Bacteriile 

fac parte din grupa celor mai simple plante. Ele populează toate mediile
de viaţă. Au corpul format dintr-o singură celulă, deci sunt plante unicelulare.

Alcătuirea bacteriilor
Bacteriile au între 0,6-6 microni (1 micron = a mia parte dintr-un
milimetru). Celula lor prezintă:
– membrană;
– citoplasmă (în care nu găsim clorofilă);
– nu reprezintă nucleu indivizualizat (adică bine conturat), ci nucleul lor este
răspândit în citoplasmă. Acesta este un criteriu de inferioritate.

Forme de bacterii
– coci (mici sfere, care pot fi libere sau grupate câte două, câte patru sau mai multe
formând chiorchini);
– bacili (bastonaşe de diferite forme: cilindrică, suveică; pot fi izolaţi sau grupaţi în
lanţuri sau şiraguri);
– spirili (filamente ondulate, de diferite lungimi);
– vibrioni (în formă de virgule).

Hrănirea bacteriilor
Bacteriile nu pot să-şi prepare singure hrana.
– hrănire heterotrofă (depind de prezenţa substanţelor organice preparate de alte
organisme)
– hrănire heteroprofă saprofită (folosesc materia organică din organismele moarte)
– hrănire heteroprofă parazită (folosesc materia organică din organismele vii pe
care le parazitează)

Înmulţirea bacteriilor
În condiţii favorabile bacteriile se înmulţesc prin diviziune. Celulele la maturitate
se divid în două celule-fiice identice care cresc rapid apoi se divid şi ele.

* Multe alimente necesare omului sunt pregătite de bacterii fermentative: laptele se

transformă în iaurt sau brânză, murăturile se acresc, vinul se transformă în oţet.
* Bacteriile de putrefacţie trăiesc în sol şi ajută la descompunerea materiei
organice moarte în materie anorganică.
* Bacteriile patogene provoacă boli grave ca holeră, difterie, tuberculoză.