1. Conceptul factorii deteminanti ai diviziunii internationale a muncii.

Prin diviziunea mondiala a muncii se inteleg relatiile care se stabilesc intre statele

lumii in procesul dezvoltarii productiei si comertului mondial, precum si rolul si locul
fiecarui stat in circuitul mondial al valorilor materiale. In decursul evolutiei sale
istorice, diviziunea mondiala a muncii a cunoscut mai multe schimbari, ca urmare a
dezvoltarii economiilor nationale, a modificarii structurii acestora si, pe baza lor, a
specializarii in productie a diferitelor tari.

APEC  (Cooperare Economică Asia-Pacific )-ORANIZATIA CE INCLUDE 14 TARI CU

SPECIALITATE IN EXTRAGEREA PETROLULUI(Rusia,

Pentru diviziune eficienta trebuie :

 Resurse natural
 Forta de muncacalificata
 Cheltuieri mici la fabricare
2. Premisele Şi esenta integrării economice internationale.

integrarea drept un proces de eliminare graduală a frontierelor de orice tip între 2sau mai multe state
independente menit să permită statelor respective să funcţioneză ca o unicăentitate

INTEGRAREA ECONOMICĂ
: presupune eliminarea băncilor economice dintre 2 sau maimulte state, bariere care la rîndul său pot fi
definite ca reprez. Orice tip de obstacole ceredistorsionează mobilitatea factorilor de producţie.Experienţa
europeană demonstrează că eforturile de eliminare a barierelor economice nuelimină automat toate
distorsiunile care se manifestă la nivelul pieţelor unice. Distors. suntdeterminate de diferenţele în calitatea
infrastructurii, a nivelului de dezvoltare sau de existenţaaglomerărilor indurstriale care continuă să se
manifeste şi după eliminarea barierelor economice.
2. Stadiile integrării economice:
1. Zona de liber schimb
Aceasta este o zona în interiorul careia taxele vamale si restrictiile cantitative pentru
schimburi(contingente) au fost suprimate .Produsele din zona pot circula liber si fara restrictii cantitative
îninteriorul zonei fara sa suporte taxe vamale la trecerea frontierelor interne ale zonei.Dezavantajul este
ca într-o asemenea zona exista fenomenul deturnarii traficului de marfuri pentruca anumite produse
originare din tari terte nu fac decât sa tranziteze prin tarile zonei care practicaslabe drepturi de vama,
pentru a profita de regimul de taxare la frontiera cel mai favorabil.1Pentru a evita aceste deturnari
de trafic a fost necesara trecerea la stadiul urmator al integrarii: Uniunea vamala.
2. Uniunea vamala
Se vorbeste despre uniune vamala când statele în cauza au elimi
n a t   d r e p t u r i l e   v a m a l e   s i contingentele nu numai între ele, dar au si creat
u n t a r i f v a m a l ( s a u t a r i f e x t e r i o r ) c o m u n s i o  politica comerciala comuna.Tariful vamal
comunitar se calculeaza stabilind media aritmetica a tarifelor aplicate în teritoriilevamale
pe care le cuprinde Comunitatea. Primul tarif vamal comun a fost stabilit în 1968 si
esterevizuit periodic.P e n t r u a g a r a n t a l i b e r a c i r c u l a t i e a p r o d u s e l o r s i f a c t o r i l o r d e
p r o d u c t i e ( c a p i t a l u r i , m u n c i t o r i ) numai trecerea la a treia etapa permite suprimarea obstacolelor
în ceea ce priveste schimburile.
3. Piata comuna
Se vorbeste de piata comuna când marfurile, persoanele, capitalurile, serviciile
(transporturile,  b a n c i l e ,   a s i g u r a r i l e ,   b u r s e l e )   c i r c u l a   l i b e r e   p e   p i a t a   r e s p e
c t i v a   -   s e   e v o c a   c e l e   4   l i b e r t a t i fundamentale ale pietei comune). Piata comuna presupune
aplicarea de reguli si legislatii comune,în materie fiscala sau în domeniul concurentei de exemplu.
Presupune de asemenea existenta
unor   p o l i t i c i   s e c t o r i a l e   c o m u n e ,   d e   e x e m p l u   î n   m a t e r i e   a g r i c o l a   s a u   î n   d o m e n i u l  
t r a n s p o r t u r i l o r .  Notiunea de piata comuna a fost recunoscuta în jurisprudenta C.J.C.E. -
decizia Schul din 5
mai1 9 8 2   p r e v e d e   c a :   n o t i u n e a   d e   p i a t a   c o m u n a   v i z e a z a   e l i m i n a r e
a tuturor barierelor pentru
1
schimburile intra comunitare în vederea fuziunii pietelor nationale într-o piata unica
realizândconditii cât se poate de apropiate de cele ale unei veritabile piete interioare.
4. Uniunea Economica si Monetara
Sistem Monetar European (S.M.E.) a fost creat în 1979 la initiativa presedintelui Valery
GiscardD’Estaing si a cancelarului german Helmuth Schmidt.Tratatul de la Maastricht prevede
instaurarea unei U.E.M. cu crearea unei monede unice gerata deo B . C . E . , c e l m a i t â r z i u l a 1
ianuarie 1999. Dupa o perioada tranzitorie în care moneda unicacircula
oarecum în paralel cu monedele statelor membre, Euro va înlatura definitiv
m o n e d e l e nationale în 2002.U.E.M. este constituita astfel încât sa asigure avantaje U.E.:- ea permite
reducerea riscurilor datorate multiplicitatii devizelor si limiteaza dependenta Europeifata de dolar;-
trebuie sa permita eliminarea costurilor legate de gestionarea riscului de schimb, sa
simplificegestiunea întreprinderilor, sa favorizeze circulatia libera a cetatenilor în U.E. (acestia putând
utilizao moneda unica pe întregul teritoriu al U.E.);- va permite cresterea performantelor
economice ale U.E. gratie unei convergente a politicilor  economice a membrilor sai.
5. Uniunea politica (ultimul grad al integrarii)
Primele patru faze ale integrarii europene privesc în mod esential domeniul economic.
Ultimulstadiu al integrarii este Uniunea politica, aceasta putând lua mai ales forma unei
federatii (cu unguvern federal, cu o Camera a statelor, cu o Camera a popoarelor si o Curte Suprema
dupa modelulgerman).Din 1969 statele membre ale Comunitatilor Europene au mers mai departe în
tentativa lor de a creao U n i u n e p o l i t i c a , p e n t r u c a a u d a t u n u i C o m i t e t p r e z i d a t d e
C h r i s t i a n F o u c h e t m i s i u n e a d e a elabora un proiect de statut în acest sens. Acest Comitet a
prezentat pe 2 noiembrie 1961 un statutal Uniunii politice.Dupa toate aceste încercari, Tratatul de la
Maastricht (1992) va crea o Uniune Europeana care esteîn acelasi timp o U.E.M. si o Uniune politica.
Aceasta Uniune politica se fundamenteaza astazi petrei elemente principale:- cetatenia europeana- politica
externa si de securitate comuna (P.E.S.C.)- justitia si afacerile interne (J.A.I.)
ETAPELE INTEGRĂRII ECONOMICE:
 I ETAPĂ 
În Europa Occidentală prima organ. economică internaţ. cu caracter integriţionist afost CECO 1951
(Comunitatea Economică a Cărbunelui şi Oţelului) propusă de ministrul francezR. Schuman. Tratat
semant la Paris de către Franţa, Italia, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg.Tratatul a intrat în viguarea
în 1952. Ţările îşi propuneau unirea eforturilor pentru scoaterea dincriză a industriei cărbonifere
şi siderurgice şi crearea unei pieţe comune pentru ramuri respective.În Europa Răsăriteană în 1949 a fost
înfiinţată Cosiliul de Ajutor Economic Reciproc – stabil.ea să fie o organiz. cu caracter guvernamental
avînd ca scop contribuirea la unirea şi coordonareaeforturilor membrilor săi în vederea accelerării
progresului economiei şi tehnic ridicarea niveluluide industrializare a ţărilor puţin dezvoltate şi o creştere
neîntreruptă a productivităţii muncii.
 II ETAPĂ 
A început prin semnarea la Roma 1975 a 2 trate. Unul cu privire la comunitatea europeană aenergiei
atomice (CEEA / EUROATOM) şi al II cu privire la înfiinţarea comunităţii economiceeuruopene (CEE)
la ele participînd aceleaşi 6 ţări din cadrul CECO.Prin crearea EUROATOM se urmărea unirea eforturilor
pt promovarea cercetărilor ştiinţificecomune îndeosebi ceea ce priveşte utilizarea paşnică a energiei
nucleare precum şi constituireaunei pieţe comune pt materialele şi echipamentele nucleare. În timp ce
CEEA şi CECO se referă lasectoare destul de importante dar limitate, CEE vizează ansamblul economiei
şi politicilor statelor membre.CEE a intrat în vigoare în 1958 şi a devenit cea mai reprez. grupare pt
integrarea economic.Pt. această etapă mai e caracteristică semnarea convenţiei de la Stockholm 1960 prin
care seînfiinţează Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS).1960 print-un tratat încheiat în
Montevideo s-a înfiinţat asociaţia Latino-Americană acomerţului liber (ALACL).
2
3. Integrarea economică intenatională în relatiile economice moderne.

4. Specializarea economică internatională şi tipurile ei.

5. Etapele, domeniile şi mecanismele de integrare economică internatională.

6. Integrarea economică europeană şi evolutia acesteia.

7. Politica regională in Uniunea Europeană.
8. Locul şi rolul Fondului Monetar International (FMI) în economia globală.
9. Cooperarea Moldovei cu Fondul Monetar International.
10. Locul şi rolul Băncii Internationale pentru Reconstructie şi Dezvoltare (BIRD).
11. Dezvoltarea cooperării internationale în domeniul ştiintei, inovării şi tehnologillor informationale.
12. Impactul integrării europene asupra dezvoltării economiei mondiale.
13. Principalele obiective ale Strategiei Europa 2020.
14. Atragerea investitiilor străine directe în Republica Moldova.
15. Tendintele actuale în domeniul migratiei internationale a resurselor de muncă.
16. Colaborarea Republicii Moldova cu Banca Intergatională de Reconstructie şi Dezvoltare (BIRD)
17. Colaborarea Republicii Moldova cu Banca Europeană de Reconstructie şi Dezvoltare (BERD)
18. Colaborarea Republicii Moldova cu Banca Europeană de Investitii.
19. Etapele de creare şi extindere a Uniunii Europene.
20. Sisternul Institutional în Uniunea Europeană şi functiile de bază a acestor organisme
21. Locul şi rolul Uniunii Europene în economia mondială.
22. Bugetul Uniunii Europene. Surse de formare a veniturilor în bugetul UE şi principalele capitole de
cheltuieli.
23. Politica energetică în Uniounea Europeană.
24. Politica agrară comunitară a tărilor membre ale Uniunii Europene.
25. Politica comunitară în UE în domeniul concurentei.
26. Politica Socială în Uniunea Europeană.
27. Politica comercială în cadrul Uniunii Europene.
28. Caracteristica nivelului de dezvoltare economică a tărilor-membre ale Uniunii Europene.
29. Migratiei populatiei şi a fortei de muncă în Uniunea Europeană.
30. Locul şi rolul Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC) în economia mondială.
31. Procesele de intcgrare economică în cadrul CSI.
32. Crearea Uniunii Vamale, a grupului supregional Euroasiatic de tări.
33. Colaborarea Republicii Moldova cu tările din CSI şi Uniunea vamală euroasiatică.
34. Colaborarea Republicii Moldova cu Organizatia Internatională. în domeniul Agriculturii şi
Alimentatiei (FAO).
35. Cooperarea economică internatională: esenta şi premisele ei.
36. Colaborarea Republicii Moldova cu Organizatia Turistică Mondială.
37. Avantajele integrării economice internationale.
38. Obiectivele de bază ale Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană.
39. Caracteristica nivelului de integrare economică a tărilor în diverse regiuni ale globului.
40. Locul şi rolul Companiilor transnationale (CTN) în procesul de integrare şi dezvoltare a economiei
mondiale.
41. Asociatia Nord-Americană de Comert Liber (NAFTA).
42. Caracteristica principalelor grupori de fări de tip integrationist economic international.
43. Colaborarea economică a tărilor din bazinul Mării Negre (CEMN).
44. Problemele datoriilor externe ale tărilor - problemă globală a economiei mondiale.
45. Integrarea Republicii Moldova în structurile economice internationale.
46. Principalele probleme globale şi relatiile economice internationale la etapa actuală.
47. Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.
48. Impactul Pandemiei Covit -19 asupra economiei mondiale.
49. Războiul comerecial între SUA şi China şi alte tări
50. Procese de integrare în cadrul Uniunii Vamale Euroasia.
51. Politica de coeziune în cadrul Uniunii Europene.
52. Structura institutională în Uniunea Europenă şi functiile acestor organisme.
53. Cooperarea Republicii Moldova cu tările din Europa de Sud-Est.
54. Fondul European de Orientare şi Garantare a Agriculturii (FEOGA)
55. Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)
56. Strategii de dezvoltare a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru.
57. Caracteristica Proiectului Chinei "O centură, un drum" (Calea Mătăsii).
58. Turismul şi serviciile de transport internationale în sistemul relatiilor economice internationale.
59. Piata comună agricolă a Uniunii Europene.
60. Caracteristica avantajelor integrării ecinimice internationale.