CALAUZA STUPARULUI N. NICOLAESCU G. STOINESCU Foat Subadiministraior af Casct Scoa- Fost inspector general al invAjimdn: Ielor gi 2 Culturll Poporutul tuiul primar LUCRARE PREMIATA DE ACADEMIA ROMANA REVAZUTA SI INTREGITA EDITIA IX Tiparita prin ingrijirea Prof. 1ON Z. BARBU, Asistent universitar — 1943 — »CULTURA ROMANEASCA’”, S. A. R. Institat de Arta Qrafice. — Bucuresti, 1 — Strada Piagora No. 18 €. Nr, a7. — 2.800 excmplare — 194%.j CALAUZA a TUPARULUI N. NICOLAESCU ~~ G. STOINESCU ,)) Post Subadmintstraror a Casel Scoa: | Fost Inspector general al invajamtine 4 we ae lelor gi o Cutturil Poporulal tulul primar re * ») LUCRARE PREMIATA DE ACADEMIA ROMANA a % REVAZUTA $I INTREGITA " cm “a5 EDITIA IX of : ‘ Tiparita prin ingrijirea Prof. 1ON Z. BARBU, Asistent universitar < ih % is = 1943 »CULTURA ROMANEASCA”, S. A. R. Institat Ss Arte Grafice. — Bucuregti, | — Strada Pitagora No. 1B C. Nr. 47, — 3.300, exempiare — 193 5 <CUVANT INAINTE LA EDITIILE I-a SI A VI-a. Stupérital, care era atat de rispandit in tara noastra, in vremile mai de demult si forma unul din izvoarele noastre de belsug, se pare ca incepe sé ia din nou un earecare avant, datorit atal invatdtorilor si preotilor, cat si unora din marti proprietari, cari se stréduesc nu numai si se fo- loseascd de toate izvoarele de bogdtie ale culturii pdaméantului, dar si dea si pildé frumoasd de buna gospoddarie. Cei mai multi se véd insd sténjeniti in lucrarea lor, pe de o parte din pricind cad nu az cunostintele trebuitoare despre vieata cea atét de minunata a albinelor si despre conducerea cea mai nimeritd a stupilor; iar pe de alta, din pricina lipsei unor tratate complete despre albindrit, in ‘care si poatd cu usurin{é gadsi indrumdarile nece- sare, ce le lipsesc. La hoi s’au tipdrit foarte putine cdrti despre albindrit si chiar si acelea pe care le avem, sunt asa dz scurte, incét prea putin folos aa din ele, acei cari ar dori si le aibé de céléuzé la conducerea stupilor. j Mai acum catva timp, avand cinstea de a ocupa posturi de revizori si inspectori scolari, si dorind ca si in ramura aceasta de activitate, sd fim de folos invéfétorilor din judetele unde functionam, am studiat de aproape albindritul, infiintandu-ne_ a 4 3ao. chiar cate o micd stupind. Dorind insd sd fim de folos ta cat mai mulfi, am publicat un sir de ar- ticole asupra acestei indeletniciri in revista popu- lard Albina, care ne-a pus la indemand coloanele ei cu multd bundvointa, Buna primire, ce s’a ficut articolelor noastre $i mutiele ldmuriri, ce ne-au fost cerute de stuparii din toate pértile térii, ne-au ardtat ca, prin publi- carea acelor articole, am rdspuns unei trebuinte simfite. Atét faptul acesta cat si indemnul, ce am primit din partea multora, ne-au fdcutlsi comple- tam articolele din revista Albina si sé dam la lu- miné lucrarea aceasta, care cuprinde tot ce pri- veste stupéritul. Seriind aceasta carte, ne-am géandit in primul rand la multimea de plugari dela sate, cari, pe langd munca campului, ar trebui sd se ocupe si cu albinaritul, cu care pot si-si sporeascd rodul semindturilor si castigul din plugdrie si vite. Pentru aceasta ne-am silit sé scriem in limba cea mai apropiaté de, graiul poporului dela sate. (n aceasta privintd, iatd ce serie despre cartea noa- stra, marele nostra prozator, d-l Mihail Sadoveanu, in referatul No. 24.134 din 22 August 1908, catre Casa Scoalelor: »Cartea e foarte bine scrisd; am citit-o de multe ori si ecu singur m’am slujit de ea, intr’ale stu- pariei. E scrisa intr’o limba romaneasca curata si poate 4i foarte bine inteleasi de un satean cu carte, in- teligent’’. Dela data acestui referat s’au seurs multi ani. Dela 1922 pani la 1928, cartea aceasta s’a tiparit in patru edifit dz cate 5.000 exemplare fiecare; ceea ce dovedeste cd ea e pretuita de stupari.= § Tipérind acum edifia VI, am revdzut si com- pletat cartea, pundnd-o la curent cu cercetdrile fa- cute in anii din urmd despre minunata vieatd a al- 4inelor si cu progresele sdvarsite pe terenul cres- ferii Lor. La alcatuirea acestei cirfi, pe lingé propriile noastre cunostinte, ne-ain Slujit nu numai de cele mai byne si mai complete carfi streine de albinirit, dar si de studiile, observatiile si comunicdrile pu- blicate prin revista L’Apiculteur (Paris), care este organul Societatii Centrale de Apicultura dinFranta, Cele mai principale din céartile pe cari le-am fo- /osit, sunt urmatoarele: A. B. C. de l’Apiculture par A. I. & E. R.. Root, Ed. 1, 1907 si Ed. Hl, 1909; L’Abeille et la Ruche par L, L. Langstroth & Charles Dadant; Cours Complet d’Apiculture par Georges de Layens et Gaston Bonnier; Api- culture par les Méthodes simples, par Rk. Hom- mell; Apiculture, par R. Hommel/; Conduite du Rucher par Ed. Bertrand; VAbeille domestique par L. /ehes; Apiculture moderne par Clément; Cours pratique d’Apiculture par //. Hamet, La vie des Abeilles par Maurice Maeterlinck; Plantele _cunoscute de Poporul Roman de Zah, C. Panju; Dr. Fritz Lauenberger, Les Abeilles, Anathomie et Physiologie, 1929; C. Toumanoff. Les Mala- dies des Abeilles, 1930, Din toate am ales insé numai ceéa ce se potri-. veste cu imprejurarile din fara noastra, care sant altele decat pe aiurea, precum si cele ce se pot face de stuparii nostri, cari au la indemand mij loace mai putine. Autorii.— Lamuriri la Editia Vll-a. Judecand dupa repeziciunea cu care s’a terminat: editia VI-a a acestei lucrari, ptitem spune ca al- binaritul la noi, e in plina desvoltare. Acest fapt ne-a indemnat ca, punand sub tipar o noua editie, sa completam cartea, ca si poati indruma la cresterea sistematicé a albinelor, nu numai pe plu- garul care voieste ca, pe langa ocupatia sa de capetenie, si tind in gospodaria sa si un numar de stupi cu albine, dar si pe acela, care voieste sa-si facd o meserje din albinidrit. Pe langa completari, am adadogat un capitol nou, despre Cresterea mitcilor..Ceea ce am adao- gat se intemeiazi pe experienta ce am capatat-o in cei 35 ani de crestere a albinelor si pe cu- nostintele culese din cartile urmatoare: L’ Apiculture Intensive et l’/Elevage des Reines,,. 1933, de A. Perret-Maisonneuve, Unsere Bienen, 1922, de Prof. Pr. August Lud- wig. Traité Coniplet d’Apiculture, 1931, de E. Al- phandéry. Apicoltura, 1935, de C. Canestrini, V. Asprea si Marinelli. Apicoltore Moderno, 1932, de Gaetano Mala- gola. : ; Apicoltura Pratica Italiana, 1929, de Carlo Car- lini, 1936, Ianuarie 10, N. Nicolaescu..& —T Edifia a VIll-a. Aceasta editie se tipareste in al patruzecilea an, de cind ma ocup cu cresterea albinelor, Cu ea, 40.000 exemplare din aceasta carte intra in mai- nile stuparilor nostri, Am facut, in aceasta editie, multe schimbari, Am scos tot ce nu mai are lega- tura cu cresterea sistematicd a albinelor. Am adao- gat insd lucruri folositoare pentru stuparii prac- tic, Am dat intaietate stupilor cu caturi si! am a- lunecat mult spre metoda mobilista. Am randuit chestiunile de carmuire a stupilor dup& un plan care corespunde mai bine cu mersul lucrarilor din stupina. Adaogirile se intemeiaza pe experienta castigata an cu an si pe cunostintele sporite din eer car- tilor urmatoare: 5 yt viac. Guide Pratique de l Apiculteur Attlateitl 190 eo Hurpin. L’Apiculture pratique, 1938, X-e Congrés International d’Apiculture, Bruxel- les, 1935. Pf, August Ludwig. Unsere Bienen, IV editie, 1937. Prof. Dr. Enoch Zander. Die Zucht der Biene, 1937. 1941, Decemvrie 1. N, Nicolaescu.Editia a IX-a. Aceasta editie s’a tiparit sub tngrijirea d-lui loan Z.i\Barbu, profesor de St. Naturale si asistent uni- versitar. Varsta si mai cu seama vederea, pe care aproape mtu.o mai am, m’au facut si las ca aceasta Calauza sa fie continuata de alt cineva. D-1 Barbu manueste microscopul si aparatul fotografic, face cercetari si experiente stiintifice, bate cu ciocanul si taie cu fierastriul, lucrandu-si singur stupii si uneltele tre- buincioase, Cred c& va duce Calaéuza Stuparului pe drumul pe care merge de 35 ani. Editia I cuprindea 380 pagini, a opta a ajuns la 650, Fiecare edifie a adaogat cunostinte si me- tode noui pentru cresterea albinelor, pentru ca a- ceasta lucrare sa mearga 1 in pas cu progresele stiin- fei albindritului si Calduza noastra si fie mereu indrumatorul stuparului. In ea, teoria si practica stuparitului merg mana in mana. Practica este totdeauna luminata, spriji- nité si indreptatité de teorie. In aceasta Editie, in afaré de mici indreptari si addogiri, am refcut pe de-a’ntregul Capitolul »lernatul albinelor’’; lernatul albinelor ramane inci ,o problem& care n’a fost pe deplin deslegata; dar prin lamuririle si amanuntele ce dim asupra lui, credem ci stuparii vor cunoaste mai bine pro- blema lui si vor sti ce ingrijiri si dea stupilor pentru ca dezastrele din iarna anului 1941—42 sa mu se mai repete. Mai dim aminunte indestulaitoare asupra stu- pului Dr. Zander si a metodei de carmuire a lui. Octomvrie, 1943. N. Nicolaescu.I. Foloasele albinelor. 1. — A fost o vreme si nu sunt nici 40-50 de ani de atunci, cand mai fiecare satean tinea impre- jurul casei, sau la adadpostul padurilor, stupi cu albine, care faceau si curgd mierea si ceara pana dincolo de hotarele tarii noastre. Din an in an insa, numarul stupilor s’a impu- tinat; iar azi trebue s4 colinzi 4—5 sate, ca sa dai de vreun batran care sa se mai indeletniceasca cu cresterea albinelor. In anul 1873, aveam in tara peste trei sute de mii de stupi; in anul 1887 scdzusera la 230 de mii, Dupa numaratoarea fa-_ cuta de Ministerul Agriculturii, in 1927 aveam «in Vechiul Regat, 306.218 stupi; iar in toata tara se gaseau 618,000 stupi. Din acestia 137.590 erau stupi sistematici, cu. faguri mic&itori, iar 480.410 stupi in buduroaie. In mijlociu aveam cam un stup la 30 locuitori. Dupa alt&é numiratoare din 1938 aveam: stupi sistematici 279.375 si buduroaie 282.906, total 562.371 Stupi. Daca numarul total al stupilor a scaizut, trebue si ne bueuram de fap- tul ci num&rul stupilor sistematici s’a indoit, In 1924, cei 618,000 stupi au produs 3.680,000 kgr, miere si 190,000 ker. ceara. La noi in tari, le poate merge foarte bine albi- nelor. Daca la camp s’au destelenit livezile si cran-10 = gurile si s’au imputinat florile, la deal si la munte avem flori multe si de toate felurile, care pot sa hraneasca albinele din sute de mii de stupi. Albinele aduc foloase de multe feluri. Mierea si ceara ce ni le dau, pot s4 indestuleze trebuintele casei si si mareascd cu cateva sute de lei venitul unui satean. (Cu o munca si cu un capital de nimic, bagat in stupi, sdteanul poate sa-si asigure un castig de 30—40 la suté. Acest castig nu e de dispretuit, caci nu stim dela care mestesug putem dobandi 30—40 la suta castig. Dar cand cresterea albine- lor o facem cu chibzuialé si cu stiinta, in uleie de cele bune si cu uneltele ce ni le pun azi la indemana cei stiutori in cresterea lor, castigul e mai mare. Astfel, intr’o carte despre albine, se spune ci in 1896, un stupar a retezat dintr’un sin- gur stup cu 2 roi in él, 110 kgr. de miere, pe care a vandut-o cu un leu si douazeci de bani ker. Acest stupar, dela un singur stup, care costa 90 de lei, a scos 134 de lei. Dar si dela noi se pot da pilde de oameni care isi sporesc venitul ce-l au din meseria lor, cu castigul ce le da cresterea albinelor; ba, se pot numi chiar insi, care s’au lasat de plugarie, ca si imbratiseze meseria de stupar. Unul din acestia spunea de curand, ca 70 stupi cu albine, i-au dat, intr’un an din cei slabi, un venit de 50.000 lei. 5 Apoi o stuparie de cativa stupi nu cere loc gult. Prin alte parfi ,in lipsA de loc, unii aseaza stupii in magazii, in hambare. Un stupar anume Ch. Muth, din Cincinati (America), oras mai mare decét Bucuresti, si-a asezat 22 stupi, Bus pe aco- perisul casei, care era in mijlocul orasului, si in-— it tr’o vara a luat dela fiecare stup cate 90 kgr. de miere. Aceasta miere a fost culeasd de albine, nu- mai de pe floarea de trifoi alb, in 26 zile. Chinezii, ca sa nu piarda locul din jurul casei, pentru brazdele de flori si legume, atarna.stupii pe pereti, sub streasina si intre ferestre si-i vop- sesc cu fel de fel de colori frumoase, ca sa fie — podoaba a casei. Deseori vezi stupi asezati pe plute. 2.— Unii oameni si-au facut chiar o meserie din albinarit si se bucura de venituri bune dela ei. In alte tari, sdtenii trag frumoase. venituri din albinarit. In anul 1896, in Franta, mierea si ceara luate dela albine, au fost pretuite la 15 milioane si juma&tate lei; in Germania, la 18 milioane lei; in Spania, la 23 milioane; in Austro-Ungaria la 14 milioane, Olanda, Belgia, Grecia si Danemarca, tari mult mai mici decat a noastra, produc, miere si ceard, dela un milion si jumatate pana la 2 milioane de lei pe an. Mierea si ceara, produse de albinele din tarile Europei, erau pretuite in 1896, la 88 de milioane lei pe an, Dupa statistica din urma, Franta are 2.400.000 stupi, sau 1 stup la 17 locuitori, Germania are 3.610.000 stupi, sau 1 stup la 22 locuitori. Jugo- slavia, avea, la sfarsitul anului 1934, 718.668 stupi, cu 47,700 mai multi decat in 1933, sau un stup la 17 locuitori. A produs 5.896,000 kgr. miere in 1934, cu aproape 2 milioane mai mult decat in 1933. In 1937, Bulgaria, care era de trei ori mai mica deeat tara noastra, avea 224.946 stupi siste- matici si 202,660 in buduroaie. Spania si Portu- galia au impreuna 1,690,000 stupi. Italia avea in12 — 1920, 632.325 stupi, sau un stup la 70 locuitori, 309.123 erau stupi sistematici, cu faguri miscatori. Cand ne putem spori venitul, mai f4rA nici un capital si cu o muncd de nimica, pe care o putem face printre picdturi, de ce si lasdm sa se piarda fara folos atata' miere si ceard, pe care albinele le-ar aduna din flori, si si nu ne prasim cativa stupi?... 3.— Vieata albinei se imbina cu a florii. Pri- miavara, cand se ivesc cele dintai flori, albina e aproape singura insecté, care cutréiera campiile si padurile, fiindcé ea nu ierneazd in amortire, ca celelalte insecte si iese odata cu cele dintai raze incalzitoare. Pe langa folosul bainese, ce-l tragem de pe miere si de pe ceara, albinele mai aduc foloase mari semanaturilor si pomilor. Imprejurul unei stupine, cAmpiile si livezile de pomi, cutreierate de albine, dau totdeauna rod mai mult si mai bun, Un francez invdtat a scris o carte, in care ne da multe pilde despre foloasele ce le trag pomii si unele semanaturi dela albine. El ne spune cd in tineretea sa, tatal siu avea o stupina si totdeauna pomii cideau de poame. Dupa o lipsa de 40 de ani de acasd, cind s’a intors si vada locul parintesc, n’a mai gasit stupina, dar nici pomii nu mai faceau roadele cum le stia el. In livezile vecinilor, pe unde umblau mai inainte al- binele, a vazut acelas lucru: poame putine si proaste, Un stupar arata ca intr’un sat, in care trei ani nu s’au vazut albine, merii cideau primivara de flori, dar nu legau nici o poama. Cum s’au adus cativa stupi, pomii au inceput sa lege rod. In Australia,— 13 oamenii stramutati acolo din Europa, nu puteau sa prinda samanta de ‘trifoiu rosu, cu toate ca trifoiul inflorea din belsug. Au adus albine si tri ‘oiul a inceput sa faca samanta. Cultivatorii au ba- gat de seama, ca la coasa intdia, gisesc mai putinad samanta in trifoiul rosu, decat la coasa a doua, — Pricina s’o caiutaim tot la albine. Trifoiul, crescut - dupa coasa intaia, e mult mai cercetat de albine. Un invatat mare, anume Darwin, a facut mai mul fi ani dearandul incerciri, care nu mai las nici o indoiala asupra foloaselor ce le aduc insectele, la legarea roadelor. El a semanat trifoiu si rapita imprejurul stupinei si, cand au inflorit aceste plante, el a acoperit citeva flori cu o panza subtire si rara (cum e tifonul), care s4 nu lase albinele sa umble la aceste flori; a numirat apoi samanta legata de florile acoperite si pe cea legat&é de flo- rile neacoperite, din care albinele au supt miere. In 20 de gogosi de trifoiu, ale caror flori rama- Sesera neacoperite, a gasit 2.200 de seminte; iar. din 20 de gogosi, rodite de florile cari fusesera acoperite, numai in 6 a gasit putina simanta; 14 au fost seci, Alta incercare s’a facut in 1926, in America, cu 3 meri de aceeasi marime. Unul a fost acoperit in timpul infloririi cu o panzd rari, pentru ca albinele s4 nu se poata apropia de flori. Florile celorlalti pomi au putut sa fie cercetate de albine. Rezultatul recoltei a fost: marul acoperit cu panza a dat 20 ker. de mere, iar ceilalti, 160 si 200 kgr. Asemenea incercari putem sa facem si noi. Daca am acoperi o ramurica cu flori de zarzar, de pier- sic, sau de alt pom, cu o panza subtire, vom ye- dea Ja legat, ci chiar daci pomul intreg ar fi plin ’ de poame, ramura acoperité va rimane fara roade, sau va face roade putine si proaste.14 — In America sunt cultivatori, care au livezi de sute de hectare cu meri, peri, caisi, pruni, piersici. Ei cunose folosul ce-l aduc albinele pentru ro- direa pomilor, inchiriazi stupi si-i imprastie in toata livedea, ca si nu scape nici o floare ne- cercetata de albine, Pomii cercetafi:de albine, dau roade mai multe si mai bune. Un singur stup. spo- reste rodul pomilor si al sem&ndturilor cu 1000 pana la 1200 lei la hectar. Dar albinele mai aduc folos si prin aceia ca impiedica inmultirea ganginiilor, care strica poa- mele. S’a dovedit ca albina, patrunzand adanc in floare, scutura jos oudle puse de fluturi in florile de mir, ba ca da jos chiar viermii cari au iesit din acele oud in floare si cari mai tarziu vor intra induntrul poamelor. S’a mai bagat de seam&, c4 rapita, care e mai aproape de o stupina, e mai putin napadita de purici. Se vede c4, pfin clatinarea ce o pricinuesc plantelor si prin bataia aripelor, albinele turbura linistea puricilor si impiedica inmultirea lor, Pé langa folosul banese ce-l dau, albinele mai vin dar in folosul plugarului, sporindu-i recoltele multor semanaturi si ferindu-i-le de stricdctunile ce le pricinuese unele ganganii, Invatatii au so- cotit si au aflat ca folosul ce-! aduce albina la rodirea pomilor si a semandturilor, intrece de zece ori, castigul ce-! are stuparul din mierea ei. Pentru toate aceste insusiri, albina e mult pre- fuité in alte tari. In multe tari din Europa si din America, cei cari se indeletnicesc cu stuparitul, au infiintat societati de stupari; se aduna adeseori si tin intre ei sfaturi pentru inaintarea stuparitului; tipiresc gazete, in care araté toate imbuniatatirile si nascocirile ce se fac in cresterea albinelor; fa-