcă se folosește oxigen în sala de operații, fiindcă se folosesc aparate electrice în sala de operații
și de asemenea, se folosesc și substanțe volatile și inflamabile, în genul acestor substanțe dezinfectante pe
bază de alcool, dar și gazele anestezice pot fi, în sine, inflamabile”, a explicat Bogdan Tănase.

El a explicat că medicii din alte țări comunică despre astfel de accidente, sunt articole publicate în reviste
internaționale, raportează aceste cazuri pentru că doresc să ajungă la o înțelegere a fenomenului, la elaborarea
unor proceduri.

„E același mecanism care are loc și în cazul accidentelor de aviație. Trebuie să înțelegem că în cazul
procedurilor chirurgicale pot apărea accidente ca în cazul oricăror altor activități umane. Important este să
înțelegem de ce apar aceste accidente și să facem în așa fel încât să încercăm să scădem probabilitatea lor de
apariție în cursul activității noastre. Dar niciodată această probabilitate nu va fi zero”, a adăugat medicul.

Bogdan Tănase a explicat că în România un medic implicat într-un incident de genul acesta nu raportează
pentru că legislația este punitivă față de astfel de evenimente.

„Nu avem o legislație a malpraxisului adaptată, așa cum au țările din vest, care au o privire mai pragmatică
asupra evenimentelor generatoare de malpraxis. În sensul că un malpraxis într-o țară din vest, cam în 90%
din cazuri, se rezolvă printr-o înțelegere între părți. Bineînțeles că e o înțelegere de natură financiară care îl
recompensează fianciar pe cel care a suferit și nu se finalizează cu sancțiunea juridică a medicului. La noi,
un eveniment care implică malpraxis are obligatoriu și o latură penală. Vorbim de vătămare corporală din
culpă sau omor din culpă. Când ești pasibil de omor din culpă, bineînțeles că tendința, dacă nu ești 100%
onest, este să nu raportezi acest incident și să minimalizezi că s-a întâmplat acest lucru. Părea mea, și nu
numai, este că legislația malpraxisului trebuie adaptată în sensul în care este în vest, pentru că nu este adaptată
realității”, a mai declarat chirurgul.