Germania

De la Wikipedia, enciclopedia liber�

Sari la navigareSari la c�utare
Question book-4.svg
Acest articol sau aceast� sec?iune are bibliografia incomplet� sau inexistent�.
Pute?i contribui prin ad�ugarea de referin?e �n vederea sus?inerii bibliografice a
afirma?iilor pe care le con?ine.
Pagin� semiprotejat�
Germania
Republica Federal� Germania
Bundesrepublik Deutschland (german�)
Deutschland (german�)
Drapelul Germaniei Stema Germaniei
Drapelul Germaniei Stema Germaniei
Deviz�: Einigkeit und Recht und FreiheitGermania
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Sari la navigareSari la c�utare
Question book-4.svg
Acest articol sau aceast� sec?iune are bibliografia incomplet� sau inexistent�.
Pute?i contribui prin ad�ugarea de referin?e �n vederea sus?inerii bibliografice a
afirma?iilor pe care le con?ine.
Pagin� semiprotejat�
Germania
Republica Federal� Germania
Bundesrepublik Deutschland (german�)
Deutschland (german�)
Drapelul Germaniei Stema Germaniei
Drapelul Germaniei Stema Germaniei
Deviz�: Einigkeit und Recht und Freiheit
�Unitate ?i dreptate ?i libertate�
Imnul na?ional: a treia strof� din
Das Lied der Deutschen
(cunoscut� ?i ca Einigkeit und Recht und Freiheit)

MENIU0:00
Localizarea Germaniei (verde �nchis) � pe continentul european (verde deschis ?i
gri �nchis) � �n Uniunea European� (verde deschis) � [Legend�]
Localizarea Germaniei (verde �nchis)
� pe continentul european (verde deschis ?i gri �nchis)
� �n Uniunea European� (verde deschis) � [Legend�]

Geografie
Suprafa?�
- total� 357.121 km2
Cel mai �nalt punct Zugspitze (2.962,06 m) Modifica?i la Wikidata
Cel mai jos punct Neuendorf-Sachsenbande (-4 m) Modifica?i la Wikidata
Cel mai mare ora? Berlin
Vecini Danemarca
Polonia[6]
Elve?ia
Fran?a
Luxemburg
Belgia
?�rile de Jos
Austria
Cehia Modifica?i la Wikidata
Fus orar CET (UTC+1)
Ora de var� CEST (UTC+2)
Popula?ie
Densitate 225,1 loc/km2
- Estimare 2012 80.399.300 locuitori[3] (locul 14)
- Estimare 2019 83.149.300
Limbi oficiale german�[1]
Etnonim German (neam?)[1]
Grupuri etnice 81% Germani, 7% al?i Europeni, 4% turci, 2% asiatici, 6%
altele[2]
Guvernare
Sistem politic Republic� federal�, republic� parlamentar�
Pre?edinte Frank-Walter Steinmeier
Cancelar Angela Merkel
Legislativ Bundesrat Modifica?i la Wikidata
Capitala Berlin
Istorie
Formare
Sf�ntul Imperiu Roman 962
Imperiul German 18 ianuarie 1871
Istoria Germaniei 23 mai 1949
Reunificare 3 octombrie 1990
Aderare la UE 25 martie 1957
Economie
PIB (PPC) 2018
- Total ^ $4,356 trilioane[4] (locul 5)
- Pe cap de locuitor ^ $52,558[4] (locul 18)
PIB (nominal) 2018
- Total ^ $4,000 trilioane[4] (locul 5)
- Pe cap de locuitor ^ $48,264[4] (locul 4)
Gini (2017) � 29,1[5] (sc�zut)
IDU (2017) ^ 0,936 (foarte ridicat) (locul 22)
Moned� Euro (�)
Coduri ?i identificatori
Cod CIO GER Modifica?i la Wikidata
Cod mobil 262 Modifica?i la Wikidata
Prefix telefonic +49
ISO 3166-2 DE Modifica?i la Wikidata
Domeniu Internet .de [2]
^ Limbile danez�, germana de jos, soraba, romani, frizona sunt recunoscute ?i
protejate de Carta European� a Limbilor Minoritare sau Regionale.
^ Se poate folosi ?i domeniul .eu, �ntruc�t Germania face parte din Uniunea
European�.
Prezen?� online
site web oficial
Foursquare Labs, Inc.
Modific� date / text Consulta?i documenta?ia formatului
Republica Federal� Germania[8] (�n german� Bundesrepublik Deutschland Despre acest
sunet ascult� (ajutor�info)),[9] acronim RFG, colocvial, Germania (�n german�
Deutschland; pronun?ie german�: /'d????lant/), este un stat �n Europa Central�.
Face parte din organiza?ii interna?ionale importante, precum: Consiliul Europei
(1951), OCDE, Uniunea Vest-European� (1954), NATO (1955), Uniunea European� (1957),
ONU (1973), OSCE, ?i din zona euro. Se �nvecineaz�: la nord - cu Marea Nordului,
Danemarca ?i Marea Baltic�; la est - cu Polonia ?i Republica Ceh�; la sud - cu
Austria ?i Elve?ia; iar la vest - cu Fran?a, Luxemburg, Belgia ?i Olanda.
Teritoriul Germaniei acoper� 357.021 de kilometri p�tra?i (137.847 mile p�trate),
�ntr-o zon� cu climat temperat. Germania are cea mai mare popula?ie dintre statele
membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori).

Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei �nc� din antichitate. �n

timpul epocii migra?iilor triburile germanice s-au extins spre sud. �ncep�nd din
secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte central� a Sf�ntului Imperiu
Roman.[10] �n secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul
Reformei protestante.

Cre?terea pan-germanismului �n interiorul confedera?iei germane, care a fost

ocupat� de Fran?a, a dus la unificarea majorit�?ii statelor germane �n 1871 �n
Imperiul German. Dup� Primul R�zboi Mondial ?i Revolu?ia german� din 1918-1919,
imperiul a fost �nlocuit de Republica de la Weimar. �nfiin?area celui de-al treilea
Reich �n 1933 a dus la al doilea r�zboi mondial ?i a Holocaustului. Dup� 1945
Germania a pierdut o parte din teritoriul s�u ?i a fost �mp�r?it� �n dou� state,
Germania de Est ?i Germania de Vest. �n 1990, la scurt timp dup� revolu?iile care
au dus la c�derea comunismului �n Germania de Est ?i �n restul Europei de Est,
Germania a fost reunificat�.

Germania este o republic� federal� parlamentar� alc�tuit� din 16 state numite

Landuri (�n limba german� L�nder). Capitala federal� ?i cel mai mare ora? este
Berlin. Industria german� este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este
unul din principalele state exportatoare, de?ine o pozi?ie-cheie �n Uniunea
European� ?i men?ine o multitudine de parteneriate str�nse la nivel global.[11]
Cercetarea ?tiin?ific� ?i tehnologic� din Germania este recunoscut� ca cercetare de
v�rf, la nivel mondial.[12]

Germania a fost un membru fondator al Comunit�?ilor Europene �n 1957, care a

devenit Uniunea European� �n 1993. Acesta face parte din Spa?iul Schengen, ?i a
devenit un co-fondator al zonei euro �n 1999. Germania este membru al Organiza?iei
Na?iunilor Unite, NATO , G8, G20, ?i OCDE. Cunoscut� pentru istoria ?i cultura sa
bogat�, Germania a produs numero?i arti?ti, filozofi, muzicieni, antreprenori,
oameni de ?tiin?� ?i inventatori.

Cuprins
1 Etimologie
2 Istorie
2.1 Triburi germanice
2.2 Sf�ntul Imperiu Roman (962-1806)
2.3 Restaura?ie ?i revolu?ie (1814-1871)
2.4 Imperiul German (1871-1918)
2.5 Republica de la Weimar (1919�1933)
2.6 Al Treilea Reich (1933�1945)
2.7 Istoria modern�
2.8 Germania unificat� ?i integrarea �n UE (1990�prezent)
2.9 Evenimente politice recente, prezentate sumar
3 Geografie
3.1 Clim�
3.2 Biodiversitate
3.3 Mediul �ncojur�tor
4 Guvernul ?i politica de stat
4.1 Componen?a actual� a guvernului
4.2 Parlament
4.3 Alte organe ale statului german
5 Organizarea politico-administrativ�
5.1 Ierarhia administrativ� (reprezentare simplificat�)
6 Legisla?ie
6.1 Legisla?ia
6.2 Particularit�?i ale regulilor de circula?ie
7 Rela?ii externe
7.1 Ajutor pentru dezvoltare
8 Armata
9 Demografie
9.1 Religie
9.2 Papi germani
9.3 Limbi
9.4 Ora?e
10 Economie
10.1 Infrastructur�
11 Cultur�
12 ?tiin?�
13 Sport
14 S�rb�tori publice
15 Note
16 Lectur� suplimentar�
17 Leg�turi externe
18 Vezi ?i
Etimologie
Cuv�ntul �Germania� �n limba rom�n�, provine de la cuv�ntul din limba latin�
�Germania�. Numele �Germania� a fost utilizat dup� ce Iulius Cezar l-a adoptat
dintr-un termen galic pentru popoarele din partea de est a Rinului care ar fi
�nsemnat �vecin�.[13]

Istorie
Articole principale: Istoria Germaniei ?i Istoria Germaniei postbelice.
Triburi germanice

Expansiunea triburilor germanice (750 �.Hr. � 1 d.Hr.)

Se consider� c� etnogeneza triburilor germanice a avut loc pe durata Epocii Nordice
a Bronzului, sau, cel mai t�rziu, pe durata Epocii de fier Pre-Romane. Pornind din
sudul Scandinaviei ?i nordul Germaniei, triburile ?i-au extins teritoriul spre sud,
est ?i vest, �n secolul I �.Hr., ajung�nd �n contact cu triburile celtice din
Galia, precum ?i cu triburi iraniene, baltice ?i slave, �n Europa de Est. Nu se
cunosc prea multe despre �nceputurile istoriei germanicilor, avem la dispozi?ie
doar scrieri ale autorilor romani, cercet�ri etimologice ?i descoperiri
arheologice.

Pe timpul domniei lui Cezar August, generalul roman Publius Quinctilius Varus a
�nceput invazia Germaniei (Germania era numele dat de romani teritoriilor de
dincolo (la est) de Rin p�n� la mun?ii Ural). �n aceast� perioad�, triburile
germanice au �nceput s� se familiarizeze cu tacticile de r�zboi romane, men?
in�ndu-?i, �ns�, apartenen?a tribal�. �n anul 9 d.Hr., �n cadrul b�t�liei de la
P�durea Teutoburg, triburi germanice conduse de Arminius au �nfr�nt trei legiuni
romane conduse de Varus. O mare parte din Germania de ast�zi, anume partea de la
est de Rin ?i la nord de Dun�re, a r�mas, astfel, �n afara Imperiului Roman. Spre
anul 100 d.Hr., pe c�nd Tacitus scria lucrarea sa Germania, triburi germanice s-au
stabilit de-a lungul Rinului ?i Dun�rii (Limes Germanicus), ocup�nd mare parte din
aria Germaniei moderne. �n secolul III s-au afirmat mai multe triburi vest-
germanice: alamanii, francii, chatii, saxonii, frizonii, sicambrii ?i turingii. �n
jurul anului 260 d.Hr., multe triburi germanice au trecut de limes ?i de frontiera
de pe Dun�re, ajung�nd �n teritorii controlate, pe atunci, de romani.[14]

Sf�ntul Imperiu Roman (962-1806)

Articol principal: Sf�ntul Imperiu Roman.

Coroana Imperial� a Sf�ntului Imperiu Roman

Carol cel Mare a fondat la 25 decembrie 800 Imperiul Carolingian, care avea s� fie
divizat �n 843. Imperiul medieval (Sf�ntul Imperiu Roman) s-a format din partea
estic� rezultat� din aceast� divizare, ?i a continuat s� existe, sub diverse forme,
din anul 962 p�n� �n 1806. Teritoriul s�u se �ntindea de la r�ul Eider la nord,
p�n� la coasta mediteranean� la sud. Numit, ini?ial, Sf�ntul Imperiu Roman, a fost
redenumit, oficial, Sacrum Romanum Imperium Nationis Germanica (Sf�ntul Imperiu
Roman al Na?iunii Germane) �ncep�nd cu 1448, pentru ca titulatura s� corespund� cu
teritoriul ocupat, devenit, �ntre timp, mai restr�ns.

Martin Luther (1483�1546) a ini?iat Reforma Protestant�

Pe timpul dinastiei �ncepute de Otto I, �ntre anii 919 ?i 1024, s-au consolidat
ducatele Lorenei, Saxoniei, Franconiei, ?vabiei, Turingiei ?i Bavariei, iar regele
german a fost numit �mp�rat romano-german al acestor regiuni �n 962. Pe timpul
domniei �mp�ra?ilor salici (1024-1125), Sf�ntul Imperiu Roman (Imperiul romano-
german) a cucerit nordul Italiei ?i Burgundia, dar �mp�ra?ii ?i-au pierdut din
putere �n urma unei controverse privind �nvestitura. Pe timpul �mp�ra?ilor
Hohenstaufen (1138-1254), prin?ii germani au c�utat s� se extind� spre sud ?i est,
ajung�nd s� controleze teritorii locuite de slavi �nainte ca germanii s� trimit�
coloni?ti �n aceste p�m�nturi, ?i chiar mai la est (ceea ce s-a numit Ostsiedlung).
Ora?ele din nordul Germaniei s-au dezvoltat, f�c�nd parte din Liga Hanseatic�. Cu
toate acestea, �n urma Marii Foamete din 1315 ?i Mor?ii Negre din 1348-50, popula?
ia Germaniei a sc�zut considerabil.[15]

Edictul Bulei de Aur din 1356 a conferit imperiului o constitu?ie a c�ror principii
de baz� aveau s� dureze p�n� la destr�marea imperiului. Aceasta codifica alegerea
�mp�ratului de c�tre ?apte principi electori, care controlau unele din cele mai
puternice principate ?i arhiepiscopii. �ncep�nd cu secolul al XV-lea, �mp�ra?ii au
fost ale?i, aproape f�r� excep?ie, din cadrul dinastiei austriece de Habsburg.

C�lug�rul Martin Luther ?i-a publicat cele 95 de Teze �n 1517, prin care ataca
unele practici ale Bisericii Catolice, �ncep�nd, astfel, Reforma Protestant�. O
confesiune distinct�, luteran�, a devenit religie oficial� �n mai multe teritorii
germane, dup� 1530. Conflictul religios a dus la R�zboiul de treizeci de ani (1618-
1648), care a devastat ?inuturile germane, popula?ia fiind redus� cu 30%[16][17].
Pacea Westfalic� din 1648 a pus cap�t r�zboaielor religioase dintre statele
germane, dar imperiul a fost �mp�r?it de facto �n numeroase principate
independente. Din 1740 monarhia austriac� de Habsburg ?i Regatul Prusiei au dominat
istoria germanilor. �n 1806 Imperiul a fost dizolvat, ca urmare a R�zboaielor
Napoleoniene.[18]

Restaura?ie ?i revolu?ie (1814-1871)

Articol principal: Confedera?ia German�.

Parlamentul de la Frankfurt �n 1848

�n urma c�derii lui Napoleon Bonaparte, a fost organizat, �n anul 1814, Congresul
de la Viena ?i a fost fondat� Confedera?ia German� (Deutscher Bund), o lig� format�
din 39 de state. Dezacordul cu ideile politice ale restaura?iei a dus la �nt�rirea
mi?c�rilor liberale, care cereau unitate ?i libertate. Aceste cereri, �ns�, au fost
urmate de noi m�suri de represiune din partea omului de stat austriac Metternich.
Zollverein, o uniune tarifar�, a contribuit hot�r�tor la unificarea economic� a
statelor germane. �n aceast� perioad�, mul?i germani erau influen?a?i de
principiile Revolu?iei Franceze, iar na?ionalismul era o for?� �n cre?tere, �n
special printre tinerii intelectuali. Pentru prima dat�, culorile negru-ro?u-galben
au fost alese pentru a reprezenta mi?carea, aceste culori devenind, mai t�rziu,
culorile drapelului german.[19]

�n contextul unei serii de mi?c�ri revolu?ionare �n Europa, care au avut drept

rezultat proclamarea republicii �n Fran?a, intelectualii ?i oamenii de r�nd au adus
revolu?ia de la 1848 ?i �n Confedera?ia German�. Speria?i, monarhii au acceptat, �n
prim� instan?�, cererile revolu?ionarilor. �n aceste �mprejur�ri, regelui Frederic
Wilhelm al IV-lea al Prusiei i s-a oferit titlul de �mp�rat, dar, �ntruc�t trebuia
s� renun?e la o parte din puterea politic� de?inut� anterior, acesta a refuzat
coroana ?i a respins constitu?ia propus�, ceea ce, pe atunci, a fost un pas �napoi
pentru mi?care. Conflictul dintre regele Wilhelm I al Prusiei ?i Parlament, care
era din ce �n ce mai influen?at de ideile liberale, a izbucnit pe fondul discu?
iilor privind reformele militare din 1862, iar regele l-a numit pe Otto von
Bismarck nou prim-ministru al Prusiei. Bismarck a purtat, �n 1864, un r�zboi
�mpotriva Danemarcei, ie?ind victorios. Victoria prusac� �n cadrul r�zboiului
austro-prusac din 1866 i-a permis s� creeze o Federa?ie Nord-German� (Norddeutscher
Bund) ?i s� �mpiedice Austria, care �nainte era cel mai puternic stat german, s� se
mai amestece �n politica celorlalte state germane.

Imperiul German (1871-1918)

Articole principale: Imperiul German ?i Primul R�zboi Mondial.

Fondarea Germaniei moderne la Versailles, Fran?a, 1871. Bismarck se afl� �n centru,

�ntr-o uniform� alb�.
Statul cunoscut cu numele Germania a fost unificat ca stat-na?iune modern �n 1871,
c�nd Imperiul German a fost �nfiin?at �mpreun� cu Regatul Prusiei, ca element
constitutiv. Dup� �nfr�ngerea francezilor �n R�zboiul franco-prusac, Imperiul
German a fost proclamat la Versailles, �n 18 ianuarie 1871. Dinastia Hohenzollern a
Prusiei a guvernat noul imperiu, al c�rui capital� era Berlin. Imperiul era o
unificare a tuturor statelor dezmembrate ale Germaniei, cu excep?ia Austriei
(Kleindeutsche L�sung sau �Germania de Jos�). �ncep�nd din 1884, Germania a �nceput
un proces de colonizare a c�torva state �n afara Europei.

�n perioada Gr�nderzeit, dup� unificarea Germaniei, politica extern� a �mp�ratului

Wilhelm I asigura pozi?ia Germaniei ca o mare na?iune prin alian?e, izol�nd Fran?a
prin mijloace diplomatice, precum ?i evitarea r�zboiului. Cu toate acestea, sub
conducerea lui Wilhelm al II-lea, Germania, ca toate puterile europene, a avut un
curs imperialist care a dus la ne�n?elegeri cu ?�rile vecine. Majoritatea alian?
elor din care f�cea parte ?i Germania nu au fost re�nnoite, iar noile alian?e au
exclus-o. �n mod specific, Fran?a a stabilit rela?ii noi prin semnarea tratatului
numit Antanta cu Regatul Unit ?i asigurarea leg�turilor cu Imperiul Rus. �n afar�
de rela?iile sale cu Austro-Ungaria, Germania a devenit din ce �n ce mai izolat�.

Germania Imperial� (1871�1918), cu dominantul Regat al Prusiei �n albastru

Imperialismul Germaniei s-a extins p�n� �n afara grani?elor statului ?i s-a
al�turat celorlalte puteri europene, cer�nd partea lor din Africa. Conferin?a
Congoului de la Berlin (1884-1885), mediat� de Bismarck, a �mp�r?it Africa �ntre
puterile europene. Profit�nd de o situa?ie politic� favorabil� (prietenie cu
Austro-Ungaria, Italia ?i Rusia, �n?elegere cu Fran?a), Germania a �ntemeiat
urm�toarele protectorate: Africa German� de Sud-Vest (1884), Togo ?i Camerun
(1884), Africa German� de Est (1885), inclusiv coloniile germane din M�rile
Sudului: Kaiser Wilhelmland (achizi?ionat�, �n 1880, de la Noua Guinee),
Arhipelagul Bismarck, Insula Marshall. Cearta �ntre puterile imperialiste pentru
domina?ia Africii ?i altor teritorii a provocat continue tensiuni �ntre Marile
Puteri, care, prin acumulare, au fost una dintre cauzele care au contribuit la
declan?area Primului R�zboi Mondial.

Asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand al Austriei, la data de 28 iunie 1914, a

constituit pretextul pentru declan?area Primului R�zboi Mondial. Ca stat ini?
iator ?i principala for?� a Triplei Alian?e (Puterile Centrale), Germania a dus
greul r�zboiului contra Puterilor Aliate (Antantei) ?i a suferit pierderi grele
�ntr-unul dintre cele mai s�ngeroase conflicte ale tuturor timpurilor, num�r�nd
aproximativ 5.989.758 de victime germane (1.773.700 mor?i ?i 4.216.058 r�ni?i).[20]

�n toamna anului 1918, situa?ia grea de pe front ?i mi?c�rile revolu?ionare interne

l-au determinat pe �mp�ratul Wilhelm al II-lea s� abdice ?i s� plece �n exil, �n
Olanda. Sociali?tii au preluat puterea ?i au proclamat republica. Pentru a
�mpiedica invadarea ?�rii, ace?tia au semnat, la 11 noiembrie, armisti?iul cu
Puterile Aliate, care a pus cap�t r�zboiului iar, ulterior, Tratatul de la
Versailles, �n iunie 1919, atr�g�ndu-?i ostilitatea na?ionali?tilor care refuzau s�
recunoasc� �nfr�ngerea din Primul R�zboi Mondial. Tratatul a fost perceput �n
Germania ca o continuare umilitoare a r�zboiului prin alte mijloace, iar asprimea
sa este, de obicei, considerat� ca av�nd un rol important �n na?terea ?i cre?terea
ulterioar� a curentului revan?ist ?i nazismului �n ?ar�.[21]

Republica de la Weimar (1919�1933)

Articol principal: Republica de la Weimar.
La �nceputul revolu?iei germane, Germania a fost proclamat� republic�, iar monarhia
abolit�. Cu toate acestea, lupta pentru putere a continuat, comuni?tii radicali?ti
de st�nga ajung�nd la putere �n Bavaria, dar e?u�nd s� preia controlul din �ntreaga
Germanie. Revolu?ia s-a sf�r?it �n august 1919, c�nd Republica de la Weimar a fost
�nfiin?at� oficial. La 11 august 1919, Constitu?ia Weimar a intrat �n vigoare odat�
cu semnarea acesteia de c�tre pre?edintele Friedrich Ebert.

Suferind din cauza crizei economice, a condi?iilor aspre de pace dictate de

Tratatul de la Versailles, precum ?i a succesiunii unor guverne mai mult sau mai
pu?in stabile, poporul Germaniei s-au lipsit din ce �n ce mai mult de identificarea
cu sistemul lor politic ?i cu ��nfiin?area Partidelor� �n parlamentul lor
democratic. Acest lucru a fost agravat pe scar� larg� de extrema dreapt�
(monarhism, v�lkisch ?i nazism) Dolchsto�legende, care promova ideea c� Germania a
pierdut Primul R�zboi Mondial datorit� eforturilor ?i influen?ei celor care doreau
s� r�stoarne guvernul. Cea mai mare acuza?ie adus� guvernului de la Weimar a fost
tr�darea na?iunii germane, prin semnarea Tratatului de la Versailles, �n timp ce
comuni?tii radicali?ti de st�nga, precum Liga Spartakist� (Grupul Spartakist),
doreau o revolu?ie av�nd drept ?int� principal� abolirea capitalismului �n favoarea
unui R�terepublik.

Cu toate acestea, nemul?umirea fa?� de noul guvern de la Weimar a provocat cre?

terea Partidul Comunist din Germania. Mul?i conservatori au fost atra?i de revolu?
ionarea �n spirit revan?ard a dreptei politice, �n special Partidul Muncitoresc
German Na?ional-Socialist - Partidul nazist. P�n� �n 1932, aceste dou� partide au
controlat majoritatea parlamentului, (296 de scaune parlamentare p�n� �n iulie
1932). Dup� c�teva serii de cabinete de scurt� durat�, pre?edintele Paul von
Hindenburg a luat o decizie crucial�: av�nd pu?ine alternative ?i presat de
consilierii de dreapta, la 30 ianuarie 1933, von Hindenburg l-a numit pe Adolf
Hitler cancelar al Germaniei, �ndeplinind cererea lui Hitler.

Al Treilea Reich (1933�1945)

Articol principal: Germania Nazist�.

Harta celui de-al Treilea Reich �n 1939

�n aproape toat� aceast� perioad� statul german a purtat denumirea oficial�
Deutsches Reich (Imperiul German); denumirea colocvial� a fost Drittes Reich (Al
Treilea Reich) sau ?i Nazi-Deutschland (Germania nazist�).

La 27 februarie 1933, sediul Reichstagului (parlamentului german de pe atunci),

aflat �n cl�direa numit� ?i p�n� ast�zi Reichstag, a fost incendiat, aceasta
constituind pretextul pentru decretele de urgen?� ce au abrogat drepturile cet�?
ene?ti de baz�.[22] O hot�r�re a parlamentului i-a dat lui Hitler putere
legislativ� nerestric?ionat�. Doar Partidul Social Democrat SPD a votat �mpotriva
acesteia, �n timp ce membrii comuni?ti ai parlamentului au fost �ncarcera?i.
Folosindu-?i puterea de a distruge orice rezisten?� actual� sau poten?ial�, �n
decurs de c�teva luni, Hitler a pus bazele unui stat centralizat totalitarist.
Industria a fost revitalizat� prin produc?ia masiv� de armament, de fapt, interzis�
Germaniei dup� pierderea Primului R�zboi Mondial. �n 1935 Germania a redob�ndit
controlul asupra ?inutului istoric Saar, iar �n 1936 controlul militar al ?inutului
Rin, am�ndou� fiind pierdute �n urma Tratatului de la Versailles. Sus?in�nd, �n
paralel, campania agresiv� a dezvolt�rii masive a produc?iei de armament, politica
extern� a Germaniei a devenit mai agresiv� ?i expansionist�, �mping�nd, voit,
omenirea spre Al Doilea R�zboi Mondial. �n 1938 ?i 1939, Austria ?i Cehoslovacia au
fost aduse sub controlul Germaniei ?i a fost preg�tit� invazia Poloniei (Pactul
Hitler-Stalin, Opera?iunea Himmler). La 1 septembrie 1939 armata Germaniei a lansat
r�zboiul �fulger� (blitzkrieg) asupra Poloniei, care a fost rapid ocupat� de
trupele Germaniei ?i de Armata Ro?ie Sovietic�, marc�nd �nceputul celui de-al
Doilea R�zboi Mondial �n Europa. Regatul Unit ?i Fran?a au declarat r�zboi
Germaniei ?i, �ntruc�t r�zboiul s-a extins, Germania ?i alia?ii s�i au c�p�tat
controlul asupra unei mari p�r?i din Europa continental�.

Cuceririle naziste �n Europa pe durata celui de-al Doilea R�zboi Mondial

La 22 iunie 1941, Germania a �nc�lcat Pactul Hitler-Stalin ?i a invadat Uniunea
Sovietic�. �n acela?i an, Japonia a atacat baza american� de la Pearl Harbor din
Oceanul Pacific, iar Germania, �n calitate de aliat al Japoniei, a declarat
r�zboi ?i Statelor Unite. De?i armata german� a avansat �n Uniunea Sovietic� destul
de rapid, B�t�lia de la Stalingrad a marcat punctul de turnur� al acestui r�zboi.
�n consecin?�, armata german� a �nceput s� se retrag� de pe Frontul de Est. �n
septembrie 1943, Italia, aliata Germaniei, a capitulat, oblig�nd for?ele Wehrmact-
ului s� deschid� un alt front pentru p�strarea acestei regiuni nord-mediteraneene
�n sistemul de ap�rare german. Opera?iunea Neptun a marcat un alt punct de turnur�
�n acest r�zboi, deschiz�nd frontul vestic. La 6 iunie 1944, For?ele aliate anglo-
americane au debarcat pe Coasta Normandiei din Fran?a ocupat� ?i s-au �ndreptat
spre teritoriul german, astfel c� foarte cur�nd, la 8 mai 1945, dup� ce Armata Ro?
ie a cucerit Berlinul, iar Hitler s-a sinucis �n bunkerul s�u, Germania nazist� a
fost silit� s� capituleze necondi?ionat. �n timpul celui de-al Doilea R�zboi
Mondial au murit aproximativ 7 milioane de civili ?i solda?i germani (inclusiv
etnicii germani din Europa de est).

�n timpul celui de-al Treilea Reich, guvernul german nazist a aplicat politici
�mpotriva minorit�?ilor ?i multor diziden?i, ceea ce, mai t�rziu, avea s� fie
cunoscut sub denumirea de Holocaust. �n timpul acestuia au fost uci?i aproximativ
17 milioane de oameni, inclusiv circa 6 milioane de evrei ?i un num�r important
de ?igani, polonezi ?i al?i slavi, prizonieri de r�zboi sovietici, bolnavi mintali,
homosexuali ?i membri ai opozi?iei politice. Cel de-al Doilea R�zboi Mondial ?i
genocidul nazist au fost responsabili pentru mai mult de 40 de milioane de mor?i �n
Europa. Dup� �ncheierea celui de-al Doilea R�zboi Mondial, s-au desf�?urat, la
N�rnberg, procesele criminalilor de r�zboi germani.

Istoria modern�
Articol principal: Istoria Germaniei postbelice.

Zonele de ocupa?ie din Germania (1945)

Comunitatea ?i limba german� au ap�rut cu mii de ani �n urm�, �ns�, ca stat,
Germania a ap�rut abia �n 1871, c�nd, sub conducerea cancelarului Otto von
Bismarck, s-a format Imperiul German, �nglob�nd partea de nord a Germaniei actuale
- Confedera?ia German� de Nord (dominat� de Prusia, �n german�: Preu�en), apoi
Bavaria (�n german�: Bayern) precum ?i diferite alte regiuni, excluz�nd, �ns�, p�r?
ile vorbitoare de german� din Austria. Acesta a fost cel de al doilea Reich german,
tradus de obicei ca �imperiu�. Primul Reich � cunoscut timp de multe secole sub
denumirea Sf�ntul Imperiu Roman de Na?iune German� � provenea din divizarea
Imperiului Franc �n 843, exist�nd sub diverse forme p�n� �n anul 1806. Cel de-al
Treilea Reich (?i ultimul) a fost cel al nazi?tilor; el a durat doar 12 ani (din
1933 p�n� �n 1945).

Germania, devenit� una dintre marile puteri europene, s-a implicat �n Primul R�zboi
Mondial (1914 - 1918) al�turi de aliatul ei, Austro-Ungaria. La �nceputul
conflagra?iei, Germania a invadat Belgia ?i a p�truns �n Fran?a, p�n� aproape de
Paris, nereu?ind, �ns�, s� ob?in� o victorie hot�r�toare, deoarece r�zboiul a
devenit unul de uzur�, care i-a secat resursele materiale ?i umane. R�zboiul s-a
�ncheiat �n 1918 ?i, drept urmare, �mp�ratul Germaniei a fost for?at s� abdice. �n
Tratatul de la Versailles, �ncheiat dup� r�zboi, Germania a fost considerat�
responsabil� pentru provocarea conflagra?iei.

Unii politicieni consider� condi?iile grele impuse Germaniei prin Tratatul de la

Versailles din 1919, precum ?i problemele economice datorate crizei economice
mondiale �ncepute �n 1929 ca fiind factori care au permis partidului nazist al lui
Hitler (NSDAP) s� ob?in� un procentaj mare din sufragii ?i, �n cele din urm�, s�
formeze, la 30 ianuarie 1933, un nou guvern cu Adolf Hitler �n func?ia de cancelar.
Istoricii, f�r� a respinge implicarea cert� a factorilor de natur� conjunctural�
(precum obliga?ia de a desp�gubi statele agresate de c�tre Germania �n Primul
R�zboi Mondial pentru imensele pierderi provocate, sau criza mondial� cu punct de
plecare �n crahul bursier din SUA) subliniaz� importan?a istoriei recente a ?�rii
(perioada din timpul ?i dup� unificarea Germaniei, c�nd tendin?a liberal� a fost
brutal marginalizat� sau doar cooptat� de tendin?ele politice na?ionaliste) �n
ascensiunea nazismului; �n primul volum al trilogiei sale dedicate fenomenului,
istoricul britanic Richard J. Evans, de exemplu, g�se?te originea derivei naziste
�n caracteristicile evidente ale societ�?ii germane, precum: militarismul,
prevalen?a valorilor ?i institu?iilor aristocratice (�n contrast cu valorile
liberale ?i democratice care se r�sp�ndiser� cu mai mult succes �n ?�ri precum
Fran?a sau Marea Britanie), precum ?i mo?tenirea conservatorismului politic al
"cancelarului de fier" Otto von Bismarck ?i influen?a durabil� a acestuia asupra
mentalului colectiv (anume dorul intens pentru un leader puternic care s� conduc�
na?iunea ca un p�rinte sever, dar inspirat). Plec�nd de la faptul c� r�d�cinile
derivei naziste sunt ad�nc �nfipte �n istoria ?�rii, cel pu?in c�t s� ajung� p�n�
la jum�tatea secolului XIX, al?i istorici (precum francezul Georges Bensoussan[23])
subliniaz� ?i ei faptul plin de semnifica?ii c� na?iunea german� a fost str�ns�
laolalt� �n 1871 de ni?te politicieni, ?i a?a s-a �nt�mplat, de altfel, �ntotdeauna
�n istoria laxelor forme statale federalizatoare pe teritoriile germanofone,
neexist�nd a?a, cum s-a �nt�mplat �n Fran?a, de exemplu, un moment de simbolism na?
ional unificator ?i egalizator, precum revolu?ia: na?iunea n-are ce celebra ca
moment �n care s-a unificat "de jos" (cum e 14 iulie 1790 �n Fran?a, cu "la Fete de
la F�d�ration"), c�ci ea a fost unificat� "de sus." [24] De aceea, �n Germania
secolului al XIX-lea, referin?a-far este un politician, birocrat ?i chiar militar
aristocrat, precum von Bismarck, nu cum se �nt�mpla �n Fran?a aceluia?i secol, unde
referin?a-far a fost un scriitor popular (prin na?tere, dar ?i dedicare), anume
Victor Hugo.[25] Faptul c� unificarea a trebuit s� fie c�?tigat� prin r�zboi contra
str�inilor (francezi, de exemplu) ?i aceasta i-a f�cut pe germani na?ionali?ti,
marca?i profund ?i durabil de mentalitatea asediatului)) ?i ?in�nd cont de valorile
pe care Fran?a le �ncarna pe continent la acel moment, ostilitatea str�inilor la
unificarea na?iunii i-a f�cut pe nem?i ?i antilberali, de unde una dintre explica?
iile e?ecului liberalilor �n timpul revolu?iei de la 1848 pe teritoriile
germanofone ?i, mai ales, la Berlin.[25]

�n 1934 Hitler a preluat tot controlul, devenind ?eful statului ?i sc�p�nd de

opozi?ie prin violen?�. �n 1935, antisemitismul a devenit o politic� oficial� de
stat �n Germania, justificat�, formal, prin Legile de la N�rnberg (N�rnberger
Gesetze). Un moment important �n istoria Germaniei �l reprezint� unirea cu Austria.
Evenimentul, cunoscut sub numele de Anschluss (�alipire�), s-a petrecut la 12
martie 1938 ?i reprezint� unul din pa?ii importan?i ai regimului nazist din
Germania spre r�zboi. Germania f�cut, apoi, o alian?� cu Italia ?i Japonia, numit�
Axa Berlin-Roma-Tokio.

La 23 august 1939 Hitler a �ncheiat chiar ?i cu Stalin un tratat de neagresiune, cu

urm�ri importante asupra lumii ?i Rom�niei, numit Pactul Ribbentrop-Molotov. �n
virtutea acestui pact, politica lui Hitler de a anexa ?�rile vecine a culminat, la
1 septembrie 1939, prin cotropirea Poloniei ?i izbucnirea celui de-al Doilea R�zboi
Mondial.
�n prima parte a r�zboiului, Germania a avut succese militare fulger�toare, c�?
tig�nd controlul asupra principalelor teritorii din Europa, unei mari p�r?i a
URSS ?i a nordului Africii. �n 1941 nazi?tii au pus �n aplicare Holocaustul ca
politic� de stat, bazat� pe argumente ?i pretexte rasiste, de exterminare �n mas� a
milioane de evrei ?i alte na?ionalit�?i. �ntre 1942-1943, balan?a �n r�zboi s-a
schimbat, succesele trec�nd de partea Alia?ilor �mpotriva Germaniei, printre care
URSS, Marea Britanie ?i Statele Unite ale Americii. La finele lunii aprilie 1945,
Hitler ?i-a recunoscut e?ecul total ?i s-a sinucis. La 8 mai 1945, Germania a
capitulat necondi?ionat.

�n urma cererilor f�cute de Stalin la conferin?ele de la Ialta ?i Potsdam,

provinciile germane de p�n� atunci situate la est de r�urile Odra (Oder) ?i Neisse
(Nei�e) - Pomerania, Silezia, ora?ul hanseatic Danzig (ast�zi Gdansk �n Polonia),
Prusia R�s�ritean�, Prusia Apusean� ?i ?ara Sude?ilor (Sudetenland) - au fost
alipite la Polonia, URSS ?i Cehoslovacia. �ncep�nd cu ofensiva Armatei Ro?ii de la
12 ianuarie 1945 ?i p�n� �n 1948, cei mai mul?i locuitori germani ai acestor
regiuni, aproximativ 12 milioane �nainte de r�zboi, au fost expulza?i spre vest sau
?i spre Siberia, �n condi?ii brutale. �n jur de 2 milioane dintre ace?tia ?i-au
pierdut via?a �n r�zboi ?i �n cadrul procesului de expulzare (�Vertreibung�).

�n urma r�zboiului, teritoriul Germaniei de azi a fost �mp�r?it �n patru �zone de

ocupa?ie�, controlate de puterile aliate Fran?a, URSS, Regatul Unit ?i Statele
Unite. Berlinul a fost, de asemenea, divizat �n patru sectoare controlate de aceste
puteri. Scindarea a culminat prin constituirea, �n 1949, pe teritoriul Germaniei de
azi a dou� state germane: partea de apus s-a numit Republica Federal� Germania, RFG
sau Germania de Vest (german�: Bundesrepublik Deutschland), iar partea de r�s�rit,
orientat� spre URSS, s-a numit Republica Democrat� German�, RDG, Germania de Est
sau de R�s�rit (german�: Deutsche Demokratische Republik sau DDR). Germania de Vest
?i-a recuperat rapid nivelul de dinaintea r�zboiului, devenind o putere economic�
important� a Europei.

Germania unificat� ?i integrarea �n UE (1990�prezent)

Vezi ?i articolele: Istoria Germaniei postbelice, Zonele aliate de ocupa?ie din
Germania, Expulzarea germanilor dup� al doilea r�zboi mondial.

�n 1999 Germania a adoptat moneda euro.

�n 1990, dup� c�derea comunismului �n Europa, cele dou� state germane s-au
reunificat, prin aceea c� �n fosta RDG au fost �nfiin?ate landuri (a?a cum existau
deja �n RFG), landuri care, ceva mai t�rziu, au aderat oficial la RFG, adopt�nd ?i
constitu?ia RFG numit� Grundgesetz. Tratatul care a definit aceast� reunificare se
nume?te Tratatul doi plus patru (a fost �ncheiat de c�tre cele dou� state germane ?
i cele patru puteri care de?ineau suveranitatea asupra �ntregii Germanii: SUA,
Regatul Unit, Fran?a ?i URSS). Prin semnarea acestor acte, Republica Democrat�
German� a �ncetat s� mai existe.

Conform Actului Bonn-Berlin, adoptat de Parlament la data de 10 martie 1994, Berlin

a devenit, �nc� o dat�, capitala Germaniei �ntregite, �n timp ce Bonn a ob?inut
statutul unic de Bundesstadt (ora? federal), p�str�nd c�teva ministere federale.
[26][27] Remutarea guvernului a fost finalizat� �n 1999.

Dup� reunificare, Germania a luat un rol tot mai activ �n Uniunea European� ?i
NATO. Germania a trimis for?e de men?inere a p�cii pentru a asigura stabilitatea
din Balcani ?i a trimis o for?� militar� german� �n Afganistan, ca parte din
efortul NATO pentru a stabili securitatea �n aceast� ?ar� dup� eliminarea
talibanilor.[28] Aceste desf�?ur�ri au fost controversate, deoarece, dup� r�zboi,
Germania a fost obligat� s� trimit� trupe cu scopuri de ap�rare. Evenimentele din
teritoriile str�ine au fost percepute ca fiind acoperite f�r� asigurare defensiv�;
cu toate acestea, votul parlamentului �n aceast� problem� a legalizat, �n mod
efectiv, participarea �ntr-un context de men?inere a p�cii.

Statul german reunit este acum una dintre cele mai importante ?�ri din Uniunea
European� ?i din lume.

Evenimente politice recente, prezentate sumar

Zidul Berlinului, asaltat de mul?ime (10 noiembrie 1989)

Din 1998 ?i p�n� �n iulie 2005 cancelar federal a fost Gerhard Schr�der (SPD), �n
fruntea unui cabinet de coali?ie �ntre social-democra?i (SPD) ?i verzi (B�ndnis
90 / Die Gr�nen). La 21 iulie 2005 pre?edintele federal Horst K�hler a dizolvat
Bundestagul, ca urmare a votului de ne�ncredere pe care l-a primit cancelarul
Schr�der.

La 18 septembrie 2005 au avut loc alegeri federale anticipate, �n urma c�rora a

venit la putere marea coali?ie, �ntre frac?iunile parlamentare CDU/CSU (a?a-numita
�Uniune Cre?tin�) ?i SPD, cu Angela Merkel (CDU) drept cancelar.

La alegerile federale din 2009 social-democra?ii au sc�zut �n preferin?a

electoratului, a?a �nc�t cre?tin-democra?ii au format o coali?ie cu liberalii
(FDP), coali?ie supranumit� �negru-galben�. Al 17-lea Bundestag al Germaniei s-a
constituit la 28 octombrie 2009. Norbert Lammert (CDU) a fost reales pre?edinte al
Bundestagului. Angela Merkel ?i-a numit apoi noul cabinet, format din 16 persoane
(de la CDU, CSU ?i FDP), cu Guido Westerwelle (FDP) vicecancelar ?i ministru de
externe.

La alegerile preziden?iale din 30 iunie 2010, Adunarea Federal� (Bundesversammlung)

l-a ales �n al 3-lea scrutin pe Christian Wulff (CDU) drept nou pre?edinte al
Germaniei, pentru o perioad� de 5 ani. Acesta a fost �nvestit �n func?ie la 2 iulie
2010. La 17 februarie 2012 Wulff a fost nevoit s� demisioneze, dup� ce procuratura
din Saxonia Inferioar� l-a �nvinuit c� ar fi primit foloase necuvenite �n perioada
c�t a fost prim-ministru al landului Saxonia Inferioar�.

La 18 martie 2012 Adunarea Federal� (Bundesversammlung) l-a ales pe fostul disident

anticomunist Joachim Gauck (independent), din primul tur de scrutin, drept pre?
edinte al Germaniei.

Geografie
Articol principal: Geografia Germaniei.

Hart� topografic�
Teritoriul Germaniei acoper� 357,021 km2, dintre care 349223 km2 sunt terenuri,
relieful fiind preponderent muntos, iar 7798 km2 sunt ape. Se plaseaz�, dup�
suprafa?�, pe locul ?apte �n Europa ?i pe locul 63 la nivel global. Altitudinea
variaz� de la altitudinile Mun?ilor Alpi (cel mai �nalt punct: Zugspitze la 2962
metri) �n sud, p�n� la ?�rmurile M�rii Nordului (Nordsee), �n nord-vest ?i Marea
Baltic� (Ostsee), �n nord-est. �ntre acestea se afl� zonele de munte �mp�durite din
Germania Central� ?i terenurile joase din nord (cel mai jos punct: Wilstermarsch la
3.54 metri sub nivelul m�rii), traversate de c�teva fluvii ale Europei, precum
Rinul, Dun�rea ?i Elba.[29]

Germania are cele mai multe grani?e cu ?�rile europene, dec�t oricare alt stat din
Europa. Se �nvecineaz� �n nord cu Danemarca, �n est cu Polonia ?i Republica Ceh�,
�n sud cu Austria ?i Elve?ia, �n sud-vest cu Fran?a ?i Belgia iar �n nord-vest cu
Olanda. Capitala Germaniei este Berlin.

Clim�
Germania are o clim� temperat�, cu o temperatur� medie anual� de 9 �C. Temperatura
medie �n ianuarie variaz� de la -6 �C p�n� la +1 �C (�n func?ie de localitate ?i
altitudinea ei), �n timp ce temperatura medie a lunii iulie variaz� �ntre 16 ?i
20�C. Precipita?iile sunt mai mari �n sud, unde se �nregistreaz� 1.980 mm pe an,
majoritatea sub form� de z�pad�.

Peisaj alpin �n Bavaria

Majoritatea Germaniei are o clim� temperat�, �n care predomin� v�nturile vestice
umede. Clima este moderat� de Curentul Atlanticului de Nord, care este extinderea
nordic� a Curentului Golfului. Aceast� ap� cald� afecteaz� zonele riverane M�rii
Nordului, inclusiv zona de-a lungul Rinului, care se vars� �n Marea Nordului. �n
consecin?�, �n partea de nord ?i nord-vest, clima este oceanic�; ploile cad pe
parcursul �ntregului an, cu un maxim �n timpul verii.

Iernile sunt bl�nde, iar verile tind s� se r�ceasc�, de?i temperaturile pot dep�?i
30� C (86� F) pentru perioade prelungite. �n zonele estice, clima este mai mult
continental�; iernile pot fi foarte reci, verile pot fi foarte calde, iar adesea
sunt consemnate perioade de secet�. Germania central� ?i de sud sunt regiuni de
tranzi?ie, care variaz� de la o temperatur� moderat oceanic� la continental�, iar
temperaturi pot dep�?i 30�C (86�F) pe timp de var�.[30][31]

Biodiversitate

Cerbul ro?u este o specie r�sp�ndit� larg �n s�lb�ticie.

Din punct de vedere fitogeografic, Germania este partajat� �ntre provinciile
Atlanticului European ?i Europei Centrale a Regiunii Circumboreale �n cadrul
Regatului Boreal. Teritoriul Germaniei poate fi subdivizat �n dou� ecoregiuni:
p�durile montane mixte ale Mediteranei europene ?i reciful marin ale Atlanticului
nord-estic.[32] Majoritatea Germaniei este acoperit� fie din teren arabil (33%),
fie silvicultur� ?i regiune p�duroas� (31%). Numai 15% este acoperit de p�?uni
constante.

Aproximativ o treime din teritoriul Germaniei este acoperit de p�duri: Mun?ii

P�durea Turingiei
Plantele ?i animalele sunt, �n general, comune celor din perioada medieval�. Fagi,
stejari, ?i alte esen?e de foioase constituie o treime din p�duri; p�durile de
conifere sunt �n cre?tere ca urmare a re�mp�duririlor. Molidul ?i bradul predomin�
�n mun?ii de sus, �n timp ce pinul ?i laricele se g�sesc �n sol nisipos. Exist�
multe specii de ferigi, flori, ciuperci, ?i mu?chi. Pe?tii abund� �n r�uri ?i �n
Marea Nordului. Printre animalele s�lbatice, se g�sesc cerbul, mistre?ul, muflonul,
vulpea, bursucul, iepurele, ?i un num�r mic de castori. Diverse p�s�ri migratoare
str�bat Germania prim�vara ?i toamna.

Parcurile na?ionale ale Germaniei includ Parcurile na?ionale Wattenmeer, Parcul na?
ional Jasmund, Parcul na?ional Vorpommersche Boddenlandschaft, Parcul na?ional
M�ritz, Parcul na?ional Unteres Odertal, Parcul na?ional Harz, Parcul na?ional
S�chsische Schweiz ?i Bayerischer Wald.

Germania este cunoscut� pentru numeroasele sale gr�dini zoologice, parcurile faunei
s�lbatice, acvarii, ?i parcuri de p�s�ri,[33] mai mult de 400 de gr�dini
zoologice ?i parcuri de animale sunt administrate �n aceast� ?ar�, num�r care o
plaseaz� pe primul loc �n lume[34] Gradin� zoologic� de la Berlin este cea mai
veche gr�din� zoologic� din Germania ?i de?ine cea mai numeroas� colec?ie de specii
din lume.[35]

Mediul �ncojur�tor

Turbinele eoliene din Wehrda (Marburg)

Pajura este o pas�re de prad� protejat� ?i simbol heraldic na?ional.
Cea mai mare ferm� eolian� ?i a capacit�?ii de energie solar� din lume este
instalat� �n Germania.[36] Germania este cunoscut� pentru con?tiin?a propriului
mediu �nconjur�tor.[37] Mul?i germani consider� cauzele antropice a fi un factor
semnificativ la �nc�lzirea global�.[38] Germania particip�, �n cadrul Protocolului
de la Kyoto ?i �n alte tratate de promovare a biodiversit�?ii, aplic�nd riguros
standardele de emisii sc�zute, programele de reciclare ?i utilizare a energiei
regenerabile ?i sprijinind dezvoltarea durabil� la nivel global.[39]

Guvernul german a ini?iat numeroase activit�?i pentru reducerea emisiilor iar

totalul emisiilor ?�rii sunt �n descre?tere.[40] Cu toate acestea, emisiile de
dioxid de carbon pe cap de locuitor din Germania sunt printre cele mai ridicate din
UE, de?i ele sunt semnificativ mai mici dec�t cele din Australia, Canada, Arabia
Saudit� ?i Statele Unite. Emisiile provenite din industrie ?i utilit�?ile de ardere
a c�rbunelui contribuie la poluarea aerului. Ploile acide care rezult� din emisiile
de dioxid de sulf devasteaz� p�durile. Poluarea din Marea Baltic� a apelor
reziduale ?i a reziduurilor industriale de la r�uri din fosta Germanie de Est au
fost reduse. Guvernul cancelarului Schr�der a anun?at inten?ia de a pune cap�t
utiliz�rii energiei nucleare pentru producerea energiei electrice. Germania
lucreaz� pentru respectarea angajamentelor UE pentru a identifica zonele de
conservare a naturii, �n conformitate cu Directiva de Habitat a Uniunii Europene
privind flora ?i fauna. Ca urmare a �nc�lzirii globale, ultimii ghe?ari din
regiunea alpin� a Germania se topesc. Pericole naturale sunt inunda?iile de
prim�var� ?i vijeliile furtunoase care au loc �n toate regiunile.

Guvernul ?i politica de stat

Articol principal: Politica Germaniei.

Reichstagul din Berlin este sediul parlamentului german.

Din punct de vedere constitu?ional, Germania este o democra?ie republican� federal�
reprezentativ�.

Forma de guvern�m�nt este parlamentar�, �n care ?eful guvernului (cancelarul) este

ales de c�tre parlament, numit bundestag, ?i confirmat de c�tre pre?edintele
statului. De?i cancelarul de?ine cele mai puternice competen?e politice din stat,
�n ierarhia protocolar� el se afl� abia pe locul 3, dup� pre?edintele statului ?i
pre?edintele Bundestagului.

Cancelarul, actualmente Angela Merkel, este ?eful guvernului ?i exercit� puterea

executiv�, similar cu rolul de prim-ministru, �n alte democra?ii parlamentare.
Cancelarul este ales cu majoritate absolut� de c�tre parlament (Bundestag) pe o
perioad� de 4 ani ?i are dreptul de a numi ?i elibera din func?ie pe mini?tri,
precum ?i dreptul numit �competen?a liniilor directoare� (Richtlinienkompetenz),
prin care formuleaz�, �n linii mari, sarcinile fiec�rui ministru din cabinet
(guvern). Puterea federal� legislativ� este �nvestit� �n parlament, compus din
Bundestag (Parlamentul Federal) ?i Bundesrat (Consiliul Federal), care, �mpreun�,
formeaz� un tip unic de corp legislativ. Bundestag-ul este ales, prin alegeri
directe, prin reprezentare propor?ional�. Membrii Bundesrat reprezint� guvernele
celor ?aisprezece landuri ?i sunt membri ai cabinetelor de stat. Guvernele
respective de stat au dreptul de a numi ?i de a-?i elimina reprezentan?ii �n orice
moment.

Guvernul federal al Germaniei (Bundesregierung) const� din cancelar (prim-ministru)

?i mini?tri. Actualul cabinet, numit cabinetul Merkel III, a fost format �n urma
alegerilor federale din 2013 ?i este format din politicieni ai partidelor marii
coali?ii (CDU, CSU ?i SPD).
Pre?edintele Frank-Walter Steinmeier; ?i cancelarul Angela Merkel
Pre?edintele este ?eful statului �mputernicit, �n primul r�nd, cu responsabilit�?
ile ?i competen?ele reprezentative. El este ales de c�tre Bundesversammlung
(Adunarea Federal�), o institu?ie format� din membri ai Bundestag-ului ?i un num�r
egal de delega?i de stat. A doua func?ie important� �n ordinea de prioritate
german� este Bundestagspr�sident (Pre?edintele Bundestag-ului), care este ales de
Bundestag ?i responsabil pentru supravegherea sesiuni de zi cu zi a corpului. Cea
de a treia func?ie important� ?i ?ef al guvernului este cea de cancelar, care este
numit de c�tre Bundespr�sident, dup� ce a fost ales de c�tre Bundestag. Cancelarul
poate fi �ndep�rtat printr-o mi?care constructiv� de ne�ncredere de c�tre
Bundestag, �n cazul �n care implic� constructiv faptul c� Bundestag-ul alege,
simultan, un succesor.

Din 1949, sistemul de partide a fost dominat de Uniunea Cre?tin-Democrat� ?i

Partidul Social Democrat din Germania, to?i cancelarii, p�n� �n prezent, fiind
membri ai unuia dintre cele dou� partide. Cu toate acestea, Partidul Liberal
Democrat (care are membri �n Bundestag �nc� din 1949) ?i B�ndnis 90/Die Gr�nen
(care erau cei mai numero?i �n Parlament dup� 1983) au jucat, de asemenea, un rol
important,[41] deoarece acestea sunt, de regul�, parteneri mai mici ai unui guvern
de coali?ie.

Componen?a actual� a guvernului

Din 14 martie 2018:

Resort Titular Partid

Cancelar federal (Bundeskanzlerin) Angela Merkel CDU
Vicecancelar ?i ministru de Finan?e Olaf Scholz SPD
Externe Heiko Maas SPD
Interne Horst Seehofer CSU
Justi?ie Christine Lambrecht SPD
Economie ?i energie Peter Altmeier CDU
Munc� ?i protec?ie social� Hubertus Heil SPD
Alimenta?ie ?i agricultur� Jutta Kl�ckner CDU
Ap�rare Annegret Kramp-Karrenbauer CDU
Familie, seniori, femei ?i tineret Franziska Giffey SPD
S�n�tate Jens Spahn CDU
Transporturi ?i infrastructur� digital� Andreas Scheuer CSU
Mediu, ocrotirea naturii ?i siguran?a reactoarelor nucleareSvenja Schulze SPD
Formare ?i cercetare Anja Karliczek CDU
Atribu?ii speciale; ?eful Biroului cancelarului Helge Braun CDU
Cooperare ?i dezvoltare economic� Gerd M�ller CSU
Parlament

Reichstagul Germaniei
Membrii parlamentului sunt ale?i de c�tre cet�?eni la fiecare patru ani printr-un
vot propor?ional personalizat. La acest sistem de vot, aleg�torii dispun de 2
voturi, care pot fi date ?i la partide diferite. Cu primul vot se hot�r�?te dup� un
sistem majoritar care anume candidat s� reprezinte circumscrip?ia electoral�
respectiv� �n parlament (candidat ales direct); cu al doilea vot se alege, dup� un
sistem propor?ional, partidul dorit �n parlament.

Un candidat ales direct cap�t�, �n orice caz, un loc �n parlament (mandat); acest
fapt poate duce la dep�?irea num�rului de locuri care s-ar cuveni unui partid
conform numai votului al doilea. Situa?ia se nume?te �berhangmandat (mandat
suplimentar). Aceast� situa?ie a avut loc la fiecare alegere federal� din 1949
�ncoace. Totu?i, �n 2008, tribunalul constitu?ional federal,
Bundesverfassungsgericht, a decis c� acest procedeu contravine constitu?iei
federale (Grundgesetz), deoarece a?a se poate �nc�lca reprezentarea propor?ional�
democratic� necesar�, ?i i-a impus legislativului s� corecteze legea alegerilor
p�n� cel t�rziu �n 2011.

Alte organe ale statului german

Un alt organ constitu?ional german important (legislativ) se nume?te �Bundesrat�
(Consiliul Federal) ?i este format din membrii guvernelor celor 16 landuri (?�ri
constituente ale federa?iei). Pe c�teva domenii de activitate (de exemplu, �nv�?
�m�nt, poli?ie), Bundestag-ul trebuie s� coopereze cu Bundesrat-ul.

Puterea judiciar� are ca organ superior Curtea Constitu?ional� Federal� suprem�

(Bundesverfassungsgericht), care poate s� declare un act legislativ sau de
administra?ie drept anticonstitu?ional, caz �n care actul trebuie revizuit.

Organizarea politico-administrativ�
Articol principal: Landurile Germaniei.
�n constitu?ia german�, numit� Grundgesetz (lege fundamental�), Germania
(Deutschland) este definit� ca fiind o republic� federal� (Bundesrepublik) format�
din urm�toarele landuri (?�ri ale federa?iei):

Karte Bundesrepublik Deutschland.svg

Coat of arms of Lower Saxony.svg Saxonia Inferioar�Bremen Wappen(Mittel).svg
BremenDEU Hamburg COA.svg HamburgCoat of arms of Mecklenburg-Western Pomerania
(great).svg Mecklenburg-
VorpommernWappen Sachsen-Anhalt.svg Saxonia-
AnhaltCoat of arms of Saxony.svg SaxoniaBrandenburg Wappen.svg BrandenburgCoat of
arms of Berlin.svg BerlinCoat of arms of Thuringia.svg TuringiaCoat of arms of
Hesse.svg HessenCoat of arms of North Rhine-Westfalia.svg Renania de Nord-
WestfaliaCoat of arms of Rhineland-Palatinate.svg Renania-
PalatinatBayern Wappen.svg BavariaCoat of arms of Baden-W�rttemberg (lesser).svg
Baden-
W�rttembergWappen des Saarlands.svg SaarlandCoat of arms of Schleswig-Holstein.svg
Schleswig-
Holstein
Land Capital� Suprafa?� (km2) Locuitori (2011)
Baden-W�rttemberg Stuttgart 35.752 10.789.000
Bavaria M�nchen 70.549 12.595.000
Berlin Berlin 892 3.500.000
Brandenburg Potsdam 29.477 2.497.000
Brema Bremen 404 661.000
Hamburg Hamburg 755 1.800.000
Hessa Wiesbaden 21.115 6.093.000
Mecklenburg - Pomerania Inferioar� Schwerin 23.174 1.636.000
Saxonia Inferioar� Hanovra 47.618 7.915.000
Renania de Nord - Westfalia D�sseldorf 34.043 17.845.000
Renania-Palatinat Mainz 19.847 4.000.000
Saarland Saarbr�cken 2.569 1.014.000
Saxonia Dresda 18.416 4.139.000
Saxonia-Anhalt Magdeburg 20.445 2.315.000
Schleswig-Holstein Kiel 15.799 2.838.000
Turingia Erfurt 16.172 2.223.000
Ierarhia administrativ� (reprezentare simplificat�)

Schema structurii unit�?ilor administrative din Germania

Pe treapta administrativ� cea mai �nalt� se afl� Bund (Federa?ia german�, Germania)
Pe a doua treapt� de sus se afl� Bundesl�nder ( landurile Germaniei), grupate �n 2
categorii:
Fl�chenl�nder (13 landuri �cu suprafa?�);
Stadtstaaten (3 ora?e-stat: Berlin, Brema ?i Hamburg); deci, �n total, 16 landuri.
Sub landurile cu suprafa?� st� scris (Regierungsbezirke) (ceea ce semnific� faptul
c� unele din aceste landuri dispun de o treapt� intermediar� de regiuni
administrative de tip Regierungsbezirk).
Landurile cu suprafa?�, indiferent dac� dispun sau nu de Regierungsbezirke, sunt
sub�mp�r?ite �n districte rurale (numite Landkreis sau Kreis, �n func?ie de land) ?
i districte urbane, numite kreisfreie Stadt (ora?e care nu ?in de vreun district
rural).
Districtele rurale sunt ?i ele sub�mp�r?ite ?i mai fin, �n diverse moduri, �n func?
ie de landul �n care se afl�. Unele districte rurale se sub�mpart �n subunit�?i
numite Amt. �n sf�r?it, districtele, ?i acolo unde exist� ?i subunit�?ile Amt, se
sub�mpart, mai departe, �n subunit�?i numite Gemeinde (comune). �n unele landuri
exist� ?i unit�?ile de tip Verbandsgemeinde, o grupare de comune.
Dup� cum se vede, subdivizarea administrativ� a Germaniei nu este foarte unitar�,
datorit� diversit�?ii de tradi?ii istorice din regiunile ?�rii.

Legisla?ie
Articol principal: Sistemul judiciar al Germaniei.

Curtea Constitu?ional� Federal� a Germaniei din Karlsruhe

Sistemul judiciar al Germaniei este autonom fa?� de ramura executiv� ?i cea
legislativ�. Germania are un statut civil sau sistem de lege care se bazeaz� pe
dreptul roman, cu unele referiri la legisla?ia german�. Bundesverfassungsgericht
(Curtea Constitu?ional� Federal�), cu sediul �n Karlsruhe. �n Germania, Curtea
Suprem� este responsabil� pentru probleme constitu?ionale, cu o putere de control
jurisdic?ional.[42] Aceasta ac?ioneaz� ca cea mai �nalt� autoritate legal� ?i se
asigur� c� practica legislativ� ?i judec�toreasc� este conform� cu Legea
fundamental� pentru Republica Federal� Germania (Legea de baz�). Aceasta ac?ioneaz�
�n mod independent de alte organe de stat, dar nu poate ac?iona �n numele s�u
propriu.

Sistemul Cur?ii Supreme a Germaniei, numit Oberste Gerichtsh�fe des Bundes, este
specializat. Pentru cazurile civile ?i penale, cea mai �nalt� instan?� de recurs
este Curtea Federal� de Justi?ie, situat� �n Karlsruhe ?i Leipzig. Stilul s�lii
de ?edin?� este inchizitorial. Alte tribunale federale sunt Curtea Federal� a
Muncii din Erfurt, Curtea Federal� Social� din Kassel, Curtea Federal� a Finan?elor
din M�nchen ?i Curtea Federal� Administrativ� de la Leipzig.

Dreptul penal ?i dreptul privat sunt codificate la nivel na?ional �n

Strafgesetzbuch ?i, respectiv, B�rgerliches Gesetzbuch. Obiectivul Sistemului Penal
German este reabilitarea criminalului; al doilea este protec?ia publicului.[43]
Pentru a realiza acest din din urm� obiectiv, un criminal condamnat poate fi �nchis
preventiv (Sicherungsverwahrung), �n cazul �n care este considerat a fi o amenin?
are la adresa publicului. V�lkerstrafgesetzbuch reglementeaz� consecin?ele de crime
�mpotriva umanit�?ii, genocid ?i crime de r�zboi. Acesta ofer� instan?elor germane
competen?� universal� �n cazul urm�ririi penale de c�tre o instan?� din ?ara �n
care infrac?iunea a fost comis�, sau nu este posibil� de c�tre o instan?� interna?
ional�.

Legisla?ia
Articol principal: Poli?ia German�.

Poli?ist �n Hamburg
Puterea legislativ� este �mp�r?it� �ntre federa?ie ?i stat (land). Legea
fundamental� presupune c� toat� puterea legislativ� r�m�ne la nivel de stat, cu
excep?ia dac� este desemnat� de c�tre �ns�?i Legea fundamental�.

Orice lege federal� are prioritate fa?� de dreptul de stat, �n cazul �n care
puterea legislativ� se afl� la nivel federal. Un exemplu celebru este cazul oferit
de prevederea din legisla?ia landului Hessa privind pedeapsa cu moartea, care,
nefiind �n conformitate cu Legea fundamental�, a fost infirmat�. Bundesratul este
organul federal prin care landurile particip� �n legisla?ia na?ional�. Participarea
landurilor la legisla?ia federal� este necesar� �n cazul �n care legea intr� �n
zona de putere legislativ� concurent�, cer�nd landurilor s� administreze
regulamentele federale, astfel cum sunt ele desemnate de Legea fundamental�.
Fiecare land are propria curte constitu?ional�. Amtsgerichte, Landgerichte ?i
Oberlandesgerichte sunt instan?e de stat cu competen?� general�. Ele sunt
competente dac� ac?iunea este bazat� pe legea federal� sau de stat.

Multe dintre problemele fundamentale de drept administrativ r�m�n �n jurisdic?ia

statelor, de?i majoritatea landurilor �?i pun bazele pe propriile reglement�ri din
acea zon�, conform Verwaltungsverfahrensgesetz din 1976 (Legea conten�ciosului
administrativ), acoperind puncte importante de drept administrativ.
Oberverwaltungsgerichte sunt cel mai �nalt nivel administrativ de competen?�
privind administra?iile de stat, cu excep?ia cazului �n care problema se refer� la
dreptul legisla?iei federale sau dreptul de stat identic cu legea federal�. �n
astfel de cazuri, este posibil recursul final la Curtea Federal� de administra?ie.

Particularit�?i ale regulilor de circula?ie

�n cazul unui blocaj pe autostrad�, autovehiculele se deplaseaz� spre st�nga ?i
spre dreapta pentru a facilita trecerea. Vehiculele mai lente sunt obligate s� dea
posibilitatea vehiculelor din spate s� le dep�?easc�. Au prioritate autobuzele care
pleac� din sta?ie ?i, uneori, tramvaiele. Lumina verde a semafoarelor este
precedat� de galben. �n estul Germaniei mai exist� semafoare care arat� dou� culori
odat�: galben ?i verde �nseamn� "liber", galben ?i ro?u semnific� "stop". Luminile
de cea?� pot fi folosite numai dac� este cea?� sau ninsoare cu vizibilitate sub 50
m. Iarna, vehiculul trebuie s� fie dotat cu pneuri corespunz�toare - universale sau
de iarn�, cu ad�ncimea stria?iilor de cel pu?in 4 mm, iar sp�l�torul de parbriz
trebuie s� con?in� un amestec antigel. Vehiculele parcate pe drumurile publice �n
afara zonelor construite trebuie s� fie luminate �n fa?� ?i �n spate. Noaptea,
remorcile parcate trebuie s� fie �ntotdeauna luminate. Este valabil certificatul de
invalid gradul III (�nso?itor), �mpreun� cu pictograma c�ruciorului pe fond
albastru. �n rulot� sau �n automobilul locuibil este permis� �nnoptarea la marginea
drumurilor doar �n cazuri inevitabile ?i doar �n refugii. �n aceste cazuri, trebuie
respectate regulile locale.[44]

Rela?ii externe
Articol principal: Rela?iile externe ale Germaniei.

Cancelarul Angela Merkel g�zduind summit-ul G8 la Heiligendamm

Germania a jucat un rol important �n Uniunea European� �nc� de la �nceputurile sale
?i a men?inut o alian?� puternic� cu Fran?a de la sf�r?itul celui de-al Doilea
R�zboi Mondial. Alian?a a fost foarte apropiat� spre sf�r?itul anilor 1980 ?i
�nceputul anilor 1990, sub conducerea lui Helmut Kohl, pre?edintele Uniunii Cre?
tin-Democrate, ?i a lui Fran�ois Mitterrand, pre?edintele Partidului Socialist.
Germania se afl� �n fruntea statelor europene care doresc s� avanseze crearea unor
sisteme politice defensive ?i de securitate mult mai unite ale UE.[45] Timp de
c�teva decenii dup� sf�r?itul celui de-al Doilea R�zboi Mondial, Republica Federal�
Germania a avut o putere redus� �n rela?iile interna?ionale, datorit� istoriei
recente ?i a ocupa?iei acesteia de c�tre puterile externe.[46]

�n perioada R�zboiului Rece, divizarea Germaniei de c�tre Cortina de Fier a f�cut-o

un simbol al tensiunilor dintre occident ?i orient, ?i un c�mp de lupt� politic �n
Europa. Cu toate acestea, conceptul de Ostpolitik, �nfiin?at de Willy Brandt, a
fost un factor cheie de destindere �n anii 1970.[47] �n 1999, pentru prima dat�
dup� Al Doilea R�zboi Mondial, guvernul cancelarului Gerhard Schr�der a definit o
nou� baz� pentru politica extern� german�, fiind de acord s� participe la r�zboiul
NATO �mpotriva Iugoslaviei ?i s� trimit� acolo trupe germane combatante [48]

Guvernele din Germania ?i Statele Unite sunt aliate politice apropiate.[49] Planul
Marshall, ini?iat �n 1948, prin care SUA au sprijinit masiv procesul de reconstruc?
ie a Republicii Federale a Germaniei dup� Al Doilea R�zboi Mondial, precum ?i
leg�turile culturale puternice au creat o leg�tur� puternic� �ntre cele dou� ?�ri,
de?i opozi?ia lui Schr�der �n problema R�zboiului din Irak a sugerat �ncheierea
Atlantismului ?i o u?oar� r�cire a rela?iilor germano-americane.[50] De asemenea,
din punct de vedere economic, cele dou� ?�ri sunt interdependente: 8,8% din
exporturile germane au leg�tur� c�tre SUA, ?i 6,6% din importurile germane provin
din SUA.[51] Viceversa, SUA export� 8,8% din produc?ia sa de nave c�tre Germania ?i
9.8% din importurile americane provin din Germania.[51] Alte dovezi ale leg�turilor
str�nse �ntre cele dou� ?�ri includ continuitatea pozi?iilor de v�rf de?inute �n
toate domeniile de americanii de origine german� - cel mai mare grup etnic din
SUA[52] ?i existen?a pe teritoriul Germaniei a celei mai mari comunit�?i militare
americane din str�in�tate - Ramstein Air Base (aproape de Kaiserslautern).[53]

Ajutor pentru dezvoltare

Politica de dezvoltare a Republicii Federale Germania este o zon� independent� de
politica extern� german�. Aceasta este formulat� de c�tre Ministerul Federal pentru
Cooperare ?i Dezvoltare Economic� (BMZ) ?i este pus� �n aplicare de c�tre organiza?
iile ?i institu?iile specifice. Guvernul german consider� politica de dezvoltare ca
o responsabilitate comun� a comunit�?ii interna?ionale.[54]

Ajutoarele umanitare ?i pentru dezvoltare oferite de Germania �n anul 2007 s-au

ridicat la 8,96 miliarde de euro (12,26 miliarde de dolari), o cre?tere cu 5,9 la
sut� fa?� de 2006. Astfel, Germania a devenit al doilea mare donator de ajutoare
dup� Statele Unite.[55] Germania a cheltuit 0,37 la sut� din produsul s�u intern
brut (PIB) pe dezvoltare, care se situeaz� sub obiectivul guvernului de cre?tere a
ajutorului la 0,51 la sut� din PIB p�n� �n 2010. Nici obiectivul interna?ional de
0,7% din PNB nu a fost atins.

Armata
Articol principal: Bundeswehr.

Mecklenburg-Vorpommern particip�nd �ntr-o opera?iune UNIFIL II �n largul coastei

Libanului
Bundeswehr, armata Germaniei, este o for?� militar� alc�tuit� Heer (Armat�), Marine
(For?ele navale), Luftwaffe (For?ele Aeriene), Zentraler Sanit�tsdienst (Centrul de
Servicii Medicale) ?i Streitkr�ftebasis (Serviciul Comun de Sprijin). �ncep�nd cu 1
iulie 2011, serviciul militar obligatoriu a fost suspendat (f�r� s� se modifice
constitu?ia) ?i �nlocuit cu un serviciu voluntar. �nainte de aceast� dat�, refuzul
unui t�n�r de a se �nrola era, �n anumite cazuri, acceptat, de exemplu, pe motive
de convingeri pacifiste, �n care caz serviciul militar era �nlocuit cu o perioad�
de serviciu prestat �n domenii sociale (f�r� arm�). ?i acest domeniu a fost
�nlocuit de un serviciu social voluntar. Exist�, �ns�, temeri c� pe baz� de
voluntariat nu se va �ntruni un num�r suficient de persoane pentru a acoperi
nevoile ?i a atinge scopurile Bundeswehr-ului. Conform statisticilor din 2003,
cheltuielile militare constituie 1,5% din PIB al ?�rii.[29] Pe timp de pace,
Bundeswehr-ul este comandat de Ministrul Ap�r�rii, actualmente Ursula von der
Leyen. �ns� dac� Germania intr� �n r�zboi, care conform constitu?iei �i este permis
numai pentru scopuri de ap�rare, comandatul suprem al Bundeswehr-ului este
cancelarul.[56]

Fi?ier:Eurofighter 9803.ogv
Demonstra?ie de zbor Eurofighter
Bundeswehr-ul are 200500 de solda?i profesioni?ti, 55000 de recruta?i pentru
serviciul militar av�nd v�rste �ntre 18-25 de ani care servesc pentru cel pu?in
nou� luni, �n conformitate cu normele actuale, ?i 2500 de rezervi?ti activi la un
moment dat. Aproximativ 300000 de rezervi?ti sunt disponibili pentru for?ele armate
?i de a participa la exerci?ii de ap�rare, precum ?i disloc�ri �n str�in�tate. Din
2001, femeile pot servi �n toate func?iile de serviciu, f�r� restric?ii, dar
acestea nu sunt supuse serviciului militar obligatoriu. �n prezent, exist�
aproximativ 14500 de femei ?i un num�r de rezervi?ti de sex feminin care iau parte
la toate obliga?iile, inclusiv misiunile de men?inere a p�cii ?i alte opera?iuni.
P�n� �n prezent, doi ofi?eri medici de sex feminin au fost promova?i la rangul de
general.

�ncep�nd din noiembrie 2009, armata german� avea �n jur de 8300 de militari
�ncadra?i �n trupele sta?ionate peste hotare, ca parte a diferitelor for?e interna?
ionale de men?inere a p�cii, inclusiv cei 2470 de militari ai Bundeswehr-ului �n
Kosovo, 4520 de trupe germane �n cadrul for?ei ISAF conduse de NATO �n Afganistan ?
i Uzbekistan ?i 450 de militari sub drapel UNIFIL �n Liban.[57]

�n 2009, ministrul ap�r�rii, Karl-Theodor zu Guttenberg a afirmat c�, �n

Afganistan, condi?iile au fost �ca un r�zboi�, �n timp ce, �n prealabil, au fost
men?ionate ca �stabilizare ?i reconstruc?ie civil�, evit�nd cuv�ntul �r�zboi�.[58]
[59]

Demografie
Articole principale: Germani ?i Demografia Germaniei.

Popula?ia teritoriilor germane 1800�2000 ?i popula?ia imigrant� �ntre 1975�2000

Cu o popula?ie de 82 de milioane de locuitori, Germania este cea mai populat� ?ar�
din Uniunea European�. Rata fertilit�?ii este una din cele mai sc�zute din Europa,
cu doar 1.41 de copii pentru fiecare femeie.[29] Germania are numeroase ora?e mari,
cele mai populate fiind Berlin, Hamburg, Munich, K�ln, Frankfurt ?i Stuttgart. Cea
mai mare conurba?ie este regiunea Rhein-Ruhr (12 milioane), inclusiv D�sseldorf
(capitala Renaniei de Nord-Westfalia) ?i ora?ele K�ln, Essen, Dortmund, Duisburg ?i
Bochum.

Berlin este cel mai mare ora?, cu o popula?ie de 3,2 milioane de locuitori.
Ca suprafa?� Republica Federal� German� este cu pu?in mai mare ca suprafa?a dec�t
Polonia, �nsa, dupa numarul popula?iei, o depa?e?te de aprox. 2,1 ori. La 1
noiembrie 2011, �n Germania locuiau 81.859.000 locuitori. Ca ?i �n multe state
dezvoltate, natalitatea Germaniei este mai scazuta dec�t mortalitatea. �n 2011 la
1000 de locuitori au revenit 8,0 na?teri ?i 10,4 decese. Numarul popula?iei rurale
constituie 9%, ?i relativ 91% popula?ie urbana.

Dup� Al Doilea R�zboi Mondial, 15 milioane de etnici germani au fost expulza?i sau
s-au refugiat din teritorii din est ale Germaniei, teritorii care fac parte,
astazi, din Polonia, Cehia, Lituania ?i Rusia. �ntr-un num�r mai mic au fost
str�mutate sau s-au refugiat �n timpul r�zboiului ?i imediat dup� terminarea lui
etnici germani din Iugoslavia, Ungaria, Rom�nia. Aceast� popula?ie str�mutat� a
fost integrat� �n cele dou� state germane �nfiin?ate �n 1949, RFG ?i RDG.

�n deceniile ulterioare din ?�rile est-europene au mai imigrat valuri de etnici

germani, cele mai importante fiind din URSS, Polonia ?i Rom�nia. Astfel, �ncep�nd
cu din 1960, etnicii germani din Polonia ?i URSS (�n special din Kazahstan,
Uzbekistan, Rusia ?i Ucraina) s-au str�mutat �n Germania Occidental�. Nu pu?ini,
pentru a-?i u?ura emigrarea, se mutau din republicile central asiatice �n republici
situate �n vest, �ntre care RSS Moldoveneasc�. �ncep�nd din decembrie 2004,
aproximativ ?apte milioane de cet�?eni str�ini au fost �nregistra?i �n Germania ?i,
astfel, 19% din locuitorii ?�rii au origini str�ine. �n aceast� situa?ie, tinerii
au, mult mai probabil, origini str�ine dec�t b�tr�nii. 30% dintre germani au o
v�rst� de 15 ani iar cei sub aceast� v�rst� au cel pu?in un p�rinte n�scut �n
str�in�tate. �n ora?ele mari, 60% din copii au o v�rst� de peste 5 ani, iar cei sub
5 ani au cel pu?in un p�rinte n�scut �n str�in�tate.[60]

Conform statisticilor din 2007, cel mai mare grup (2,7 milioane) este din Turcia,
precum ?i o majoritate din rest sunt din state europene, cum ar fi Italia
(761000) ?i Polonia (638000).[61]

Fondul ONU pentru Popula?ie a listat Germania ca gazd� de?in�nd cel de-al treilea
mare num�r de imigran?i la nivel mondial, adic� 5% sau 10 milioane din totalul de
191 de milioane de imigran?i sau aproximativ 12% din popula?ia Germaniei.[62] Ca o
consecin?� a restric?iilor impuse legilor azilului ?i imigr�rii din Germania
(odinioar�, aproape f�r� restric?ii), num�rul imigran?ilor care caut� azil,
afirm�ndu-?i etnicitatea german� (majoritatea din fosta Uniune Sovietic�) a sc�zut
permanent, �ncep�nd cu anul 2000.[63]

Numeroase persoane care au origini germane se g�sesc �n Statele Unite (50 de

milioane),[64] Brazilia (5 milioane)[65] ?i Canada (3 milioane).[66] Aproximativ 3
milioane de �aussiedler� (refugia?i germani, �n special din Europa de Est ?i fosta
Uniune Sovietic�) s-au restabilit �n Germania din 1987.[67]

Religie
Articol principal: Religia �n Germania.

Domul din K�ln pe malul r�ului Rin este unul din patrimoniul mondial UNESCO.
Cre?tinismul este cea mai numeroas� confesiune religioas� din Germania, cu 52 de
milioane de practican?i (64%). [68][69] 26.5 de milioane sunt protestan?i (32.3%)
iar 25.5 de milioane sunt catolici (31.0%).[70] A doua religie numeroas� este
Islamul cu 4.3 milioane de adep?i (5%)[71] urmat� de Budism ?i Iudaism, am�ndou�
av�nd aproximativ 200.000 de credincio?i (c. 0.25%). Hinduismul are 90.000 de
credincio?i (0.1%) iar Sikismul 75.000 (0,09%). Celelalte comunit�?i religioase din
Germania au mai pu?in de 50.000 (sau mai pu?in de 0.05%) de practican?i.
Aproximativ 24.4 de milioane de germani (29.6%) nu ?i-au declarat religia.

Interiorul Frauenkirche din Dresden

Protestantismul este concentrat �n nord ?i est, iar Romano-Catolicismul �n sud ?i
vest. Papa emerit Benedict al XVI-lea, care a renun?at la func?ie �n data de 28
februarie 2013, s-a n�scut �n Bavaria. Persoanele non-religioase, inclusiv ateii ?i
agnosticii, alc�tuiesc 29.6% din popula?ie, din care numero?i sunt, �n special, din
fosta Germanie de Est ?i zone metropolitane majore.[72]

Din cei 4.3 milioane de musulmani, majoritatea sunt sunni?i ?i alevi?i din Turcia,
dar exist� ?i un num�r restr�ns de ?ii?i.[73] 1.7% din popula?ia total� a ?�rii se
declar� cre?tini ortodoc?i; s�rbii ?i grecii fiind cei mai numero?i.[68] Germania
este a treia ?ar� din Europa, cu cea mai numeroas� popula?ie evreiasc� (dup� Fran?a
?i Regatul Unit).[74] �n 2004, mul?i evrei din fostele republici sovietice s-au
stabilit �n Germania (de dou� ori mai mul?i ca �n Israel), totalul popula?iei
evreie?ti ajung�nd la mai mult de 200.000, �n compara?ie cu 30.000 �nainte de
reunificarea Germaniei. Ora?ele mari cu importante popula?ii evreie?ti includ
Berlin, Frankfurt ?i Munchen.[75] Aproximativ 250.000 de budi?ti locuiesc �n
Germania, 50% dintre ei sunt imigran?i din Asia.[76]

Conform sondajului Eurobarometru 2005, 47% din cet�?enii germani sunt de acord cu
afirma?ia �Cred c� exist� un Dumnezeu�, unde 25% sunt de acord cu afirma?ia �Cred
c� exist� un fel de spirit sau for?� de via?� iar 25% sus?inea �Nu cred c� exist�
nici un fel de spirit, Dumnezeu, sau for?� de via?�.[77]

Papi germani

Germanul Joseph Alois Ratzinger, Pap� �ntre 2005 - 2013

�n total, au existat opt papi germani:

Grigore al V-lea (996-999) (numele laic: Bruno von K�rnten);

Clement al II-lea (1046-1047) (Suidger, Graf von Morsleben und Hornburg). Este
�ngropat �n Domul din Bamberg;
Damasus al II-lea (1048) (Poppo von Brixen);
Leon al IX-lea (1049-1054) (Bruno Graf von Egisheim-Dagsburg). A contribuit la
declan?area Marei Schisme din 1054;
Victor al II-lea (1055-1057) (Gebhard Graf von Dollnstein-Hirschberg);
?tefan al IX-lea (1057-1058) (Friedrich Herzog von Lothringen);
Adrian al VI-lea (1522-1523) (Adriaan Florisz Boeyens);
Benedict al XVI-lea (2005-2013) (Joseph Alois Ratzinger).
Limbi
Articol principal: Limbile Germaniei.

Cuno?tin?e de limba german� �n ?�rile UE

Germana este limba oficial� ?i predominant vorbit� �n Germania.[78] Este una din
cele 23 de limbi oficiale ale Uniunii Europene, precum ?i una din cele trei limbi
de lucru ale Comisiei Europene, al�turi de englez� ?i francez�. Limbile native
minoritare recunoscute sunt daneza, sorabele, romani ?i frizonele. Acestea sunt
protejate oficial de Carta European� a Limbilor Minoritare sau Regionale. Cele mai
utilizate limbi de imigran?i sunt turca, polona, limbile balcanice ?i rusa.

Fondul principal de cuvinte (standardul german) este un limbaj vest-germanic ?i

este str�ns legat ?i clasificat al�turi de englez�, olandez�, precum ?i limbile
frizone. �ntr-o m�sur� mai mic�, este, de asemenea, legat de cel estic (disp�rut) ?
i de limbile scandinave. Mare parte din vocabularul german provine din ramura
germanic� (apar?in�nd familiei de limbi indo-europene).[79] Minorit�?i
semnificative de cuvinte sunt derivate din latin� ?i greac�, cu o cantitate mai
mic� din limba francez� ?i, cel mai recent, din limba englez� (cunoscut sub numele
de Denglisch). Germana se scrie folosind alfabetul latin. �n plus, fa?� de cele 26
de litere standard, germana are trei vocalele cu treme, ?i anume �, �, ?i �, precum
?i es?et sau scharfes S (s ascu?it) care este scris �ߔ.

Dialectele germane se deosebesc de limba german� standard. Dialectele germane sunt

limbile tradi?ionale locale ?i provin de la diferite triburi germane. Multe dintre
ele nu sunt u?or de �n?eles de cineva care cunoa?te doar standardul german,
deoarece, adesea, acestea difer� - din punct de vedere lexical, fonologic ?i
sintactic - de standardul german .

La nivel mondial, limba german� este vorbit� de aproximativ 100 de milioane de

vorbitori nativi ?i, de asemenea, aproximativ 80 milioane nu sunt vorbitori nativi.
[80] Germana este limba principal� a aproximativ 90 de milioane de oameni (18%) din
UE. 67% dintre cet�?enii germani pretind a fi capabili s� comunice �n cel pu?in o
limb� str�in�, 27% �n cel pu?in dou� alte limbi dec�t ale lor.[78]

Ora?e
Articol principal: Lista ora?elor din Germania.
v � d � m Cele mai mari ora?e din Germania
Lista oficiilor de statistic� din Germania 31 decembrie 2018
Loc Numele ora?ului Land Pop. Loc Numele ora?ului Land Pop.
Berlin
Berlin
Hamburg
Hamburg

1 Berlin Berlin 3,644,826 11 Bremen Brema 569,352

M�nchen
M�nchen
K�ln
K�ln

2 Hamburg Hamburg 1,841,179 12 Dresden Saxonia 554,649

3 M�nchen Bavaria 1,471,508 13 Hannover Saxonia Inferioar�
538,068
4 K�ln Renania de Nord-Westfalia 1,085,664 14 Nuremberg Bavaria
518,365
5 Frankfurt pe Main Hesse 753,056 15 Duisburg Renania de Nord-
Westfalia 498,590
6 Stuttgart Baden-W�rttemberg 634,830 16 Bochum Renania de Nord-
Westfalia 364,628
7 D�sseldorf Renania de Nord-Westfalia 619,294 17 Wuppertal
Renania de Nord-Westfalia 354,382
8 Leipzig Saxonia 587,857 18 Bonn Renania de Nord-Westfalia
333,786
9 Dortmund Renania de Nord-Westfalia 587,010 19 Bielefeld
Renania de Nord-Westfalia 327,258
10 Essen Renania de Nord-Westfalia 583,109 20 M�nster Renania de
Nord-Westfalia 314,319
Economie
Articol principal: Economia Germaniei.

Central� eolian� �n Wehrda, Germania este cel mai mare produc�tor de energie
eolian� din Uniunea European�.

Germania a fost exportatorul mondial nr. 1 de m�rfuri �n 2007.

Germania are cea mai mare economie na?ional� din Europa, a patra din lume ca PIB
nominal, ?i a cincea din lume �n func?ie de paritatea puterii de cump�rare, conform
datelor din 2008[81]. De la �nceputurile erei industriale, Germania a fost un
lider, inovator ?i beneficiar al unei economii din ce �n ce mai globalizate.
Germania este lider mondial �n exporturi, export�nd bunuri �n valoare de 1,133
trilioane de dolari �n 2006 (incluz�nd ?�rile din zona Euro), ?i genereaz� un
surplus comercial de 165 de miliarde[82]. Succesul economiei germane este cu at�t
mai meritoriu, dac� ?inem cont de faptul c� aceste rezultate pozitive se ob?in �n
condi?iile �n care doar �n Europa exist� ?ase economii mai performante dec�t cea
german�, �n timp ce muncitorii germani - care nu exceleaz� �n termeni de
productivitatea muncii c�nd �i compari cu al?i muncitori ai lumii dezvoltate (OCDE)
- muncesc cel mai pu?in c�nd �i compari cu muncitorii celorlalte economii ale OCDE-
ului (mai pu?in Olanda), �n timp ce copiii germani petrec mai pu?in timp la ?coal�
dec�t copiii celor mai mul?i dintre vecini. �n opinia unor anali?ti, succesul
recent al Germaniei st� �n moneda comun�, euro, care a f�cut produsele germane mai
ieftine dec�t erau �nainte de adoptarea monedei comune europene.[83] Sectorul
servicii contribuie cu aproximativ 70 % la PIBul total, sectorul industrie cu 29,1
% ?i sectorul agricultur� cu 0,9 %. Majoritatea produselor sunt din domeniul
ingineriei, �n special: automobile, instala?ii mecanice, metalurgice ?i produse ale
industriei chimice[29]. Germania este cel mai mare produc�tor de turbine eoliene ?i
de tehnologi de exploatare a energiei solare din lume. Cele mai mari t�rguri ?i
congrese interna?ionale de comer? din fiecare an au loc �n ora?e germane, cum ar fi
Hanovra, Frankfurt ?i Berlin[84].

Frankfurt este un centru financiar major, sediul B�ncii Centrale Europene, ?i un

centru de transport aerian la nivel mondial.
�n topul celor mai mari 500 de companii din lume listate la burs�, top organizat �n
func?ie de veniturile companiilor, exist� 37 de companii cu sediul �n Germania. �n
2007 cele mai mari dintre acestea erau Daimler, Volkswagen, Allianz (compania cea
mai profitabil�), Siemens, Deutsche Bank (a doua companie ca rentabilitate), E.ON,
Deutsche Post, Deutsche Telekom, Metro Cash & Carry, ?i BASF [85]. Printre
companiile cu cei mai mul?i angaja?i se num�r� Deutsche Post, Robert Bosch GmbH ?i
Edeka [86]. Companii ?i, �n acela?i timp, m�rci de produse germane renumite pe tot
globul sunt Adidas, Audi, BMW, Mercedes Benz, Nivea, Porsche, SAP, Volkswagen ?i
multe altele [87].
Germania este o sus?in�toare a integr�rii economice ?i politice europene, iar
politicile ei comerciale sunt, din ce �n ce mai mult, determinate de acordurile
dintre membrii Uniunii Europene ?i de legisla?ia european� privind pia?a comun�.
Germania a adoptat moneda european� unic� euro, iar politica ei monetar� este
stabilit� de Banca Central� European�, cu sediul la Frankfurt pe Main. Dup�
reunificarea Germaniei din 1990, nivelul de trai ?i veniturile anuale au r�mas
sensibil mai mari �n fosta Germanie de Vest[88]. Modernizarea ?i integrarea
economiei din estul Germaniei de azi continu� s� fie un proces de lung� durat� ?i
se prevede c� acesta va dura p�n� �n 2019, transferurile anuale de la vest la est
fiind p�n� acum de aproximativ 80 de miliarde de dolari, �n total. Rata ?omajului a
sc�zut �ncep�nd cu 2005, ajung�nd la una foarte sc�zut�: 3,8 % �n iulie 2011[89].
Acest procentaj difer�, �ns�, �ntre fosta Germanie de Vest ?i fosta Germanie de
Est. Guvernul cancelarului Gerhard Schr�der a ini?iat, la �nceputul anilor 2000, o
serie de reforme privind pia?a for?ei de munc� ?i institu?iile legate de bun�starea
public�, �n timp ce guvernele urm�toare (negru-ro?u ?i negru-galben) au adoptat o
politic� fiscal� restrictiv� ?i au redus num�rul de locuri de munc� din sectorul
public.

�n intervalul 1990 � 2009 Germania a primit Investi?ii str�ine directe (ISD) de 700
de miliarde de dolari[90]. �n anul 2009 investi?iile str�ine directe �n Germania au
fost de 36 miliarde dolari[90]. Totodat�, Germania a generat ISD pentru alte state
�n valoare de 62,7 miliarde de dolari �n 2009[90].

Date economice 2009

Indicator economic Valoare
Cre?tere PIB 1,7 %
Compozi?ie PIB pe ramuri agricultur�: 1 %, industrie: 31 %, servicii: 68 %
Rata infla?iei 1,6 % pe an
For?a de munc� 42,63 milioane
For?a de munc� distribuit� pe sectoare agricultur�: 2,8 %, industrie: 33,4 %,
servicii: 63,8 %
Rata ?omajului 8,4 %
?omaj peste 3 milioane de cet�?eni
Buget de stat 1.200 miliarde euro
Cheltuieli de stat 1.300 miliarde euro
Deficit bugetar 80 miliarde euro
Datorie public� 65,8 % din PIB
Infrastructur�
Articol principal: Transportul �n Germania.

Portul de la Hamburg este al doilea mai mare port din Europa.

Germania este un punct central de transport important, datorit� pozi?iei sale
centrale. Acest lucru poate fi observat �n re?elele numeroase ?i moderne de
transport. Re?eaua extins� de autostr�zi (Autostrad�) care se plaseaz� pe locul
trei la nivel mondial dup� lungimea total� ?i este caracterizat� prin lipsa de
limit� a vitezei pe majoritatea drumurilor.[91]

Germania a construit o re?ea policentric� a trenurilor de mare vitez�.

InterCityExpress sau ICE este categoria cea mai avansat� de servicii Deutsche
Bahn ?i opereaz� �n ora?ele germane majore, precum ?i �n destina?ii spre ?�rile
vecine. Viteza maxim� a trenului variaz� �ntre 160 km/h ?i 300 km/h. Conexiunile
sunt oferite la fiecare 30 de minute sau la intervale de dou� ore.[92]

Trenul ICE 3
Germania este al cincilea mare consumator de energie, iar dou� treimi din energia
primar� a fost importat� �n 2002. �n acela?i an, Germania a fost cel mai mare
consumator de electricitate din Europa, �n valoare total� de 512.9 terawatt-ore.
Politica guvernului promoveaz� conservarea energiei ?i dezvoltarea surselor de
energie regenerabil�, precum energia solar�, eolian�, biomas�, hidroelectric�,
precum ?i geotermic�. Ca urmare a m�surilor de economisire a energiei, eficien?a
energetic� a fost �mbun�t�?it� de la �nceputul anilor 1970. Guvernul a stabilit
obiectivul de a ob?ine din surse regenerabile, p�n� �n 2050, jum�tate din cererile
de energie ale ?�rii.

�n anul 2000, guvernul ?i industria nuclear� german� au fost de acord s� elimine,

p�n� �n 2021, progresiv, toate centralele nucleare.[93] Energia regenerabil� �nc�
joac� un rol tot mai modest �n consumul de energie. �n 2006, consumul de energie a
fost �ndeplinit de c�tre urm�toarele surse: petrol (35,7%); c�rbune, inclusiv
lignit (23,9%); gaze naturale (22,8%); nucleare (12,6%); hidroelectric� ?i eolian�
(1,3%); ?i altele (3,7%). Cu toate acestea, ponderea energiei regenerabile �n
furnizarea de energie electric� a crescut rapid, ating�nd 14% �n 2007. Guvernul
german a stabilit un nou obiectiv de a cre?te, p�n� �n 2020, acest procent la 27% .
�Unitate ?i dreptate ?i libertate�
Imnul na?ional: a treia strof� din
Das Lied der Deutschen
(cunoscut� ?i ca Einigkeit und Recht und Freiheit)

MENIU0:00
Localizarea Germaniei (verde �nchis) � pe continentul european (verde deschis ?i
gri �nchis) � �n Uniunea European� (verde deschis) � [Legend�]
Localizarea Germaniei (verde �nchis)
� pe continentul european (verde deschis ?i gri �nchis)
� �n Uniunea European� (verde deschis) � [Legend�]

Geografie
Suprafa?�
- total� 357.121 km2
Cel mai �nalt punct Zugspitze (2.962,06 m) Modifica?i la Wikidata
Cel mai jos punct Neuendorf-Sachsenbande (-4 m) Modifica?i la Wikidata
Cel mai mare ora? Berlin
Vecini Danemarca
Polonia[6]
Elve?ia
Fran?a
Luxemburg
Belgia
?�rile de Jos
Austria
Cehia Modifica?i la Wikidata
Fus orar CET (UTC+1)
Ora de var� CEST (UTC+2)
Popula?ie
Densitate 225,1 loc/km2
- Estimare 2012 80.399.300 locuitori[3] (locul 14)
- Estimare 2019 83.149.300
Limbi oficiale german�[1]
Etnonim German (neam?)[1]
Grupuri etnice 81% Germani, 7% al?i Europeni, 4% turci, 2% asiatici, 6%
altele[2]
Guvernare
Sistem politic Republic� federal�, republic� parlamentar�
Pre?edinte Frank-Walter Steinmeier
Cancelar Angela Merkel
Legislativ Bundesrat Modifica?i la Wikidata
Capitala Berlin
Istorie
Formare
Sf�ntul Imperiu Roman 962
Imperiul German 18 ianuarie 1871
Istoria Germaniei 23 mai 1949
Reunificare 3 octombrie 1990
Aderare la UE 25 martie 1957
Economie
PIB (PPC) 2018
- Total ^ $4,356 trilioane[4] (locul 5)
- Pe cap de locuitor ^ $52,558[4] (locul 18)
PIB (nominal) 2018
- Total ^ $4,000 trilioane[4] (locul 5)
- Pe cap de locuitor ^ $48,264[4] (locul 4)
Gini (2017) � 29,1[5] (sc�zut)
IDU (2017) ^ 0,936 (foarte ridicat) (locul 22)
Moned� Euro (�)
Coduri ?i identificatori
Cod CIO GER Modifica?i la Wikidata
Cod mobil 262 Modifica?i la Wikidata
Prefix telefonic +49
ISO 3166-2 DE Modifica?i la Wikidata
Domeniu Internet .de [2]
^ Limbile danez�, germana de jos, soraba, romani, frizona sunt recunoscute ?i
protejate de Carta European� a Limbilor Minoritare sau Regionale.
^ Se poate folosi ?i domeniul .eu, �ntruc�t Germania face parte din Uniunea
European�.
Prezen?� online
site web oficial
Foursquare Labs, Inc.
Modific� date / text Consulta?i documenta?ia formatului
Republica Federal� Germania[8] (�n german� Bundesrepublik Deutschland Despre acest
sunet ascult� (ajutor�info)),[9] acronim RFG, colocvial, Germania (�n german�
Deutschland; pronun?ie german�: /'d????lant/), este un stat �n Europa Central�.
Face parte din organiza?ii interna?ionale importante, precum: Consiliul Europei
(1951), OCDE, Uniunea Vest-European� (1954), NATO (1955), Uniunea European� (1957),
ONU (1973), OSCE, ?i din zona euro. Se �nvecineaz�: la nord - cu Marea Nordului,
Danemarca ?i Marea Baltic�; la est - cu Polonia ?i Republica Ceh�; la sud - cu
Austria ?i Elve?ia; iar la vest - cu Fran?a, Luxemburg, Belgia ?i Olanda.
Teritoriul Germaniei acoper� 357.021 de kilometri p�tra?i (137.847 mile p�trate),
�ntr-o zon� cu climat temperat. Germania are cea mai mare popula?ie dintre statele
membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori).

Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei �nc� din antichitate. �n

timpul epocii migra?iilor triburile germanice s-au extins spre sud. �ncep�nd din
secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte central� a Sf�ntului Imperiu
Roman.[10] �n secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul
Reformei protestante.

Cre?terea pan-germanismului �n interiorul confedera?iei germane, care a fost

ocupat� de Fran?a, a dus la unificarea majorit�?ii statelor germane �n 1871 �n
Imperiul German. Dup� Primul R�zboi Mondial ?i Revolu?ia german� din 1918-1919,
imperiul a fost �nlocuit de Republica de la Weimar. �nfiin?area celui de-al treilea
Reich �n 1933 a dus la al doilea r�zboi mondial ?i a Holocaustului. Dup� 1945
Germania a pierdut o parte din teritoriul s�u ?i a fost �mp�r?it� �n dou� state,
Germania de Est ?i Germania de Vest. �n 1990, la scurt timp dup� revolu?iile care
au dus la c�derea comunismului �n Germania de Est ?i �n restul Europei de Est,
Germania a fost reunificat�.

Germania este o republic� federal� parlamentar� alc�tuit� din 16 state numite

Landuri (�n limba german� L�nder). Capitala federal� ?i cel mai mare ora? este
Berlin. Industria german� este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este
unul din principalele state exportatoare, de?ine o pozi?ie-cheie �n Uniunea
European� ?i men?ine o multitudine de parteneriate str�nse la nivel global.[11]
Cercetarea ?tiin?ific� ?i tehnologic� din Germania este recunoscut� ca cercetare de
v�rf, la nivel mondial.[12]

Germania a fost un membru fondator al Comunit�?ilor Europene �n 1957, care a

devenit Uniunea European� �n 1993. Acesta face parte din Spa?iul Schengen, ?i a
devenit un co-fondator al zonei euro �n 1999. Germania este membru al Organiza?iei
Na?iunilor Unite, NATO , G8, G20, ?i OCDE. Cunoscut� pentru istoria ?i cultura sa
bogat�, Germania a produs numero?i arti?ti, filozofi, muzicieni, antreprenori,
oameni de ?tiin?� ?i inventatori.

Cuprins
1 Etimologie
2 Istorie
2.1 Triburi germanice
2.2 Sf�ntul Imperiu Roman (962-1806)
2.3 Restaura?ie ?i revolu?ie (1814-1871)
2.4 Imperiul German (1871-1918)
2.5 Republica de la Weimar (1919�1933)
2.6 Al Treilea Reich (1933�1945)
2.7 Istoria modern�
2.8 Germania unificat� ?i integrarea �n UE (1990�prezent)
2.9 Evenimente politice recente, prezentate sumar
3 Geografie
3.1 Clim�
3.2 Biodiversitate
3.3 Mediul �ncojur�tor
4 Guvernul ?i politica de stat
4.1 Componen?a actual� a guvernului
4.2 Parlament
4.3 Alte organe ale statului german
5 Organizarea politico-administrativ�
5.1 Ierarhia administrativ� (reprezentare simplificat�)
6 Legisla?ie
6.1 Legisla?ia
6.2 Particularit�?i ale regulilor de circula?ie
7 Rela?ii externe
7.1 Ajutor pentru dezvoltare
8 Armata
9 Demografie
9.1 Religie
9.2 Papi germani
9.3 Limbi
9.4 Ora?e
10 Economie
10.1 Infrastructur�
11 Cultur�
12 ?tiin?�
13 Sport
14 S�rb�tori publice
15 Note
16 Lectur� suplimentar�
17 Leg�turi externe
18 Vezi ?i
Etimologie
Cuv�ntul �Germania� �n limba rom�n�, provine de la cuv�ntul din limba latin�
�Germania�. Numele �Germania� a fost utilizat dup� ce Iulius Cezar l-a adoptat
dintr-un termen galic pentru popoarele din partea de est a Rinului care ar fi
�nsemnat �vecin�.[13]

Istorie
Articole principale: Istoria Germaniei ?i Istoria Germaniei postbelice.
Triburi germanice

Expansiunea triburilor germanice (750 �.Hr. � 1 d.Hr.)

Se consider� c� etnogeneza triburilor germanice a avut loc pe durata Epocii Nordice
a Bronzului, sau, cel mai t�rziu, pe durata Epocii de fier Pre-Romane. Pornind din
sudul Scandinaviei ?i nordul Germaniei, triburile ?i-au extins teritoriul spre sud,
est ?i vest, �n secolul I �.Hr., ajung�nd �n contact cu triburile celtice din
Galia, precum ?i cu triburi iraniene, baltice ?i slave, �n Europa de Est. Nu se
cunosc prea multe despre �nceputurile istoriei germanicilor, avem la dispozi?ie
doar scrieri ale autorilor romani, cercet�ri etimologice ?i descoperiri
arheologice.

Pe timpul domniei lui Cezar August, generalul roman Publius Quinctilius Varus a
�nceput invazia Germaniei (Germania era numele dat de romani teritoriilor de
dincolo (la est) de Rin p�n� la mun?ii Ural). �n aceast� perioad�, triburile
germanice au �nceput s� se familiarizeze cu tacticile de r�zboi romane, men?
in�ndu-?i, �ns�, apartenen?a tribal�. �n anul 9 d.Hr., �n cadrul b�t�liei de la
P�durea Teutoburg, triburi germanice conduse de Arminius au �nfr�nt trei legiuni
romane conduse de Varus. O mare parte din Germania de ast�zi, anume partea de la
est de Rin ?i la nord de Dun�re, a r�mas, astfel, �n afara Imperiului Roman. Spre
anul 100 d.Hr., pe c�nd Tacitus scria lucrarea sa Germania, triburi germanice s-au
stabilit de-a lungul Rinului ?i Dun�rii (Limes Germanicus), ocup�nd mare parte din
aria Germaniei moderne. �n secolul III s-au afirmat mai multe triburi vest-
germanice: alamanii, francii, chatii, saxonii, frizonii, sicambrii ?i turingii. �n
jurul anului 260 d.Hr., multe triburi germanice au trecut de limes ?i de frontiera
de pe Dun�re, ajung�nd �n teritorii controlate, pe atunci, de romani.[14]

Sf�ntul Imperiu Roman (962-1806)

Articol principal: Sf�ntul Imperiu Roman.

Coroana Imperial� a Sf�ntului Imperiu Roman

Carol cel Mare a fondat la 25 decembrie 800 Imperiul Carolingian, care avea s� fie
divizat �n 843. Imperiul medieval (Sf�ntul Imperiu Roman) s-a format din partea
estic� rezultat� din aceast� divizare, ?i a continuat s� existe, sub diverse forme,
din anul 962 p�n� �n 1806. Teritoriul s�u se �ntindea de la r�ul Eider la nord,
p�n� la coasta mediteranean� la sud. Numit, ini?ial, Sf�ntul Imperiu Roman, a fost
redenumit, oficial, Sacrum Romanum Imperium Nationis Germanica (Sf�ntul Imperiu
Roman al Na?iunii Germane) �ncep�nd cu 1448, pentru ca titulatura s� corespund� cu
teritoriul ocupat, devenit, �ntre timp, mai restr�ns.

Martin Luther (1483�1546) a ini?iat Reforma Protestant�

Pe timpul dinastiei �ncepute de Otto I, �ntre anii 919 ?i 1024, s-au consolidat
ducatele Lorenei, Saxoniei, Franconiei, ?vabiei, Turingiei ?i Bavariei, iar regele
german a fost numit �mp�rat romano-german al acestor regiuni �n 962. Pe timpul
domniei �mp�ra?ilor salici (1024-1125), Sf�ntul Imperiu Roman (Imperiul romano-
german) a cucerit nordul Italiei ?i Burgundia, dar �mp�ra?ii ?i-au pierdut din
putere �n urma unei controverse privind �nvestitura. Pe timpul �mp�ra?ilor
Hohenstaufen (1138-1254), prin?ii germani au c�utat s� se extind� spre sud ?i est,
ajung�nd s� controleze teritorii locuite de slavi �nainte ca germanii s� trimit�
coloni?ti �n aceste p�m�nturi, ?i chiar mai la est (ceea ce s-a numit Ostsiedlung).
Ora?ele din nordul Germaniei s-au dezvoltat, f�c�nd parte din Liga Hanseatic�. Cu
toate acestea, �n urma Marii Foamete din 1315 ?i Mor?ii Negre din 1348-50, popula?
ia Germaniei a sc�zut considerabil.[15]

Edictul Bulei de Aur din 1356 a conferit imperiului o constitu?ie a c�ror principii
de baz� aveau s� dureze p�n� la destr�marea imperiului. Aceasta codifica alegerea
�mp�ratului de c�tre ?apte principi electori, care controlau unele din cele mai
puternice principate ?i arhiepiscopii. �ncep�nd cu secolul al XV-lea, �mp�ra?ii au
fost ale?i, aproape f�r� excep?ie, din cadrul dinastiei austriece de Habsburg.

C�lug�rul Martin Luther ?i-a publicat cele 95 de Teze �n 1517, prin care ataca
unele practici ale Bisericii Catolice, �ncep�nd, astfel, Reforma Protestant�. O
confesiune distinct�, luteran�, a devenit religie oficial� �n mai multe teritorii
germane, dup� 1530. Conflictul religios a dus la R�zboiul de treizeci de ani (1618-
1648), care a devastat ?inuturile germane, popula?ia fiind redus� cu 30%[16][17].
Pacea Westfalic� din 1648 a pus cap�t r�zboaielor religioase dintre statele
germane, dar imperiul a fost �mp�r?it de facto �n numeroase principate
independente. Din 1740 monarhia austriac� de Habsburg ?i Regatul Prusiei au dominat
istoria germanilor. �n 1806 Imperiul a fost dizolvat, ca urmare a R�zboaielor
Napoleoniene.[18]

Restaura?ie ?i revolu?ie (1814-1871)

Articol principal: Confedera?ia German�.

Parlamentul de la Frankfurt �n 1848

�n urma c�derii lui Napoleon Bonaparte, a fost organizat, �n anul 1814, Congresul
de la Viena ?i a fost fondat� Confedera?ia German� (Deutscher Bund), o lig� format�
din 39 de state. Dezacordul cu ideile politice ale restaura?iei a dus la �nt�rirea
mi?c�rilor liberale, care cereau unitate ?i libertate. Aceste cereri, �ns�, au fost
urmate de noi m�suri de represiune din partea omului de stat austriac Metternich.
Zollverein, o uniune tarifar�, a contribuit hot�r�tor la unificarea economic� a
statelor germane. �n aceast� perioad�, mul?i germani erau influen?a?i de
principiile Revolu?iei Franceze, iar na?ionalismul era o for?� �n cre?tere, �n
special printre tinerii intelectuali. Pentru prima dat�, culorile negru-ro?u-galben
au fost alese pentru a reprezenta mi?carea, aceste culori devenind, mai t�rziu,
culorile drapelului german.[19]

�n contextul unei serii de mi?c�ri revolu?ionare �n Europa, care au avut drept

rezultat proclamarea republicii �n Fran?a, intelectualii ?i oamenii de r�nd au adus
revolu?ia de la 1848 ?i �n Confedera?ia German�. Speria?i, monarhii au acceptat, �n
prim� instan?�, cererile revolu?ionarilor. �n aceste �mprejur�ri, regelui Frederic
Wilhelm al IV-lea al Prusiei i s-a oferit titlul de �mp�rat, dar, �ntruc�t trebuia
s� renun?e la o parte din puterea politic� de?inut� anterior, acesta a refuzat
coroana ?i a respins constitu?ia propus�, ceea ce, pe atunci, a fost un pas �napoi
pentru mi?care. Conflictul dintre regele Wilhelm I al Prusiei ?i Parlament, care
era din ce �n ce mai influen?at de ideile liberale, a izbucnit pe fondul discu?
iilor privind reformele militare din 1862, iar regele l-a numit pe Otto von
Bismarck nou prim-ministru al Prusiei. Bismarck a purtat, �n 1864, un r�zboi
�mpotriva Danemarcei, ie?ind victorios. Victoria prusac� �n cadrul r�zboiului
austro-prusac din 1866 i-a permis s� creeze o Federa?ie Nord-German� (Norddeutscher
Bund) ?i s� �mpiedice Austria, care �nainte era cel mai puternic stat german, s� se
mai amestece �n politica celorlalte state germane.

Imperiul German (1871-1918)

Articole principale: Imperiul German ?i Primul R�zboi Mondial.

Fondarea Germaniei moderne la Versailles, Fran?a, 1871. Bismarck se afl� �n centru,

�ntr-o uniform� alb�.
Statul cunoscut cu numele Germania a fost unificat ca stat-na?iune modern �n 1871,
c�nd Imperiul German a fost �nfiin?at �mpreun� cu Regatul Prusiei, ca element
constitutiv. Dup� �nfr�ngerea francezilor �n R�zboiul franco-prusac, Imperiul
German a fost proclamat la Versailles, �n 18 ianuarie 1871. Dinastia Hohenzollern a
Prusiei a guvernat noul imperiu, al c�rui capital� era Berlin. Imperiul era o
unificare a tuturor statelor dezmembrate ale Germaniei, cu excep?ia Austriei
(Kleindeutsche L�sung sau �Germania de Jos�). �ncep�nd din 1884, Germania a �nceput
un proces de colonizare a c�torva state �n afara Europei.

�n perioada Gr�nderzeit, dup� unificarea Germaniei, politica extern� a �mp�ratului

Wilhelm I asigura pozi?ia Germaniei ca o mare na?iune prin alian?e, izol�nd Fran?a
prin mijloace diplomatice, precum ?i evitarea r�zboiului. Cu toate acestea, sub
conducerea lui Wilhelm al II-lea, Germania, ca toate puterile europene, a avut un
curs imperialist care a dus la ne�n?elegeri cu ?�rile vecine. Majoritatea alian?
elor din care f�cea parte ?i Germania nu au fost re�nnoite, iar noile alian?e au
exclus-o. �n mod specific, Fran?a a stabilit rela?ii noi prin semnarea tratatului
numit Antanta cu Regatul Unit ?i asigurarea leg�turilor cu Imperiul Rus. �n afar�
de rela?iile sale cu Austro-Ungaria, Germania a devenit din ce �n ce mai izolat�.

Germania Imperial� (1871�1918), cu dominantul Regat al Prusiei �n albastru

Imperialismul Germaniei s-a extins p�n� �n afara grani?elor statului ?i s-a
al�turat celorlalte puteri europene, cer�nd partea lor din Africa. Conferin?a
Congoului de la Berlin (1884-1885), mediat� de Bismarck, a �mp�r?it Africa �ntre
puterile europene. Profit�nd de o situa?ie politic� favorabil� (prietenie cu
Austro-Ungaria, Italia ?i Rusia, �n?elegere cu Fran?a), Germania a �ntemeiat
urm�toarele protectorate: Africa German� de Sud-Vest (1884), Togo ?i Camerun
(1884), Africa German� de Est (1885), inclusiv coloniile germane din M�rile
Sudului: Kaiser Wilhelmland (achizi?ionat�, �n 1880, de la Noua Guinee),
Arhipelagul Bismarck, Insula Marshall. Cearta �ntre puterile imperialiste pentru
domina?ia Africii ?i altor teritorii a provocat continue tensiuni �ntre Marile
Puteri, care, prin acumulare, au fost una dintre cauzele care au contribuit la
declan?area Primului R�zboi Mondial.

Asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand al Austriei, la data de 28 iunie 1914, a

constituit pretextul pentru declan?area Primului R�zboi Mondial. Ca stat ini?
iator ?i principala for?� a Triplei Alian?e (Puterile Centrale), Germania a dus
greul r�zboiului contra Puterilor Aliate (Antantei) ?i a suferit pierderi grele
�ntr-unul dintre cele mai s�ngeroase conflicte ale tuturor timpurilor, num�r�nd
aproximativ 5.989.758 de victime germane (1.773.700 mor?i ?i 4.216.058 r�ni?i).[20]

�n toamna anului 1918, situa?ia grea de pe front ?i mi?c�rile revolu?ionare interne

l-au determinat pe �mp�ratul Wilhelm al II-lea s� abdice ?i s� plece �n exil, �n
Olanda. Sociali?tii au preluat puterea ?i au proclamat republica. Pentru a
�mpiedica invadarea ?�rii, ace?tia au semnat, la 11 noiembrie, armisti?iul cu
Puterile Aliate, care a pus cap�t r�zboiului iar, ulterior, Tratatul de la
Versailles, �n iunie 1919, atr�g�ndu-?i ostilitatea na?ionali?tilor care refuzau s�
recunoasc� �nfr�ngerea din Primul R�zboi Mondial. Tratatul a fost perceput �n
Germania ca o continuare umilitoare a r�zboiului prin alte mijloace, iar asprimea
sa este, de obicei, considerat� ca av�nd un rol important �n na?terea ?i cre?terea
ulterioar� a curentului revan?ist ?i nazismului �n ?ar�.[21]

Republica de la Weimar (1919�1933)

Articol principal: Republica de la Weimar.
La �nceputul revolu?iei germane, Germania a fost proclamat� republic�, iar monarhia
abolit�. Cu toate acestea, lupta pentru putere a continuat, comuni?tii radicali?ti
de st�nga ajung�nd la putere �n Bavaria, dar e?u�nd s� preia controlul din �ntreaga
Germanie. Revolu?ia s-a sf�r?it �n august 1919, c�nd Republica de la Weimar a fost
�nfiin?at� oficial. La 11 august 1919, Constitu?ia Weimar a intrat �n vigoare odat�
cu semnarea acesteia de c�tre pre?edintele Friedrich Ebert.
Suferind din cauza crizei economice, a condi?iilor aspre de pace dictate de
Tratatul de la Versailles, precum ?i a succesiunii unor guverne mai mult sau mai
pu?in stabile, poporul Germaniei s-au lipsit din ce �n ce mai mult de identificarea
cu sistemul lor politic ?i cu ��nfiin?area Partidelor� �n parlamentul lor
democratic. Acest lucru a fost agravat pe scar� larg� de extrema dreapt�
(monarhism, v�lkisch ?i nazism) Dolchsto�legende, care promova ideea c� Germania a
pierdut Primul R�zboi Mondial datorit� eforturilor ?i influen?ei celor care doreau
s� r�stoarne guvernul. Cea mai mare acuza?ie adus� guvernului de la Weimar a fost
tr�darea na?iunii germane, prin semnarea Tratatului de la Versailles, �n timp ce
comuni?tii radicali?ti de st�nga, precum Liga Spartakist� (Grupul Spartakist),
doreau o revolu?ie av�nd drept ?int� principal� abolirea capitalismului �n favoarea
unui R�terepublik.

Cu toate acestea, nemul?umirea fa?� de noul guvern de la Weimar a provocat cre?

terea Partidul Comunist din Germania. Mul?i conservatori au fost atra?i de revolu?
ionarea �n spirit revan?ard a dreptei politice, �n special Partidul Muncitoresc
German Na?ional-Socialist - Partidul nazist. P�n� �n 1932, aceste dou� partide au
controlat majoritatea parlamentului, (296 de scaune parlamentare p�n� �n iulie
1932). Dup� c�teva serii de cabinete de scurt� durat�, pre?edintele Paul von
Hindenburg a luat o decizie crucial�: av�nd pu?ine alternative ?i presat de
consilierii de dreapta, la 30 ianuarie 1933, von Hindenburg l-a numit pe Adolf
Hitler cancelar al Germaniei, �ndeplinind cererea lui Hitler.

Al Treilea Reich (1933�1945)

Articol principal: Germania Nazist�.

Harta celui de-al Treilea Reich �n 1939

�n aproape toat� aceast� perioad� statul german a purtat denumirea oficial�
Deutsches Reich (Imperiul German); denumirea colocvial� a fost Drittes Reich (Al
Treilea Reich) sau ?i Nazi-Deutschland (Germania nazist�).

La 27 februarie 1933, sediul Reichstagului (parlamentului german de pe atunci),

aflat �n cl�direa numit� ?i p�n� ast�zi Reichstag, a fost incendiat, aceasta
constituind pretextul pentru decretele de urgen?� ce au abrogat drepturile cet�?
ene?ti de baz�.[22] O hot�r�re a parlamentului i-a dat lui Hitler putere
legislativ� nerestric?ionat�. Doar Partidul Social Democrat SPD a votat �mpotriva
acesteia, �n timp ce membrii comuni?ti ai parlamentului au fost �ncarcera?i.
Folosindu-?i puterea de a distruge orice rezisten?� actual� sau poten?ial�, �n
decurs de c�teva luni, Hitler a pus bazele unui stat centralizat totalitarist.
Industria a fost revitalizat� prin produc?ia masiv� de armament, de fapt, interzis�
Germaniei dup� pierderea Primului R�zboi Mondial. �n 1935 Germania a redob�ndit
controlul asupra ?inutului istoric Saar, iar �n 1936 controlul militar al ?inutului
Rin, am�ndou� fiind pierdute �n urma Tratatului de la Versailles. Sus?in�nd, �n
paralel, campania agresiv� a dezvolt�rii masive a produc?iei de armament, politica
extern� a Germaniei a devenit mai agresiv� ?i expansionist�, �mping�nd, voit,
omenirea spre Al Doilea R�zboi Mondial. �n 1938 ?i 1939, Austria ?i Cehoslovacia au
fost aduse sub controlul Germaniei ?i a fost preg�tit� invazia Poloniei (Pactul
Hitler-Stalin, Opera?iunea Himmler). La 1 septembrie 1939 armata Germaniei a lansat
r�zboiul �fulger� (blitzkrieg) asupra Poloniei, care a fost rapid ocupat� de
trupele Germaniei ?i de Armata Ro?ie Sovietic�, marc�nd �nceputul celui de-al
Doilea R�zboi Mondial �n Europa. Regatul Unit ?i Fran?a au declarat r�zboi
Germaniei ?i, �ntruc�t r�zboiul s-a extins, Germania ?i alia?ii s�i au c�p�tat
controlul asupra unei mari p�r?i din Europa continental�.

Cuceririle naziste �n Europa pe durata celui de-al Doilea R�zboi Mondial

La 22 iunie 1941, Germania a �nc�lcat Pactul Hitler-Stalin ?i a invadat Uniunea
Sovietic�. �n acela?i an, Japonia a atacat baza american� de la Pearl Harbor din
Oceanul Pacific, iar Germania, �n calitate de aliat al Japoniei, a declarat
r�zboi ?i Statelor Unite. De?i armata german� a avansat �n Uniunea Sovietic� destul
de rapid, B�t�lia de la Stalingrad a marcat punctul de turnur� al acestui r�zboi.
�n consecin?�, armata german� a �nceput s� se retrag� de pe Frontul de Est. �n
septembrie 1943, Italia, aliata Germaniei, a capitulat, oblig�nd for?ele Wehrmact-
ului s� deschid� un alt front pentru p�strarea acestei regiuni nord-mediteraneene
�n sistemul de ap�rare german. Opera?iunea Neptun a marcat un alt punct de turnur�
�n acest r�zboi, deschiz�nd frontul vestic. La 6 iunie 1944, For?ele aliate anglo-
americane au debarcat pe Coasta Normandiei din Fran?a ocupat� ?i s-au �ndreptat
spre teritoriul german, astfel c� foarte cur�nd, la 8 mai 1945, dup� ce Armata Ro?
ie a cucerit Berlinul, iar Hitler s-a sinucis �n bunkerul s�u, Germania nazist� a
fost silit� s� capituleze necondi?ionat. �n timpul celui de-al Doilea R�zboi
Mondial au murit aproximativ 7 milioane de civili ?i solda?i germani (inclusiv
etnicii germani din Europa de est).

�n timpul celui de-al Treilea Reich, guvernul german nazist a aplicat politici
�mpotriva minorit�?ilor ?i multor diziden?i, ceea ce, mai t�rziu, avea s� fie
cunoscut sub denumirea de Holocaust. �n timpul acestuia au fost uci?i aproximativ
17 milioane de oameni, inclusiv circa 6 milioane de evrei ?i un num�r important
de ?igani, polonezi ?i al?i slavi, prizonieri de r�zboi sovietici, bolnavi mintali,
homosexuali ?i membri ai opozi?iei politice. Cel de-al Doilea R�zboi Mondial ?i
genocidul nazist au fost responsabili pentru mai mult de 40 de milioane de mor?i �n
Europa. Dup� �ncheierea celui de-al Doilea R�zboi Mondial, s-au desf�?urat, la
N�rnberg, procesele criminalilor de r�zboi germani.

Istoria modern�
Articol principal: Istoria Germaniei postbelice.

Zonele de ocupa?ie din Germania (1945)

Comunitatea ?i limba german� au ap�rut cu mii de ani �n urm�, �ns�, ca stat,
Germania a ap�rut abia �n 1871, c�nd, sub conducerea cancelarului Otto von
Bismarck, s-a format Imperiul German, �nglob�nd partea de nord a Germaniei actuale
- Confedera?ia German� de Nord (dominat� de Prusia, �n german�: Preu�en), apoi
Bavaria (�n german�: Bayern) precum ?i diferite alte regiuni, excluz�nd, �ns�, p�r?
ile vorbitoare de german� din Austria. Acesta a fost cel de al doilea Reich german,
tradus de obicei ca �imperiu�. Primul Reich � cunoscut timp de multe secole sub
denumirea Sf�ntul Imperiu Roman de Na?iune German� � provenea din divizarea
Imperiului Franc �n 843, exist�nd sub diverse forme p�n� �n anul 1806. Cel de-al
Treilea Reich (?i ultimul) a fost cel al nazi?tilor; el a durat doar 12 ani (din
1933 p�n� �n 1945).

Germania, devenit� una dintre marile puteri europene, s-a implicat �n Primul R�zboi
Mondial (1914 - 1918) al�turi de aliatul ei, Austro-Ungaria. La �nceputul
conflagra?iei, Germania a invadat Belgia ?i a p�truns �n Fran?a, p�n� aproape de
Paris, nereu?ind, �ns�, s� ob?in� o victorie hot�r�toare, deoarece r�zboiul a
devenit unul de uzur�, care i-a secat resursele materiale ?i umane. R�zboiul s-a
�ncheiat �n 1918 ?i, drept urmare, �mp�ratul Germaniei a fost for?at s� abdice. �n
Tratatul de la Versailles, �ncheiat dup� r�zboi, Germania a fost considerat�
responsabil� pentru provocarea conflagra?iei.

Unii politicieni consider� condi?iile grele impuse Germaniei prin Tratatul de la

Versailles din 1919, precum ?i problemele economice datorate crizei economice
mondiale �ncepute �n 1929 ca fiind factori care au permis partidului nazist al lui
Hitler (NSDAP) s� ob?in� un procentaj mare din sufragii ?i, �n cele din urm�, s�
formeze, la 30 ianuarie 1933, un nou guvern cu Adolf Hitler �n func?ia de cancelar.
Istoricii, f�r� a respinge implicarea cert� a factorilor de natur� conjunctural�
(precum obliga?ia de a desp�gubi statele agresate de c�tre Germania �n Primul
R�zboi Mondial pentru imensele pierderi provocate, sau criza mondial� cu punct de
plecare �n crahul bursier din SUA) subliniaz� importan?a istoriei recente a ?�rii
(perioada din timpul ?i dup� unificarea Germaniei, c�nd tendin?a liberal� a fost
brutal marginalizat� sau doar cooptat� de tendin?ele politice na?ionaliste) �n
ascensiunea nazismului; �n primul volum al trilogiei sale dedicate fenomenului,
istoricul britanic Richard J. Evans, de exemplu, g�se?te originea derivei naziste
�n caracteristicile evidente ale societ�?ii germane, precum: militarismul,
prevalen?a valorilor ?i institu?iilor aristocratice (�n contrast cu valorile
liberale ?i democratice care se r�sp�ndiser� cu mai mult succes �n ?�ri precum
Fran?a sau Marea Britanie), precum ?i mo?tenirea conservatorismului politic al
"cancelarului de fier" Otto von Bismarck ?i influen?a durabil� a acestuia asupra
mentalului colectiv (anume dorul intens pentru un leader puternic care s� conduc�
na?iunea ca un p�rinte sever, dar inspirat). Plec�nd de la faptul c� r�d�cinile
derivei naziste sunt ad�nc �nfipte �n istoria ?�rii, cel pu?in c�t s� ajung� p�n�
la jum�tatea secolului XIX, al?i istorici (precum francezul Georges Bensoussan[23])
subliniaz� ?i ei faptul plin de semnifica?ii c� na?iunea german� a fost str�ns�
laolalt� �n 1871 de ni?te politicieni, ?i a?a s-a �nt�mplat, de altfel, �ntotdeauna
�n istoria laxelor forme statale federalizatoare pe teritoriile germanofone,
neexist�nd a?a, cum s-a �nt�mplat �n Fran?a, de exemplu, un moment de simbolism na?
ional unificator ?i egalizator, precum revolu?ia: na?iunea n-are ce celebra ca
moment �n care s-a unificat "de jos" (cum e 14 iulie 1790 �n Fran?a, cu "la Fete de
la F�d�ration"), c�ci ea a fost unificat� "de sus." [24] De aceea, �n Germania
secolului al XIX-lea, referin?a-far este un politician, birocrat ?i chiar militar
aristocrat, precum von Bismarck, nu cum se �nt�mpla �n Fran?a aceluia?i secol, unde
referin?a-far a fost un scriitor popular (prin na?tere, dar ?i dedicare), anume
Victor Hugo.[25] Faptul c� unificarea a trebuit s� fie c�?tigat� prin r�zboi contra
str�inilor (francezi, de exemplu) ?i aceasta i-a f�cut pe germani na?ionali?ti,
marca?i profund ?i durabil de mentalitatea asediatului)) ?i ?in�nd cont de valorile
pe care Fran?a le �ncarna pe continent la acel moment, ostilitatea str�inilor la
unificarea na?iunii i-a f�cut pe nem?i ?i antilberali, de unde una dintre explica?
iile e?ecului liberalilor �n timpul revolu?iei de la 1848 pe teritoriile
germanofone ?i, mai ales, la Berlin.[25]

�n 1934 Hitler a preluat tot controlul, devenind ?eful statului ?i sc�p�nd de

opozi?ie prin violen?�. �n 1935, antisemitismul a devenit o politic� oficial� de
stat �n Germania, justificat�, formal, prin Legile de la N�rnberg (N�rnberger
Gesetze). Un moment important �n istoria Germaniei �l reprezint� unirea cu Austria.
Evenimentul, cunoscut sub numele de Anschluss (�alipire�), s-a petrecut la 12
martie 1938 ?i reprezint� unul din pa?ii importan?i ai regimului nazist din
Germania spre r�zboi. Germania f�cut, apoi, o alian?� cu Italia ?i Japonia, numit�
Axa Berlin-Roma-Tokio.

La 23 august 1939 Hitler a �ncheiat chiar ?i cu Stalin un tratat de neagresiune, cu

urm�ri importante asupra lumii ?i Rom�niei, numit Pactul Ribbentrop-Molotov. �n
virtutea acestui pact, politica lui Hitler de a anexa ?�rile vecine a culminat, la
1 septembrie 1939, prin cotropirea Poloniei ?i izbucnirea celui de-al Doilea R�zboi
Mondial.

�n prima parte a r�zboiului, Germania a avut succese militare fulger�toare, c�?

tig�nd controlul asupra principalelor teritorii din Europa, unei mari p�r?i a
URSS ?i a nordului Africii. �n 1941 nazi?tii au pus �n aplicare Holocaustul ca
politic� de stat, bazat� pe argumente ?i pretexte rasiste, de exterminare �n mas� a
milioane de evrei ?i alte na?ionalit�?i. �ntre 1942-1943, balan?a �n r�zboi s-a
schimbat, succesele trec�nd de partea Alia?ilor �mpotriva Germaniei, printre care
URSS, Marea Britanie ?i Statele Unite ale Americii. La finele lunii aprilie 1945,
Hitler ?i-a recunoscut e?ecul total ?i s-a sinucis. La 8 mai 1945, Germania a
capitulat necondi?ionat.

�n urma cererilor f�cute de Stalin la conferin?ele de la Ialta ?i Potsdam,

provinciile germane de p�n� atunci situate la est de r�urile Odra (Oder) ?i Neisse
(Nei�e) - Pomerania, Silezia, ora?ul hanseatic Danzig (ast�zi Gdansk �n Polonia),
Prusia R�s�ritean�, Prusia Apusean� ?i ?ara Sude?ilor (Sudetenland) - au fost
alipite la Polonia, URSS ?i Cehoslovacia. �ncep�nd cu ofensiva Armatei Ro?ii de la
12 ianuarie 1945 ?i p�n� �n 1948, cei mai mul?i locuitori germani ai acestor
regiuni, aproximativ 12 milioane �nainte de r�zboi, au fost expulza?i spre vest sau
?i spre Siberia, �n condi?ii brutale. �n jur de 2 milioane dintre ace?tia ?i-au
pierdut via?a �n r�zboi ?i �n cadrul procesului de expulzare (�Vertreibung�).

�n urma r�zboiului, teritoriul Germaniei de azi a fost �mp�r?it �n patru �zone de

ocupa?ie�, controlate de puterile aliate Fran?a, URSS, Regatul Unit ?i Statele
Unite. Berlinul a fost, de asemenea, divizat �n patru sectoare controlate de aceste
puteri. Scindarea a culminat prin constituirea, �n 1949, pe teritoriul Germaniei de
azi a dou� state germane: partea de apus s-a numit Republica Federal� Germania, RFG
sau Germania de Vest (german�: Bundesrepublik Deutschland), iar partea de r�s�rit,
orientat� spre URSS, s-a numit Republica Democrat� German�, RDG, Germania de Est
sau de R�s�rit (german�: Deutsche Demokratische Republik sau DDR). Germania de Vest
?i-a recuperat rapid nivelul de dinaintea r�zboiului, devenind o putere economic�
important� a Europei.

Germania unificat� ?i integrarea �n UE (1990�prezent)

Vezi ?i articolele: Istoria Germaniei postbelice, Zonele aliate de ocupa?ie din
Germania, Expulzarea germanilor dup� al doilea r�zboi mondial.

�n 1999 Germania a adoptat moneda euro.

�n 1990, dup� c�derea comunismului �n Europa, cele dou� state germane s-au
reunificat, prin aceea c� �n fosta RDG au fost �nfiin?ate landuri (a?a cum existau
deja �n RFG), landuri care, ceva mai t�rziu, au aderat oficial la RFG, adopt�nd ?i
constitu?ia RFG numit� Grundgesetz. Tratatul care a definit aceast� reunificare se
nume?te Tratatul doi plus patru (a fost �ncheiat de c�tre cele dou� state germane ?
i cele patru puteri care de?ineau suveranitatea asupra �ntregii Germanii: SUA,
Regatul Unit, Fran?a ?i URSS). Prin semnarea acestor acte, Republica Democrat�
German� a �ncetat s� mai existe.

Conform Actului Bonn-Berlin, adoptat de Parlament la data de 10 martie 1994, Berlin

a devenit, �nc� o dat�, capitala Germaniei �ntregite, �n timp ce Bonn a ob?inut
statutul unic de Bundesstadt (ora? federal), p�str�nd c�teva ministere federale.
[26][27] Remutarea guvernului a fost finalizat� �n 1999.

Dup� reunificare, Germania a luat un rol tot mai activ �n Uniunea European� ?i
NATO. Germania a trimis for?e de men?inere a p�cii pentru a asigura stabilitatea
din Balcani ?i a trimis o for?� militar� german� �n Afganistan, ca parte din
efortul NATO pentru a stabili securitatea �n aceast� ?ar� dup� eliminarea
talibanilor.[28] Aceste desf�?ur�ri au fost controversate, deoarece, dup� r�zboi,
Germania a fost obligat� s� trimit� trupe cu scopuri de ap�rare. Evenimentele din
teritoriile str�ine au fost percepute ca fiind acoperite f�r� asigurare defensiv�;
cu toate acestea, votul parlamentului �n aceast� problem� a legalizat, �n mod
efectiv, participarea �ntr-un context de men?inere a p�cii.

Statul german reunit este acum una dintre cele mai importante ?�ri din Uniunea
European� ?i din lume.

Evenimente politice recente, prezentate sumar

Zidul Berlinului, asaltat de mul?ime (10 noiembrie 1989)

Din 1998 ?i p�n� �n iulie 2005 cancelar federal a fost Gerhard Schr�der (SPD), �n
fruntea unui cabinet de coali?ie �ntre social-democra?i (SPD) ?i verzi (B�ndnis
90 / Die Gr�nen). La 21 iulie 2005 pre?edintele federal Horst K�hler a dizolvat
Bundestagul, ca urmare a votului de ne�ncredere pe care l-a primit cancelarul
Schr�der.
La 18 septembrie 2005 au avut loc alegeri federale anticipate, �n urma c�rora a
venit la putere marea coali?ie, �ntre frac?iunile parlamentare CDU/CSU (a?a-numita
�Uniune Cre?tin�) ?i SPD, cu Angela Merkel (CDU) drept cancelar.

La alegerile federale din 2009 social-democra?ii au sc�zut �n preferin?a

electoratului, a?a �nc�t cre?tin-democra?ii au format o coali?ie cu liberalii
(FDP), coali?ie supranumit� �negru-galben�. Al 17-lea Bundestag al Germaniei s-a
constituit la 28 octombrie 2009. Norbert Lammert (CDU) a fost reales pre?edinte al
Bundestagului. Angela Merkel ?i-a numit apoi noul cabinet, format din 16 persoane
(de la CDU, CSU ?i FDP), cu Guido Westerwelle (FDP) vicecancelar ?i ministru de
externe.

La alegerile preziden?iale din 30 iunie 2010, Adunarea Federal� (Bundesversammlung)

l-a ales �n al 3-lea scrutin pe Christian Wulff (CDU) drept nou pre?edinte al
Germaniei, pentru o perioad� de 5 ani. Acesta a fost �nvestit �n func?ie la 2 iulie
2010. La 17 februarie 2012 Wulff a fost nevoit s� demisioneze, dup� ce procuratura
din Saxonia Inferioar� l-a �nvinuit c� ar fi primit foloase necuvenite �n perioada
c�t a fost prim-ministru al landului Saxonia Inferioar�.

La 18 martie 2012 Adunarea Federal� (Bundesversammlung) l-a ales pe fostul disident

anticomunist Joachim Gauck (independent), din primul tur de scrutin, drept pre?
edinte al Germaniei.

Geografie
Articol principal: Geografia Germaniei.

Hart� topografic�
Teritoriul Germaniei acoper� 357,021 km2, dintre care 349223 km2 sunt terenuri,
relieful fiind preponderent muntos, iar 7798 km2 sunt ape. Se plaseaz�, dup�
suprafa?�, pe locul ?apte �n Europa ?i pe locul 63 la nivel global. Altitudinea
variaz� de la altitudinile Mun?ilor Alpi (cel mai �nalt punct: Zugspitze la 2962
metri) �n sud, p�n� la ?�rmurile M�rii Nordului (Nordsee), �n nord-vest ?i Marea
Baltic� (Ostsee), �n nord-est. �ntre acestea se afl� zonele de munte �mp�durite din
Germania Central� ?i terenurile joase din nord (cel mai jos punct: Wilstermarsch la
3.54 metri sub nivelul m�rii), traversate de c�teva fluvii ale Europei, precum
Rinul, Dun�rea ?i Elba.[29]

Germania are cele mai multe grani?e cu ?�rile europene, dec�t oricare alt stat din
Europa. Se �nvecineaz� �n nord cu Danemarca, �n est cu Polonia ?i Republica Ceh�,
�n sud cu Austria ?i Elve?ia, �n sud-vest cu Fran?a ?i Belgia iar �n nord-vest cu
Olanda. Capitala Germaniei este Berlin.

Clim�
Germania are o clim� temperat�, cu o temperatur� medie anual� de 9 �C. Temperatura
medie �n ianuarie variaz� de la -6 �C p�n� la +1 �C (�n func?ie de localitate ?i
altitudinea ei), �n timp ce temperatura medie a lunii iulie variaz� �ntre 16 ?i
20�C. Precipita?iile sunt mai mari �n sud, unde se �nregistreaz� 1.980 mm pe an,
majoritatea sub form� de z�pad�.

Peisaj alpin �n Bavaria

Majoritatea Germaniei are o clim� temperat�, �n care predomin� v�nturile vestice
umede. Clima este moderat� de Curentul Atlanticului de Nord, care este extinderea
nordic� a Curentului Golfului. Aceast� ap� cald� afecteaz� zonele riverane M�rii
Nordului, inclusiv zona de-a lungul Rinului, care se vars� �n Marea Nordului. �n
consecin?�, �n partea de nord ?i nord-vest, clima este oceanic�; ploile cad pe
parcursul �ntregului an, cu un maxim �n timpul verii.

Iernile sunt bl�nde, iar verile tind s� se r�ceasc�, de?i temperaturile pot dep�?i
30� C (86� F) pentru perioade prelungite. �n zonele estice, clima este mai mult
continental�; iernile pot fi foarte reci, verile pot fi foarte calde, iar adesea
sunt consemnate perioade de secet�. Germania central� ?i de sud sunt regiuni de
tranzi?ie, care variaz� de la o temperatur� moderat oceanic� la continental�, iar
temperaturi pot dep�?i 30�C (86�F) pe timp de var�.[30][31]

Biodiversitate

Cerbul ro?u este o specie r�sp�ndit� larg �n s�lb�ticie.

Din punct de vedere fitogeografic, Germania este partajat� �ntre provinciile
Atlanticului European ?i Europei Centrale a Regiunii Circumboreale �n cadrul
Regatului Boreal. Teritoriul Germaniei poate fi subdivizat �n dou� ecoregiuni:
p�durile montane mixte ale Mediteranei europene ?i reciful marin ale Atlanticului
nord-estic.[32] Majoritatea Germaniei este acoperit� fie din teren arabil (33%),
fie silvicultur� ?i regiune p�duroas� (31%). Numai 15% este acoperit de p�?uni
constante.

Aproximativ o treime din teritoriul Germaniei este acoperit de p�duri: Mun?ii

P�durea Turingiei
Plantele ?i animalele sunt, �n general, comune celor din perioada medieval�. Fagi,
stejari, ?i alte esen?e de foioase constituie o treime din p�duri; p�durile de
conifere sunt �n cre?tere ca urmare a re�mp�duririlor. Molidul ?i bradul predomin�
�n mun?ii de sus, �n timp ce pinul ?i laricele se g�sesc �n sol nisipos. Exist�
multe specii de ferigi, flori, ciuperci, ?i mu?chi. Pe?tii abund� �n r�uri ?i �n
Marea Nordului. Printre animalele s�lbatice, se g�sesc cerbul, mistre?ul, muflonul,
vulpea, bursucul, iepurele, ?i un num�r mic de castori. Diverse p�s�ri migratoare
str�bat Germania prim�vara ?i toamna.

Parcurile na?ionale ale Germaniei includ Parcurile na?ionale Wattenmeer, Parcul na?
ional Jasmund, Parcul na?ional Vorpommersche Boddenlandschaft, Parcul na?ional
M�ritz, Parcul na?ional Unteres Odertal, Parcul na?ional Harz, Parcul na?ional
S�chsische Schweiz ?i Bayerischer Wald.

Germania este cunoscut� pentru numeroasele sale gr�dini zoologice, parcurile faunei
s�lbatice, acvarii, ?i parcuri de p�s�ri,[33] mai mult de 400 de gr�dini
zoologice ?i parcuri de animale sunt administrate �n aceast� ?ar�, num�r care o
plaseaz� pe primul loc �n lume[34] Gradin� zoologic� de la Berlin este cea mai
veche gr�din� zoologic� din Germania ?i de?ine cea mai numeroas� colec?ie de specii
din lume.[35]

Mediul �ncojur�tor

Turbinele eoliene din Wehrda (Marburg)

Pajura este o pas�re de prad� protejat� ?i simbol heraldic na?ional.

Cea mai mare ferm� eolian� ?i a capacit�?ii de energie solar� din lume este
instalat� �n Germania.[36] Germania este cunoscut� pentru con?tiin?a propriului
mediu �nconjur�tor.[37] Mul?i germani consider� cauzele antropice a fi un factor
semnificativ la �nc�lzirea global�.[38] Germania particip�, �n cadrul Protocolului
de la Kyoto ?i �n alte tratate de promovare a biodiversit�?ii, aplic�nd riguros
standardele de emisii sc�zute, programele de reciclare ?i utilizare a energiei
regenerabile ?i sprijinind dezvoltarea durabil� la nivel global.[39]

Guvernul german a ini?iat numeroase activit�?i pentru reducerea emisiilor iar

totalul emisiilor ?�rii sunt �n descre?tere.[40] Cu toate acestea, emisiile de
dioxid de carbon pe cap de locuitor din Germania sunt printre cele mai ridicate din
UE, de?i ele sunt semnificativ mai mici dec�t cele din Australia, Canada, Arabia
Saudit� ?i Statele Unite. Emisiile provenite din industrie ?i utilit�?ile de ardere
a c�rbunelui contribuie la poluarea aerului. Ploile acide care rezult� din emisiile
de dioxid de sulf devasteaz� p�durile. Poluarea din Marea Baltic� a apelor
reziduale ?i a reziduurilor industriale de la r�uri din fosta Germanie de Est au
fost reduse. Guvernul cancelarului Schr�der a anun?at inten?ia de a pune cap�t
utiliz�rii energiei nucleare pentru producerea energiei electrice. Germania
lucreaz� pentru respectarea angajamentelor UE pentru a identifica zonele de
conservare a naturii, �n conformitate cu Directiva de Habitat a Uniunii Europene
privind flora ?i fauna. Ca urmare a �nc�lzirii globale, ultimii ghe?ari din
regiunea alpin� a Germania se topesc. Pericole naturale sunt inunda?iile de
prim�var� ?i vijeliile furtunoase care au loc �n toate regiunile.

Guvernul ?i politica de stat

Articol principal: Politica Germaniei.

Reichstagul din Berlin este sediul parlamentului german.

Din punct de vedere constitu?ional, Germania este o democra?ie republican� federal�
reprezentativ�.

Forma de guvern�m�nt este parlamentar�, �n care ?eful guvernului (cancelarul) este

ales de c�tre parlament, numit bundestag, ?i confirmat de c�tre pre?edintele
statului. De?i cancelarul de?ine cele mai puternice competen?e politice din stat,
�n ierarhia protocolar� el se afl� abia pe locul 3, dup� pre?edintele statului ?i
pre?edintele Bundestagului.

Cancelarul, actualmente Angela Merkel, este ?eful guvernului ?i exercit� puterea

executiv�, similar cu rolul de prim-ministru, �n alte democra?ii parlamentare.
Cancelarul este ales cu majoritate absolut� de c�tre parlament (Bundestag) pe o
perioad� de 4 ani ?i are dreptul de a numi ?i elibera din func?ie pe mini?tri,
precum ?i dreptul numit �competen?a liniilor directoare� (Richtlinienkompetenz),
prin care formuleaz�, �n linii mari, sarcinile fiec�rui ministru din cabinet
(guvern). Puterea federal� legislativ� este �nvestit� �n parlament, compus din
Bundestag (Parlamentul Federal) ?i Bundesrat (Consiliul Federal), care, �mpreun�,
formeaz� un tip unic de corp legislativ. Bundestag-ul este ales, prin alegeri
directe, prin reprezentare propor?ional�. Membrii Bundesrat reprezint� guvernele
celor ?aisprezece landuri ?i sunt membri ai cabinetelor de stat. Guvernele
respective de stat au dreptul de a numi ?i de a-?i elimina reprezentan?ii �n orice
moment.

Guvernul federal al Germaniei (Bundesregierung) const� din cancelar (prim-ministru)

?i mini?tri. Actualul cabinet, numit cabinetul Merkel III, a fost format �n urma
alegerilor federale din 2013 ?i este format din politicieni ai partidelor marii
coali?ii (CDU, CSU ?i SPD).

Pre?edintele Frank-Walter Steinmeier; ?i cancelarul Angela Merkel

Pre?edintele este ?eful statului �mputernicit, �n primul r�nd, cu responsabilit�?
ile ?i competen?ele reprezentative. El este ales de c�tre Bundesversammlung
(Adunarea Federal�), o institu?ie format� din membri ai Bundestag-ului ?i un num�r
egal de delega?i de stat. A doua func?ie important� �n ordinea de prioritate
german� este Bundestagspr�sident (Pre?edintele Bundestag-ului), care este ales de
Bundestag ?i responsabil pentru supravegherea sesiuni de zi cu zi a corpului. Cea
de a treia func?ie important� ?i ?ef al guvernului este cea de cancelar, care este
numit de c�tre Bundespr�sident, dup� ce a fost ales de c�tre Bundestag. Cancelarul
poate fi �ndep�rtat printr-o mi?care constructiv� de ne�ncredere de c�tre
Bundestag, �n cazul �n care implic� constructiv faptul c� Bundestag-ul alege,
simultan, un succesor.

Din 1949, sistemul de partide a fost dominat de Uniunea Cre?tin-Democrat� ?i

Partidul Social Democrat din Germania, to?i cancelarii, p�n� �n prezent, fiind
membri ai unuia dintre cele dou� partide. Cu toate acestea, Partidul Liberal
Democrat (care are membri �n Bundestag �nc� din 1949) ?i B�ndnis 90/Die Gr�nen
(care erau cei mai numero?i �n Parlament dup� 1983) au jucat, de asemenea, un rol
important,[41] deoarece acestea sunt, de regul�, parteneri mai mici ai unui guvern
de coali?ie.

Componen?a actual� a guvernului

Din 14 martie 2018:

Resort Titular Partid

Cancelar federal (Bundeskanzlerin) Angela Merkel CDU
Vicecancelar ?i ministru de Finan?e Olaf Scholz SPD
Externe Heiko Maas SPD
Interne Horst Seehofer CSU
Justi?ie Christine Lambrecht SPD
Economie ?i energie Peter Altmeier CDU
Munc� ?i protec?ie social� Hubertus Heil SPD
Alimenta?ie ?i agricultur� Jutta Kl�ckner CDU
Ap�rare Annegret Kramp-Karrenbauer CDU
Familie, seniori, femei ?i tineret Franziska Giffey SPD
S�n�tate Jens Spahn CDU
Transporturi ?i infrastructur� digital� Andreas Scheuer CSU
Mediu, ocrotirea naturii ?i siguran?a reactoarelor nucleareSvenja Schulze SPD
Formare ?i cercetare Anja Karliczek CDU
Atribu?ii speciale; ?eful Biroului cancelarului Helge Braun CDU
Cooperare ?i dezvoltare economic� Gerd M�ller CSU
Parlament

Reichstagul Germaniei
Membrii parlamentului sunt ale?i de c�tre cet�?eni la fiecare patru ani printr-un
vot propor?ional personalizat. La acest sistem de vot, aleg�torii dispun de 2
voturi, care pot fi date ?i la partide diferite. Cu primul vot se hot�r�?te dup� un
sistem majoritar care anume candidat s� reprezinte circumscrip?ia electoral�
respectiv� �n parlament (candidat ales direct); cu al doilea vot se alege, dup� un
sistem propor?ional, partidul dorit �n parlament.

Un candidat ales direct cap�t�, �n orice caz, un loc �n parlament (mandat); acest
fapt poate duce la dep�?irea num�rului de locuri care s-ar cuveni unui partid
conform numai votului al doilea. Situa?ia se nume?te �berhangmandat (mandat
suplimentar). Aceast� situa?ie a avut loc la fiecare alegere federal� din 1949
�ncoace. Totu?i, �n 2008, tribunalul constitu?ional federal,
Bundesverfassungsgericht, a decis c� acest procedeu contravine constitu?iei
federale (Grundgesetz), deoarece a?a se poate �nc�lca reprezentarea propor?ional�
democratic� necesar�, ?i i-a impus legislativului s� corecteze legea alegerilor
p�n� cel t�rziu �n 2011.

Alte organe ale statului german

Un alt organ constitu?ional german important (legislativ) se nume?te �Bundesrat�
(Consiliul Federal) ?i este format din membrii guvernelor celor 16 landuri (?�ri
constituente ale federa?iei). Pe c�teva domenii de activitate (de exemplu, �nv�?
�m�nt, poli?ie), Bundestag-ul trebuie s� coopereze cu Bundesrat-ul.

Puterea judiciar� are ca organ superior Curtea Constitu?ional� Federal� suprem�

(Bundesverfassungsgericht), care poate s� declare un act legislativ sau de
administra?ie drept anticonstitu?ional, caz �n care actul trebuie revizuit.

Organizarea politico-administrativ�
Articol principal: Landurile Germaniei.
�n constitu?ia german�, numit� Grundgesetz (lege fundamental�), Germania
(Deutschland) este definit� ca fiind o republic� federal� (Bundesrepublik) format�
din urm�toarele landuri (?�ri ale federa?iei):

Karte Bundesrepublik Deutschland.svg

Coat of arms of Lower Saxony.svg Saxonia Inferioar�Bremen Wappen(Mittel).svg
BremenDEU Hamburg COA.svg HamburgCoat of arms of Mecklenburg-Western Pomerania
(great).svg Mecklenburg-
VorpommernWappen Sachsen-Anhalt.svg Saxonia-
AnhaltCoat of arms of Saxony.svg SaxoniaBrandenburg Wappen.svg BrandenburgCoat of
arms of Berlin.svg BerlinCoat of arms of Thuringia.svg TuringiaCoat of arms of
Hesse.svg HessenCoat of arms of North Rhine-Westfalia.svg Renania de Nord-
WestfaliaCoat of arms of Rhineland-Palatinate.svg Renania-
PalatinatBayern Wappen.svg BavariaCoat of arms of Baden-W�rttemberg (lesser).svg
Baden-
W�rttembergWappen des Saarlands.svg SaarlandCoat of arms of Schleswig-Holstein.svg
Schleswig-
Holstein
Land Capital� Suprafa?� (km2) Locuitori (2011)
Baden-W�rttemberg Stuttgart 35.752 10.789.000
Bavaria M�nchen 70.549 12.595.000
Berlin Berlin 892 3.500.000
Brandenburg Potsdam 29.477 2.497.000
Brema Bremen 404 661.000
Hamburg Hamburg 755 1.800.000
Hessa Wiesbaden 21.115 6.093.000
Mecklenburg - Pomerania Inferioar� Schwerin 23.174 1.636.000
Saxonia Inferioar� Hanovra 47.618 7.915.000
Renania de Nord - Westfalia D�sseldorf 34.043 17.845.000
Renania-Palatinat Mainz 19.847 4.000.000
Saarland Saarbr�cken 2.569 1.014.000
Saxonia Dresda 18.416 4.139.000
Saxonia-Anhalt Magdeburg 20.445 2.315.000
Schleswig-Holstein Kiel 15.799 2.838.000
Turingia Erfurt 16.172 2.223.000
Ierarhia administrativ� (reprezentare simplificat�)

Schema structurii unit�?ilor administrative din Germania

Pe treapta administrativ� cea mai �nalt� se afl� Bund (Federa?ia german�, Germania)
Pe a doua treapt� de sus se afl� Bundesl�nder ( landurile Germaniei), grupate �n 2
categorii:
Fl�chenl�nder (13 landuri �cu suprafa?�);
Stadtstaaten (3 ora?e-stat: Berlin, Brema ?i Hamburg); deci, �n total, 16 landuri.
Sub landurile cu suprafa?� st� scris (Regierungsbezirke) (ceea ce semnific� faptul
c� unele din aceste landuri dispun de o treapt� intermediar� de regiuni
administrative de tip Regierungsbezirk).
Landurile cu suprafa?�, indiferent dac� dispun sau nu de Regierungsbezirke, sunt
sub�mp�r?ite �n districte rurale (numite Landkreis sau Kreis, �n func?ie de land) ?
i districte urbane, numite kreisfreie Stadt (ora?e care nu ?in de vreun district
rural).
Districtele rurale sunt ?i ele sub�mp�r?ite ?i mai fin, �n diverse moduri, �n func?
ie de landul �n care se afl�. Unele districte rurale se sub�mpart �n subunit�?i
numite Amt. �n sf�r?it, districtele, ?i acolo unde exist� ?i subunit�?ile Amt, se
sub�mpart, mai departe, �n subunit�?i numite Gemeinde (comune). �n unele landuri
exist� ?i unit�?ile de tip Verbandsgemeinde, o grupare de comune.
Dup� cum se vede, subdivizarea administrativ� a Germaniei nu este foarte unitar�,
datorit� diversit�?ii de tradi?ii istorice din regiunile ?�rii.

Legisla?ie
Articol principal: Sistemul judiciar al Germaniei.

Curtea Constitu?ional� Federal� a Germaniei din Karlsruhe

Sistemul judiciar al Germaniei este autonom fa?� de ramura executiv� ?i cea
legislativ�. Germania are un statut civil sau sistem de lege care se bazeaz� pe
dreptul roman, cu unele referiri la legisla?ia german�. Bundesverfassungsgericht
(Curtea Constitu?ional� Federal�), cu sediul �n Karlsruhe. �n Germania, Curtea
Suprem� este responsabil� pentru probleme constitu?ionale, cu o putere de control
jurisdic?ional.[42] Aceasta ac?ioneaz� ca cea mai �nalt� autoritate legal� ?i se
asigur� c� practica legislativ� ?i judec�toreasc� este conform� cu Legea
fundamental� pentru Republica Federal� Germania (Legea de baz�). Aceasta ac?ioneaz�
�n mod independent de alte organe de stat, dar nu poate ac?iona �n numele s�u
propriu.

Sistemul Cur?ii Supreme a Germaniei, numit Oberste Gerichtsh�fe des Bundes, este
specializat. Pentru cazurile civile ?i penale, cea mai �nalt� instan?� de recurs
este Curtea Federal� de Justi?ie, situat� �n Karlsruhe ?i Leipzig. Stilul s�lii
de ?edin?� este inchizitorial. Alte tribunale federale sunt Curtea Federal� a
Muncii din Erfurt, Curtea Federal� Social� din Kassel, Curtea Federal� a Finan?elor
din M�nchen ?i Curtea Federal� Administrativ� de la Leipzig.

Dreptul penal ?i dreptul privat sunt codificate la nivel na?ional �n

Strafgesetzbuch ?i, respectiv, B�rgerliches Gesetzbuch. Obiectivul Sistemului Penal
German este reabilitarea criminalului; al doilea este protec?ia publicului.[43]
Pentru a realiza acest din din urm� obiectiv, un criminal condamnat poate fi �nchis
preventiv (Sicherungsverwahrung), �n cazul �n care este considerat a fi o amenin?
are la adresa publicului. V�lkerstrafgesetzbuch reglementeaz� consecin?ele de crime
�mpotriva umanit�?ii, genocid ?i crime de r�zboi. Acesta ofer� instan?elor germane
competen?� universal� �n cazul urm�ririi penale de c�tre o instan?� din ?ara �n
care infrac?iunea a fost comis�, sau nu este posibil� de c�tre o instan?� interna?
ional�.

Legisla?ia
Articol principal: Poli?ia German�.

Poli?ist �n Hamburg
Puterea legislativ� este �mp�r?it� �ntre federa?ie ?i stat (land). Legea
fundamental� presupune c� toat� puterea legislativ� r�m�ne la nivel de stat, cu
excep?ia dac� este desemnat� de c�tre �ns�?i Legea fundamental�.

Orice lege federal� are prioritate fa?� de dreptul de stat, �n cazul �n care
puterea legislativ� se afl� la nivel federal. Un exemplu celebru este cazul oferit
de prevederea din legisla?ia landului Hessa privind pedeapsa cu moartea, care,
nefiind �n conformitate cu Legea fundamental�, a fost infirmat�. Bundesratul este
organul federal prin care landurile particip� �n legisla?ia na?ional�. Participarea
landurilor la legisla?ia federal� este necesar� �n cazul �n care legea intr� �n
zona de putere legislativ� concurent�, cer�nd landurilor s� administreze
regulamentele federale, astfel cum sunt ele desemnate de Legea fundamental�.
Fiecare land are propria curte constitu?ional�. Amtsgerichte, Landgerichte ?i
Oberlandesgerichte sunt instan?e de stat cu competen?� general�. Ele sunt
competente dac� ac?iunea este bazat� pe legea federal� sau de stat.

Multe dintre problemele fundamentale de drept administrativ r�m�n �n jurisdic?ia

statelor, de?i majoritatea landurilor �?i pun bazele pe propriile reglement�ri din
acea zon�, conform Verwaltungsverfahrensgesetz din 1976 (Legea conten�ciosului
administrativ), acoperind puncte importante de drept administrativ.
Oberverwaltungsgerichte sunt cel mai �nalt nivel administrativ de competen?�
privind administra?iile de stat, cu excep?ia cazului �n care problema se refer� la
dreptul legisla?iei federale sau dreptul de stat identic cu legea federal�. �n
astfel de cazuri, este posibil recursul final la Curtea Federal� de administra?ie.

Particularit�?i ale regulilor de circula?ie

�n cazul unui blocaj pe autostrad�, autovehiculele se deplaseaz� spre st�nga ?i
spre dreapta pentru a facilita trecerea. Vehiculele mai lente sunt obligate s� dea
posibilitatea vehiculelor din spate s� le dep�?easc�. Au prioritate autobuzele care
pleac� din sta?ie ?i, uneori, tramvaiele. Lumina verde a semafoarelor este
precedat� de galben. �n estul Germaniei mai exist� semafoare care arat� dou� culori
odat�: galben ?i verde �nseamn� "liber", galben ?i ro?u semnific� "stop". Luminile
de cea?� pot fi folosite numai dac� este cea?� sau ninsoare cu vizibilitate sub 50
m. Iarna, vehiculul trebuie s� fie dotat cu pneuri corespunz�toare - universale sau
de iarn�, cu ad�ncimea stria?iilor de cel pu?in 4 mm, iar sp�l�torul de parbriz
trebuie s� con?in� un amestec antigel. Vehiculele parcate pe drumurile publice �n
afara zonelor construite trebuie s� fie luminate �n fa?� ?i �n spate. Noaptea,
remorcile parcate trebuie s� fie �ntotdeauna luminate. Este valabil certificatul de
invalid gradul III (�nso?itor), �mpreun� cu pictograma c�ruciorului pe fond
albastru. �n rulot� sau �n automobilul locuibil este permis� �nnoptarea la marginea
drumurilor doar �n cazuri inevitabile ?i doar �n refugii. �n aceste cazuri, trebuie
respectate regulile locale.[44]

Rela?ii externe
Articol principal: Rela?iile externe ale Germaniei.

Cancelarul Angela Merkel g�zduind summit-ul G8 la Heiligendamm

Germania a jucat un rol important �n Uniunea European� �nc� de la �nceputurile sale
?i a men?inut o alian?� puternic� cu Fran?a de la sf�r?itul celui de-al Doilea
R�zboi Mondial. Alian?a a fost foarte apropiat� spre sf�r?itul anilor 1980 ?i
�nceputul anilor 1990, sub conducerea lui Helmut Kohl, pre?edintele Uniunii Cre?
tin-Democrate, ?i a lui Fran�ois Mitterrand, pre?edintele Partidului Socialist.
Germania se afl� �n fruntea statelor europene care doresc s� avanseze crearea unor
sisteme politice defensive ?i de securitate mult mai unite ale UE.[45] Timp de
c�teva decenii dup� sf�r?itul celui de-al Doilea R�zboi Mondial, Republica Federal�
Germania a avut o putere redus� �n rela?iile interna?ionale, datorit� istoriei
recente ?i a ocupa?iei acesteia de c�tre puterile externe.[46]

�n perioada R�zboiului Rece, divizarea Germaniei de c�tre Cortina de Fier a f�cut-o

un simbol al tensiunilor dintre occident ?i orient, ?i un c�mp de lupt� politic �n
Europa. Cu toate acestea, conceptul de Ostpolitik, �nfiin?at de Willy Brandt, a
fost un factor cheie de destindere �n anii 1970.[47] �n 1999, pentru prima dat�
dup� Al Doilea R�zboi Mondial, guvernul cancelarului Gerhard Schr�der a definit o
nou� baz� pentru politica extern� german�, fiind de acord s� participe la r�zboiul
NATO �mpotriva Iugoslaviei ?i s� trimit� acolo trupe germane combatante [48]

Guvernele din Germania ?i Statele Unite sunt aliate politice apropiate.[49] Planul
Marshall, ini?iat �n 1948, prin care SUA au sprijinit masiv procesul de reconstruc?
ie a Republicii Federale a Germaniei dup� Al Doilea R�zboi Mondial, precum ?i
leg�turile culturale puternice au creat o leg�tur� puternic� �ntre cele dou� ?�ri,
de?i opozi?ia lui Schr�der �n problema R�zboiului din Irak a sugerat �ncheierea
Atlantismului ?i o u?oar� r�cire a rela?iilor germano-americane.[50] De asemenea,
din punct de vedere economic, cele dou� ?�ri sunt interdependente: 8,8% din
exporturile germane au leg�tur� c�tre SUA, ?i 6,6% din importurile germane provin
din SUA.[51] Viceversa, SUA export� 8,8% din produc?ia sa de nave c�tre Germania ?i
9.8% din importurile americane provin din Germania.[51] Alte dovezi ale leg�turilor
str�nse �ntre cele dou� ?�ri includ continuitatea pozi?iilor de v�rf de?inute �n
toate domeniile de americanii de origine german� - cel mai mare grup etnic din
SUA[52] ?i existen?a pe teritoriul Germaniei a celei mai mari comunit�?i militare
americane din str�in�tate - Ramstein Air Base (aproape de Kaiserslautern).[53]

Ajutor pentru dezvoltare

Politica de dezvoltare a Republicii Federale Germania este o zon� independent� de
politica extern� german�. Aceasta este formulat� de c�tre Ministerul Federal pentru
Cooperare ?i Dezvoltare Economic� (BMZ) ?i este pus� �n aplicare de c�tre organiza?
iile ?i institu?iile specifice. Guvernul german consider� politica de dezvoltare ca
o responsabilitate comun� a comunit�?ii interna?ionale.[54]

Ajutoarele umanitare ?i pentru dezvoltare oferite de Germania �n anul 2007 s-au

ridicat la 8,96 miliarde de euro (12,26 miliarde de dolari), o cre?tere cu 5,9 la
sut� fa?� de 2006. Astfel, Germania a devenit al doilea mare donator de ajutoare
dup� Statele Unite.[55] Germania a cheltuit 0,37 la sut� din produsul s�u intern
brut (PIB) pe dezvoltare, care se situeaz� sub obiectivul guvernului de cre?tere a
ajutorului la 0,51 la sut� din PIB p�n� �n 2010. Nici obiectivul interna?ional de
0,7% din PNB nu a fost atins.

Armata
Articol principal: Bundeswehr.

Mecklenburg-Vorpommern particip�nd �ntr-o opera?iune UNIFIL II �n largul coastei

Libanului
Bundeswehr, armata Germaniei, este o for?� militar� alc�tuit� Heer (Armat�), Marine
(For?ele navale), Luftwaffe (For?ele Aeriene), Zentraler Sanit�tsdienst (Centrul de
Servicii Medicale) ?i Streitkr�ftebasis (Serviciul Comun de Sprijin). �ncep�nd cu 1
iulie 2011, serviciul militar obligatoriu a fost suspendat (f�r� s� se modifice
constitu?ia) ?i �nlocuit cu un serviciu voluntar. �nainte de aceast� dat�, refuzul
unui t�n�r de a se �nrola era, �n anumite cazuri, acceptat, de exemplu, pe motive
de convingeri pacifiste, �n care caz serviciul militar era �nlocuit cu o perioad�
de serviciu prestat �n domenii sociale (f�r� arm�). ?i acest domeniu a fost
�nlocuit de un serviciu social voluntar. Exist�, �ns�, temeri c� pe baz� de
voluntariat nu se va �ntruni un num�r suficient de persoane pentru a acoperi
nevoile ?i a atinge scopurile Bundeswehr-ului. Conform statisticilor din 2003,
cheltuielile militare constituie 1,5% din PIB al ?�rii.[29] Pe timp de pace,
Bundeswehr-ul este comandat de Ministrul Ap�r�rii, actualmente Ursula von der
Leyen. �ns� dac� Germania intr� �n r�zboi, care conform constitu?iei �i este permis
numai pentru scopuri de ap�rare, comandatul suprem al Bundeswehr-ului este
cancelarul.[56]

Fi?ier:Eurofighter 9803.ogv
Demonstra?ie de zbor Eurofighter
Bundeswehr-ul are 200500 de solda?i profesioni?ti, 55000 de recruta?i pentru
serviciul militar av�nd v�rste �ntre 18-25 de ani care servesc pentru cel pu?in
nou� luni, �n conformitate cu normele actuale, ?i 2500 de rezervi?ti activi la un
moment dat. Aproximativ 300000 de rezervi?ti sunt disponibili pentru for?ele armate
?i de a participa la exerci?ii de ap�rare, precum ?i disloc�ri �n str�in�tate. Din
2001, femeile pot servi �n toate func?iile de serviciu, f�r� restric?ii, dar
acestea nu sunt supuse serviciului militar obligatoriu. �n prezent, exist�
aproximativ 14500 de femei ?i un num�r de rezervi?ti de sex feminin care iau parte
la toate obliga?iile, inclusiv misiunile de men?inere a p�cii ?i alte opera?iuni.
P�n� �n prezent, doi ofi?eri medici de sex feminin au fost promova?i la rangul de
general.

�ncep�nd din noiembrie 2009, armata german� avea �n jur de 8300 de militari
�ncadra?i �n trupele sta?ionate peste hotare, ca parte a diferitelor for?e interna?
ionale de men?inere a p�cii, inclusiv cei 2470 de militari ai Bundeswehr-ului �n
Kosovo, 4520 de trupe germane �n cadrul for?ei ISAF conduse de NATO �n Afganistan ?
i Uzbekistan ?i 450 de militari sub drapel UNIFIL �n Liban.[57]

�n 2009, ministrul ap�r�rii, Karl-Theodor zu Guttenberg a afirmat c�, �n

Afganistan, condi?iile au fost �ca un r�zboi�, �n timp ce, �n prealabil, au fost
men?ionate ca �stabilizare ?i reconstruc?ie civil�, evit�nd cuv�ntul �r�zboi�.[58]
[59]

Demografie
Articole principale: Germani ?i Demografia Germaniei.

Popula?ia teritoriilor germane 1800�2000 ?i popula?ia imigrant� �ntre 1975�2000

Cu o popula?ie de 82 de milioane de locuitori, Germania este cea mai populat� ?ar�
din Uniunea European�. Rata fertilit�?ii este una din cele mai sc�zute din Europa,
cu doar 1.41 de copii pentru fiecare femeie.[29] Germania are numeroase ora?e mari,
cele mai populate fiind Berlin, Hamburg, Munich, K�ln, Frankfurt ?i Stuttgart. Cea
mai mare conurba?ie este regiunea Rhein-Ruhr (12 milioane), inclusiv D�sseldorf
(capitala Renaniei de Nord-Westfalia) ?i ora?ele K�ln, Essen, Dortmund, Duisburg ?i
Bochum.

Berlin este cel mai mare ora?, cu o popula?ie de 3,2 milioane de locuitori.
Ca suprafa?� Republica Federal� German� este cu pu?in mai mare ca suprafa?a dec�t
Polonia, �nsa, dupa numarul popula?iei, o depa?e?te de aprox. 2,1 ori. La 1
noiembrie 2011, �n Germania locuiau 81.859.000 locuitori. Ca ?i �n multe state
dezvoltate, natalitatea Germaniei este mai scazuta dec�t mortalitatea. �n 2011 la
1000 de locuitori au revenit 8,0 na?teri ?i 10,4 decese. Numarul popula?iei rurale
constituie 9%, ?i relativ 91% popula?ie urbana.

Dup� Al Doilea R�zboi Mondial, 15 milioane de etnici germani au fost expulza?i sau
s-au refugiat din teritorii din est ale Germaniei, teritorii care fac parte,
astazi, din Polonia, Cehia, Lituania ?i Rusia. �ntr-un num�r mai mic au fost
str�mutate sau s-au refugiat �n timpul r�zboiului ?i imediat dup� terminarea lui
etnici germani din Iugoslavia, Ungaria, Rom�nia. Aceast� popula?ie str�mutat� a
fost integrat� �n cele dou� state germane �nfiin?ate �n 1949, RFG ?i RDG.

�n deceniile ulterioare din ?�rile est-europene au mai imigrat valuri de etnici

germani, cele mai importante fiind din URSS, Polonia ?i Rom�nia. Astfel, �ncep�nd
cu din 1960, etnicii germani din Polonia ?i URSS (�n special din Kazahstan,
Uzbekistan, Rusia ?i Ucraina) s-au str�mutat �n Germania Occidental�. Nu pu?ini,
pentru a-?i u?ura emigrarea, se mutau din republicile central asiatice �n republici
situate �n vest, �ntre care RSS Moldoveneasc�. �ncep�nd din decembrie 2004,
aproximativ ?apte milioane de cet�?eni str�ini au fost �nregistra?i �n Germania ?i,
astfel, 19% din locuitorii ?�rii au origini str�ine. �n aceast� situa?ie, tinerii
au, mult mai probabil, origini str�ine dec�t b�tr�nii. 30% dintre germani au o
v�rst� de 15 ani iar cei sub aceast� v�rst� au cel pu?in un p�rinte n�scut �n
str�in�tate. �n ora?ele mari, 60% din copii au o v�rst� de peste 5 ani, iar cei sub
5 ani au cel pu?in un p�rinte n�scut �n str�in�tate.[60]

Conform statisticilor din 2007, cel mai mare grup (2,7 milioane) este din Turcia,
precum ?i o majoritate din rest sunt din state europene, cum ar fi Italia
(761000) ?i Polonia (638000).[61]

Fondul ONU pentru Popula?ie a listat Germania ca gazd� de?in�nd cel de-al treilea
mare num�r de imigran?i la nivel mondial, adic� 5% sau 10 milioane din totalul de
191 de milioane de imigran?i sau aproximativ 12% din popula?ia Germaniei.[62] Ca o
consecin?� a restric?iilor impuse legilor azilului ?i imigr�rii din Germania
(odinioar�, aproape f�r� restric?ii), num�rul imigran?ilor care caut� azil,
afirm�ndu-?i etnicitatea german� (majoritatea din fosta Uniune Sovietic�) a sc�zut
permanent, �ncep�nd cu anul 2000.[63]

Numeroase persoane care au origini germane se g�sesc �n Statele Unite (50 de

milioane),[64] Brazilia (5 milioane)[65] ?i Canada (3 milioane).[66] Aproximativ 3
milioane de �aussiedler� (refugia?i germani, �n special din Europa de Est ?i fosta
Uniune Sovietic�) s-au restabilit �n Germania din 1987.[67]
Religie
Articol principal: Religia �n Germania.

Domul din K�ln pe malul r�ului Rin este unul din patrimoniul mondial UNESCO.
Cre?tinismul este cea mai numeroas� confesiune religioas� din Germania, cu 52 de
milioane de practican?i (64%). [68][69] 26.5 de milioane sunt protestan?i (32.3%)
iar 25.5 de milioane sunt catolici (31.0%).[70] A doua religie numeroas� este
Islamul cu 4.3 milioane de adep?i (5%)[71] urmat� de Budism ?i Iudaism, am�ndou�
av�nd aproximativ 200.000 de credincio?i (c. 0.25%). Hinduismul are 90.000 de
credincio?i (0.1%) iar Sikismul 75.000 (0,09%). Celelalte comunit�?i religioase din
Germania au mai pu?in de 50.000 (sau mai pu?in de 0.05%) de practican?i.
Aproximativ 24.4 de milioane de germani (29.6%) nu ?i-au declarat religia.

Interiorul Frauenkirche din Dresden

Protestantismul este concentrat �n nord ?i est, iar Romano-Catolicismul �n sud ?i
vest. Papa emerit Benedict al XVI-lea, care a renun?at la func?ie �n data de 28
februarie 2013, s-a n�scut �n Bavaria. Persoanele non-religioase, inclusiv ateii ?i
agnosticii, alc�tuiesc 29.6% din popula?ie, din care numero?i sunt, �n special, din
fosta Germanie de Est ?i zone metropolitane majore.[72]

Din cei 4.3 milioane de musulmani, majoritatea sunt sunni?i ?i alevi?i din Turcia,
dar exist� ?i un num�r restr�ns de ?ii?i.[73] 1.7% din popula?ia total� a ?�rii se
declar� cre?tini ortodoc?i; s�rbii ?i grecii fiind cei mai numero?i.[68] Germania
este a treia ?ar� din Europa, cu cea mai numeroas� popula?ie evreiasc� (dup� Fran?a
?i Regatul Unit).[74] �n 2004, mul?i evrei din fostele republici sovietice s-au
stabilit �n Germania (de dou� ori mai mul?i ca �n Israel), totalul popula?iei
evreie?ti ajung�nd la mai mult de 200.000, �n compara?ie cu 30.000 �nainte de
reunificarea Germaniei. Ora?ele mari cu importante popula?ii evreie?ti includ
Berlin, Frankfurt ?i Munchen.[75] Aproximativ 250.000 de budi?ti locuiesc �n
Germania, 50% dintre ei sunt imigran?i din Asia.[76]

Conform sondajului Eurobarometru 2005, 47% din cet�?enii germani sunt de acord cu
afirma?ia �Cred c� exist� un Dumnezeu�, unde 25% sunt de acord cu afirma?ia �Cred
c� exist� un fel de spirit sau for?� de via?� iar 25% sus?inea �Nu cred c� exist�
nici un fel de spirit, Dumnezeu, sau for?� de via?�.[77]

Papi germani

Germanul Joseph Alois Ratzinger, Pap� �ntre 2005 - 2013

�n total, au existat opt papi germani:

Grigore al V-lea (996-999) (numele laic: Bruno von K�rnten);

Clement al II-lea (1046-1047) (Suidger, Graf von Morsleben und Hornburg). Este
�ngropat �n Domul din Bamberg;
Damasus al II-lea (1048) (Poppo von Brixen);
Leon al IX-lea (1049-1054) (Bruno Graf von Egisheim-Dagsburg). A contribuit la
declan?area Marei Schisme din 1054;
Victor al II-lea (1055-1057) (Gebhard Graf von Dollnstein-Hirschberg);
?tefan al IX-lea (1057-1058) (Friedrich Herzog von Lothringen);
Adrian al VI-lea (1522-1523) (Adriaan Florisz Boeyens);
Benedict al XVI-lea (2005-2013) (Joseph Alois Ratzinger).
Limbi
Articol principal: Limbile Germaniei.

Cuno?tin?e de limba german� �n ?�rile UE

Germana este limba oficial� ?i predominant vorbit� �n Germania.[78] Este una din
cele 23 de limbi oficiale ale Uniunii Europene, precum ?i una din cele trei limbi
de lucru ale Comisiei Europene, al�turi de englez� ?i francez�. Limbile native
minoritare recunoscute sunt daneza, sorabele, romani ?i frizonele. Acestea sunt
protejate oficial de Carta European� a Limbilor Minoritare sau Regionale. Cele mai
utilizate limbi de imigran?i sunt turca, polona, limbile balcanice ?i rusa.

Fondul principal de cuvinte (standardul german) este un limbaj vest-germanic ?i

este str�ns legat ?i clasificat al�turi de englez�, olandez�, precum ?i limbile
frizone. �ntr-o m�sur� mai mic�, este, de asemenea, legat de cel estic (disp�rut) ?
i de limbile scandinave. Mare parte din vocabularul german provine din ramura
germanic� (apar?in�nd familiei de limbi indo-europene).[79] Minorit�?i
semnificative de cuvinte sunt derivate din latin� ?i greac�, cu o cantitate mai
mic� din limba francez� ?i, cel mai recent, din limba englez� (cunoscut sub numele
de Denglisch). Germana se scrie folosind alfabetul latin. �n plus, fa?� de cele 26
de litere standard, germana are trei vocalele cu treme, ?i anume �, �, ?i �, precum
?i es?et sau scharfes S (s ascu?it) care este scris �ߔ.

Dialectele germane se deosebesc de limba german� standard. Dialectele germane sunt

limbile tradi?ionale locale ?i provin de la diferite triburi germane. Multe dintre
ele nu sunt u?or de �n?eles de cineva care cunoa?te doar standardul german,
deoarece, adesea, acestea difer� - din punct de vedere lexical, fonologic ?i
sintactic - de standardul german .

La nivel mondial, limba german� este vorbit� de aproximativ 100 de milioane de

vorbitori nativi ?i, de asemenea, aproximativ 80 milioane nu sunt vorbitori nativi.
[80] Germana este limba principal� a aproximativ 90 de milioane de oameni (18%) din
UE. 67% dintre cet�?enii germani pretind a fi capabili s� comunice �n cel pu?in o
limb� str�in�, 27% �n cel pu?in dou� alte limbi dec�t ale lor.[78]

Ora?e
Articol principal: Lista ora?elor din Germania.
v � d � m Cele mai mari ora?e din Germania
Lista oficiilor de statistic� din Germania 31 decembrie 2018
Loc Numele ora?ului Land Pop. Loc Numele ora?ului Land Pop.
Berlin
Berlin
Hamburg
Hamburg

1 Berlin Berlin 3,644,826 11 Bremen Brema 569,352

M�nchen
M�nchen
K�ln
K�ln

2 Hamburg Hamburg 1,841,179 12 Dresden Saxonia 554,649

3 M�nchen Bavaria 1,471,508 13 Hannover Saxonia Inferioar�
538,068
4 K�ln Renania de Nord-Westfalia 1,085,664 14 Nuremberg Bavaria
518,365
5 Frankfurt pe Main Hesse 753,056 15 Duisburg Renania de Nord-
Westfalia 498,590
6 Stuttgart Baden-W�rttemberg 634,830 16 Bochum Renania de Nord-
Westfalia 364,628
7 D�sseldorf Renania de Nord-Westfalia 619,294 17 Wuppertal
Renania de Nord-Westfalia 354,382
8 Leipzig Saxonia 587,857 18 Bonn Renania de Nord-Westfalia
333,786
9 Dortmund Renania de Nord-Westfalia 587,010 19 Bielefeld
Renania de Nord-Westfalia 327,258
10 Essen Renania de Nord-Westfalia 583,109 20 M�nster Renania de
Nord-Westfalia 314,319
Economie
Articol principal: Economia Germaniei.

Central� eolian� �n Wehrda, Germania este cel mai mare produc�tor de energie
eolian� din Uniunea European�.

Germania a fost exportatorul mondial nr. 1 de m�rfuri �n 2007.

Germania are cea mai mare economie na?ional� din Europa, a patra din lume ca PIB
nominal, ?i a cincea din lume �n func?ie de paritatea puterii de cump�rare, conform
datelor din 2008[81]. De la �nceputurile erei industriale, Germania a fost un
lider, inovator ?i beneficiar al unei economii din ce �n ce mai globalizate.
Germania este lider mondial �n exporturi, export�nd bunuri �n valoare de 1,133
trilioane de dolari �n 2006 (incluz�nd ?�rile din zona Euro), ?i genereaz� un
surplus comercial de 165 de miliarde[82]. Succesul economiei germane este cu at�t
mai meritoriu, dac� ?inem cont de faptul c� aceste rezultate pozitive se ob?in �n
condi?iile �n care doar �n Europa exist� ?ase economii mai performante dec�t cea
german�, �n timp ce muncitorii germani - care nu exceleaz� �n termeni de
productivitatea muncii c�nd �i compari cu al?i muncitori ai lumii dezvoltate (OCDE)
- muncesc cel mai pu?in c�nd �i compari cu muncitorii celorlalte economii ale OCDE-
ului (mai pu?in Olanda), �n timp ce copiii germani petrec mai pu?in timp la ?coal�
dec�t copiii celor mai mul?i dintre vecini. �n opinia unor anali?ti, succesul
recent al Germaniei st� �n moneda comun�, euro, care a f�cut produsele germane mai
ieftine dec�t erau �nainte de adoptarea monedei comune europene.[83] Sectorul
servicii contribuie cu aproximativ 70 % la PIBul total, sectorul industrie cu 29,1
% ?i sectorul agricultur� cu 0,9 %. Majoritatea produselor sunt din domeniul
ingineriei, �n special: automobile, instala?ii mecanice, metalurgice ?i produse ale
industriei chimice[29]. Germania este cel mai mare produc�tor de turbine eoliene ?i
de tehnologi de exploatare a energiei solare din lume. Cele mai mari t�rguri ?i
congrese interna?ionale de comer? din fiecare an au loc �n ora?e germane, cum ar fi
Hanovra, Frankfurt ?i Berlin[84].

Frankfurt este un centru financiar major, sediul B�ncii Centrale Europene, ?i un

centru de transport aerian la nivel mondial.
�n topul celor mai mari 500 de companii din lume listate la burs�, top organizat �n
func?ie de veniturile companiilor, exist� 37 de companii cu sediul �n Germania. �n
2007 cele mai mari dintre acestea erau Daimler, Volkswagen, Allianz (compania cea
mai profitabil�), Siemens, Deutsche Bank (a doua companie ca rentabilitate), E.ON,
Deutsche Post, Deutsche Telekom, Metro Cash & Carry, ?i BASF [85]. Printre
companiile cu cei mai mul?i angaja?i se num�r� Deutsche Post, Robert Bosch GmbH ?i
Edeka [86]. Companii ?i, �n acela?i timp, m�rci de produse germane renumite pe tot
globul sunt Adidas, Audi, BMW, Mercedes Benz, Nivea, Porsche, SAP, Volkswagen ?i
multe altele [87].

Germania este o sus?in�toare a integr�rii economice ?i politice europene, iar

politicile ei comerciale sunt, din ce �n ce mai mult, determinate de acordurile
dintre membrii Uniunii Europene ?i de legisla?ia european� privind pia?a comun�.
Germania a adoptat moneda european� unic� euro, iar politica ei monetar� este
stabilit� de Banca Central� European�, cu sediul la Frankfurt pe Main. Dup�
reunificarea Germaniei din 1990, nivelul de trai ?i veniturile anuale au r�mas
sensibil mai mari �n fosta Germanie de Vest[88]. Modernizarea ?i integrarea
economiei din estul Germaniei de azi continu� s� fie un proces de lung� durat� ?i
se prevede c� acesta va dura p�n� �n 2019, transferurile anuale de la vest la est
fiind p�n� acum de aproximativ 80 de miliarde de dolari, �n total. Rata ?omajului a
sc�zut �ncep�nd cu 2005, ajung�nd la una foarte sc�zut�: 3,8 % �n iulie 2011[89].
Acest procentaj difer�, �ns�, �ntre fosta Germanie de Vest ?i fosta Germanie de
Est. Guvernul cancelarului Gerhard Schr�der a ini?iat, la �nceputul anilor 2000, o
serie de reforme privind pia?a for?ei de munc� ?i institu?iile legate de bun�starea
public�, �n timp ce guvernele urm�toare (negru-ro?u ?i negru-galben) au adoptat o
politic� fiscal� restrictiv� ?i au redus num�rul de locuri de munc� din sectorul
public.

�n intervalul 1990 � 2009 Germania a primit Investi?ii str�ine directe (ISD) de 700
de miliarde de dolari[90]. �n anul 2009 investi?iile str�ine directe �n Germania au
fost de 36 miliarde dolari[90]. Totodat�, Germania a generat ISD pentru alte state
�n valoare de 62,7 miliarde de dolari �n 2009[90].

Date economice 2009

Indicator economic Valoare
Cre?tere PIB 1,7 %
Compozi?ie PIB pe ramuri agricultur�: 1 %, industrie: 31 %, servicii: 68 %
Rata infla?iei 1,6 % pe an
For?a de munc� 42,63 milioane
For?a de munc� distribuit� pe sectoare agricultur�: 2,8 %, industrie: 33,4 %,
servicii: 63,8 %
Rata ?omajului 8,4 %
?omaj peste 3 milioane de cet�?eni
Buget de stat 1.200 miliarde euro
Cheltuieli de stat 1.300 miliarde euro
Deficit bugetar 80 miliarde euro
Datorie public� 65,8 % din PIB
Infrastructur�
Articol principal: Transportul �n Germania.

Portul de la Hamburg este al doilea mai mare port din Europa.

Germania este un punct central de transport important, datorit� pozi?iei sale
centrale. Acest lucru poate fi observat �n re?elele numeroase ?i moderne de
transport. Re?eaua extins� de autostr�zi (Autostrad�) care se plaseaz� pe locul
trei la nivel mondial dup� lungimea total� ?i este caracterizat� prin lipsa de
limit� a vitezei pe majoritatea drumurilor.[91]

Germania a construit o re?ea policentric� a trenurilor de mare vitez�.

InterCityExpress sau ICE este categoria cea mai avansat� de servicii Deutsche
Bahn ?i opereaz� �n ora?ele germane majore, precum ?i �n destina?ii spre ?�rile
vecine. Viteza maxim� a trenului variaz� �ntre 160 km/h ?i 300 km/h. Conexiunile
sunt oferite la fiecare 30 de minute sau la intervale de dou� ore.[92]

Trenul ICE 3
Germania este al cincilea mare consumator de energie, iar dou� treimi din energia
primar� a fost importat� �n 2002. �n acela?i an, Germania a fost cel mai mare
consumator de electricitate din Europa, �n valoare total� de 512.9 terawatt-ore.
Politica guvernului promoveaz� conservarea energiei ?i dezvoltarea surselor de
energie regenerabil�, precum energia solar�, eolian�, biomas�, hidroelectric�,
precum ?i geotermic�. Ca urmare a m�surilor de economisire a energiei, eficien?a
energetic� a fost �mbun�t�?it� de la �nceputul anilor 1970. Guvernul a stabilit
obiectivul de a ob?ine din surse regenerabile, p�n� �n 2050, jum�tate din cererile
de energie ale ?�rii.

�n anul 2000, guvernul ?i industria nuclear� german� au fost de acord s� elimine,

p�n� �n 2021, progresiv, toate centralele nucleare.[93] Energia regenerabil� �nc�
joac� un rol tot mai modest �n consumul de energie. �n 2006, consumul de energie a
fost �ndeplinit de c�tre urm�toarele surse: petrol (35,7%); c�rbune, inclusiv
lignit (23,9%); gaze naturale (22,8%); nucleare (12,6%); hidroelectric� ?i eolian�
(1,3%); ?i altele (3,7%). Cu toate acestea, ponderea energiei regenerabile �n
furnizarea de energie electric� a crescut rapid, ating�nd 14% �n 2007. Guvernul
german a stabilit un nou obiectiv de a cre?te, p�n� �n 2020, acest procent la 27% .