Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ee
Ee
MENIU0:00
Localizarea Germaniei (verde �nchis) � pe continentul european (verde deschis ?i
gri �nchis) � �n Uniunea European� (verde deschis) � [Legend�]
Localizarea Germaniei (verde �nchis)
� pe continentul european (verde deschis ?i gri �nchis)
� �n Uniunea European� (verde deschis) � [Legend�]
Geografie
Suprafa?�
- total� 357.121 km2
Cel mai �nalt punct Zugspitze (2.962,06 m) Modifica?i la Wikidata
Cel mai jos punct Neuendorf-Sachsenbande (-4 m) Modifica?i la Wikidata
Cel mai mare ora? Berlin
Vecini Danemarca
Polonia[6]
Elve?ia
Fran?a
Luxemburg
Belgia
?�rile de Jos
Austria
Cehia Modifica?i la Wikidata
Fus orar CET (UTC+1)
Ora de var� CEST (UTC+2)
Popula?ie
Densitate 225,1 loc/km2
- Estimare 2012 80.399.300 locuitori[3] (locul 14)
- Estimare 2019 83.149.300
Limbi oficiale german�[1]
Etnonim German (neam?)[1]
Grupuri etnice 81% Germani, 7% al?i Europeni, 4% turci, 2% asiatici, 6%
altele[2]
Guvernare
Sistem politic Republic� federal�, republic� parlamentar�
Pre?edinte Frank-Walter Steinmeier
Cancelar Angela Merkel
Legislativ Bundesrat Modifica?i la Wikidata
Capitala Berlin
Istorie
Formare
Sf�ntul Imperiu Roman 962
Imperiul German 18 ianuarie 1871
Istoria Germaniei 23 mai 1949
Reunificare 3 octombrie 1990
Aderare la UE 25 martie 1957
Economie
PIB (PPC) 2018
- Total ^ $4,356 trilioane[4] (locul 5)
- Pe cap de locuitor ^ $52,558[4] (locul 18)
PIB (nominal) 2018
- Total ^ $4,000 trilioane[4] (locul 5)
- Pe cap de locuitor ^ $48,264[4] (locul 4)
Gini (2017) � 29,1[5] (sc�zut)
IDU (2017) ^ 0,936 (foarte ridicat) (locul 22)
Moned� Euro (�)
Coduri ?i identificatori
Cod CIO GER Modifica?i la Wikidata
Cod mobil 262 Modifica?i la Wikidata
Prefix telefonic +49
ISO 3166-2 DE Modifica?i la Wikidata
Domeniu Internet .de [2]
^ Limbile danez�, germana de jos, soraba, romani, frizona sunt recunoscute ?i
protejate de Carta European� a Limbilor Minoritare sau Regionale.
^ Se poate folosi ?i domeniul .eu, �ntruc�t Germania face parte din Uniunea
European�.
Prezen?� online
site web oficial
Foursquare Labs, Inc.
Modific� date / text Consulta?i documenta?ia formatului
Republica Federal� Germania[8] (�n german� Bundesrepublik Deutschland Despre acest
sunet ascult� (ajutor�info)),[9] acronim RFG, colocvial, Germania (�n german�
Deutschland; pronun?ie german�: /'d????lant/), este un stat �n Europa Central�.
Face parte din organiza?ii interna?ionale importante, precum: Consiliul Europei
(1951), OCDE, Uniunea Vest-European� (1954), NATO (1955), Uniunea European� (1957),
ONU (1973), OSCE, ?i din zona euro. Se �nvecineaz�: la nord - cu Marea Nordului,
Danemarca ?i Marea Baltic�; la est - cu Polonia ?i Republica Ceh�; la sud - cu
Austria ?i Elve?ia; iar la vest - cu Fran?a, Luxemburg, Belgia ?i Olanda.
Teritoriul Germaniei acoper� 357.021 de kilometri p�tra?i (137.847 mile p�trate),
�ntr-o zon� cu climat temperat. Germania are cea mai mare popula?ie dintre statele
membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori).
Cuprins
1 Etimologie
2 Istorie
2.1 Triburi germanice
2.2 Sf�ntul Imperiu Roman (962-1806)
2.3 Restaura?ie ?i revolu?ie (1814-1871)
2.4 Imperiul German (1871-1918)
2.5 Republica de la Weimar (1919�1933)
2.6 Al Treilea Reich (1933�1945)
2.7 Istoria modern�
2.8 Germania unificat� ?i integrarea �n UE (1990�prezent)
2.9 Evenimente politice recente, prezentate sumar
3 Geografie
3.1 Clim�
3.2 Biodiversitate
3.3 Mediul �ncojur�tor
4 Guvernul ?i politica de stat
4.1 Componen?a actual� a guvernului
4.2 Parlament
4.3 Alte organe ale statului german
5 Organizarea politico-administrativ�
5.1 Ierarhia administrativ� (reprezentare simplificat�)
6 Legisla?ie
6.1 Legisla?ia
6.2 Particularit�?i ale regulilor de circula?ie
7 Rela?ii externe
7.1 Ajutor pentru dezvoltare
8 Armata
9 Demografie
9.1 Religie
9.2 Papi germani
9.3 Limbi
9.4 Ora?e
10 Economie
10.1 Infrastructur�
11 Cultur�
12 ?tiin?�
13 Sport
14 S�rb�tori publice
15 Note
16 Lectur� suplimentar�
17 Leg�turi externe
18 Vezi ?i
Etimologie
Cuv�ntul �Germania� �n limba rom�n�, provine de la cuv�ntul din limba latin�
�Germania�. Numele �Germania� a fost utilizat dup� ce Iulius Cezar l-a adoptat
dintr-un termen galic pentru popoarele din partea de est a Rinului care ar fi
�nsemnat �vecin�.[13]
Istorie
Articole principale: Istoria Germaniei ?i Istoria Germaniei postbelice.
Triburi germanice
Pe timpul domniei lui Cezar August, generalul roman Publius Quinctilius Varus a
�nceput invazia Germaniei (Germania era numele dat de romani teritoriilor de
dincolo (la est) de Rin p�n� la mun?ii Ural). �n aceast� perioad�, triburile
germanice au �nceput s� se familiarizeze cu tacticile de r�zboi romane, men?
in�ndu-?i, �ns�, apartenen?a tribal�. �n anul 9 d.Hr., �n cadrul b�t�liei de la
P�durea Teutoburg, triburi germanice conduse de Arminius au �nfr�nt trei legiuni
romane conduse de Varus. O mare parte din Germania de ast�zi, anume partea de la
est de Rin ?i la nord de Dun�re, a r�mas, astfel, �n afara Imperiului Roman. Spre
anul 100 d.Hr., pe c�nd Tacitus scria lucrarea sa Germania, triburi germanice s-au
stabilit de-a lungul Rinului ?i Dun�rii (Limes Germanicus), ocup�nd mare parte din
aria Germaniei moderne. �n secolul III s-au afirmat mai multe triburi vest-
germanice: alamanii, francii, chatii, saxonii, frizonii, sicambrii ?i turingii. �n
jurul anului 260 d.Hr., multe triburi germanice au trecut de limes ?i de frontiera
de pe Dun�re, ajung�nd �n teritorii controlate, pe atunci, de romani.[14]
Edictul Bulei de Aur din 1356 a conferit imperiului o constitu?ie a c�ror principii
de baz� aveau s� dureze p�n� la destr�marea imperiului. Aceasta codifica alegerea
�mp�ratului de c�tre ?apte principi electori, care controlau unele din cele mai
puternice principate ?i arhiepiscopii. �ncep�nd cu secolul al XV-lea, �mp�ra?ii au
fost ale?i, aproape f�r� excep?ie, din cadrul dinastiei austriece de Habsburg.
C�lug�rul Martin Luther ?i-a publicat cele 95 de Teze �n 1517, prin care ataca
unele practici ale Bisericii Catolice, �ncep�nd, astfel, Reforma Protestant�. O
confesiune distinct�, luteran�, a devenit religie oficial� �n mai multe teritorii
germane, dup� 1530. Conflictul religios a dus la R�zboiul de treizeci de ani (1618-
1648), care a devastat ?inuturile germane, popula?ia fiind redus� cu 30%[16][17].
Pacea Westfalic� din 1648 a pus cap�t r�zboaielor religioase dintre statele
germane, dar imperiul a fost �mp�r?it de facto �n numeroase principate
independente. Din 1740 monarhia austriac� de Habsburg ?i Regatul Prusiei au dominat
istoria germanilor. �n 1806 Imperiul a fost dizolvat, ca urmare a R�zboaielor
Napoleoniene.[18]
�n timpul celui de-al Treilea Reich, guvernul german nazist a aplicat politici
�mpotriva minorit�?ilor ?i multor diziden?i, ceea ce, mai t�rziu, avea s� fie
cunoscut sub denumirea de Holocaust. �n timpul acestuia au fost uci?i aproximativ
17 milioane de oameni, inclusiv circa 6 milioane de evrei ?i un num�r important
de ?igani, polonezi ?i al?i slavi, prizonieri de r�zboi sovietici, bolnavi mintali,
homosexuali ?i membri ai opozi?iei politice. Cel de-al Doilea R�zboi Mondial ?i
genocidul nazist au fost responsabili pentru mai mult de 40 de milioane de mor?i �n
Europa. Dup� �ncheierea celui de-al Doilea R�zboi Mondial, s-au desf�?urat, la
N�rnberg, procesele criminalilor de r�zboi germani.
Istoria modern�
Articol principal: Istoria Germaniei postbelice.
Germania, devenit� una dintre marile puteri europene, s-a implicat �n Primul R�zboi
Mondial (1914 - 1918) al�turi de aliatul ei, Austro-Ungaria. La �nceputul
conflagra?iei, Germania a invadat Belgia ?i a p�truns �n Fran?a, p�n� aproape de
Paris, nereu?ind, �ns�, s� ob?in� o victorie hot�r�toare, deoarece r�zboiul a
devenit unul de uzur�, care i-a secat resursele materiale ?i umane. R�zboiul s-a
�ncheiat �n 1918 ?i, drept urmare, �mp�ratul Germaniei a fost for?at s� abdice. �n
Tratatul de la Versailles, �ncheiat dup� r�zboi, Germania a fost considerat�
responsabil� pentru provocarea conflagra?iei.
Unii politicieni consider� condi?iile grele impuse Germaniei prin Tratatul de la
Versailles din 1919, precum ?i problemele economice datorate crizei economice
mondiale �ncepute �n 1929 ca fiind factori care au permis partidului nazist al lui
Hitler (NSDAP) s� ob?in� un procentaj mare din sufragii ?i, �n cele din urm�, s�
formeze, la 30 ianuarie 1933, un nou guvern cu Adolf Hitler �n func?ia de cancelar.
Istoricii, f�r� a respinge implicarea cert� a factorilor de natur� conjunctural�
(precum obliga?ia de a desp�gubi statele agresate de c�tre Germania �n Primul
R�zboi Mondial pentru imensele pierderi provocate, sau criza mondial� cu punct de
plecare �n crahul bursier din SUA) subliniaz� importan?a istoriei recente a ?�rii
(perioada din timpul ?i dup� unificarea Germaniei, c�nd tendin?a liberal� a fost
brutal marginalizat� sau doar cooptat� de tendin?ele politice na?ionaliste) �n
ascensiunea nazismului; �n primul volum al trilogiei sale dedicate fenomenului,
istoricul britanic Richard J. Evans, de exemplu, g�se?te originea derivei naziste
�n caracteristicile evidente ale societ�?ii germane, precum: militarismul,
prevalen?a valorilor ?i institu?iilor aristocratice (�n contrast cu valorile
liberale ?i democratice care se r�sp�ndiser� cu mai mult succes �n ?�ri precum
Fran?a sau Marea Britanie), precum ?i mo?tenirea conservatorismului politic al
"cancelarului de fier" Otto von Bismarck ?i influen?a durabil� a acestuia asupra
mentalului colectiv (anume dorul intens pentru un leader puternic care s� conduc�
na?iunea ca un p�rinte sever, dar inspirat). Plec�nd de la faptul c� r�d�cinile
derivei naziste sunt ad�nc �nfipte �n istoria ?�rii, cel pu?in c�t s� ajung� p�n�
la jum�tatea secolului XIX, al?i istorici (precum francezul Georges Bensoussan[23])
subliniaz� ?i ei faptul plin de semnifica?ii c� na?iunea german� a fost str�ns�
laolalt� �n 1871 de ni?te politicieni, ?i a?a s-a �nt�mplat, de altfel, �ntotdeauna
�n istoria laxelor forme statale federalizatoare pe teritoriile germanofone,
neexist�nd a?a, cum s-a �nt�mplat �n Fran?a, de exemplu, un moment de simbolism na?
ional unificator ?i egalizator, precum revolu?ia: na?iunea n-are ce celebra ca
moment �n care s-a unificat "de jos" (cum e 14 iulie 1790 �n Fran?a, cu "la Fete de
la F�d�ration"), c�ci ea a fost unificat� "de sus." [24] De aceea, �n Germania
secolului al XIX-lea, referin?a-far este un politician, birocrat ?i chiar militar
aristocrat, precum von Bismarck, nu cum se �nt�mpla �n Fran?a aceluia?i secol, unde
referin?a-far a fost un scriitor popular (prin na?tere, dar ?i dedicare), anume
Victor Hugo.[25] Faptul c� unificarea a trebuit s� fie c�?tigat� prin r�zboi contra
str�inilor (francezi, de exemplu) ?i aceasta i-a f�cut pe germani na?ionali?ti,
marca?i profund ?i durabil de mentalitatea asediatului)) ?i ?in�nd cont de valorile
pe care Fran?a le �ncarna pe continent la acel moment, ostilitatea str�inilor la
unificarea na?iunii i-a f�cut pe nem?i ?i antilberali, de unde una dintre explica?
iile e?ecului liberalilor �n timpul revolu?iei de la 1848 pe teritoriile
germanofone ?i, mai ales, la Berlin.[25]
Dup� reunificare, Germania a luat un rol tot mai activ �n Uniunea European� ?i
NATO. Germania a trimis for?e de men?inere a p�cii pentru a asigura stabilitatea
din Balcani ?i a trimis o for?� militar� german� �n Afganistan, ca parte din
efortul NATO pentru a stabili securitatea �n aceast� ?ar� dup� eliminarea
talibanilor.[28] Aceste desf�?ur�ri au fost controversate, deoarece, dup� r�zboi,
Germania a fost obligat� s� trimit� trupe cu scopuri de ap�rare. Evenimentele din
teritoriile str�ine au fost percepute ca fiind acoperite f�r� asigurare defensiv�;
cu toate acestea, votul parlamentului �n aceast� problem� a legalizat, �n mod
efectiv, participarea �ntr-un context de men?inere a p�cii.
Statul german reunit este acum una dintre cele mai importante ?�ri din Uniunea
European� ?i din lume.
Geografie
Articol principal: Geografia Germaniei.
Hart� topografic�
Teritoriul Germaniei acoper� 357,021 km2, dintre care 349223 km2 sunt terenuri,
relieful fiind preponderent muntos, iar 7798 km2 sunt ape. Se plaseaz�, dup�
suprafa?�, pe locul ?apte �n Europa ?i pe locul 63 la nivel global. Altitudinea
variaz� de la altitudinile Mun?ilor Alpi (cel mai �nalt punct: Zugspitze la 2962
metri) �n sud, p�n� la ?�rmurile M�rii Nordului (Nordsee), �n nord-vest ?i Marea
Baltic� (Ostsee), �n nord-est. �ntre acestea se afl� zonele de munte �mp�durite din
Germania Central� ?i terenurile joase din nord (cel mai jos punct: Wilstermarsch la
3.54 metri sub nivelul m�rii), traversate de c�teva fluvii ale Europei, precum
Rinul, Dun�rea ?i Elba.[29]
Germania are cele mai multe grani?e cu ?�rile europene, dec�t oricare alt stat din
Europa. Se �nvecineaz� �n nord cu Danemarca, �n est cu Polonia ?i Republica Ceh�,
�n sud cu Austria ?i Elve?ia, �n sud-vest cu Fran?a ?i Belgia iar �n nord-vest cu
Olanda. Capitala Germaniei este Berlin.
Clim�
Germania are o clim� temperat�, cu o temperatur� medie anual� de 9 �C. Temperatura
medie �n ianuarie variaz� de la -6 �C p�n� la +1 �C (�n func?ie de localitate ?i
altitudinea ei), �n timp ce temperatura medie a lunii iulie variaz� �ntre 16 ?i
20�C. Precipita?iile sunt mai mari �n sud, unde se �nregistreaz� 1.980 mm pe an,
majoritatea sub form� de z�pad�.
Peisaj alpin �n Bavaria
Majoritatea Germaniei are o clim� temperat�, �n care predomin� v�nturile vestice
umede. Clima este moderat� de Curentul Atlanticului de Nord, care este extinderea
nordic� a Curentului Golfului. Aceast� ap� cald� afecteaz� zonele riverane M�rii
Nordului, inclusiv zona de-a lungul Rinului, care se vars� �n Marea Nordului. �n
consecin?�, �n partea de nord ?i nord-vest, clima este oceanic�; ploile cad pe
parcursul �ntregului an, cu un maxim �n timpul verii.
Iernile sunt bl�nde, iar verile tind s� se r�ceasc�, de?i temperaturile pot dep�?i
30� C (86� F) pentru perioade prelungite. �n zonele estice, clima este mai mult
continental�; iernile pot fi foarte reci, verile pot fi foarte calde, iar adesea
sunt consemnate perioade de secet�. Germania central� ?i de sud sunt regiuni de
tranzi?ie, care variaz� de la o temperatur� moderat oceanic� la continental�, iar
temperaturi pot dep�?i 30�C (86�F) pe timp de var�.[30][31]
Biodiversitate
Parcurile na?ionale ale Germaniei includ Parcurile na?ionale Wattenmeer, Parcul na?
ional Jasmund, Parcul na?ional Vorpommersche Boddenlandschaft, Parcul na?ional
M�ritz, Parcul na?ional Unteres Odertal, Parcul na?ional Harz, Parcul na?ional
S�chsische Schweiz ?i Bayerischer Wald.
Germania este cunoscut� pentru numeroasele sale gr�dini zoologice, parcurile faunei
s�lbatice, acvarii, ?i parcuri de p�s�ri,[33] mai mult de 400 de gr�dini
zoologice ?i parcuri de animale sunt administrate �n aceast� ?ar�, num�r care o
plaseaz� pe primul loc �n lume[34] Gradin� zoologic� de la Berlin este cea mai
veche gr�din� zoologic� din Germania ?i de?ine cea mai numeroas� colec?ie de specii
din lume.[35]
Mediul �ncojur�tor
Reichstagul Germaniei
Membrii parlamentului sunt ale?i de c�tre cet�?eni la fiecare patru ani printr-un
vot propor?ional personalizat. La acest sistem de vot, aleg�torii dispun de 2
voturi, care pot fi date ?i la partide diferite. Cu primul vot se hot�r�?te dup� un
sistem majoritar care anume candidat s� reprezinte circumscrip?ia electoral�
respectiv� �n parlament (candidat ales direct); cu al doilea vot se alege, dup� un
sistem propor?ional, partidul dorit �n parlament.
Un candidat ales direct cap�t�, �n orice caz, un loc �n parlament (mandat); acest
fapt poate duce la dep�?irea num�rului de locuri care s-ar cuveni unui partid
conform numai votului al doilea. Situa?ia se nume?te �berhangmandat (mandat
suplimentar). Aceast� situa?ie a avut loc la fiecare alegere federal� din 1949
�ncoace. Totu?i, �n 2008, tribunalul constitu?ional federal,
Bundesverfassungsgericht, a decis c� acest procedeu contravine constitu?iei
federale (Grundgesetz), deoarece a?a se poate �nc�lca reprezentarea propor?ional�
democratic� necesar�, ?i i-a impus legislativului s� corecteze legea alegerilor
p�n� cel t�rziu �n 2011.
Organizarea politico-administrativ�
Articol principal: Landurile Germaniei.
�n constitu?ia german�, numit� Grundgesetz (lege fundamental�), Germania
(Deutschland) este definit� ca fiind o republic� federal� (Bundesrepublik) format�
din urm�toarele landuri (?�ri ale federa?iei):
Legisla?ie
Articol principal: Sistemul judiciar al Germaniei.
Sistemul Cur?ii Supreme a Germaniei, numit Oberste Gerichtsh�fe des Bundes, este
specializat. Pentru cazurile civile ?i penale, cea mai �nalt� instan?� de recurs
este Curtea Federal� de Justi?ie, situat� �n Karlsruhe ?i Leipzig. Stilul s�lii
de ?edin?� este inchizitorial. Alte tribunale federale sunt Curtea Federal� a
Muncii din Erfurt, Curtea Federal� Social� din Kassel, Curtea Federal� a Finan?elor
din M�nchen ?i Curtea Federal� Administrativ� de la Leipzig.
Legisla?ia
Articol principal: Poli?ia German�.
Poli?ist �n Hamburg
Puterea legislativ� este �mp�r?it� �ntre federa?ie ?i stat (land). Legea
fundamental� presupune c� toat� puterea legislativ� r�m�ne la nivel de stat, cu
excep?ia dac� este desemnat� de c�tre �ns�?i Legea fundamental�.
Orice lege federal� are prioritate fa?� de dreptul de stat, �n cazul �n care
puterea legislativ� se afl� la nivel federal. Un exemplu celebru este cazul oferit
de prevederea din legisla?ia landului Hessa privind pedeapsa cu moartea, care,
nefiind �n conformitate cu Legea fundamental�, a fost infirmat�. Bundesratul este
organul federal prin care landurile particip� �n legisla?ia na?ional�. Participarea
landurilor la legisla?ia federal� este necesar� �n cazul �n care legea intr� �n
zona de putere legislativ� concurent�, cer�nd landurilor s� administreze
regulamentele federale, astfel cum sunt ele desemnate de Legea fundamental�.
Fiecare land are propria curte constitu?ional�. Amtsgerichte, Landgerichte ?i
Oberlandesgerichte sunt instan?e de stat cu competen?� general�. Ele sunt
competente dac� ac?iunea este bazat� pe legea federal� sau de stat.
Rela?ii externe
Articol principal: Rela?iile externe ale Germaniei.
Guvernele din Germania ?i Statele Unite sunt aliate politice apropiate.[49] Planul
Marshall, ini?iat �n 1948, prin care SUA au sprijinit masiv procesul de reconstruc?
ie a Republicii Federale a Germaniei dup� Al Doilea R�zboi Mondial, precum ?i
leg�turile culturale puternice au creat o leg�tur� puternic� �ntre cele dou� ?�ri,
de?i opozi?ia lui Schr�der �n problema R�zboiului din Irak a sugerat �ncheierea
Atlantismului ?i o u?oar� r�cire a rela?iilor germano-americane.[50] De asemenea,
din punct de vedere economic, cele dou� ?�ri sunt interdependente: 8,8% din
exporturile germane au leg�tur� c�tre SUA, ?i 6,6% din importurile germane provin
din SUA.[51] Viceversa, SUA export� 8,8% din produc?ia sa de nave c�tre Germania ?i
9.8% din importurile americane provin din Germania.[51] Alte dovezi ale leg�turilor
str�nse �ntre cele dou� ?�ri includ continuitatea pozi?iilor de v�rf de?inute �n
toate domeniile de americanii de origine german� - cel mai mare grup etnic din
SUA[52] ?i existen?a pe teritoriul Germaniei a celei mai mari comunit�?i militare
americane din str�in�tate - Ramstein Air Base (aproape de Kaiserslautern).[53]
Armata
Articol principal: Bundeswehr.
Fi?ier:Eurofighter 9803.ogv
Demonstra?ie de zbor Eurofighter
Bundeswehr-ul are 200500 de solda?i profesioni?ti, 55000 de recruta?i pentru
serviciul militar av�nd v�rste �ntre 18-25 de ani care servesc pentru cel pu?in
nou� luni, �n conformitate cu normele actuale, ?i 2500 de rezervi?ti activi la un
moment dat. Aproximativ 300000 de rezervi?ti sunt disponibili pentru for?ele armate
?i de a participa la exerci?ii de ap�rare, precum ?i disloc�ri �n str�in�tate. Din
2001, femeile pot servi �n toate func?iile de serviciu, f�r� restric?ii, dar
acestea nu sunt supuse serviciului militar obligatoriu. �n prezent, exist�
aproximativ 14500 de femei ?i un num�r de rezervi?ti de sex feminin care iau parte
la toate obliga?iile, inclusiv misiunile de men?inere a p�cii ?i alte opera?iuni.
P�n� �n prezent, doi ofi?eri medici de sex feminin au fost promova?i la rangul de
general.
�ncep�nd din noiembrie 2009, armata german� avea �n jur de 8300 de militari
�ncadra?i �n trupele sta?ionate peste hotare, ca parte a diferitelor for?e interna?
ionale de men?inere a p�cii, inclusiv cei 2470 de militari ai Bundeswehr-ului �n
Kosovo, 4520 de trupe germane �n cadrul for?ei ISAF conduse de NATO �n Afganistan ?
i Uzbekistan ?i 450 de militari sub drapel UNIFIL �n Liban.[57]
Demografie
Articole principale: Germani ?i Demografia Germaniei.
Berlin este cel mai mare ora?, cu o popula?ie de 3,2 milioane de locuitori.
Ca suprafa?� Republica Federal� German� este cu pu?in mai mare ca suprafa?a dec�t
Polonia, �nsa, dupa numarul popula?iei, o depa?e?te de aprox. 2,1 ori. La 1
noiembrie 2011, �n Germania locuiau 81.859.000 locuitori. Ca ?i �n multe state
dezvoltate, natalitatea Germaniei este mai scazuta dec�t mortalitatea. �n 2011 la
1000 de locuitori au revenit 8,0 na?teri ?i 10,4 decese. Numarul popula?iei rurale
constituie 9%, ?i relativ 91% popula?ie urbana.
Dup� Al Doilea R�zboi Mondial, 15 milioane de etnici germani au fost expulza?i sau
s-au refugiat din teritorii din est ale Germaniei, teritorii care fac parte,
astazi, din Polonia, Cehia, Lituania ?i Rusia. �ntr-un num�r mai mic au fost
str�mutate sau s-au refugiat �n timpul r�zboiului ?i imediat dup� terminarea lui
etnici germani din Iugoslavia, Ungaria, Rom�nia. Aceast� popula?ie str�mutat� a
fost integrat� �n cele dou� state germane �nfiin?ate �n 1949, RFG ?i RDG.
Conform statisticilor din 2007, cel mai mare grup (2,7 milioane) este din Turcia,
precum ?i o majoritate din rest sunt din state europene, cum ar fi Italia
(761000) ?i Polonia (638000).[61]
Fondul ONU pentru Popula?ie a listat Germania ca gazd� de?in�nd cel de-al treilea
mare num�r de imigran?i la nivel mondial, adic� 5% sau 10 milioane din totalul de
191 de milioane de imigran?i sau aproximativ 12% din popula?ia Germaniei.[62] Ca o
consecin?� a restric?iilor impuse legilor azilului ?i imigr�rii din Germania
(odinioar�, aproape f�r� restric?ii), num�rul imigran?ilor care caut� azil,
afirm�ndu-?i etnicitatea german� (majoritatea din fosta Uniune Sovietic�) a sc�zut
permanent, �ncep�nd cu anul 2000.[63]
Religie
Articol principal: Religia �n Germania.
Domul din K�ln pe malul r�ului Rin este unul din patrimoniul mondial UNESCO.
Cre?tinismul este cea mai numeroas� confesiune religioas� din Germania, cu 52 de
milioane de practican?i (64%). [68][69] 26.5 de milioane sunt protestan?i (32.3%)
iar 25.5 de milioane sunt catolici (31.0%).[70] A doua religie numeroas� este
Islamul cu 4.3 milioane de adep?i (5%)[71] urmat� de Budism ?i Iudaism, am�ndou�
av�nd aproximativ 200.000 de credincio?i (c. 0.25%). Hinduismul are 90.000 de
credincio?i (0.1%) iar Sikismul 75.000 (0,09%). Celelalte comunit�?i religioase din
Germania au mai pu?in de 50.000 (sau mai pu?in de 0.05%) de practican?i.
Aproximativ 24.4 de milioane de germani (29.6%) nu ?i-au declarat religia.
Din cei 4.3 milioane de musulmani, majoritatea sunt sunni?i ?i alevi?i din Turcia,
dar exist� ?i un num�r restr�ns de ?ii?i.[73] 1.7% din popula?ia total� a ?�rii se
declar� cre?tini ortodoc?i; s�rbii ?i grecii fiind cei mai numero?i.[68] Germania
este a treia ?ar� din Europa, cu cea mai numeroas� popula?ie evreiasc� (dup� Fran?a
?i Regatul Unit).[74] �n 2004, mul?i evrei din fostele republici sovietice s-au
stabilit �n Germania (de dou� ori mai mul?i ca �n Israel), totalul popula?iei
evreie?ti ajung�nd la mai mult de 200.000, �n compara?ie cu 30.000 �nainte de
reunificarea Germaniei. Ora?ele mari cu importante popula?ii evreie?ti includ
Berlin, Frankfurt ?i Munchen.[75] Aproximativ 250.000 de budi?ti locuiesc �n
Germania, 50% dintre ei sunt imigran?i din Asia.[76]
Conform sondajului Eurobarometru 2005, 47% din cet�?enii germani sunt de acord cu
afirma?ia �Cred c� exist� un Dumnezeu�, unde 25% sunt de acord cu afirma?ia �Cred
c� exist� un fel de spirit sau for?� de via?� iar 25% sus?inea �Nu cred c� exist�
nici un fel de spirit, Dumnezeu, sau for?� de via?�.[77]
Papi germani
Ora?e
Articol principal: Lista ora?elor din Germania.
v � d � m Cele mai mari ora?e din Germania
Lista oficiilor de statistic� din Germania 31 decembrie 2018
Loc Numele ora?ului Land Pop. Loc Numele ora?ului Land Pop.
Berlin
Berlin
Hamburg
Hamburg
Central� eolian� �n Wehrda, Germania este cel mai mare produc�tor de energie
eolian� din Uniunea European�.
�n intervalul 1990 � 2009 Germania a primit Investi?ii str�ine directe (ISD) de 700
de miliarde de dolari[90]. �n anul 2009 investi?iile str�ine directe �n Germania au
fost de 36 miliarde dolari[90]. Totodat�, Germania a generat ISD pentru alte state
�n valoare de 62,7 miliarde de dolari �n 2009[90].
Trenul ICE 3
Germania este al cincilea mare consumator de energie, iar dou� treimi din energia
primar� a fost importat� �n 2002. �n acela?i an, Germania a fost cel mai mare
consumator de electricitate din Europa, �n valoare total� de 512.9 terawatt-ore.
Politica guvernului promoveaz� conservarea energiei ?i dezvoltarea surselor de
energie regenerabil�, precum energia solar�, eolian�, biomas�, hidroelectric�,
precum ?i geotermic�. Ca urmare a m�surilor de economisire a energiei, eficien?a
energetic� a fost �mbun�t�?it� de la �nceputul anilor 1970. Guvernul a stabilit
obiectivul de a ob?ine din surse regenerabile, p�n� �n 2050, jum�tate din cererile
de energie ale ?�rii.
MENIU0:00
Localizarea Germaniei (verde �nchis) � pe continentul european (verde deschis ?i
gri �nchis) � �n Uniunea European� (verde deschis) � [Legend�]
Localizarea Germaniei (verde �nchis)
� pe continentul european (verde deschis ?i gri �nchis)
� �n Uniunea European� (verde deschis) � [Legend�]
Geografie
Suprafa?�
- total� 357.121 km2
Cel mai �nalt punct Zugspitze (2.962,06 m) Modifica?i la Wikidata
Cel mai jos punct Neuendorf-Sachsenbande (-4 m) Modifica?i la Wikidata
Cel mai mare ora? Berlin
Vecini Danemarca
Polonia[6]
Elve?ia
Fran?a
Luxemburg
Belgia
?�rile de Jos
Austria
Cehia Modifica?i la Wikidata
Fus orar CET (UTC+1)
Ora de var� CEST (UTC+2)
Popula?ie
Densitate 225,1 loc/km2
- Estimare 2012 80.399.300 locuitori[3] (locul 14)
- Estimare 2019 83.149.300
Limbi oficiale german�[1]
Etnonim German (neam?)[1]
Grupuri etnice 81% Germani, 7% al?i Europeni, 4% turci, 2% asiatici, 6%
altele[2]
Guvernare
Sistem politic Republic� federal�, republic� parlamentar�
Pre?edinte Frank-Walter Steinmeier
Cancelar Angela Merkel
Legislativ Bundesrat Modifica?i la Wikidata
Capitala Berlin
Istorie
Formare
Sf�ntul Imperiu Roman 962
Imperiul German 18 ianuarie 1871
Istoria Germaniei 23 mai 1949
Reunificare 3 octombrie 1990
Aderare la UE 25 martie 1957
Economie
PIB (PPC) 2018
- Total ^ $4,356 trilioane[4] (locul 5)
- Pe cap de locuitor ^ $52,558[4] (locul 18)
PIB (nominal) 2018
- Total ^ $4,000 trilioane[4] (locul 5)
- Pe cap de locuitor ^ $48,264[4] (locul 4)
Gini (2017) � 29,1[5] (sc�zut)
IDU (2017) ^ 0,936 (foarte ridicat) (locul 22)
Moned� Euro (�)
Coduri ?i identificatori
Cod CIO GER Modifica?i la Wikidata
Cod mobil 262 Modifica?i la Wikidata
Prefix telefonic +49
ISO 3166-2 DE Modifica?i la Wikidata
Domeniu Internet .de [2]
^ Limbile danez�, germana de jos, soraba, romani, frizona sunt recunoscute ?i
protejate de Carta European� a Limbilor Minoritare sau Regionale.
^ Se poate folosi ?i domeniul .eu, �ntruc�t Germania face parte din Uniunea
European�.
Prezen?� online
site web oficial
Foursquare Labs, Inc.
Modific� date / text Consulta?i documenta?ia formatului
Republica Federal� Germania[8] (�n german� Bundesrepublik Deutschland Despre acest
sunet ascult� (ajutor�info)),[9] acronim RFG, colocvial, Germania (�n german�
Deutschland; pronun?ie german�: /'d????lant/), este un stat �n Europa Central�.
Face parte din organiza?ii interna?ionale importante, precum: Consiliul Europei
(1951), OCDE, Uniunea Vest-European� (1954), NATO (1955), Uniunea European� (1957),
ONU (1973), OSCE, ?i din zona euro. Se �nvecineaz�: la nord - cu Marea Nordului,
Danemarca ?i Marea Baltic�; la est - cu Polonia ?i Republica Ceh�; la sud - cu
Austria ?i Elve?ia; iar la vest - cu Fran?a, Luxemburg, Belgia ?i Olanda.
Teritoriul Germaniei acoper� 357.021 de kilometri p�tra?i (137.847 mile p�trate),
�ntr-o zon� cu climat temperat. Germania are cea mai mare popula?ie dintre statele
membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori).
Cuprins
1 Etimologie
2 Istorie
2.1 Triburi germanice
2.2 Sf�ntul Imperiu Roman (962-1806)
2.3 Restaura?ie ?i revolu?ie (1814-1871)
2.4 Imperiul German (1871-1918)
2.5 Republica de la Weimar (1919�1933)
2.6 Al Treilea Reich (1933�1945)
2.7 Istoria modern�
2.8 Germania unificat� ?i integrarea �n UE (1990�prezent)
2.9 Evenimente politice recente, prezentate sumar
3 Geografie
3.1 Clim�
3.2 Biodiversitate
3.3 Mediul �ncojur�tor
4 Guvernul ?i politica de stat
4.1 Componen?a actual� a guvernului
4.2 Parlament
4.3 Alte organe ale statului german
5 Organizarea politico-administrativ�
5.1 Ierarhia administrativ� (reprezentare simplificat�)
6 Legisla?ie
6.1 Legisla?ia
6.2 Particularit�?i ale regulilor de circula?ie
7 Rela?ii externe
7.1 Ajutor pentru dezvoltare
8 Armata
9 Demografie
9.1 Religie
9.2 Papi germani
9.3 Limbi
9.4 Ora?e
10 Economie
10.1 Infrastructur�
11 Cultur�
12 ?tiin?�
13 Sport
14 S�rb�tori publice
15 Note
16 Lectur� suplimentar�
17 Leg�turi externe
18 Vezi ?i
Etimologie
Cuv�ntul �Germania� �n limba rom�n�, provine de la cuv�ntul din limba latin�
�Germania�. Numele �Germania� a fost utilizat dup� ce Iulius Cezar l-a adoptat
dintr-un termen galic pentru popoarele din partea de est a Rinului care ar fi
�nsemnat �vecin�.[13]
Istorie
Articole principale: Istoria Germaniei ?i Istoria Germaniei postbelice.
Triburi germanice
Pe timpul domniei lui Cezar August, generalul roman Publius Quinctilius Varus a
�nceput invazia Germaniei (Germania era numele dat de romani teritoriilor de
dincolo (la est) de Rin p�n� la mun?ii Ural). �n aceast� perioad�, triburile
germanice au �nceput s� se familiarizeze cu tacticile de r�zboi romane, men?
in�ndu-?i, �ns�, apartenen?a tribal�. �n anul 9 d.Hr., �n cadrul b�t�liei de la
P�durea Teutoburg, triburi germanice conduse de Arminius au �nfr�nt trei legiuni
romane conduse de Varus. O mare parte din Germania de ast�zi, anume partea de la
est de Rin ?i la nord de Dun�re, a r�mas, astfel, �n afara Imperiului Roman. Spre
anul 100 d.Hr., pe c�nd Tacitus scria lucrarea sa Germania, triburi germanice s-au
stabilit de-a lungul Rinului ?i Dun�rii (Limes Germanicus), ocup�nd mare parte din
aria Germaniei moderne. �n secolul III s-au afirmat mai multe triburi vest-
germanice: alamanii, francii, chatii, saxonii, frizonii, sicambrii ?i turingii. �n
jurul anului 260 d.Hr., multe triburi germanice au trecut de limes ?i de frontiera
de pe Dun�re, ajung�nd �n teritorii controlate, pe atunci, de romani.[14]
Edictul Bulei de Aur din 1356 a conferit imperiului o constitu?ie a c�ror principii
de baz� aveau s� dureze p�n� la destr�marea imperiului. Aceasta codifica alegerea
�mp�ratului de c�tre ?apte principi electori, care controlau unele din cele mai
puternice principate ?i arhiepiscopii. �ncep�nd cu secolul al XV-lea, �mp�ra?ii au
fost ale?i, aproape f�r� excep?ie, din cadrul dinastiei austriece de Habsburg.
C�lug�rul Martin Luther ?i-a publicat cele 95 de Teze �n 1517, prin care ataca
unele practici ale Bisericii Catolice, �ncep�nd, astfel, Reforma Protestant�. O
confesiune distinct�, luteran�, a devenit religie oficial� �n mai multe teritorii
germane, dup� 1530. Conflictul religios a dus la R�zboiul de treizeci de ani (1618-
1648), care a devastat ?inuturile germane, popula?ia fiind redus� cu 30%[16][17].
Pacea Westfalic� din 1648 a pus cap�t r�zboaielor religioase dintre statele
germane, dar imperiul a fost �mp�r?it de facto �n numeroase principate
independente. Din 1740 monarhia austriac� de Habsburg ?i Regatul Prusiei au dominat
istoria germanilor. �n 1806 Imperiul a fost dizolvat, ca urmare a R�zboaielor
Napoleoniene.[18]
�n timpul celui de-al Treilea Reich, guvernul german nazist a aplicat politici
�mpotriva minorit�?ilor ?i multor diziden?i, ceea ce, mai t�rziu, avea s� fie
cunoscut sub denumirea de Holocaust. �n timpul acestuia au fost uci?i aproximativ
17 milioane de oameni, inclusiv circa 6 milioane de evrei ?i un num�r important
de ?igani, polonezi ?i al?i slavi, prizonieri de r�zboi sovietici, bolnavi mintali,
homosexuali ?i membri ai opozi?iei politice. Cel de-al Doilea R�zboi Mondial ?i
genocidul nazist au fost responsabili pentru mai mult de 40 de milioane de mor?i �n
Europa. Dup� �ncheierea celui de-al Doilea R�zboi Mondial, s-au desf�?urat, la
N�rnberg, procesele criminalilor de r�zboi germani.
Istoria modern�
Articol principal: Istoria Germaniei postbelice.
Germania, devenit� una dintre marile puteri europene, s-a implicat �n Primul R�zboi
Mondial (1914 - 1918) al�turi de aliatul ei, Austro-Ungaria. La �nceputul
conflagra?iei, Germania a invadat Belgia ?i a p�truns �n Fran?a, p�n� aproape de
Paris, nereu?ind, �ns�, s� ob?in� o victorie hot�r�toare, deoarece r�zboiul a
devenit unul de uzur�, care i-a secat resursele materiale ?i umane. R�zboiul s-a
�ncheiat �n 1918 ?i, drept urmare, �mp�ratul Germaniei a fost for?at s� abdice. �n
Tratatul de la Versailles, �ncheiat dup� r�zboi, Germania a fost considerat�
responsabil� pentru provocarea conflagra?iei.
Dup� reunificare, Germania a luat un rol tot mai activ �n Uniunea European� ?i
NATO. Germania a trimis for?e de men?inere a p�cii pentru a asigura stabilitatea
din Balcani ?i a trimis o for?� militar� german� �n Afganistan, ca parte din
efortul NATO pentru a stabili securitatea �n aceast� ?ar� dup� eliminarea
talibanilor.[28] Aceste desf�?ur�ri au fost controversate, deoarece, dup� r�zboi,
Germania a fost obligat� s� trimit� trupe cu scopuri de ap�rare. Evenimentele din
teritoriile str�ine au fost percepute ca fiind acoperite f�r� asigurare defensiv�;
cu toate acestea, votul parlamentului �n aceast� problem� a legalizat, �n mod
efectiv, participarea �ntr-un context de men?inere a p�cii.
Statul german reunit este acum una dintre cele mai importante ?�ri din Uniunea
European� ?i din lume.
Geografie
Articol principal: Geografia Germaniei.
Hart� topografic�
Teritoriul Germaniei acoper� 357,021 km2, dintre care 349223 km2 sunt terenuri,
relieful fiind preponderent muntos, iar 7798 km2 sunt ape. Se plaseaz�, dup�
suprafa?�, pe locul ?apte �n Europa ?i pe locul 63 la nivel global. Altitudinea
variaz� de la altitudinile Mun?ilor Alpi (cel mai �nalt punct: Zugspitze la 2962
metri) �n sud, p�n� la ?�rmurile M�rii Nordului (Nordsee), �n nord-vest ?i Marea
Baltic� (Ostsee), �n nord-est. �ntre acestea se afl� zonele de munte �mp�durite din
Germania Central� ?i terenurile joase din nord (cel mai jos punct: Wilstermarsch la
3.54 metri sub nivelul m�rii), traversate de c�teva fluvii ale Europei, precum
Rinul, Dun�rea ?i Elba.[29]
Germania are cele mai multe grani?e cu ?�rile europene, dec�t oricare alt stat din
Europa. Se �nvecineaz� �n nord cu Danemarca, �n est cu Polonia ?i Republica Ceh�,
�n sud cu Austria ?i Elve?ia, �n sud-vest cu Fran?a ?i Belgia iar �n nord-vest cu
Olanda. Capitala Germaniei este Berlin.
Clim�
Germania are o clim� temperat�, cu o temperatur� medie anual� de 9 �C. Temperatura
medie �n ianuarie variaz� de la -6 �C p�n� la +1 �C (�n func?ie de localitate ?i
altitudinea ei), �n timp ce temperatura medie a lunii iulie variaz� �ntre 16 ?i
20�C. Precipita?iile sunt mai mari �n sud, unde se �nregistreaz� 1.980 mm pe an,
majoritatea sub form� de z�pad�.
Iernile sunt bl�nde, iar verile tind s� se r�ceasc�, de?i temperaturile pot dep�?i
30� C (86� F) pentru perioade prelungite. �n zonele estice, clima este mai mult
continental�; iernile pot fi foarte reci, verile pot fi foarte calde, iar adesea
sunt consemnate perioade de secet�. Germania central� ?i de sud sunt regiuni de
tranzi?ie, care variaz� de la o temperatur� moderat oceanic� la continental�, iar
temperaturi pot dep�?i 30�C (86�F) pe timp de var�.[30][31]
Biodiversitate
Parcurile na?ionale ale Germaniei includ Parcurile na?ionale Wattenmeer, Parcul na?
ional Jasmund, Parcul na?ional Vorpommersche Boddenlandschaft, Parcul na?ional
M�ritz, Parcul na?ional Unteres Odertal, Parcul na?ional Harz, Parcul na?ional
S�chsische Schweiz ?i Bayerischer Wald.
Germania este cunoscut� pentru numeroasele sale gr�dini zoologice, parcurile faunei
s�lbatice, acvarii, ?i parcuri de p�s�ri,[33] mai mult de 400 de gr�dini
zoologice ?i parcuri de animale sunt administrate �n aceast� ?ar�, num�r care o
plaseaz� pe primul loc �n lume[34] Gradin� zoologic� de la Berlin este cea mai
veche gr�din� zoologic� din Germania ?i de?ine cea mai numeroas� colec?ie de specii
din lume.[35]
Mediul �ncojur�tor
Reichstagul Germaniei
Membrii parlamentului sunt ale?i de c�tre cet�?eni la fiecare patru ani printr-un
vot propor?ional personalizat. La acest sistem de vot, aleg�torii dispun de 2
voturi, care pot fi date ?i la partide diferite. Cu primul vot se hot�r�?te dup� un
sistem majoritar care anume candidat s� reprezinte circumscrip?ia electoral�
respectiv� �n parlament (candidat ales direct); cu al doilea vot se alege, dup� un
sistem propor?ional, partidul dorit �n parlament.
Un candidat ales direct cap�t�, �n orice caz, un loc �n parlament (mandat); acest
fapt poate duce la dep�?irea num�rului de locuri care s-ar cuveni unui partid
conform numai votului al doilea. Situa?ia se nume?te �berhangmandat (mandat
suplimentar). Aceast� situa?ie a avut loc la fiecare alegere federal� din 1949
�ncoace. Totu?i, �n 2008, tribunalul constitu?ional federal,
Bundesverfassungsgericht, a decis c� acest procedeu contravine constitu?iei
federale (Grundgesetz), deoarece a?a se poate �nc�lca reprezentarea propor?ional�
democratic� necesar�, ?i i-a impus legislativului s� corecteze legea alegerilor
p�n� cel t�rziu �n 2011.
Alte organe ale statului german
Un alt organ constitu?ional german important (legislativ) se nume?te �Bundesrat�
(Consiliul Federal) ?i este format din membrii guvernelor celor 16 landuri (?�ri
constituente ale federa?iei). Pe c�teva domenii de activitate (de exemplu, �nv�?
�m�nt, poli?ie), Bundestag-ul trebuie s� coopereze cu Bundesrat-ul.
Organizarea politico-administrativ�
Articol principal: Landurile Germaniei.
�n constitu?ia german�, numit� Grundgesetz (lege fundamental�), Germania
(Deutschland) este definit� ca fiind o republic� federal� (Bundesrepublik) format�
din urm�toarele landuri (?�ri ale federa?iei):
Legisla?ie
Articol principal: Sistemul judiciar al Germaniei.
Sistemul Cur?ii Supreme a Germaniei, numit Oberste Gerichtsh�fe des Bundes, este
specializat. Pentru cazurile civile ?i penale, cea mai �nalt� instan?� de recurs
este Curtea Federal� de Justi?ie, situat� �n Karlsruhe ?i Leipzig. Stilul s�lii
de ?edin?� este inchizitorial. Alte tribunale federale sunt Curtea Federal� a
Muncii din Erfurt, Curtea Federal� Social� din Kassel, Curtea Federal� a Finan?elor
din M�nchen ?i Curtea Federal� Administrativ� de la Leipzig.
Legisla?ia
Articol principal: Poli?ia German�.
Poli?ist �n Hamburg
Puterea legislativ� este �mp�r?it� �ntre federa?ie ?i stat (land). Legea
fundamental� presupune c� toat� puterea legislativ� r�m�ne la nivel de stat, cu
excep?ia dac� este desemnat� de c�tre �ns�?i Legea fundamental�.
Orice lege federal� are prioritate fa?� de dreptul de stat, �n cazul �n care
puterea legislativ� se afl� la nivel federal. Un exemplu celebru este cazul oferit
de prevederea din legisla?ia landului Hessa privind pedeapsa cu moartea, care,
nefiind �n conformitate cu Legea fundamental�, a fost infirmat�. Bundesratul este
organul federal prin care landurile particip� �n legisla?ia na?ional�. Participarea
landurilor la legisla?ia federal� este necesar� �n cazul �n care legea intr� �n
zona de putere legislativ� concurent�, cer�nd landurilor s� administreze
regulamentele federale, astfel cum sunt ele desemnate de Legea fundamental�.
Fiecare land are propria curte constitu?ional�. Amtsgerichte, Landgerichte ?i
Oberlandesgerichte sunt instan?e de stat cu competen?� general�. Ele sunt
competente dac� ac?iunea este bazat� pe legea federal� sau de stat.
Rela?ii externe
Articol principal: Rela?iile externe ale Germaniei.
Guvernele din Germania ?i Statele Unite sunt aliate politice apropiate.[49] Planul
Marshall, ini?iat �n 1948, prin care SUA au sprijinit masiv procesul de reconstruc?
ie a Republicii Federale a Germaniei dup� Al Doilea R�zboi Mondial, precum ?i
leg�turile culturale puternice au creat o leg�tur� puternic� �ntre cele dou� ?�ri,
de?i opozi?ia lui Schr�der �n problema R�zboiului din Irak a sugerat �ncheierea
Atlantismului ?i o u?oar� r�cire a rela?iilor germano-americane.[50] De asemenea,
din punct de vedere economic, cele dou� ?�ri sunt interdependente: 8,8% din
exporturile germane au leg�tur� c�tre SUA, ?i 6,6% din importurile germane provin
din SUA.[51] Viceversa, SUA export� 8,8% din produc?ia sa de nave c�tre Germania ?i
9.8% din importurile americane provin din Germania.[51] Alte dovezi ale leg�turilor
str�nse �ntre cele dou� ?�ri includ continuitatea pozi?iilor de v�rf de?inute �n
toate domeniile de americanii de origine german� - cel mai mare grup etnic din
SUA[52] ?i existen?a pe teritoriul Germaniei a celei mai mari comunit�?i militare
americane din str�in�tate - Ramstein Air Base (aproape de Kaiserslautern).[53]
Armata
Articol principal: Bundeswehr.
Fi?ier:Eurofighter 9803.ogv
Demonstra?ie de zbor Eurofighter
Bundeswehr-ul are 200500 de solda?i profesioni?ti, 55000 de recruta?i pentru
serviciul militar av�nd v�rste �ntre 18-25 de ani care servesc pentru cel pu?in
nou� luni, �n conformitate cu normele actuale, ?i 2500 de rezervi?ti activi la un
moment dat. Aproximativ 300000 de rezervi?ti sunt disponibili pentru for?ele armate
?i de a participa la exerci?ii de ap�rare, precum ?i disloc�ri �n str�in�tate. Din
2001, femeile pot servi �n toate func?iile de serviciu, f�r� restric?ii, dar
acestea nu sunt supuse serviciului militar obligatoriu. �n prezent, exist�
aproximativ 14500 de femei ?i un num�r de rezervi?ti de sex feminin care iau parte
la toate obliga?iile, inclusiv misiunile de men?inere a p�cii ?i alte opera?iuni.
P�n� �n prezent, doi ofi?eri medici de sex feminin au fost promova?i la rangul de
general.
�ncep�nd din noiembrie 2009, armata german� avea �n jur de 8300 de militari
�ncadra?i �n trupele sta?ionate peste hotare, ca parte a diferitelor for?e interna?
ionale de men?inere a p�cii, inclusiv cei 2470 de militari ai Bundeswehr-ului �n
Kosovo, 4520 de trupe germane �n cadrul for?ei ISAF conduse de NATO �n Afganistan ?
i Uzbekistan ?i 450 de militari sub drapel UNIFIL �n Liban.[57]
Demografie
Articole principale: Germani ?i Demografia Germaniei.
Berlin este cel mai mare ora?, cu o popula?ie de 3,2 milioane de locuitori.
Ca suprafa?� Republica Federal� German� este cu pu?in mai mare ca suprafa?a dec�t
Polonia, �nsa, dupa numarul popula?iei, o depa?e?te de aprox. 2,1 ori. La 1
noiembrie 2011, �n Germania locuiau 81.859.000 locuitori. Ca ?i �n multe state
dezvoltate, natalitatea Germaniei este mai scazuta dec�t mortalitatea. �n 2011 la
1000 de locuitori au revenit 8,0 na?teri ?i 10,4 decese. Numarul popula?iei rurale
constituie 9%, ?i relativ 91% popula?ie urbana.
Dup� Al Doilea R�zboi Mondial, 15 milioane de etnici germani au fost expulza?i sau
s-au refugiat din teritorii din est ale Germaniei, teritorii care fac parte,
astazi, din Polonia, Cehia, Lituania ?i Rusia. �ntr-un num�r mai mic au fost
str�mutate sau s-au refugiat �n timpul r�zboiului ?i imediat dup� terminarea lui
etnici germani din Iugoslavia, Ungaria, Rom�nia. Aceast� popula?ie str�mutat� a
fost integrat� �n cele dou� state germane �nfiin?ate �n 1949, RFG ?i RDG.
Conform statisticilor din 2007, cel mai mare grup (2,7 milioane) este din Turcia,
precum ?i o majoritate din rest sunt din state europene, cum ar fi Italia
(761000) ?i Polonia (638000).[61]
Fondul ONU pentru Popula?ie a listat Germania ca gazd� de?in�nd cel de-al treilea
mare num�r de imigran?i la nivel mondial, adic� 5% sau 10 milioane din totalul de
191 de milioane de imigran?i sau aproximativ 12% din popula?ia Germaniei.[62] Ca o
consecin?� a restric?iilor impuse legilor azilului ?i imigr�rii din Germania
(odinioar�, aproape f�r� restric?ii), num�rul imigran?ilor care caut� azil,
afirm�ndu-?i etnicitatea german� (majoritatea din fosta Uniune Sovietic�) a sc�zut
permanent, �ncep�nd cu anul 2000.[63]
Religie
Articol principal: Religia �n Germania.
Domul din K�ln pe malul r�ului Rin este unul din patrimoniul mondial UNESCO.
Cre?tinismul este cea mai numeroas� confesiune religioas� din Germania, cu 52 de
milioane de practican?i (64%). [68][69] 26.5 de milioane sunt protestan?i (32.3%)
iar 25.5 de milioane sunt catolici (31.0%).[70] A doua religie numeroas� este
Islamul cu 4.3 milioane de adep?i (5%)[71] urmat� de Budism ?i Iudaism, am�ndou�
av�nd aproximativ 200.000 de credincio?i (c. 0.25%). Hinduismul are 90.000 de
credincio?i (0.1%) iar Sikismul 75.000 (0,09%). Celelalte comunit�?i religioase din
Germania au mai pu?in de 50.000 (sau mai pu?in de 0.05%) de practican?i.
Aproximativ 24.4 de milioane de germani (29.6%) nu ?i-au declarat religia.
Din cei 4.3 milioane de musulmani, majoritatea sunt sunni?i ?i alevi?i din Turcia,
dar exist� ?i un num�r restr�ns de ?ii?i.[73] 1.7% din popula?ia total� a ?�rii se
declar� cre?tini ortodoc?i; s�rbii ?i grecii fiind cei mai numero?i.[68] Germania
este a treia ?ar� din Europa, cu cea mai numeroas� popula?ie evreiasc� (dup� Fran?a
?i Regatul Unit).[74] �n 2004, mul?i evrei din fostele republici sovietice s-au
stabilit �n Germania (de dou� ori mai mul?i ca �n Israel), totalul popula?iei
evreie?ti ajung�nd la mai mult de 200.000, �n compara?ie cu 30.000 �nainte de
reunificarea Germaniei. Ora?ele mari cu importante popula?ii evreie?ti includ
Berlin, Frankfurt ?i Munchen.[75] Aproximativ 250.000 de budi?ti locuiesc �n
Germania, 50% dintre ei sunt imigran?i din Asia.[76]
Conform sondajului Eurobarometru 2005, 47% din cet�?enii germani sunt de acord cu
afirma?ia �Cred c� exist� un Dumnezeu�, unde 25% sunt de acord cu afirma?ia �Cred
c� exist� un fel de spirit sau for?� de via?� iar 25% sus?inea �Nu cred c� exist�
nici un fel de spirit, Dumnezeu, sau for?� de via?�.[77]
Papi germani
Ora?e
Articol principal: Lista ora?elor din Germania.
v � d � m Cele mai mari ora?e din Germania
Lista oficiilor de statistic� din Germania 31 decembrie 2018
Loc Numele ora?ului Land Pop. Loc Numele ora?ului Land Pop.
Berlin
Berlin
Hamburg
Hamburg
Central� eolian� �n Wehrda, Germania este cel mai mare produc�tor de energie
eolian� din Uniunea European�.
�n intervalul 1990 � 2009 Germania a primit Investi?ii str�ine directe (ISD) de 700
de miliarde de dolari[90]. �n anul 2009 investi?iile str�ine directe �n Germania au
fost de 36 miliarde dolari[90]. Totodat�, Germania a generat ISD pentru alte state
�n valoare de 62,7 miliarde de dolari �n 2009[90].
Trenul ICE 3
Germania este al cincilea mare consumator de energie, iar dou� treimi din energia
primar� a fost importat� �n 2002. �n acela?i an, Germania a fost cel mai mare
consumator de electricitate din Europa, �n valoare total� de 512.9 terawatt-ore.
Politica guvernului promoveaz� conservarea energiei ?i dezvoltarea surselor de
energie regenerabil�, precum energia solar�, eolian�, biomas�, hidroelectric�,
precum ?i geotermic�. Ca urmare a m�surilor de economisire a energiei, eficien?a
energetic� a fost �mbun�t�?it� de la �nceputul anilor 1970. Guvernul a stabilit
obiectivul de a ob?ine din surse regenerabile, p�n� �n 2050, jum�tate din cererile
de energie ale ?�rii.
MENIU0:00
Localizarea Germaniei (verde �nchis) � pe continentul european (verde deschis ?i
gri �nchis) � �n Uniunea European� (verde deschis) � [Legend�]
Localizarea Germaniei (verde �nchis)
� pe continentul european (verde deschis ?i gri �nchis)
� �n Uniunea European� (verde deschis) � [Legend�]
Geografie
Suprafa?�
- total� 357.121 km2
Cel mai �nalt punct Zugspitze (2.962,06 m) Modifica?i la Wikidata
Cel mai jos punct Neuendorf-Sachsenbande (-4 m) Modifica?i la Wikidata
Cel mai mare ora? Berlin
Vecini Danemarca
Polonia[6]
Elve?ia
Fran?a
Luxemburg
Belgia
?�rile de Jos
Austria
Cehia Modifica?i la Wikidata
Fus orar CET (UTC+1)
Ora de var� CEST (UTC+2)
Popula?ie
Densitate 225,1 loc/km2
- Estimare 2012 80.399.300 locuitori[3] (locul 14)
- Estimare 2019 83.149.300
Limbi oficiale german�[1]
Etnonim German (neam?)[1]
Grupuri etnice 81% Germani, 7% al?i Europeni, 4% turci, 2% asiatici, 6%
altele[2]
Guvernare
Sistem politic Republic� federal�, republic� parlamentar�
Pre?edinte Frank-Walter Steinmeier
Cancelar Angela Merkel
Legislativ Bundesrat Modifica?i la Wikidata
Capitala Berlin
Istorie
Formare
Sf�ntul Imperiu Roman 962
Imperiul German 18 ianuarie 1871
Istoria Germaniei 23 mai 1949
Reunificare 3 octombrie 1990
Aderare la UE 25 martie 1957
Economie
PIB (PPC) 2018
- Total ^ $4,356 trilioane[4] (locul 5)
- Pe cap de locuitor ^ $52,558[4] (locul 18)
PIB (nominal) 2018
- Total ^ $4,000 trilioane[4] (locul 5)
- Pe cap de locuitor ^ $48,264[4] (locul 4)
Gini (2017) � 29,1[5] (sc�zut)
IDU (2017) ^ 0,936 (foarte ridicat) (locul 22)
Moned� Euro (�)
Coduri ?i identificatori
Cod CIO GER Modifica?i la Wikidata
Cod mobil 262 Modifica?i la Wikidata
Prefix telefonic +49
ISO 3166-2 DE Modifica?i la Wikidata
Domeniu Internet .de [2]
^ Limbile danez�, germana de jos, soraba, romani, frizona sunt recunoscute ?i
protejate de Carta European� a Limbilor Minoritare sau Regionale.
^ Se poate folosi ?i domeniul .eu, �ntruc�t Germania face parte din Uniunea
European�.
Prezen?� online
site web oficial
Foursquare Labs, Inc.
Modific� date / text Consulta?i documenta?ia formatului
Republica Federal� Germania[8] (�n german� Bundesrepublik Deutschland Despre acest
sunet ascult� (ajutor�info)),[9] acronim RFG, colocvial, Germania (�n german�
Deutschland; pronun?ie german�: /'d????lant/), este un stat �n Europa Central�.
Face parte din organiza?ii interna?ionale importante, precum: Consiliul Europei
(1951), OCDE, Uniunea Vest-European� (1954), NATO (1955), Uniunea European� (1957),
ONU (1973), OSCE, ?i din zona euro. Se �nvecineaz�: la nord - cu Marea Nordului,
Danemarca ?i Marea Baltic�; la est - cu Polonia ?i Republica Ceh�; la sud - cu
Austria ?i Elve?ia; iar la vest - cu Fran?a, Luxemburg, Belgia ?i Olanda.
Teritoriul Germaniei acoper� 357.021 de kilometri p�tra?i (137.847 mile p�trate),
�ntr-o zon� cu climat temperat. Germania are cea mai mare popula?ie dintre statele
membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori).
Cuprins
1 Etimologie
2 Istorie
2.1 Triburi germanice
2.2 Sf�ntul Imperiu Roman (962-1806)
2.3 Restaura?ie ?i revolu?ie (1814-1871)
2.4 Imperiul German (1871-1918)
2.5 Republica de la Weimar (1919�1933)
2.6 Al Treilea Reich (1933�1945)
2.7 Istoria modern�
2.8 Germania unificat� ?i integrarea �n UE (1990�prezent)
2.9 Evenimente politice recente, prezentate sumar
3 Geografie
3.1 Clim�
3.2 Biodiversitate
3.3 Mediul �ncojur�tor
4 Guvernul ?i politica de stat
4.1 Componen?a actual� a guvernului
4.2 Parlament
4.3 Alte organe ale statului german
5 Organizarea politico-administrativ�
5.1 Ierarhia administrativ� (reprezentare simplificat�)
6 Legisla?ie
6.1 Legisla?ia
6.2 Particularit�?i ale regulilor de circula?ie
7 Rela?ii externe
7.1 Ajutor pentru dezvoltare
8 Armata
9 Demografie
9.1 Religie
9.2 Papi germani
9.3 Limbi
9.4 Ora?e
10 Economie
10.1 Infrastructur�
11 Cultur�
12 ?tiin?�
13 Sport
14 S�rb�tori publice
15 Note
16 Lectur� suplimentar�
17 Leg�turi externe
18 Vezi ?i
Etimologie
Cuv�ntul �Germania� �n limba rom�n�, provine de la cuv�ntul din limba latin�
�Germania�. Numele �Germania� a fost utilizat dup� ce Iulius Cezar l-a adoptat
dintr-un termen galic pentru popoarele din partea de est a Rinului care ar fi
�nsemnat �vecin�.[13]
Istorie
Articole principale: Istoria Germaniei ?i Istoria Germaniei postbelice.
Triburi germanice
Pe timpul domniei lui Cezar August, generalul roman Publius Quinctilius Varus a
�nceput invazia Germaniei (Germania era numele dat de romani teritoriilor de
dincolo (la est) de Rin p�n� la mun?ii Ural). �n aceast� perioad�, triburile
germanice au �nceput s� se familiarizeze cu tacticile de r�zboi romane, men?
in�ndu-?i, �ns�, apartenen?a tribal�. �n anul 9 d.Hr., �n cadrul b�t�liei de la
P�durea Teutoburg, triburi germanice conduse de Arminius au �nfr�nt trei legiuni
romane conduse de Varus. O mare parte din Germania de ast�zi, anume partea de la
est de Rin ?i la nord de Dun�re, a r�mas, astfel, �n afara Imperiului Roman. Spre
anul 100 d.Hr., pe c�nd Tacitus scria lucrarea sa Germania, triburi germanice s-au
stabilit de-a lungul Rinului ?i Dun�rii (Limes Germanicus), ocup�nd mare parte din
aria Germaniei moderne. �n secolul III s-au afirmat mai multe triburi vest-
germanice: alamanii, francii, chatii, saxonii, frizonii, sicambrii ?i turingii. �n
jurul anului 260 d.Hr., multe triburi germanice au trecut de limes ?i de frontiera
de pe Dun�re, ajung�nd �n teritorii controlate, pe atunci, de romani.[14]
Edictul Bulei de Aur din 1356 a conferit imperiului o constitu?ie a c�ror principii
de baz� aveau s� dureze p�n� la destr�marea imperiului. Aceasta codifica alegerea
�mp�ratului de c�tre ?apte principi electori, care controlau unele din cele mai
puternice principate ?i arhiepiscopii. �ncep�nd cu secolul al XV-lea, �mp�ra?ii au
fost ale?i, aproape f�r� excep?ie, din cadrul dinastiei austriece de Habsburg.
C�lug�rul Martin Luther ?i-a publicat cele 95 de Teze �n 1517, prin care ataca
unele practici ale Bisericii Catolice, �ncep�nd, astfel, Reforma Protestant�. O
confesiune distinct�, luteran�, a devenit religie oficial� �n mai multe teritorii
germane, dup� 1530. Conflictul religios a dus la R�zboiul de treizeci de ani (1618-
1648), care a devastat ?inuturile germane, popula?ia fiind redus� cu 30%[16][17].
Pacea Westfalic� din 1648 a pus cap�t r�zboaielor religioase dintre statele
germane, dar imperiul a fost �mp�r?it de facto �n numeroase principate
independente. Din 1740 monarhia austriac� de Habsburg ?i Regatul Prusiei au dominat
istoria germanilor. �n 1806 Imperiul a fost dizolvat, ca urmare a R�zboaielor
Napoleoniene.[18]
�n timpul celui de-al Treilea Reich, guvernul german nazist a aplicat politici
�mpotriva minorit�?ilor ?i multor diziden?i, ceea ce, mai t�rziu, avea s� fie
cunoscut sub denumirea de Holocaust. �n timpul acestuia au fost uci?i aproximativ
17 milioane de oameni, inclusiv circa 6 milioane de evrei ?i un num�r important
de ?igani, polonezi ?i al?i slavi, prizonieri de r�zboi sovietici, bolnavi mintali,
homosexuali ?i membri ai opozi?iei politice. Cel de-al Doilea R�zboi Mondial ?i
genocidul nazist au fost responsabili pentru mai mult de 40 de milioane de mor?i �n
Europa. Dup� �ncheierea celui de-al Doilea R�zboi Mondial, s-au desf�?urat, la
N�rnberg, procesele criminalilor de r�zboi germani.
Istoria modern�
Articol principal: Istoria Germaniei postbelice.
Germania, devenit� una dintre marile puteri europene, s-a implicat �n Primul R�zboi
Mondial (1914 - 1918) al�turi de aliatul ei, Austro-Ungaria. La �nceputul
conflagra?iei, Germania a invadat Belgia ?i a p�truns �n Fran?a, p�n� aproape de
Paris, nereu?ind, �ns�, s� ob?in� o victorie hot�r�toare, deoarece r�zboiul a
devenit unul de uzur�, care i-a secat resursele materiale ?i umane. R�zboiul s-a
�ncheiat �n 1918 ?i, drept urmare, �mp�ratul Germaniei a fost for?at s� abdice. �n
Tratatul de la Versailles, �ncheiat dup� r�zboi, Germania a fost considerat�
responsabil� pentru provocarea conflagra?iei.
Dup� reunificare, Germania a luat un rol tot mai activ �n Uniunea European� ?i
NATO. Germania a trimis for?e de men?inere a p�cii pentru a asigura stabilitatea
din Balcani ?i a trimis o for?� militar� german� �n Afganistan, ca parte din
efortul NATO pentru a stabili securitatea �n aceast� ?ar� dup� eliminarea
talibanilor.[28] Aceste desf�?ur�ri au fost controversate, deoarece, dup� r�zboi,
Germania a fost obligat� s� trimit� trupe cu scopuri de ap�rare. Evenimentele din
teritoriile str�ine au fost percepute ca fiind acoperite f�r� asigurare defensiv�;
cu toate acestea, votul parlamentului �n aceast� problem� a legalizat, �n mod
efectiv, participarea �ntr-un context de men?inere a p�cii.
Statul german reunit este acum una dintre cele mai importante ?�ri din Uniunea
European� ?i din lume.
Geografie
Articol principal: Geografia Germaniei.
Hart� topografic�
Teritoriul Germaniei acoper� 357,021 km2, dintre care 349223 km2 sunt terenuri,
relieful fiind preponderent muntos, iar 7798 km2 sunt ape. Se plaseaz�, dup�
suprafa?�, pe locul ?apte �n Europa ?i pe locul 63 la nivel global. Altitudinea
variaz� de la altitudinile Mun?ilor Alpi (cel mai �nalt punct: Zugspitze la 2962
metri) �n sud, p�n� la ?�rmurile M�rii Nordului (Nordsee), �n nord-vest ?i Marea
Baltic� (Ostsee), �n nord-est. �ntre acestea se afl� zonele de munte �mp�durite din
Germania Central� ?i terenurile joase din nord (cel mai jos punct: Wilstermarsch la
3.54 metri sub nivelul m�rii), traversate de c�teva fluvii ale Europei, precum
Rinul, Dun�rea ?i Elba.[29]
Germania are cele mai multe grani?e cu ?�rile europene, dec�t oricare alt stat din
Europa. Se �nvecineaz� �n nord cu Danemarca, �n est cu Polonia ?i Republica Ceh�,
�n sud cu Austria ?i Elve?ia, �n sud-vest cu Fran?a ?i Belgia iar �n nord-vest cu
Olanda. Capitala Germaniei este Berlin.
Clim�
Germania are o clim� temperat�, cu o temperatur� medie anual� de 9 �C. Temperatura
medie �n ianuarie variaz� de la -6 �C p�n� la +1 �C (�n func?ie de localitate ?i
altitudinea ei), �n timp ce temperatura medie a lunii iulie variaz� �ntre 16 ?i
20�C. Precipita?iile sunt mai mari �n sud, unde se �nregistreaz� 1.980 mm pe an,
majoritatea sub form� de z�pad�.
Iernile sunt bl�nde, iar verile tind s� se r�ceasc�, de?i temperaturile pot dep�?i
30� C (86� F) pentru perioade prelungite. �n zonele estice, clima este mai mult
continental�; iernile pot fi foarte reci, verile pot fi foarte calde, iar adesea
sunt consemnate perioade de secet�. Germania central� ?i de sud sunt regiuni de
tranzi?ie, care variaz� de la o temperatur� moderat oceanic� la continental�, iar
temperaturi pot dep�?i 30�C (86�F) pe timp de var�.[30][31]
Biodiversitate
Parcurile na?ionale ale Germaniei includ Parcurile na?ionale Wattenmeer, Parcul na?
ional Jasmund, Parcul na?ional Vorpommersche Boddenlandschaft, Parcul na?ional
M�ritz, Parcul na?ional Unteres Odertal, Parcul na?ional Harz, Parcul na?ional
S�chsische Schweiz ?i Bayerischer Wald.
Germania este cunoscut� pentru numeroasele sale gr�dini zoologice, parcurile faunei
s�lbatice, acvarii, ?i parcuri de p�s�ri,[33] mai mult de 400 de gr�dini
zoologice ?i parcuri de animale sunt administrate �n aceast� ?ar�, num�r care o
plaseaz� pe primul loc �n lume[34] Gradin� zoologic� de la Berlin este cea mai
veche gr�din� zoologic� din Germania ?i de?ine cea mai numeroas� colec?ie de specii
din lume.[35]
Mediul �ncojur�tor
Reichstagul Germaniei
Membrii parlamentului sunt ale?i de c�tre cet�?eni la fiecare patru ani printr-un
vot propor?ional personalizat. La acest sistem de vot, aleg�torii dispun de 2
voturi, care pot fi date ?i la partide diferite. Cu primul vot se hot�r�?te dup� un
sistem majoritar care anume candidat s� reprezinte circumscrip?ia electoral�
respectiv� �n parlament (candidat ales direct); cu al doilea vot se alege, dup� un
sistem propor?ional, partidul dorit �n parlament.
Un candidat ales direct cap�t�, �n orice caz, un loc �n parlament (mandat); acest
fapt poate duce la dep�?irea num�rului de locuri care s-ar cuveni unui partid
conform numai votului al doilea. Situa?ia se nume?te �berhangmandat (mandat
suplimentar). Aceast� situa?ie a avut loc la fiecare alegere federal� din 1949
�ncoace. Totu?i, �n 2008, tribunalul constitu?ional federal,
Bundesverfassungsgericht, a decis c� acest procedeu contravine constitu?iei
federale (Grundgesetz), deoarece a?a se poate �nc�lca reprezentarea propor?ional�
democratic� necesar�, ?i i-a impus legislativului s� corecteze legea alegerilor
p�n� cel t�rziu �n 2011.
Alte organe ale statului german
Un alt organ constitu?ional german important (legislativ) se nume?te �Bundesrat�
(Consiliul Federal) ?i este format din membrii guvernelor celor 16 landuri (?�ri
constituente ale federa?iei). Pe c�teva domenii de activitate (de exemplu, �nv�?
�m�nt, poli?ie), Bundestag-ul trebuie s� coopereze cu Bundesrat-ul.
Organizarea politico-administrativ�
Articol principal: Landurile Germaniei.
�n constitu?ia german�, numit� Grundgesetz (lege fundamental�), Germania
(Deutschland) este definit� ca fiind o republic� federal� (Bundesrepublik) format�
din urm�toarele landuri (?�ri ale federa?iei):
Legisla?ie
Articol principal: Sistemul judiciar al Germaniei.
Sistemul Cur?ii Supreme a Germaniei, numit Oberste Gerichtsh�fe des Bundes, este
specializat. Pentru cazurile civile ?i penale, cea mai �nalt� instan?� de recurs
este Curtea Federal� de Justi?ie, situat� �n Karlsruhe ?i Leipzig. Stilul s�lii
de ?edin?� este inchizitorial. Alte tribunale federale sunt Curtea Federal� a
Muncii din Erfurt, Curtea Federal� Social� din Kassel, Curtea Federal� a Finan?elor
din M�nchen ?i Curtea Federal� Administrativ� de la Leipzig.
Legisla?ia
Articol principal: Poli?ia German�.
Poli?ist �n Hamburg
Puterea legislativ� este �mp�r?it� �ntre federa?ie ?i stat (land). Legea
fundamental� presupune c� toat� puterea legislativ� r�m�ne la nivel de stat, cu
excep?ia dac� este desemnat� de c�tre �ns�?i Legea fundamental�.
Orice lege federal� are prioritate fa?� de dreptul de stat, �n cazul �n care
puterea legislativ� se afl� la nivel federal. Un exemplu celebru este cazul oferit
de prevederea din legisla?ia landului Hessa privind pedeapsa cu moartea, care,
nefiind �n conformitate cu Legea fundamental�, a fost infirmat�. Bundesratul este
organul federal prin care landurile particip� �n legisla?ia na?ional�. Participarea
landurilor la legisla?ia federal� este necesar� �n cazul �n care legea intr� �n
zona de putere legislativ� concurent�, cer�nd landurilor s� administreze
regulamentele federale, astfel cum sunt ele desemnate de Legea fundamental�.
Fiecare land are propria curte constitu?ional�. Amtsgerichte, Landgerichte ?i
Oberlandesgerichte sunt instan?e de stat cu competen?� general�. Ele sunt
competente dac� ac?iunea este bazat� pe legea federal� sau de stat.
Rela?ii externe
Articol principal: Rela?iile externe ale Germaniei.
Guvernele din Germania ?i Statele Unite sunt aliate politice apropiate.[49] Planul
Marshall, ini?iat �n 1948, prin care SUA au sprijinit masiv procesul de reconstruc?
ie a Republicii Federale a Germaniei dup� Al Doilea R�zboi Mondial, precum ?i
leg�turile culturale puternice au creat o leg�tur� puternic� �ntre cele dou� ?�ri,
de?i opozi?ia lui Schr�der �n problema R�zboiului din Irak a sugerat �ncheierea
Atlantismului ?i o u?oar� r�cire a rela?iilor germano-americane.[50] De asemenea,
din punct de vedere economic, cele dou� ?�ri sunt interdependente: 8,8% din
exporturile germane au leg�tur� c�tre SUA, ?i 6,6% din importurile germane provin
din SUA.[51] Viceversa, SUA export� 8,8% din produc?ia sa de nave c�tre Germania ?i
9.8% din importurile americane provin din Germania.[51] Alte dovezi ale leg�turilor
str�nse �ntre cele dou� ?�ri includ continuitatea pozi?iilor de v�rf de?inute �n
toate domeniile de americanii de origine german� - cel mai mare grup etnic din
SUA[52] ?i existen?a pe teritoriul Germaniei a celei mai mari comunit�?i militare
americane din str�in�tate - Ramstein Air Base (aproape de Kaiserslautern).[53]
Armata
Articol principal: Bundeswehr.
Fi?ier:Eurofighter 9803.ogv
Demonstra?ie de zbor Eurofighter
Bundeswehr-ul are 200500 de solda?i profesioni?ti, 55000 de recruta?i pentru
serviciul militar av�nd v�rste �ntre 18-25 de ani care servesc pentru cel pu?in
nou� luni, �n conformitate cu normele actuale, ?i 2500 de rezervi?ti activi la un
moment dat. Aproximativ 300000 de rezervi?ti sunt disponibili pentru for?ele armate
?i de a participa la exerci?ii de ap�rare, precum ?i disloc�ri �n str�in�tate. Din
2001, femeile pot servi �n toate func?iile de serviciu, f�r� restric?ii, dar
acestea nu sunt supuse serviciului militar obligatoriu. �n prezent, exist�
aproximativ 14500 de femei ?i un num�r de rezervi?ti de sex feminin care iau parte
la toate obliga?iile, inclusiv misiunile de men?inere a p�cii ?i alte opera?iuni.
P�n� �n prezent, doi ofi?eri medici de sex feminin au fost promova?i la rangul de
general.
�ncep�nd din noiembrie 2009, armata german� avea �n jur de 8300 de militari
�ncadra?i �n trupele sta?ionate peste hotare, ca parte a diferitelor for?e interna?
ionale de men?inere a p�cii, inclusiv cei 2470 de militari ai Bundeswehr-ului �n
Kosovo, 4520 de trupe germane �n cadrul for?ei ISAF conduse de NATO �n Afganistan ?
i Uzbekistan ?i 450 de militari sub drapel UNIFIL �n Liban.[57]
Demografie
Articole principale: Germani ?i Demografia Germaniei.
Berlin este cel mai mare ora?, cu o popula?ie de 3,2 milioane de locuitori.
Ca suprafa?� Republica Federal� German� este cu pu?in mai mare ca suprafa?a dec�t
Polonia, �nsa, dupa numarul popula?iei, o depa?e?te de aprox. 2,1 ori. La 1
noiembrie 2011, �n Germania locuiau 81.859.000 locuitori. Ca ?i �n multe state
dezvoltate, natalitatea Germaniei este mai scazuta dec�t mortalitatea. �n 2011 la
1000 de locuitori au revenit 8,0 na?teri ?i 10,4 decese. Numarul popula?iei rurale
constituie 9%, ?i relativ 91% popula?ie urbana.
Dup� Al Doilea R�zboi Mondial, 15 milioane de etnici germani au fost expulza?i sau
s-au refugiat din teritorii din est ale Germaniei, teritorii care fac parte,
astazi, din Polonia, Cehia, Lituania ?i Rusia. �ntr-un num�r mai mic au fost
str�mutate sau s-au refugiat �n timpul r�zboiului ?i imediat dup� terminarea lui
etnici germani din Iugoslavia, Ungaria, Rom�nia. Aceast� popula?ie str�mutat� a
fost integrat� �n cele dou� state germane �nfiin?ate �n 1949, RFG ?i RDG.
Conform statisticilor din 2007, cel mai mare grup (2,7 milioane) este din Turcia,
precum ?i o majoritate din rest sunt din state europene, cum ar fi Italia
(761000) ?i Polonia (638000).[61]
Fondul ONU pentru Popula?ie a listat Germania ca gazd� de?in�nd cel de-al treilea
mare num�r de imigran?i la nivel mondial, adic� 5% sau 10 milioane din totalul de
191 de milioane de imigran?i sau aproximativ 12% din popula?ia Germaniei.[62] Ca o
consecin?� a restric?iilor impuse legilor azilului ?i imigr�rii din Germania
(odinioar�, aproape f�r� restric?ii), num�rul imigran?ilor care caut� azil,
afirm�ndu-?i etnicitatea german� (majoritatea din fosta Uniune Sovietic�) a sc�zut
permanent, �ncep�nd cu anul 2000.[63]
Religie
Articol principal: Religia �n Germania.
Domul din K�ln pe malul r�ului Rin este unul din patrimoniul mondial UNESCO.
Cre?tinismul este cea mai numeroas� confesiune religioas� din Germania, cu 52 de
milioane de practican?i (64%). [68][69] 26.5 de milioane sunt protestan?i (32.3%)
iar 25.5 de milioane sunt catolici (31.0%).[70] A doua religie numeroas� este
Islamul cu 4.3 milioane de adep?i (5%)[71] urmat� de Budism ?i Iudaism, am�ndou�
av�nd aproximativ 200.000 de credincio?i (c. 0.25%). Hinduismul are 90.000 de
credincio?i (0.1%) iar Sikismul 75.000 (0,09%). Celelalte comunit�?i religioase din
Germania au mai pu?in de 50.000 (sau mai pu?in de 0.05%) de practican?i.
Aproximativ 24.4 de milioane de germani (29.6%) nu ?i-au declarat religia.
Din cei 4.3 milioane de musulmani, majoritatea sunt sunni?i ?i alevi?i din Turcia,
dar exist� ?i un num�r restr�ns de ?ii?i.[73] 1.7% din popula?ia total� a ?�rii se
declar� cre?tini ortodoc?i; s�rbii ?i grecii fiind cei mai numero?i.[68] Germania
este a treia ?ar� din Europa, cu cea mai numeroas� popula?ie evreiasc� (dup� Fran?a
?i Regatul Unit).[74] �n 2004, mul?i evrei din fostele republici sovietice s-au
stabilit �n Germania (de dou� ori mai mul?i ca �n Israel), totalul popula?iei
evreie?ti ajung�nd la mai mult de 200.000, �n compara?ie cu 30.000 �nainte de
reunificarea Germaniei. Ora?ele mari cu importante popula?ii evreie?ti includ
Berlin, Frankfurt ?i Munchen.[75] Aproximativ 250.000 de budi?ti locuiesc �n
Germania, 50% dintre ei sunt imigran?i din Asia.[76]
Conform sondajului Eurobarometru 2005, 47% din cet�?enii germani sunt de acord cu
afirma?ia �Cred c� exist� un Dumnezeu�, unde 25% sunt de acord cu afirma?ia �Cred
c� exist� un fel de spirit sau for?� de via?� iar 25% sus?inea �Nu cred c� exist�
nici un fel de spirit, Dumnezeu, sau for?� de via?�.[77]
Papi germani
Ora?e
Articol principal: Lista ora?elor din Germania.
v � d � m Cele mai mari ora?e din Germania
Lista oficiilor de statistic� din Germania 31 decembrie 2018
Loc Numele ora?ului Land Pop. Loc Numele ora?ului Land Pop.
Berlin
Berlin
Hamburg
Hamburg
Central� eolian� �n Wehrda, Germania este cel mai mare produc�tor de energie
eolian� din Uniunea European�.
�n intervalul 1990 � 2009 Germania a primit Investi?ii str�ine directe (ISD) de 700
de miliarde de dolari[90]. �n anul 2009 investi?iile str�ine directe �n Germania au
fost de 36 miliarde dolari[90]. Totodat�, Germania a generat ISD pentru alte state
�n valoare de 62,7 miliarde de dolari �n 2009[90].
Trenul ICE 3
Germania este al cincilea mare consumator de energie, iar dou� treimi din energia
primar� a fost importat� �n 2002. �n acela?i an, Germania a fost cel mai mare
consumator de electricitate din Europa, �n valoare total� de 512.9 terawatt-ore.
Politica guvernului promoveaz� conservarea energiei ?i dezvoltarea surselor de
energie regenerabil�, precum energia solar�, eolian�, biomas�, hidroelectric�,
precum ?i geotermic�. Ca urmare a m�surilor de economisire a energiei, eficien?a
energetic� a fost �mbun�t�?it� de la �nceputul anilor 1970. Guvernul a stabilit
obiectivul de a ob?ine din surse regenerabile, p�n� �n 2050, jum�tate din cererile
de energie ale ?�rii.
MENIU0:00
Localizarea Germaniei (verde �nchis) � pe continentul european (verde deschis ?i
gri �nchis) � �n Uniunea European� (verde deschis) � [Legend�]
Localizarea Germaniei (verde �nchis)
� pe continentul european (verde deschis ?i gri �nchis)
� �n Uniunea European� (verde deschis) � [Legend�]
Geografie
Suprafa?�
- total� 357.121 km2
Cel mai �nalt punct Zugspitze (2.962,06 m) Modifica?i la Wikidata
Cel mai jos punct Neuendorf-Sachsenbande (-4 m) Modifica?i la Wikidata
Cel mai mare ora? Berlin
Vecini Danemarca
Polonia[6]
Elve?ia
Fran?a
Luxemburg
Belgia
?�rile de Jos
Austria
Cehia Modifica?i la Wikidata
Fus orar CET (UTC+1)
Ora de var� CEST (UTC+2)
Popula?ie
Densitate 225,1 loc/km2
- Estimare 2012 80.399.300 locuitori[3] (locul 14)
- Estimare 2019 83.149.300
Limbi oficiale german�[1]
Etnonim German (neam?)[1]
Grupuri etnice 81% Germani, 7% al?i Europeni, 4% turci, 2% asiatici, 6%
altele[2]
Guvernare
Sistem politic Republic� federal�, republic� parlamentar�
Pre?edinte Frank-Walter Steinmeier
Cancelar Angela Merkel
Legislativ Bundesrat Modifica?i la Wikidata
Capitala Berlin
Istorie
Formare
Sf�ntul Imperiu Roman 962
Imperiul German 18 ianuarie 1871
Istoria Germaniei 23 mai 1949
Reunificare 3 octombrie 1990
Aderare la UE 25 martie 1957
Economie
PIB (PPC) 2018
- Total ^ $4,356 trilioane[4] (locul 5)
- Pe cap de locuitor ^ $52,558[4] (locul 18)
PIB (nominal) 2018
- Total ^ $4,000 trilioane[4] (locul 5)
- Pe cap de locuitor ^ $48,264[4] (locul 4)
Gini (2017) � 29,1[5] (sc�zut)
IDU (2017) ^ 0,936 (foarte ridicat) (locul 22)
Moned� Euro (�)
Coduri ?i identificatori
Cod CIO GER Modifica?i la Wikidata
Cod mobil 262 Modifica?i la Wikidata
Prefix telefonic +49
ISO 3166-2 DE Modifica?i la Wikidata
Domeniu Internet .de [2]
^ Limbile danez�, germana de jos, soraba, romani, frizona sunt recunoscute ?i
protejate de Carta European� a Limbilor Minoritare sau Regionale.
^ Se poate folosi ?i domeniul .eu, �ntruc�t Germania face parte din Uniunea
European�.
Prezen?� online
site web oficial
Foursquare Labs, Inc.
Modific� date / text Consulta?i documenta?ia formatului
Republica Federal� Germania[8] (�n german� Bundesrepublik Deutschland Despre acest
sunet ascult� (ajutor�info)),[9] acronim RFG, colocvial, Germania (�n german�
Deutschland; pronun?ie german�: /'d????lant/), este un stat �n Europa Central�.
Face parte din organiza?ii interna?ionale importante, precum: Consiliul Europei
(1951), OCDE, Uniunea Vest-European� (1954), NATO (1955), Uniunea European� (1957),
ONU (1973), OSCE, ?i din zona euro. Se �nvecineaz�: la nord - cu Marea Nordului,
Danemarca ?i Marea Baltic�; la est - cu Polonia ?i Republica Ceh�; la sud - cu
Austria ?i Elve?ia; iar la vest - cu Fran?a, Luxemburg, Belgia ?i Olanda.
Teritoriul Germaniei acoper� 357.021 de kilometri p�tra?i (137.847 mile p�trate),
�ntr-o zon� cu climat temperat. Germania are cea mai mare popula?ie dintre statele
membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori).
Cuprins
1 Etimologie
2 Istorie
2.1 Triburi germanice
2.2 Sf�ntul Imperiu Roman (962-1806)
2.3 Restaura?ie ?i revolu?ie (1814-1871)
2.4 Imperiul German (1871-1918)
2.5 Republica de la Weimar (1919�1933)
2.6 Al Treilea Reich (1933�1945)
2.7 Istoria modern�
2.8 Germania unificat� ?i integrarea �n UE (1990�prezent)
2.9 Evenimente politice recente, prezentate sumar
3 Geografie
3.1 Clim�
3.2 Biodiversitate
3.3 Mediul �ncojur�tor
4 Guvernul ?i politica de stat
4.1 Componen?a actual� a guvernului
4.2 Parlament
4.3 Alte organe ale statului german
5 Organizarea politico-administrativ�
5.1 Ierarhia administrativ� (reprezentare simplificat�)
6 Legisla?ie
6.1 Legisla?ia
6.2 Particularit�?i ale regulilor de circula?ie
7 Rela?ii externe
7.1 Ajutor pentru dezvoltare
8 Armata
9 Demografie
9.1 Religie
9.2 Papi germani
9.3 Limbi
9.4 Ora?e
10 Economie
10.1 Infrastructur�
11 Cultur�
12 ?tiin?�
13 Sport
14 S�rb�tori publice
15 Note
16 Lectur� suplimentar�
17 Leg�turi externe
18 Vezi ?i
Etimologie
Cuv�ntul �Germania� �n limba rom�n�, provine de la cuv�ntul din limba latin�
�Germania�. Numele �Germania� a fost utilizat dup� ce Iulius Cezar l-a adoptat
dintr-un termen galic pentru popoarele din partea de est a Rinului care ar fi
�nsemnat �vecin�.[13]
Istorie
Articole principale: Istoria Germaniei ?i Istoria Germaniei postbelice.
Triburi germanice
Pe timpul domniei lui Cezar August, generalul roman Publius Quinctilius Varus a
�nceput invazia Germaniei (Germania era numele dat de romani teritoriilor de
dincolo (la est) de Rin p�n� la mun?ii Ural). �n aceast� perioad�, triburile
germanice au �nceput s� se familiarizeze cu tacticile de r�zboi romane, men?
in�ndu-?i, �ns�, apartenen?a tribal�. �n anul 9 d.Hr., �n cadrul b�t�liei de la
P�durea Teutoburg, triburi germanice conduse de Arminius au �nfr�nt trei legiuni
romane conduse de Varus. O mare parte din Germania de ast�zi, anume partea de la
est de Rin ?i la nord de Dun�re, a r�mas, astfel, �n afara Imperiului Roman. Spre
anul 100 d.Hr., pe c�nd Tacitus scria lucrarea sa Germania, triburi germanice s-au
stabilit de-a lungul Rinului ?i Dun�rii (Limes Germanicus), ocup�nd mare parte din
aria Germaniei moderne. �n secolul III s-au afirmat mai multe triburi vest-
germanice: alamanii, francii, chatii, saxonii, frizonii, sicambrii ?i turingii. �n
jurul anului 260 d.Hr., multe triburi germanice au trecut de limes ?i de frontiera
de pe Dun�re, ajung�nd �n teritorii controlate, pe atunci, de romani.[14]
Edictul Bulei de Aur din 1356 a conferit imperiului o constitu?ie a c�ror principii
de baz� aveau s� dureze p�n� la destr�marea imperiului. Aceasta codifica alegerea
�mp�ratului de c�tre ?apte principi electori, care controlau unele din cele mai
puternice principate ?i arhiepiscopii. �ncep�nd cu secolul al XV-lea, �mp�ra?ii au
fost ale?i, aproape f�r� excep?ie, din cadrul dinastiei austriece de Habsburg.
C�lug�rul Martin Luther ?i-a publicat cele 95 de Teze �n 1517, prin care ataca
unele practici ale Bisericii Catolice, �ncep�nd, astfel, Reforma Protestant�. O
confesiune distinct�, luteran�, a devenit religie oficial� �n mai multe teritorii
germane, dup� 1530. Conflictul religios a dus la R�zboiul de treizeci de ani (1618-
1648), care a devastat ?inuturile germane, popula?ia fiind redus� cu 30%[16][17].
Pacea Westfalic� din 1648 a pus cap�t r�zboaielor religioase dintre statele
germane, dar imperiul a fost �mp�r?it de facto �n numeroase principate
independente. Din 1740 monarhia austriac� de Habsburg ?i Regatul Prusiei au dominat
istoria germanilor. �n 1806 Imperiul a fost dizolvat, ca urmare a R�zboaielor
Napoleoniene.[18]
�n timpul celui de-al Treilea Reich, guvernul german nazist a aplicat politici
�mpotriva minorit�?ilor ?i multor diziden?i, ceea ce, mai t�rziu, avea s� fie
cunoscut sub denumirea de Holocaust. �n timpul acestuia au fost uci?i aproximativ
17 milioane de oameni, inclusiv circa 6 milioane de evrei ?i un num�r important
de ?igani, polonezi ?i al?i slavi, prizonieri de r�zboi sovietici, bolnavi mintali,
homosexuali ?i membri ai opozi?iei politice. Cel de-al Doilea R�zboi Mondial ?i
genocidul nazist au fost responsabili pentru mai mult de 40 de milioane de mor?i �n
Europa. Dup� �ncheierea celui de-al Doilea R�zboi Mondial, s-au desf�?urat, la
N�rnberg, procesele criminalilor de r�zboi germani.
Istoria modern�
Articol principal: Istoria Germaniei postbelice.
Germania, devenit� una dintre marile puteri europene, s-a implicat �n Primul R�zboi
Mondial (1914 - 1918) al�turi de aliatul ei, Austro-Ungaria. La �nceputul
conflagra?iei, Germania a invadat Belgia ?i a p�truns �n Fran?a, p�n� aproape de
Paris, nereu?ind, �ns�, s� ob?in� o victorie hot�r�toare, deoarece r�zboiul a
devenit unul de uzur�, care i-a secat resursele materiale ?i umane. R�zboiul s-a
�ncheiat �n 1918 ?i, drept urmare, �mp�ratul Germaniei a fost for?at s� abdice. �n
Tratatul de la Versailles, �ncheiat dup� r�zboi, Germania a fost considerat�
responsabil� pentru provocarea conflagra?iei.
Dup� reunificare, Germania a luat un rol tot mai activ �n Uniunea European� ?i
NATO. Germania a trimis for?e de men?inere a p�cii pentru a asigura stabilitatea
din Balcani ?i a trimis o for?� militar� german� �n Afganistan, ca parte din
efortul NATO pentru a stabili securitatea �n aceast� ?ar� dup� eliminarea
talibanilor.[28] Aceste desf�?ur�ri au fost controversate, deoarece, dup� r�zboi,
Germania a fost obligat� s� trimit� trupe cu scopuri de ap�rare. Evenimentele din
teritoriile str�ine au fost percepute ca fiind acoperite f�r� asigurare defensiv�;
cu toate acestea, votul parlamentului �n aceast� problem� a legalizat, �n mod
efectiv, participarea �ntr-un context de men?inere a p�cii.
Statul german reunit este acum una dintre cele mai importante ?�ri din Uniunea
European� ?i din lume.
Geografie
Articol principal: Geografia Germaniei.
Hart� topografic�
Teritoriul Germaniei acoper� 357,021 km2, dintre care 349223 km2 sunt terenuri,
relieful fiind preponderent muntos, iar 7798 km2 sunt ape. Se plaseaz�, dup�
suprafa?�, pe locul ?apte �n Europa ?i pe locul 63 la nivel global. Altitudinea
variaz� de la altitudinile Mun?ilor Alpi (cel mai �nalt punct: Zugspitze la 2962
metri) �n sud, p�n� la ?�rmurile M�rii Nordului (Nordsee), �n nord-vest ?i Marea
Baltic� (Ostsee), �n nord-est. �ntre acestea se afl� zonele de munte �mp�durite din
Germania Central� ?i terenurile joase din nord (cel mai jos punct: Wilstermarsch la
3.54 metri sub nivelul m�rii), traversate de c�teva fluvii ale Europei, precum
Rinul, Dun�rea ?i Elba.[29]
Germania are cele mai multe grani?e cu ?�rile europene, dec�t oricare alt stat din
Europa. Se �nvecineaz� �n nord cu Danemarca, �n est cu Polonia ?i Republica Ceh�,
�n sud cu Austria ?i Elve?ia, �n sud-vest cu Fran?a ?i Belgia iar �n nord-vest cu
Olanda. Capitala Germaniei este Berlin.
Clim�
Germania are o clim� temperat�, cu o temperatur� medie anual� de 9 �C. Temperatura
medie �n ianuarie variaz� de la -6 �C p�n� la +1 �C (�n func?ie de localitate ?i
altitudinea ei), �n timp ce temperatura medie a lunii iulie variaz� �ntre 16 ?i
20�C. Precipita?iile sunt mai mari �n sud, unde se �nregistreaz� 1.980 mm pe an,
majoritatea sub form� de z�pad�.
Iernile sunt bl�nde, iar verile tind s� se r�ceasc�, de?i temperaturile pot dep�?i
30� C (86� F) pentru perioade prelungite. �n zonele estice, clima este mai mult
continental�; iernile pot fi foarte reci, verile pot fi foarte calde, iar adesea
sunt consemnate perioade de secet�. Germania central� ?i de sud sunt regiuni de
tranzi?ie, care variaz� de la o temperatur� moderat oceanic� la continental�, iar
temperaturi pot dep�?i 30�C (86�F) pe timp de var�.[30][31]
Biodiversitate
Parcurile na?ionale ale Germaniei includ Parcurile na?ionale Wattenmeer, Parcul na?
ional Jasmund, Parcul na?ional Vorpommersche Boddenlandschaft, Parcul na?ional
M�ritz, Parcul na?ional Unteres Odertal, Parcul na?ional Harz, Parcul na?ional
S�chsische Schweiz ?i Bayerischer Wald.
Germania este cunoscut� pentru numeroasele sale gr�dini zoologice, parcurile faunei
s�lbatice, acvarii, ?i parcuri de p�s�ri,[33] mai mult de 400 de gr�dini
zoologice ?i parcuri de animale sunt administrate �n aceast� ?ar�, num�r care o
plaseaz� pe primul loc �n lume[34] Gradin� zoologic� de la Berlin este cea mai
veche gr�din� zoologic� din Germania ?i de?ine cea mai numeroas� colec?ie de specii
din lume.[35]
Mediul �ncojur�tor
Reichstagul Germaniei
Membrii parlamentului sunt ale?i de c�tre cet�?eni la fiecare patru ani printr-un
vot propor?ional personalizat. La acest sistem de vot, aleg�torii dispun de 2
voturi, care pot fi date ?i la partide diferite. Cu primul vot se hot�r�?te dup� un
sistem majoritar care anume candidat s� reprezinte circumscrip?ia electoral�
respectiv� �n parlament (candidat ales direct); cu al doilea vot se alege, dup� un
sistem propor?ional, partidul dorit �n parlament.
Un candidat ales direct cap�t�, �n orice caz, un loc �n parlament (mandat); acest
fapt poate duce la dep�?irea num�rului de locuri care s-ar cuveni unui partid
conform numai votului al doilea. Situa?ia se nume?te �berhangmandat (mandat
suplimentar). Aceast� situa?ie a avut loc la fiecare alegere federal� din 1949
�ncoace. Totu?i, �n 2008, tribunalul constitu?ional federal,
Bundesverfassungsgericht, a decis c� acest procedeu contravine constitu?iei
federale (Grundgesetz), deoarece a?a se poate �nc�lca reprezentarea propor?ional�
democratic� necesar�, ?i i-a impus legislativului s� corecteze legea alegerilor
p�n� cel t�rziu �n 2011.
Organizarea politico-administrativ�
Articol principal: Landurile Germaniei.
�n constitu?ia german�, numit� Grundgesetz (lege fundamental�), Germania
(Deutschland) este definit� ca fiind o republic� federal� (Bundesrepublik) format�
din urm�toarele landuri (?�ri ale federa?iei):
Legisla?ie
Articol principal: Sistemul judiciar al Germaniei.
Sistemul Cur?ii Supreme a Germaniei, numit Oberste Gerichtsh�fe des Bundes, este
specializat. Pentru cazurile civile ?i penale, cea mai �nalt� instan?� de recurs
este Curtea Federal� de Justi?ie, situat� �n Karlsruhe ?i Leipzig. Stilul s�lii
de ?edin?� este inchizitorial. Alte tribunale federale sunt Curtea Federal� a
Muncii din Erfurt, Curtea Federal� Social� din Kassel, Curtea Federal� a Finan?elor
din M�nchen ?i Curtea Federal� Administrativ� de la Leipzig.
Legisla?ia
Articol principal: Poli?ia German�.
Poli?ist �n Hamburg
Puterea legislativ� este �mp�r?it� �ntre federa?ie ?i stat (land). Legea
fundamental� presupune c� toat� puterea legislativ� r�m�ne la nivel de stat, cu
excep?ia dac� este desemnat� de c�tre �ns�?i Legea fundamental�.
Orice lege federal� are prioritate fa?� de dreptul de stat, �n cazul �n care
puterea legislativ� se afl� la nivel federal. Un exemplu celebru este cazul oferit
de prevederea din legisla?ia landului Hessa privind pedeapsa cu moartea, care,
nefiind �n conformitate cu Legea fundamental�, a fost infirmat�. Bundesratul este
organul federal prin care landurile particip� �n legisla?ia na?ional�. Participarea
landurilor la legisla?ia federal� este necesar� �n cazul �n care legea intr� �n
zona de putere legislativ� concurent�, cer�nd landurilor s� administreze
regulamentele federale, astfel cum sunt ele desemnate de Legea fundamental�.
Fiecare land are propria curte constitu?ional�. Amtsgerichte, Landgerichte ?i
Oberlandesgerichte sunt instan?e de stat cu competen?� general�. Ele sunt
competente dac� ac?iunea este bazat� pe legea federal� sau de stat.
Rela?ii externe
Articol principal: Rela?iile externe ale Germaniei.
Guvernele din Germania ?i Statele Unite sunt aliate politice apropiate.[49] Planul
Marshall, ini?iat �n 1948, prin care SUA au sprijinit masiv procesul de reconstruc?
ie a Republicii Federale a Germaniei dup� Al Doilea R�zboi Mondial, precum ?i
leg�turile culturale puternice au creat o leg�tur� puternic� �ntre cele dou� ?�ri,
de?i opozi?ia lui Schr�der �n problema R�zboiului din Irak a sugerat �ncheierea
Atlantismului ?i o u?oar� r�cire a rela?iilor germano-americane.[50] De asemenea,
din punct de vedere economic, cele dou� ?�ri sunt interdependente: 8,8% din
exporturile germane au leg�tur� c�tre SUA, ?i 6,6% din importurile germane provin
din SUA.[51] Viceversa, SUA export� 8,8% din produc?ia sa de nave c�tre Germania ?i
9.8% din importurile americane provin din Germania.[51] Alte dovezi ale leg�turilor
str�nse �ntre cele dou� ?�ri includ continuitatea pozi?iilor de v�rf de?inute �n
toate domeniile de americanii de origine german� - cel mai mare grup etnic din
SUA[52] ?i existen?a pe teritoriul Germaniei a celei mai mari comunit�?i militare
americane din str�in�tate - Ramstein Air Base (aproape de Kaiserslautern).[53]
Armata
Articol principal: Bundeswehr.
Fi?ier:Eurofighter 9803.ogv
Demonstra?ie de zbor Eurofighter
Bundeswehr-ul are 200500 de solda?i profesioni?ti, 55000 de recruta?i pentru
serviciul militar av�nd v�rste �ntre 18-25 de ani care servesc pentru cel pu?in
nou� luni, �n conformitate cu normele actuale, ?i 2500 de rezervi?ti activi la un
moment dat. Aproximativ 300000 de rezervi?ti sunt disponibili pentru for?ele armate
?i de a participa la exerci?ii de ap�rare, precum ?i disloc�ri �n str�in�tate. Din
2001, femeile pot servi �n toate func?iile de serviciu, f�r� restric?ii, dar
acestea nu sunt supuse serviciului militar obligatoriu. �n prezent, exist�
aproximativ 14500 de femei ?i un num�r de rezervi?ti de sex feminin care iau parte
la toate obliga?iile, inclusiv misiunile de men?inere a p�cii ?i alte opera?iuni.
P�n� �n prezent, doi ofi?eri medici de sex feminin au fost promova?i la rangul de
general.
�ncep�nd din noiembrie 2009, armata german� avea �n jur de 8300 de militari
�ncadra?i �n trupele sta?ionate peste hotare, ca parte a diferitelor for?e interna?
ionale de men?inere a p�cii, inclusiv cei 2470 de militari ai Bundeswehr-ului �n
Kosovo, 4520 de trupe germane �n cadrul for?ei ISAF conduse de NATO �n Afganistan ?
i Uzbekistan ?i 450 de militari sub drapel UNIFIL �n Liban.[57]
Demografie
Articole principale: Germani ?i Demografia Germaniei.
Berlin este cel mai mare ora?, cu o popula?ie de 3,2 milioane de locuitori.
Ca suprafa?� Republica Federal� German� este cu pu?in mai mare ca suprafa?a dec�t
Polonia, �nsa, dupa numarul popula?iei, o depa?e?te de aprox. 2,1 ori. La 1
noiembrie 2011, �n Germania locuiau 81.859.000 locuitori. Ca ?i �n multe state
dezvoltate, natalitatea Germaniei este mai scazuta dec�t mortalitatea. �n 2011 la
1000 de locuitori au revenit 8,0 na?teri ?i 10,4 decese. Numarul popula?iei rurale
constituie 9%, ?i relativ 91% popula?ie urbana.
Dup� Al Doilea R�zboi Mondial, 15 milioane de etnici germani au fost expulza?i sau
s-au refugiat din teritorii din est ale Germaniei, teritorii care fac parte,
astazi, din Polonia, Cehia, Lituania ?i Rusia. �ntr-un num�r mai mic au fost
str�mutate sau s-au refugiat �n timpul r�zboiului ?i imediat dup� terminarea lui
etnici germani din Iugoslavia, Ungaria, Rom�nia. Aceast� popula?ie str�mutat� a
fost integrat� �n cele dou� state germane �nfiin?ate �n 1949, RFG ?i RDG.
Conform statisticilor din 2007, cel mai mare grup (2,7 milioane) este din Turcia,
precum ?i o majoritate din rest sunt din state europene, cum ar fi Italia
(761000) ?i Polonia (638000).[61]
Fondul ONU pentru Popula?ie a listat Germania ca gazd� de?in�nd cel de-al treilea
mare num�r de imigran?i la nivel mondial, adic� 5% sau 10 milioane din totalul de
191 de milioane de imigran?i sau aproximativ 12% din popula?ia Germaniei.[62] Ca o
consecin?� a restric?iilor impuse legilor azilului ?i imigr�rii din Germania
(odinioar�, aproape f�r� restric?ii), num�rul imigran?ilor care caut� azil,
afirm�ndu-?i etnicitatea german� (majoritatea din fosta Uniune Sovietic�) a sc�zut
permanent, �ncep�nd cu anul 2000.[63]
Religie
Articol principal: Religia �n Germania.
Domul din K�ln pe malul r�ului Rin este unul din patrimoniul mondial UNESCO.
Cre?tinismul este cea mai numeroas� confesiune religioas� din Germania, cu 52 de
milioane de practican?i (64%). [68][69] 26.5 de milioane sunt protestan?i (32.3%)
iar 25.5 de milioane sunt catolici (31.0%).[70] A doua religie numeroas� este
Islamul cu 4.3 milioane de adep?i (5%)[71] urmat� de Budism ?i Iudaism, am�ndou�
av�nd aproximativ 200.000 de credincio?i (c. 0.25%). Hinduismul are 90.000 de
credincio?i (0.1%) iar Sikismul 75.000 (0,09%). Celelalte comunit�?i religioase din
Germania au mai pu?in de 50.000 (sau mai pu?in de 0.05%) de practican?i.
Aproximativ 24.4 de milioane de germani (29.6%) nu ?i-au declarat religia.
Din cei 4.3 milioane de musulmani, majoritatea sunt sunni?i ?i alevi?i din Turcia,
dar exist� ?i un num�r restr�ns de ?ii?i.[73] 1.7% din popula?ia total� a ?�rii se
declar� cre?tini ortodoc?i; s�rbii ?i grecii fiind cei mai numero?i.[68] Germania
este a treia ?ar� din Europa, cu cea mai numeroas� popula?ie evreiasc� (dup� Fran?a
?i Regatul Unit).[74] �n 2004, mul?i evrei din fostele republici sovietice s-au
stabilit �n Germania (de dou� ori mai mul?i ca �n Israel), totalul popula?iei
evreie?ti ajung�nd la mai mult de 200.000, �n compara?ie cu 30.000 �nainte de
reunificarea Germaniei. Ora?ele mari cu importante popula?ii evreie?ti includ
Berlin, Frankfurt ?i Munchen.[75] Aproximativ 250.000 de budi?ti locuiesc �n
Germania, 50% dintre ei sunt imigran?i din Asia.[76]
Conform sondajului Eurobarometru 2005, 47% din cet�?enii germani sunt de acord cu
afirma?ia �Cred c� exist� un Dumnezeu�, unde 25% sunt de acord cu afirma?ia �Cred
c� exist� un fel de spirit sau for?� de via?� iar 25% sus?inea �Nu cred c� exist�
nici un fel de spirit, Dumnezeu, sau for?� de via?�.[77]
Papi germani
Ora?e
Articol principal: Lista ora?elor din Germania.
v � d � m Cele mai mari ora?e din Germania
Lista oficiilor de statistic� din Germania 31 decembrie 2018
Loc Numele ora?ului Land Pop. Loc Numele ora?ului Land Pop.
Berlin
Berlin
Hamburg
Hamburg
Central� eolian� �n Wehrda, Germania este cel mai mare produc�tor de energie
eolian� din Uniunea European�.
�n intervalul 1990 � 2009 Germania a primit Investi?ii str�ine directe (ISD) de 700
de miliarde de dolari[90]. �n anul 2009 investi?iile str�ine directe �n Germania au
fost de 36 miliarde dolari[90]. Totodat�, Germania a generat ISD pentru alte state
�n valoare de 62,7 miliarde de dolari �n 2009[90].
Trenul ICE 3
Germania este al cincilea mare consumator de energie, iar dou� treimi din energia
primar� a fost importat� �n 2002. �n acela?i an, Germania a fost cel mai mare
consumator de electricitate din Europa, �n valoare total� de 512.9 terawatt-ore.
Politica guvernului promoveaz� conservarea energiei ?i dezvoltarea surselor de
energie regenerabil�, precum energia solar�, eolian�, biomas�, hidroelectric�,
precum ?i geotermic�. Ca urmare a m�surilor de economisire a energiei, eficien?a
energetic� a fost �mbun�t�?it� de la �nceputul anilor 1970. Guvernul a stabilit
obiectivul de a ob?ine din surse regenerabile, p�n� �n 2050, jum�tate din cererile
de energie ale ?�rii.
MENIU0:00
Localizarea Germaniei (verde �nchis) � pe continentul european (verde deschis ?i
gri �nchis) � �n Uniunea European� (verde deschis) � [Legend�]
Localizarea Germaniei (verde �nchis)
� pe continentul european (verde deschis ?i gri �nchis)
� �n Uniunea European� (verde deschis) � [Legend�]
Geografie
Suprafa?�
- total� 357.121 km2
Cel mai �nalt punct Zugspitze (2.962,06 m) Modifica?i la Wikidata
Cel mai jos punct Neuendorf-Sachsenbande (-4 m) Modifica?i la Wikidata
Cel mai mare ora? Berlin
Vecini Danemarca
Polonia[6]
Elve?ia
Fran?a
Luxemburg
Belgia
?�rile de Jos
Austria
Cehia Modifica?i la Wikidata
Fus orar CET (UTC+1)
Ora de var� CEST (UTC+2)
Popula?ie
Densitate 225,1 loc/km2
- Estimare 2012 80.399.300 locuitori[3] (locul 14)
- Estimare 2019 83.149.300
Limbi oficiale german�[1]
Etnonim German (neam?)[1]
Grupuri etnice 81% Germani, 7% al?i Europeni, 4% turci, 2% asiatici, 6%
altele[2]
Guvernare
Sistem politic Republic� federal�, republic� parlamentar�
Pre?edinte Frank-Walter Steinmeier
Cancelar Angela Merkel
Legislativ Bundesrat Modifica?i la Wikidata
Capitala Berlin
Istorie
Formare
Sf�ntul Imperiu Roman 962
Imperiul German 18 ianuarie 1871
Istoria Germaniei 23 mai 1949
Reunificare 3 octombrie 1990
Aderare la UE 25 martie 1957
Economie
PIB (PPC) 2018
- Total ^ $4,356 trilioane[4] (locul 5)
- Pe cap de locuitor ^ $52,558[4] (locul 18)
PIB (nominal) 2018
- Total ^ $4,000 trilioane[4] (locul 5)
- Pe cap de locuitor ^ $48,264[4] (locul 4)
Gini (2017) � 29,1[5] (sc�zut)
IDU (2017) ^ 0,936 (foarte ridicat) (locul 22)
Moned� Euro (�)
Coduri ?i identificatori
Cod CIO GER Modifica?i la Wikidata
Cod mobil 262 Modifica?i la Wikidata
Prefix telefonic +49
ISO 3166-2 DE Modifica?i la Wikidata
Domeniu Internet .de [2]
^ Limbile danez�, germana de jos, soraba, romani, frizona sunt recunoscute ?i
protejate de Carta European� a Limbilor Minoritare sau Regionale.
^ Se poate folosi ?i domeniul .eu, �ntruc�t Germania face parte din Uniunea
European�.
Prezen?� online
site web oficial
Foursquare Labs, Inc.
Modific� date / text Consulta?i documenta?ia formatului
Republica Federal� Germania[8] (�n german� Bundesrepublik Deutschland Despre acest
sunet ascult� (ajutor�info)),[9] acronim RFG, colocvial, Germania (�n german�
Deutschland; pronun?ie german�: /'d????lant/), este un stat �n Europa Central�.
Face parte din organiza?ii interna?ionale importante, precum: Consiliul Europei
(1951), OCDE, Uniunea Vest-European� (1954), NATO (1955), Uniunea European� (1957),
ONU (1973), OSCE, ?i din zona euro. Se �nvecineaz�: la nord - cu Marea Nordului,
Danemarca ?i Marea Baltic�; la est - cu Polonia ?i Republica Ceh�; la sud - cu
Austria ?i Elve?ia; iar la vest - cu Fran?a, Luxemburg, Belgia ?i Olanda.
Teritoriul Germaniei acoper� 357.021 de kilometri p�tra?i (137.847 mile p�trate),
�ntr-o zon� cu climat temperat. Germania are cea mai mare popula?ie dintre statele
membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori).
Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei �nc� din antichitate. �n
timpul epocii migra?iilor triburile germanice s-au extins spre sud. �ncep�nd din
secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte central� a Sf�ntului Imperiu
Roman.[10] �n secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul
Reformei protestante.
Cuprins
1 Etimologie
2 Istorie
2.1 Triburi germanice
2.2 Sf�ntul Imperiu Roman (962-1806)
2.3 Restaura?ie ?i revolu?ie (1814-1871)
2.4 Imperiul German (1871-1918)
2.5 Republica de la Weimar (1919�1933)
2.6 Al Treilea Reich (1933�1945)
2.7 Istoria modern�
2.8 Germania unificat� ?i integrarea �n UE (1990�prezent)
2.9 Evenimente politice recente, prezentate sumar
3 Geografie
3.1 Clim�
3.2 Biodiversitate
3.3 Mediul �ncojur�tor
4 Guvernul ?i politica de stat
4.1 Componen?a actual� a guvernului
4.2 Parlament
4.3 Alte organe ale statului german
5 Organizarea politico-administrativ�
5.1 Ierarhia administrativ� (reprezentare simplificat�)
6 Legisla?ie
6.1 Legisla?ia
6.2 Particularit�?i ale regulilor de circula?ie
7 Rela?ii externe
7.1 Ajutor pentru dezvoltare
8 Armata
9 Demografie
9.1 Religie
9.2 Papi germani
9.3 Limbi
9.4 Ora?e
10 Economie
10.1 Infrastructur�
11 Cultur�
12 ?tiin?�
13 Sport
14 S�rb�tori publice
15 Note
16 Lectur� suplimentar�
17 Leg�turi externe
18 Vezi ?i
Etimologie
Cuv�ntul �Germania� �n limba rom�n�, provine de la cuv�ntul din limba latin�
�Germania�. Numele �Germania� a fost utilizat dup� ce Iulius Cezar l-a adoptat
dintr-un termen galic pentru popoarele din partea de est a Rinului care ar fi
�nsemnat �vecin�.[13]
Istorie
Articole principale: Istoria Germaniei ?i Istoria Germaniei postbelice.
Triburi germanice
Pe timpul domniei lui Cezar August, generalul roman Publius Quinctilius Varus a
�nceput invazia Germaniei (Germania era numele dat de romani teritoriilor de
dincolo (la est) de Rin p�n� la mun?ii Ural). �n aceast� perioad�, triburile
germanice au �nceput s� se familiarizeze cu tacticile de r�zboi romane, men?
in�ndu-?i, �ns�, apartenen?a tribal�. �n anul 9 d.Hr., �n cadrul b�t�liei de la
P�durea Teutoburg, triburi germanice conduse de Arminius au �nfr�nt trei legiuni
romane conduse de Varus. O mare parte din Germania de ast�zi, anume partea de la
est de Rin ?i la nord de Dun�re, a r�mas, astfel, �n afara Imperiului Roman. Spre
anul 100 d.Hr., pe c�nd Tacitus scria lucrarea sa Germania, triburi germanice s-au
stabilit de-a lungul Rinului ?i Dun�rii (Limes Germanicus), ocup�nd mare parte din
aria Germaniei moderne. �n secolul III s-au afirmat mai multe triburi vest-
germanice: alamanii, francii, chatii, saxonii, frizonii, sicambrii ?i turingii. �n
jurul anului 260 d.Hr., multe triburi germanice au trecut de limes ?i de frontiera
de pe Dun�re, ajung�nd �n teritorii controlate, pe atunci, de romani.[14]
Edictul Bulei de Aur din 1356 a conferit imperiului o constitu?ie a c�ror principii
de baz� aveau s� dureze p�n� la destr�marea imperiului. Aceasta codifica alegerea
�mp�ratului de c�tre ?apte principi electori, care controlau unele din cele mai
puternice principate ?i arhiepiscopii. �ncep�nd cu secolul al XV-lea, �mp�ra?ii au
fost ale?i, aproape f�r� excep?ie, din cadrul dinastiei austriece de Habsburg.
C�lug�rul Martin Luther ?i-a publicat cele 95 de Teze �n 1517, prin care ataca
unele practici ale Bisericii Catolice, �ncep�nd, astfel, Reforma Protestant�. O
confesiune distinct�, luteran�, a devenit religie oficial� �n mai multe teritorii
germane, dup� 1530. Conflictul religios a dus la R�zboiul de treizeci de ani (1618-
1648), care a devastat ?inuturile germane, popula?ia fiind redus� cu 30%[16][17].
Pacea Westfalic� din 1648 a pus cap�t r�zboaielor religioase dintre statele
germane, dar imperiul a fost �mp�r?it de facto �n numeroase principate
independente. Din 1740 monarhia austriac� de Habsburg ?i Regatul Prusiei au dominat
istoria germanilor. �n 1806 Imperiul a fost dizolvat, ca urmare a R�zboaielor
Napoleoniene.[18]
�n timpul celui de-al Treilea Reich, guvernul german nazist a aplicat politici
�mpotriva minorit�?ilor ?i multor diziden?i, ceea ce, mai t�rziu, avea s� fie
cunoscut sub denumirea de Holocaust. �n timpul acestuia au fost uci?i aproximativ
17 milioane de oameni, inclusiv circa 6 milioane de evrei ?i un num�r important
de ?igani, polonezi ?i al?i slavi, prizonieri de r�zboi sovietici, bolnavi mintali,
homosexuali ?i membri ai opozi?iei politice. Cel de-al Doilea R�zboi Mondial ?i
genocidul nazist au fost responsabili pentru mai mult de 40 de milioane de mor?i �n
Europa. Dup� �ncheierea celui de-al Doilea R�zboi Mondial, s-au desf�?urat, la
N�rnberg, procesele criminalilor de r�zboi germani.
Istoria modern�
Articol principal: Istoria Germaniei postbelice.
Germania, devenit� una dintre marile puteri europene, s-a implicat �n Primul R�zboi
Mondial (1914 - 1918) al�turi de aliatul ei, Austro-Ungaria. La �nceputul
conflagra?iei, Germania a invadat Belgia ?i a p�truns �n Fran?a, p�n� aproape de
Paris, nereu?ind, �ns�, s� ob?in� o victorie hot�r�toare, deoarece r�zboiul a
devenit unul de uzur�, care i-a secat resursele materiale ?i umane. R�zboiul s-a
�ncheiat �n 1918 ?i, drept urmare, �mp�ratul Germaniei a fost for?at s� abdice. �n
Tratatul de la Versailles, �ncheiat dup� r�zboi, Germania a fost considerat�
responsabil� pentru provocarea conflagra?iei.
Dup� reunificare, Germania a luat un rol tot mai activ �n Uniunea European� ?i
NATO. Germania a trimis for?e de men?inere a p�cii pentru a asigura stabilitatea
din Balcani ?i a trimis o for?� militar� german� �n Afganistan, ca parte din
efortul NATO pentru a stabili securitatea �n aceast� ?ar� dup� eliminarea
talibanilor.[28] Aceste desf�?ur�ri au fost controversate, deoarece, dup� r�zboi,
Germania a fost obligat� s� trimit� trupe cu scopuri de ap�rare. Evenimentele din
teritoriile str�ine au fost percepute ca fiind acoperite f�r� asigurare defensiv�;
cu toate acestea, votul parlamentului �n aceast� problem� a legalizat, �n mod
efectiv, participarea �ntr-un context de men?inere a p�cii.
Statul german reunit este acum una dintre cele mai importante ?�ri din Uniunea
European� ?i din lume.
Geografie
Articol principal: Geografia Germaniei.
Hart� topografic�
Teritoriul Germaniei acoper� 357,021 km2, dintre care 349223 km2 sunt terenuri,
relieful fiind preponderent muntos, iar 7798 km2 sunt ape. Se plaseaz�, dup�
suprafa?�, pe locul ?apte �n Europa ?i pe locul 63 la nivel global. Altitudinea
variaz� de la altitudinile Mun?ilor Alpi (cel mai �nalt punct: Zugspitze la 2962
metri) �n sud, p�n� la ?�rmurile M�rii Nordului (Nordsee), �n nord-vest ?i Marea
Baltic� (Ostsee), �n nord-est. �ntre acestea se afl� zonele de munte �mp�durite din
Germania Central� ?i terenurile joase din nord (cel mai jos punct: Wilstermarsch la
3.54 metri sub nivelul m�rii), traversate de c�teva fluvii ale Europei, precum
Rinul, Dun�rea ?i Elba.[29]
Germania are cele mai multe grani?e cu ?�rile europene, dec�t oricare alt stat din
Europa. Se �nvecineaz� �n nord cu Danemarca, �n est cu Polonia ?i Republica Ceh�,
�n sud cu Austria ?i Elve?ia, �n sud-vest cu Fran?a ?i Belgia iar �n nord-vest cu
Olanda. Capitala Germaniei este Berlin.
Clim�
Germania are o clim� temperat�, cu o temperatur� medie anual� de 9 �C. Temperatura
medie �n ianuarie variaz� de la -6 �C p�n� la +1 �C (�n func?ie de localitate ?i
altitudinea ei), �n timp ce temperatura medie a lunii iulie variaz� �ntre 16 ?i
20�C. Precipita?iile sunt mai mari �n sud, unde se �nregistreaz� 1.980 mm pe an,
majoritatea sub form� de z�pad�.
Iernile sunt bl�nde, iar verile tind s� se r�ceasc�, de?i temperaturile pot dep�?i
30� C (86� F) pentru perioade prelungite. �n zonele estice, clima este mai mult
continental�; iernile pot fi foarte reci, verile pot fi foarte calde, iar adesea
sunt consemnate perioade de secet�. Germania central� ?i de sud sunt regiuni de
tranzi?ie, care variaz� de la o temperatur� moderat oceanic� la continental�, iar
temperaturi pot dep�?i 30�C (86�F) pe timp de var�.[30][31]
Biodiversitate
Parcurile na?ionale ale Germaniei includ Parcurile na?ionale Wattenmeer, Parcul na?
ional Jasmund, Parcul na?ional Vorpommersche Boddenlandschaft, Parcul na?ional
M�ritz, Parcul na?ional Unteres Odertal, Parcul na?ional Harz, Parcul na?ional
S�chsische Schweiz ?i Bayerischer Wald.
Germania este cunoscut� pentru numeroasele sale gr�dini zoologice, parcurile faunei
s�lbatice, acvarii, ?i parcuri de p�s�ri,[33] mai mult de 400 de gr�dini
zoologice ?i parcuri de animale sunt administrate �n aceast� ?ar�, num�r care o
plaseaz� pe primul loc �n lume[34] Gradin� zoologic� de la Berlin este cea mai
veche gr�din� zoologic� din Germania ?i de?ine cea mai numeroas� colec?ie de specii
din lume.[35]
Mediul �ncojur�tor
Turbinele eoliene din Wehrda (Marburg)
Reichstagul Germaniei
Membrii parlamentului sunt ale?i de c�tre cet�?eni la fiecare patru ani printr-un
vot propor?ional personalizat. La acest sistem de vot, aleg�torii dispun de 2
voturi, care pot fi date ?i la partide diferite. Cu primul vot se hot�r�?te dup� un
sistem majoritar care anume candidat s� reprezinte circumscrip?ia electoral�
respectiv� �n parlament (candidat ales direct); cu al doilea vot se alege, dup� un
sistem propor?ional, partidul dorit �n parlament.
Un candidat ales direct cap�t�, �n orice caz, un loc �n parlament (mandat); acest
fapt poate duce la dep�?irea num�rului de locuri care s-ar cuveni unui partid
conform numai votului al doilea. Situa?ia se nume?te �berhangmandat (mandat
suplimentar). Aceast� situa?ie a avut loc la fiecare alegere federal� din 1949
�ncoace. Totu?i, �n 2008, tribunalul constitu?ional federal,
Bundesverfassungsgericht, a decis c� acest procedeu contravine constitu?iei
federale (Grundgesetz), deoarece a?a se poate �nc�lca reprezentarea propor?ional�
democratic� necesar�, ?i i-a impus legislativului s� corecteze legea alegerilor
p�n� cel t�rziu �n 2011.
Organizarea politico-administrativ�
Articol principal: Landurile Germaniei.
�n constitu?ia german�, numit� Grundgesetz (lege fundamental�), Germania
(Deutschland) este definit� ca fiind o republic� federal� (Bundesrepublik) format�
din urm�toarele landuri (?�ri ale federa?iei):
Legisla?ie
Articol principal: Sistemul judiciar al Germaniei.
Sistemul Cur?ii Supreme a Germaniei, numit Oberste Gerichtsh�fe des Bundes, este
specializat. Pentru cazurile civile ?i penale, cea mai �nalt� instan?� de recurs
este Curtea Federal� de Justi?ie, situat� �n Karlsruhe ?i Leipzig. Stilul s�lii
de ?edin?� este inchizitorial. Alte tribunale federale sunt Curtea Federal� a
Muncii din Erfurt, Curtea Federal� Social� din Kassel, Curtea Federal� a Finan?elor
din M�nchen ?i Curtea Federal� Administrativ� de la Leipzig.
Legisla?ia
Articol principal: Poli?ia German�.
Poli?ist �n Hamburg
Puterea legislativ� este �mp�r?it� �ntre federa?ie ?i stat (land). Legea
fundamental� presupune c� toat� puterea legislativ� r�m�ne la nivel de stat, cu
excep?ia dac� este desemnat� de c�tre �ns�?i Legea fundamental�.
Orice lege federal� are prioritate fa?� de dreptul de stat, �n cazul �n care
puterea legislativ� se afl� la nivel federal. Un exemplu celebru este cazul oferit
de prevederea din legisla?ia landului Hessa privind pedeapsa cu moartea, care,
nefiind �n conformitate cu Legea fundamental�, a fost infirmat�. Bundesratul este
organul federal prin care landurile particip� �n legisla?ia na?ional�. Participarea
landurilor la legisla?ia federal� este necesar� �n cazul �n care legea intr� �n
zona de putere legislativ� concurent�, cer�nd landurilor s� administreze
regulamentele federale, astfel cum sunt ele desemnate de Legea fundamental�.
Fiecare land are propria curte constitu?ional�. Amtsgerichte, Landgerichte ?i
Oberlandesgerichte sunt instan?e de stat cu competen?� general�. Ele sunt
competente dac� ac?iunea este bazat� pe legea federal� sau de stat.
Rela?ii externe
Articol principal: Rela?iile externe ale Germaniei.
Armata
Articol principal: Bundeswehr.
Fi?ier:Eurofighter 9803.ogv
Demonstra?ie de zbor Eurofighter
Bundeswehr-ul are 200500 de solda?i profesioni?ti, 55000 de recruta?i pentru
serviciul militar av�nd v�rste �ntre 18-25 de ani care servesc pentru cel pu?in
nou� luni, �n conformitate cu normele actuale, ?i 2500 de rezervi?ti activi la un
moment dat. Aproximativ 300000 de rezervi?ti sunt disponibili pentru for?ele armate
?i de a participa la exerci?ii de ap�rare, precum ?i disloc�ri �n str�in�tate. Din
2001, femeile pot servi �n toate func?iile de serviciu, f�r� restric?ii, dar
acestea nu sunt supuse serviciului militar obligatoriu. �n prezent, exist�
aproximativ 14500 de femei ?i un num�r de rezervi?ti de sex feminin care iau parte
la toate obliga?iile, inclusiv misiunile de men?inere a p�cii ?i alte opera?iuni.
P�n� �n prezent, doi ofi?eri medici de sex feminin au fost promova?i la rangul de
general.
�ncep�nd din noiembrie 2009, armata german� avea �n jur de 8300 de militari
�ncadra?i �n trupele sta?ionate peste hotare, ca parte a diferitelor for?e interna?
ionale de men?inere a p�cii, inclusiv cei 2470 de militari ai Bundeswehr-ului �n
Kosovo, 4520 de trupe germane �n cadrul for?ei ISAF conduse de NATO �n Afganistan ?
i Uzbekistan ?i 450 de militari sub drapel UNIFIL �n Liban.[57]
Demografie
Articole principale: Germani ?i Demografia Germaniei.
Berlin este cel mai mare ora?, cu o popula?ie de 3,2 milioane de locuitori.
Ca suprafa?� Republica Federal� German� este cu pu?in mai mare ca suprafa?a dec�t
Polonia, �nsa, dupa numarul popula?iei, o depa?e?te de aprox. 2,1 ori. La 1
noiembrie 2011, �n Germania locuiau 81.859.000 locuitori. Ca ?i �n multe state
dezvoltate, natalitatea Germaniei este mai scazuta dec�t mortalitatea. �n 2011 la
1000 de locuitori au revenit 8,0 na?teri ?i 10,4 decese. Numarul popula?iei rurale
constituie 9%, ?i relativ 91% popula?ie urbana.
Dup� Al Doilea R�zboi Mondial, 15 milioane de etnici germani au fost expulza?i sau
s-au refugiat din teritorii din est ale Germaniei, teritorii care fac parte,
astazi, din Polonia, Cehia, Lituania ?i Rusia. �ntr-un num�r mai mic au fost
str�mutate sau s-au refugiat �n timpul r�zboiului ?i imediat dup� terminarea lui
etnici germani din Iugoslavia, Ungaria, Rom�nia. Aceast� popula?ie str�mutat� a
fost integrat� �n cele dou� state germane �nfiin?ate �n 1949, RFG ?i RDG.
Fondul ONU pentru Popula?ie a listat Germania ca gazd� de?in�nd cel de-al treilea
mare num�r de imigran?i la nivel mondial, adic� 5% sau 10 milioane din totalul de
191 de milioane de imigran?i sau aproximativ 12% din popula?ia Germaniei.[62] Ca o
consecin?� a restric?iilor impuse legilor azilului ?i imigr�rii din Germania
(odinioar�, aproape f�r� restric?ii), num�rul imigran?ilor care caut� azil,
afirm�ndu-?i etnicitatea german� (majoritatea din fosta Uniune Sovietic�) a sc�zut
permanent, �ncep�nd cu anul 2000.[63]
Religie
Articol principal: Religia �n Germania.
Domul din K�ln pe malul r�ului Rin este unul din patrimoniul mondial UNESCO.
Cre?tinismul este cea mai numeroas� confesiune religioas� din Germania, cu 52 de
milioane de practican?i (64%). [68][69] 26.5 de milioane sunt protestan?i (32.3%)
iar 25.5 de milioane sunt catolici (31.0%).[70] A doua religie numeroas� este
Islamul cu 4.3 milioane de adep?i (5%)[71] urmat� de Budism ?i Iudaism, am�ndou�
av�nd aproximativ 200.000 de credincio?i (c. 0.25%). Hinduismul are 90.000 de
credincio?i (0.1%) iar Sikismul 75.000 (0,09%). Celelalte comunit�?i religioase din
Germania au mai pu?in de 50.000 (sau mai pu?in de 0.05%) de practican?i.
Aproximativ 24.4 de milioane de germani (29.6%) nu ?i-au declarat religia.
Din cei 4.3 milioane de musulmani, majoritatea sunt sunni?i ?i alevi?i din Turcia,
dar exist� ?i un num�r restr�ns de ?ii?i.[73] 1.7% din popula?ia total� a ?�rii se
declar� cre?tini ortodoc?i; s�rbii ?i grecii fiind cei mai numero?i.[68] Germania
este a treia ?ar� din Europa, cu cea mai numeroas� popula?ie evreiasc� (dup� Fran?a
?i Regatul Unit).[74] �n 2004, mul?i evrei din fostele republici sovietice s-au
stabilit �n Germania (de dou� ori mai mul?i ca �n Israel), totalul popula?iei
evreie?ti ajung�nd la mai mult de 200.000, �n compara?ie cu 30.000 �nainte de
reunificarea Germaniei. Ora?ele mari cu importante popula?ii evreie?ti includ
Berlin, Frankfurt ?i Munchen.[75] Aproximativ 250.000 de budi?ti locuiesc �n
Germania, 50% dintre ei sunt imigran?i din Asia.[76]
Conform sondajului Eurobarometru 2005, 47% din cet�?enii germani sunt de acord cu
afirma?ia �Cred c� exist� un Dumnezeu�, unde 25% sunt de acord cu afirma?ia �Cred
c� exist� un fel de spirit sau for?� de via?� iar 25% sus?inea �Nu cred c� exist�
nici un fel de spirit, Dumnezeu, sau for?� de via?�.[77]
Papi germani
Ora?e
Articol principal: Lista ora?elor din Germania.
v � d � m Cele mai mari ora?e din Germania
Lista oficiilor de statistic� din Germania 31 decembrie 2018
Loc Numele ora?ului Land Pop. Loc Numele ora?ului Land Pop.
Berlin
Berlin
Hamburg
Hamburg
Central� eolian� �n Wehrda, Germania este cel mai mare produc�tor de energie
eolian� din Uniunea European�.
�n intervalul 1990 � 2009 Germania a primit Investi?ii str�ine directe (ISD) de 700
de miliarde de dolari[90]. �n anul 2009 investi?iile str�ine directe �n Germania au
fost de 36 miliarde dolari[90]. Totodat�, Germania a generat ISD pentru alte state
�n valoare de 62,7 miliarde de dolari �n 2009[90].
Trenul ICE 3
Germania este al cincilea mare consumator de energie, iar dou� treimi din energia
primar� a fost importat� �n 2002. �n acela?i an, Germania a fost cel mai mare
consumator de electricitate din Europa, �n valoare total� de 512.9 terawatt-ore.
Politica guvernului promoveaz� conservarea energiei ?i dezvoltarea surselor de
energie regenerabil�, precum energia solar�, eolian�, biomas�, hidroelectric�,
precum ?i geotermic�. Ca urmare a m�surilor de economisire a energiei, eficien?a
energetic� a fost �mbun�t�?it� de la �nceputul anilor 1970. Guvernul a stabilit
obiectivul de a ob?ine din surse regenerabile, p�n� �n 2050, jum�tate din cererile
de energie ale ?�rii.
MENIU0:00
Localizarea Germaniei (verde �nchis) � pe continentul european (verde deschis ?i
gri �nchis) � �n Uniunea European� (verde deschis) � [Legend�]
Localizarea Germaniei (verde �nchis)
� pe continentul european (verde deschis ?i gri �nchis)
� �n Uniunea European� (verde deschis) � [Legend�]
Geografie
Suprafa?�
- total� 357.121 km2
Cel mai �nalt punct Zugspitze (2.962,06 m) Modifica?i la Wikidata
Cel mai jos punct Neuendorf-Sachsenbande (-4 m) Modifica?i la Wikidata
Cel mai mare ora? Berlin
Vecini Danemarca
Polonia[6]
Elve?ia
Fran?a
Luxemburg
Belgia
?�rile de Jos
Austria
Cehia Modifica?i la Wikidata
Fus orar CET (UTC+1)
Ora de var� CEST (UTC+2)
Popula?ie
Densitate 225,1 loc/km2
- Estimare 2012 80.399.300 locuitori[3] (locul 14)
- Estimare 2019 83.149.300
Limbi oficiale german�[1]
Etnonim German (neam?)[1]
Grupuri etnice 81% Germani, 7% al?i Europeni, 4% turci, 2% asiatici, 6%
altele[2]
Guvernare
Sistem politic Republic� federal�, republic� parlamentar�
Pre?edinte Frank-Walter Steinmeier
Cancelar Angela Merkel
Legislativ Bundesrat Modifica?i la Wikidata
Capitala Berlin
Istorie
Formare
Sf�ntul Imperiu Roman 962
Imperiul German 18 ianuarie 1871
Istoria Germaniei 23 mai 1949
Reunificare 3 octombrie 1990
Aderare la UE 25 martie 1957
Economie
PIB (PPC) 2018
- Total ^ $4,356 trilioane[4] (locul 5)
- Pe cap de locuitor ^ $52,558[4] (locul 18)
PIB (nominal) 2018
- Total ^ $4,000 trilioane[4] (locul 5)
- Pe cap de locuitor ^ $48,264[4] (locul 4)
Gini (2017) � 29,1[5] (sc�zut)
IDU (2017) ^ 0,936 (foarte ridicat) (locul 22)
Moned� Euro (�)
Coduri ?i identificatori
Cod CIO GER Modifica?i la Wikidata
Cod mobil 262 Modifica?i la Wikidata
Prefix telefonic +49
ISO 3166-2 DE Modifica?i la Wikidata
Domeniu Internet .de [2]
^ Limbile danez�, germana de jos, soraba, romani, frizona sunt recunoscute ?i
protejate de Carta European� a Limbilor Minoritare sau Regionale.
^ Se poate folosi ?i domeniul .eu, �ntruc�t Germania face parte din Uniunea
European�.
Prezen?� online
site web oficial
Foursquare Labs, Inc.
Modific� date / text Consulta?i documenta?ia formatului
Republica Federal� Germania[8] (�n german� Bundesrepublik Deutschland Despre acest
sunet ascult� (ajutor�info)),[9] acronim RFG, colocvial, Germania (�n german�
Deutschland; pronun?ie german�: /'d????lant/), este un stat �n Europa Central�.
Face parte din organiza?ii interna?ionale importante, precum: Consiliul Europei
(1951), OCDE, Uniunea Vest-European� (1954), NATO (1955), Uniunea European� (1957),
ONU (1973), OSCE, ?i din zona euro. Se �nvecineaz�: la nord - cu Marea Nordului,
Danemarca ?i Marea Baltic�; la est - cu Polonia ?i Republica Ceh�; la sud - cu
Austria ?i Elve?ia; iar la vest - cu Fran?a, Luxemburg, Belgia ?i Olanda.
Teritoriul Germaniei acoper� 357.021 de kilometri p�tra?i (137.847 mile p�trate),
�ntr-o zon� cu climat temperat. Germania are cea mai mare popula?ie dintre statele
membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori).
Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei �nc� din antichitate. �n
timpul epocii migra?iilor triburile germanice s-au extins spre sud. �ncep�nd din
secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte central� a Sf�ntului Imperiu
Roman.[10] �n secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul
Reformei protestante.
Cuprins
1 Etimologie
2 Istorie
2.1 Triburi germanice
2.2 Sf�ntul Imperiu Roman (962-1806)
2.3 Restaura?ie ?i revolu?ie (1814-1871)
2.4 Imperiul German (1871-1918)
2.5 Republica de la Weimar (1919�1933)
2.6 Al Treilea Reich (1933�1945)
2.7 Istoria modern�
2.8 Germania unificat� ?i integrarea �n UE (1990�prezent)
2.9 Evenimente politice recente, prezentate sumar
3 Geografie
3.1 Clim�
3.2 Biodiversitate
3.3 Mediul �ncojur�tor
4 Guvernul ?i politica de stat
4.1 Componen?a actual� a guvernului
4.2 Parlament
4.3 Alte organe ale statului german
5 Organizarea politico-administrativ�
5.1 Ierarhia administrativ� (reprezentare simplificat�)
6 Legisla?ie
6.1 Legisla?ia
6.2 Particularit�?i ale regulilor de circula?ie
7 Rela?ii externe
7.1 Ajutor pentru dezvoltare
8 Armata
9 Demografie
9.1 Religie
9.2 Papi germani
9.3 Limbi
9.4 Ora?e
10 Economie
10.1 Infrastructur�
11 Cultur�
12 ?tiin?�
13 Sport
14 S�rb�tori publice
15 Note
16 Lectur� suplimentar�
17 Leg�turi externe
18 Vezi ?i
Etimologie
Cuv�ntul �Germania� �n limba rom�n�, provine de la cuv�ntul din limba latin�
�Germania�. Numele �Germania� a fost utilizat dup� ce Iulius Cezar l-a adoptat
dintr-un termen galic pentru popoarele din partea de est a Rinului care ar fi
�nsemnat �vecin�.[13]
Istorie
Articole principale: Istoria Germaniei ?i Istoria Germaniei postbelice.
Triburi germanice
Pe timpul domniei lui Cezar August, generalul roman Publius Quinctilius Varus a
�nceput invazia Germaniei (Germania era numele dat de romani teritoriilor de
dincolo (la est) de Rin p�n� la mun?ii Ural). �n aceast� perioad�, triburile
germanice au �nceput s� se familiarizeze cu tacticile de r�zboi romane, men?
in�ndu-?i, �ns�, apartenen?a tribal�. �n anul 9 d.Hr., �n cadrul b�t�liei de la
P�durea Teutoburg, triburi germanice conduse de Arminius au �nfr�nt trei legiuni
romane conduse de Varus. O mare parte din Germania de ast�zi, anume partea de la
est de Rin ?i la nord de Dun�re, a r�mas, astfel, �n afara Imperiului Roman. Spre
anul 100 d.Hr., pe c�nd Tacitus scria lucrarea sa Germania, triburi germanice s-au
stabilit de-a lungul Rinului ?i Dun�rii (Limes Germanicus), ocup�nd mare parte din
aria Germaniei moderne. �n secolul III s-au afirmat mai multe triburi vest-
germanice: alamanii, francii, chatii, saxonii, frizonii, sicambrii ?i turingii. �n
jurul anului 260 d.Hr., multe triburi germanice au trecut de limes ?i de frontiera
de pe Dun�re, ajung�nd �n teritorii controlate, pe atunci, de romani.[14]
Edictul Bulei de Aur din 1356 a conferit imperiului o constitu?ie a c�ror principii
de baz� aveau s� dureze p�n� la destr�marea imperiului. Aceasta codifica alegerea
�mp�ratului de c�tre ?apte principi electori, care controlau unele din cele mai
puternice principate ?i arhiepiscopii. �ncep�nd cu secolul al XV-lea, �mp�ra?ii au
fost ale?i, aproape f�r� excep?ie, din cadrul dinastiei austriece de Habsburg.
C�lug�rul Martin Luther ?i-a publicat cele 95 de Teze �n 1517, prin care ataca
unele practici ale Bisericii Catolice, �ncep�nd, astfel, Reforma Protestant�. O
confesiune distinct�, luteran�, a devenit religie oficial� �n mai multe teritorii
germane, dup� 1530. Conflictul religios a dus la R�zboiul de treizeci de ani (1618-
1648), care a devastat ?inuturile germane, popula?ia fiind redus� cu 30%[16][17].
Pacea Westfalic� din 1648 a pus cap�t r�zboaielor religioase dintre statele
germane, dar imperiul a fost �mp�r?it de facto �n numeroase principate
independente. Din 1740 monarhia austriac� de Habsburg ?i Regatul Prusiei au dominat
istoria germanilor. �n 1806 Imperiul a fost dizolvat, ca urmare a R�zboaielor
Napoleoniene.[18]
�n timpul celui de-al Treilea Reich, guvernul german nazist a aplicat politici
�mpotriva minorit�?ilor ?i multor diziden?i, ceea ce, mai t�rziu, avea s� fie
cunoscut sub denumirea de Holocaust. �n timpul acestuia au fost uci?i aproximativ
17 milioane de oameni, inclusiv circa 6 milioane de evrei ?i un num�r important
de ?igani, polonezi ?i al?i slavi, prizonieri de r�zboi sovietici, bolnavi mintali,
homosexuali ?i membri ai opozi?iei politice. Cel de-al Doilea R�zboi Mondial ?i
genocidul nazist au fost responsabili pentru mai mult de 40 de milioane de mor?i �n
Europa. Dup� �ncheierea celui de-al Doilea R�zboi Mondial, s-au desf�?urat, la
N�rnberg, procesele criminalilor de r�zboi germani.
Istoria modern�
Articol principal: Istoria Germaniei postbelice.
Germania, devenit� una dintre marile puteri europene, s-a implicat �n Primul R�zboi
Mondial (1914 - 1918) al�turi de aliatul ei, Austro-Ungaria. La �nceputul
conflagra?iei, Germania a invadat Belgia ?i a p�truns �n Fran?a, p�n� aproape de
Paris, nereu?ind, �ns�, s� ob?in� o victorie hot�r�toare, deoarece r�zboiul a
devenit unul de uzur�, care i-a secat resursele materiale ?i umane. R�zboiul s-a
�ncheiat �n 1918 ?i, drept urmare, �mp�ratul Germaniei a fost for?at s� abdice. �n
Tratatul de la Versailles, �ncheiat dup� r�zboi, Germania a fost considerat�
responsabil� pentru provocarea conflagra?iei.
Dup� reunificare, Germania a luat un rol tot mai activ �n Uniunea European� ?i
NATO. Germania a trimis for?e de men?inere a p�cii pentru a asigura stabilitatea
din Balcani ?i a trimis o for?� militar� german� �n Afganistan, ca parte din
efortul NATO pentru a stabili securitatea �n aceast� ?ar� dup� eliminarea
talibanilor.[28] Aceste desf�?ur�ri au fost controversate, deoarece, dup� r�zboi,
Germania a fost obligat� s� trimit� trupe cu scopuri de ap�rare. Evenimentele din
teritoriile str�ine au fost percepute ca fiind acoperite f�r� asigurare defensiv�;
cu toate acestea, votul parlamentului �n aceast� problem� a legalizat, �n mod
efectiv, participarea �ntr-un context de men?inere a p�cii.
Statul german reunit este acum una dintre cele mai importante ?�ri din Uniunea
European� ?i din lume.
Geografie
Articol principal: Geografia Germaniei.
Hart� topografic�
Teritoriul Germaniei acoper� 357,021 km2, dintre care 349223 km2 sunt terenuri,
relieful fiind preponderent muntos, iar 7798 km2 sunt ape. Se plaseaz�, dup�
suprafa?�, pe locul ?apte �n Europa ?i pe locul 63 la nivel global. Altitudinea
variaz� de la altitudinile Mun?ilor Alpi (cel mai �nalt punct: Zugspitze la 2962
metri) �n sud, p�n� la ?�rmurile M�rii Nordului (Nordsee), �n nord-vest ?i Marea
Baltic� (Ostsee), �n nord-est. �ntre acestea se afl� zonele de munte �mp�durite din
Germania Central� ?i terenurile joase din nord (cel mai jos punct: Wilstermarsch la
3.54 metri sub nivelul m�rii), traversate de c�teva fluvii ale Europei, precum
Rinul, Dun�rea ?i Elba.[29]
Germania are cele mai multe grani?e cu ?�rile europene, dec�t oricare alt stat din
Europa. Se �nvecineaz� �n nord cu Danemarca, �n est cu Polonia ?i Republica Ceh�,
�n sud cu Austria ?i Elve?ia, �n sud-vest cu Fran?a ?i Belgia iar �n nord-vest cu
Olanda. Capitala Germaniei este Berlin.
Clim�
Germania are o clim� temperat�, cu o temperatur� medie anual� de 9 �C. Temperatura
medie �n ianuarie variaz� de la -6 �C p�n� la +1 �C (�n func?ie de localitate ?i
altitudinea ei), �n timp ce temperatura medie a lunii iulie variaz� �ntre 16 ?i
20�C. Precipita?iile sunt mai mari �n sud, unde se �nregistreaz� 1.980 mm pe an,
majoritatea sub form� de z�pad�.
Iernile sunt bl�nde, iar verile tind s� se r�ceasc�, de?i temperaturile pot dep�?i
30� C (86� F) pentru perioade prelungite. �n zonele estice, clima este mai mult
continental�; iernile pot fi foarte reci, verile pot fi foarte calde, iar adesea
sunt consemnate perioade de secet�. Germania central� ?i de sud sunt regiuni de
tranzi?ie, care variaz� de la o temperatur� moderat oceanic� la continental�, iar
temperaturi pot dep�?i 30�C (86�F) pe timp de var�.[30][31]
Biodiversitate
Parcurile na?ionale ale Germaniei includ Parcurile na?ionale Wattenmeer, Parcul na?
ional Jasmund, Parcul na?ional Vorpommersche Boddenlandschaft, Parcul na?ional
M�ritz, Parcul na?ional Unteres Odertal, Parcul na?ional Harz, Parcul na?ional
S�chsische Schweiz ?i Bayerischer Wald.
Germania este cunoscut� pentru numeroasele sale gr�dini zoologice, parcurile faunei
s�lbatice, acvarii, ?i parcuri de p�s�ri,[33] mai mult de 400 de gr�dini
zoologice ?i parcuri de animale sunt administrate �n aceast� ?ar�, num�r care o
plaseaz� pe primul loc �n lume[34] Gradin� zoologic� de la Berlin este cea mai
veche gr�din� zoologic� din Germania ?i de?ine cea mai numeroas� colec?ie de specii
din lume.[35]
Mediul �ncojur�tor
Reichstagul Germaniei
Membrii parlamentului sunt ale?i de c�tre cet�?eni la fiecare patru ani printr-un
vot propor?ional personalizat. La acest sistem de vot, aleg�torii dispun de 2
voturi, care pot fi date ?i la partide diferite. Cu primul vot se hot�r�?te dup� un
sistem majoritar care anume candidat s� reprezinte circumscrip?ia electoral�
respectiv� �n parlament (candidat ales direct); cu al doilea vot se alege, dup� un
sistem propor?ional, partidul dorit �n parlament.
Un candidat ales direct cap�t�, �n orice caz, un loc �n parlament (mandat); acest
fapt poate duce la dep�?irea num�rului de locuri care s-ar cuveni unui partid
conform numai votului al doilea. Situa?ia se nume?te �berhangmandat (mandat
suplimentar). Aceast� situa?ie a avut loc la fiecare alegere federal� din 1949
�ncoace. Totu?i, �n 2008, tribunalul constitu?ional federal,
Bundesverfassungsgericht, a decis c� acest procedeu contravine constitu?iei
federale (Grundgesetz), deoarece a?a se poate �nc�lca reprezentarea propor?ional�
democratic� necesar�, ?i i-a impus legislativului s� corecteze legea alegerilor
p�n� cel t�rziu �n 2011.
Organizarea politico-administrativ�
Articol principal: Landurile Germaniei.
�n constitu?ia german�, numit� Grundgesetz (lege fundamental�), Germania
(Deutschland) este definit� ca fiind o republic� federal� (Bundesrepublik) format�
din urm�toarele landuri (?�ri ale federa?iei):
Legisla?ie
Articol principal: Sistemul judiciar al Germaniei.
Sistemul Cur?ii Supreme a Germaniei, numit Oberste Gerichtsh�fe des Bundes, este
specializat. Pentru cazurile civile ?i penale, cea mai �nalt� instan?� de recurs
este Curtea Federal� de Justi?ie, situat� �n Karlsruhe ?i Leipzig. Stilul s�lii
de ?edin?� este inchizitorial. Alte tribunale federale sunt Curtea Federal� a
Muncii din Erfurt, Curtea Federal� Social� din Kassel, Curtea Federal� a Finan?elor
din M�nchen ?i Curtea Federal� Administrativ� de la Leipzig.
Legisla?ia
Articol principal: Poli?ia German�.
Poli?ist �n Hamburg
Puterea legislativ� este �mp�r?it� �ntre federa?ie ?i stat (land). Legea
fundamental� presupune c� toat� puterea legislativ� r�m�ne la nivel de stat, cu
excep?ia dac� este desemnat� de c�tre �ns�?i Legea fundamental�.
Orice lege federal� are prioritate fa?� de dreptul de stat, �n cazul �n care
puterea legislativ� se afl� la nivel federal. Un exemplu celebru este cazul oferit
de prevederea din legisla?ia landului Hessa privind pedeapsa cu moartea, care,
nefiind �n conformitate cu Legea fundamental�, a fost infirmat�. Bundesratul este
organul federal prin care landurile particip� �n legisla?ia na?ional�. Participarea
landurilor la legisla?ia federal� este necesar� �n cazul �n care legea intr� �n
zona de putere legislativ� concurent�, cer�nd landurilor s� administreze
regulamentele federale, astfel cum sunt ele desemnate de Legea fundamental�.
Fiecare land are propria curte constitu?ional�. Amtsgerichte, Landgerichte ?i
Oberlandesgerichte sunt instan?e de stat cu competen?� general�. Ele sunt
competente dac� ac?iunea este bazat� pe legea federal� sau de stat.
Rela?ii externe
Articol principal: Rela?iile externe ale Germaniei.
Guvernele din Germania ?i Statele Unite sunt aliate politice apropiate.[49] Planul
Marshall, ini?iat �n 1948, prin care SUA au sprijinit masiv procesul de reconstruc?
ie a Republicii Federale a Germaniei dup� Al Doilea R�zboi Mondial, precum ?i
leg�turile culturale puternice au creat o leg�tur� puternic� �ntre cele dou� ?�ri,
de?i opozi?ia lui Schr�der �n problema R�zboiului din Irak a sugerat �ncheierea
Atlantismului ?i o u?oar� r�cire a rela?iilor germano-americane.[50] De asemenea,
din punct de vedere economic, cele dou� ?�ri sunt interdependente: 8,8% din
exporturile germane au leg�tur� c�tre SUA, ?i 6,6% din importurile germane provin
din SUA.[51] Viceversa, SUA export� 8,8% din produc?ia sa de nave c�tre Germania ?i
9.8% din importurile americane provin din Germania.[51] Alte dovezi ale leg�turilor
str�nse �ntre cele dou� ?�ri includ continuitatea pozi?iilor de v�rf de?inute �n
toate domeniile de americanii de origine german� - cel mai mare grup etnic din
SUA[52] ?i existen?a pe teritoriul Germaniei a celei mai mari comunit�?i militare
americane din str�in�tate - Ramstein Air Base (aproape de Kaiserslautern).[53]
Armata
Articol principal: Bundeswehr.
Fi?ier:Eurofighter 9803.ogv
Demonstra?ie de zbor Eurofighter
Bundeswehr-ul are 200500 de solda?i profesioni?ti, 55000 de recruta?i pentru
serviciul militar av�nd v�rste �ntre 18-25 de ani care servesc pentru cel pu?in
nou� luni, �n conformitate cu normele actuale, ?i 2500 de rezervi?ti activi la un
moment dat. Aproximativ 300000 de rezervi?ti sunt disponibili pentru for?ele armate
?i de a participa la exerci?ii de ap�rare, precum ?i disloc�ri �n str�in�tate. Din
2001, femeile pot servi �n toate func?iile de serviciu, f�r� restric?ii, dar
acestea nu sunt supuse serviciului militar obligatoriu. �n prezent, exist�
aproximativ 14500 de femei ?i un num�r de rezervi?ti de sex feminin care iau parte
la toate obliga?iile, inclusiv misiunile de men?inere a p�cii ?i alte opera?iuni.
P�n� �n prezent, doi ofi?eri medici de sex feminin au fost promova?i la rangul de
general.
�ncep�nd din noiembrie 2009, armata german� avea �n jur de 8300 de militari
�ncadra?i �n trupele sta?ionate peste hotare, ca parte a diferitelor for?e interna?
ionale de men?inere a p�cii, inclusiv cei 2470 de militari ai Bundeswehr-ului �n
Kosovo, 4520 de trupe germane �n cadrul for?ei ISAF conduse de NATO �n Afganistan ?
i Uzbekistan ?i 450 de militari sub drapel UNIFIL �n Liban.[57]
Demografie
Articole principale: Germani ?i Demografia Germaniei.
Berlin este cel mai mare ora?, cu o popula?ie de 3,2 milioane de locuitori.
Ca suprafa?� Republica Federal� German� este cu pu?in mai mare ca suprafa?a dec�t
Polonia, �nsa, dupa numarul popula?iei, o depa?e?te de aprox. 2,1 ori. La 1
noiembrie 2011, �n Germania locuiau 81.859.000 locuitori. Ca ?i �n multe state
dezvoltate, natalitatea Germaniei este mai scazuta dec�t mortalitatea. �n 2011 la
1000 de locuitori au revenit 8,0 na?teri ?i 10,4 decese. Numarul popula?iei rurale
constituie 9%, ?i relativ 91% popula?ie urbana.
Dup� Al Doilea R�zboi Mondial, 15 milioane de etnici germani au fost expulza?i sau
s-au refugiat din teritorii din est ale Germaniei, teritorii care fac parte,
astazi, din Polonia, Cehia, Lituania ?i Rusia. �ntr-un num�r mai mic au fost
str�mutate sau s-au refugiat �n timpul r�zboiului ?i imediat dup� terminarea lui
etnici germani din Iugoslavia, Ungaria, Rom�nia. Aceast� popula?ie str�mutat� a
fost integrat� �n cele dou� state germane �nfiin?ate �n 1949, RFG ?i RDG.
Conform statisticilor din 2007, cel mai mare grup (2,7 milioane) este din Turcia,
precum ?i o majoritate din rest sunt din state europene, cum ar fi Italia
(761000) ?i Polonia (638000).[61]
Fondul ONU pentru Popula?ie a listat Germania ca gazd� de?in�nd cel de-al treilea
mare num�r de imigran?i la nivel mondial, adic� 5% sau 10 milioane din totalul de
191 de milioane de imigran?i sau aproximativ 12% din popula?ia Germaniei.[62] Ca o
consecin?� a restric?iilor impuse legilor azilului ?i imigr�rii din Germania
(odinioar�, aproape f�r� restric?ii), num�rul imigran?ilor care caut� azil,
afirm�ndu-?i etnicitatea german� (majoritatea din fosta Uniune Sovietic�) a sc�zut
permanent, �ncep�nd cu anul 2000.[63]
Religie
Articol principal: Religia �n Germania.
Domul din K�ln pe malul r�ului Rin este unul din patrimoniul mondial UNESCO.
Cre?tinismul este cea mai numeroas� confesiune religioas� din Germania, cu 52 de
milioane de practican?i (64%). [68][69] 26.5 de milioane sunt protestan?i (32.3%)
iar 25.5 de milioane sunt catolici (31.0%).[70] A doua religie numeroas� este
Islamul cu 4.3 milioane de adep?i (5%)[71] urmat� de Budism ?i Iudaism, am�ndou�
av�nd aproximativ 200.000 de credincio?i (c. 0.25%). Hinduismul are 90.000 de
credincio?i (0.1%) iar Sikismul 75.000 (0,09%). Celelalte comunit�?i religioase din
Germania au mai pu?in de 50.000 (sau mai pu?in de 0.05%) de practican?i.
Aproximativ 24.4 de milioane de germani (29.6%) nu ?i-au declarat religia.
Din cei 4.3 milioane de musulmani, majoritatea sunt sunni?i ?i alevi?i din Turcia,
dar exist� ?i un num�r restr�ns de ?ii?i.[73] 1.7% din popula?ia total� a ?�rii se
declar� cre?tini ortodoc?i; s�rbii ?i grecii fiind cei mai numero?i.[68] Germania
este a treia ?ar� din Europa, cu cea mai numeroas� popula?ie evreiasc� (dup� Fran?a
?i Regatul Unit).[74] �n 2004, mul?i evrei din fostele republici sovietice s-au
stabilit �n Germania (de dou� ori mai mul?i ca �n Israel), totalul popula?iei
evreie?ti ajung�nd la mai mult de 200.000, �n compara?ie cu 30.000 �nainte de
reunificarea Germaniei. Ora?ele mari cu importante popula?ii evreie?ti includ
Berlin, Frankfurt ?i Munchen.[75] Aproximativ 250.000 de budi?ti locuiesc �n
Germania, 50% dintre ei sunt imigran?i din Asia.[76]
Conform sondajului Eurobarometru 2005, 47% din cet�?enii germani sunt de acord cu
afirma?ia �Cred c� exist� un Dumnezeu�, unde 25% sunt de acord cu afirma?ia �Cred
c� exist� un fel de spirit sau for?� de via?� iar 25% sus?inea �Nu cred c� exist�
nici un fel de spirit, Dumnezeu, sau for?� de via?�.[77]
Papi germani
Ora?e
Articol principal: Lista ora?elor din Germania.
v � d � m Cele mai mari ora?e din Germania
Lista oficiilor de statistic� din Germania 31 decembrie 2018
Loc Numele ora?ului Land Pop. Loc Numele ora?ului Land Pop.
Berlin
Berlin
Hamburg
Hamburg
Central� eolian� �n Wehrda, Germania este cel mai mare produc�tor de energie
eolian� din Uniunea European�.
�n intervalul 1990 � 2009 Germania a primit Investi?ii str�ine directe (ISD) de 700
de miliarde de dolari[90]. �n anul 2009 investi?iile str�ine directe �n Germania au
fost de 36 miliarde dolari[90]. Totodat�, Germania a generat ISD pentru alte state
�n valoare de 62,7 miliarde de dolari �n 2009[90].
MENIU0:00
Localizarea Germaniei (verde �nchis) � pe continentul european (verde deschis ?i
gri �nchis) � �n Uniunea European� (verde deschis) � [Legend�]
Localizarea Germaniei (verde �nchis)
� pe continentul european (verde deschis ?i gri �nchis)
� �n Uniunea European� (verde deschis) � [Legend�]
Geografie
Suprafa?�
- total� 357.121 km2
Cel mai �nalt punct Zugspitze (2.962,06 m) Modifica?i la Wikidata
Cel mai jos punct Neuendorf-Sachsenbande (-4 m) Modifica?i la Wikidata
Cel mai mare ora? Berlin
Vecini Danemarca
Polonia[6]
Elve?ia
Fran?a
Luxemburg
Belgia
?�rile de Jos
Austria
Cehia Modifica?i la Wikidata
Fus orar CET (UTC+1)
Ora de var� CEST (UTC+2)
Popula?ie
Densitate 225,1 loc/km2
- Estimare 2012 80.399.300 locuitori[3] (locul 14)
- Estimare 2019 83.149.300
Limbi oficiale german�[1]
Etnonim German (neam?)[1]
Grupuri etnice 81% Germani, 7% al?i Europeni, 4% turci, 2% asiatici, 6%
altele[2]
Guvernare
Sistem politic Republic� federal�, republic� parlamentar�
Pre?edinte Frank-Walter Steinmeier
Cancelar Angela Merkel
Legislativ Bundesrat Modifica?i la Wikidata
Capitala Berlin
Istorie
Formare
Sf�ntul Imperiu Roman 962
Imperiul German 18 ianuarie 1871
Istoria Germaniei 23 mai 1949
Reunificare 3 octombrie 1990
Aderare la UE 25 martie 1957
Economie
PIB (PPC) 2018
- Total ^ $4,356 trilioane[4] (locul 5)
- Pe cap de locuitor ^ $52,558[4] (locul 18)
PIB (nominal) 2018
- Total ^ $4,000 trilioane[4] (locul 5)
- Pe cap de locuitor ^ $48,264[4] (locul 4)
Gini (2017) � 29,1[5] (sc�zut)
IDU (2017) ^ 0,936 (foarte ridicat) (locul 22)
Moned� Euro (�)
Coduri ?i identificatori
Cod CIO GER Modifica?i la Wikidata
Cod mobil 262 Modifica?i la Wikidata
Prefix telefonic +49
ISO 3166-2 DE Modifica?i la Wikidata
Domeniu Internet .de [2]
^ Limbile danez�, germana de jos, soraba, romani, frizona sunt recunoscute ?i
protejate de Carta European� a Limbilor Minoritare sau Regionale.
^ Se poate folosi ?i domeniul .eu, �ntruc�t Germania face parte din Uniunea
European�.
Prezen?� online
site web oficial
Foursquare Labs, Inc.
Modific� date / text Consulta?i documenta?ia formatului
Republica Federal� Germania[8] (�n german� Bundesrepublik Deutschland Despre acest
sunet ascult� (ajutor�info)),[9] acronim RFG, colocvial, Germania (�n german�
Deutschland; pronun?ie german�: /'d????lant/), este un stat �n Europa Central�.
Face parte din organiza?ii interna?ionale importante, precum: Consiliul Europei
(1951), OCDE, Uniunea Vest-European� (1954), NATO (1955), Uniunea European� (1957),
ONU (1973), OSCE, ?i din zona euro. Se �nvecineaz�: la nord - cu Marea Nordului,
Danemarca ?i Marea Baltic�; la est - cu Polonia ?i Republica Ceh�; la sud - cu
Austria ?i Elve?ia; iar la vest - cu Fran?a, Luxemburg, Belgia ?i Olanda.
Teritoriul Germaniei acoper� 357.021 de kilometri p�tra?i (137.847 mile p�trate),
�ntr-o zon� cu climat temperat. Germania are cea mai mare popula?ie dintre statele
membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori).
Cuprins
1 Etimologie
2 Istorie
2.1 Triburi germanice
2.2 Sf�ntul Imperiu Roman (962-1806)
2.3 Restaura?ie ?i revolu?ie (1814-1871)
2.4 Imperiul German (1871-1918)
2.5 Republica de la Weimar (1919�1933)
2.6 Al Treilea Reich (1933�1945)
2.7 Istoria modern�
2.8 Germania unificat� ?i integrarea �n UE (1990�prezent)
2.9 Evenimente politice recente, prezentate sumar
3 Geografie
3.1 Clim�
3.2 Biodiversitate
3.3 Mediul �ncojur�tor
4 Guvernul ?i politica de stat
4.1 Componen?a actual� a guvernului
4.2 Parlament
4.3 Alte organe ale statului german
5 Organizarea politico-administrativ�
5.1 Ierarhia administrativ� (reprezentare simplificat�)
6 Legisla?ie
6.1 Legisla?ia
6.2 Particularit�?i ale regulilor de circula?ie
7 Rela?ii externe
7.1 Ajutor pentru dezvoltare
8 Armata
9 Demografie
9.1 Religie
9.2 Papi germani
9.3 Limbi
9.4 Ora?e
10 Economie
10.1 Infrastructur�
11 Cultur�
12 ?tiin?�
13 Sport
14 S�rb�tori publice
15 Note
16 Lectur� suplimentar�
17 Leg�turi externe
18 Vezi ?i
Etimologie
Cuv�ntul �Germania� �n limba rom�n�, provine de la cuv�ntul din limba latin�
�Germania�. Numele �Germania� a fost utilizat dup� ce Iulius Cezar l-a adoptat
dintr-un termen galic pentru popoarele din partea de est a Rinului care ar fi
�nsemnat �vecin�.[13]
Istorie
Articole principale: Istoria Germaniei ?i Istoria Germaniei postbelice.
Triburi germanice
Pe timpul domniei lui Cezar August, generalul roman Publius Quinctilius Varus a
�nceput invazia Germaniei (Germania era numele dat de romani teritoriilor de
dincolo (la est) de Rin p�n� la mun?ii Ural). �n aceast� perioad�, triburile
germanice au �nceput s� se familiarizeze cu tacticile de r�zboi romane, men?
in�ndu-?i, �ns�, apartenen?a tribal�. �n anul 9 d.Hr., �n cadrul b�t�liei de la
P�durea Teutoburg, triburi germanice conduse de Arminius au �nfr�nt trei legiuni
romane conduse de Varus. O mare parte din Germania de ast�zi, anume partea de la
est de Rin ?i la nord de Dun�re, a r�mas, astfel, �n afara Imperiului Roman. Spre
anul 100 d.Hr., pe c�nd Tacitus scria lucrarea sa Germania, triburi germanice s-au
stabilit de-a lungul Rinului ?i Dun�rii (Limes Germanicus), ocup�nd mare parte din
aria Germaniei moderne. �n secolul III s-au afirmat mai multe triburi vest-
germanice: alamanii, francii, chatii, saxonii, frizonii, sicambrii ?i turingii. �n
jurul anului 260 d.Hr., multe triburi germanice au trecut de limes ?i de frontiera
de pe Dun�re, ajung�nd �n teritorii controlate, pe atunci, de romani.[14]
Edictul Bulei de Aur din 1356 a conferit imperiului o constitu?ie a c�ror principii
de baz� aveau s� dureze p�n� la destr�marea imperiului. Aceasta codifica alegerea
�mp�ratului de c�tre ?apte principi electori, care controlau unele din cele mai
puternice principate ?i arhiepiscopii. �ncep�nd cu secolul al XV-lea, �mp�ra?ii au
fost ale?i, aproape f�r� excep?ie, din cadrul dinastiei austriece de Habsburg.
C�lug�rul Martin Luther ?i-a publicat cele 95 de Teze �n 1517, prin care ataca
unele practici ale Bisericii Catolice, �ncep�nd, astfel, Reforma Protestant�. O
confesiune distinct�, luteran�, a devenit religie oficial� �n mai multe teritorii
germane, dup� 1530. Conflictul religios a dus la R�zboiul de treizeci de ani (1618-
1648), care a devastat ?inuturile germane, popula?ia fiind redus� cu 30%[16][17].
Pacea Westfalic� din 1648 a pus cap�t r�zboaielor religioase dintre statele
germane, dar imperiul a fost �mp�r?it de facto �n numeroase principate
independente. Din 1740 monarhia austriac� de Habsburg ?i Regatul Prusiei au dominat
istoria germanilor. �n 1806 Imperiul a fost dizolvat, ca urmare a R�zboaielor
Napoleoniene.[18]
�n timpul celui de-al Treilea Reich, guvernul german nazist a aplicat politici
�mpotriva minorit�?ilor ?i multor diziden?i, ceea ce, mai t�rziu, avea s� fie
cunoscut sub denumirea de Holocaust. �n timpul acestuia au fost uci?i aproximativ
17 milioane de oameni, inclusiv circa 6 milioane de evrei ?i un num�r important
de ?igani, polonezi ?i al?i slavi, prizonieri de r�zboi sovietici, bolnavi mintali,
homosexuali ?i membri ai opozi?iei politice. Cel de-al Doilea R�zboi Mondial ?i
genocidul nazist au fost responsabili pentru mai mult de 40 de milioane de mor?i �n
Europa. Dup� �ncheierea celui de-al Doilea R�zboi Mondial, s-au desf�?urat, la
N�rnberg, procesele criminalilor de r�zboi germani.
Istoria modern�
Articol principal: Istoria Germaniei postbelice.
Dup� reunificare, Germania a luat un rol tot mai activ �n Uniunea European� ?i
NATO. Germania a trimis for?e de men?inere a p�cii pentru a asigura stabilitatea
din Balcani ?i a trimis o for?� militar� german� �n Afganistan, ca parte din
efortul NATO pentru a stabili securitatea �n aceast� ?ar� dup� eliminarea
talibanilor.[28] Aceste desf�?ur�ri au fost controversate, deoarece, dup� r�zboi,
Germania a fost obligat� s� trimit� trupe cu scopuri de ap�rare. Evenimentele din
teritoriile str�ine au fost percepute ca fiind acoperite f�r� asigurare defensiv�;
cu toate acestea, votul parlamentului �n aceast� problem� a legalizat, �n mod
efectiv, participarea �ntr-un context de men?inere a p�cii.
Statul german reunit este acum una dintre cele mai importante ?�ri din Uniunea
European� ?i din lume.
Geografie
Articol principal: Geografia Germaniei.
Hart� topografic�
Teritoriul Germaniei acoper� 357,021 km2, dintre care 349223 km2 sunt terenuri,
relieful fiind preponderent muntos, iar 7798 km2 sunt ape. Se plaseaz�, dup�
suprafa?�, pe locul ?apte �n Europa ?i pe locul 63 la nivel global. Altitudinea
variaz� de la altitudinile Mun?ilor Alpi (cel mai �nalt punct: Zugspitze la 2962
metri) �n sud, p�n� la ?�rmurile M�rii Nordului (Nordsee), �n nord-vest ?i Marea
Baltic� (Ostsee), �n nord-est. �ntre acestea se afl� zonele de munte �mp�durite din
Germania Central� ?i terenurile joase din nord (cel mai jos punct: Wilstermarsch la
3.54 metri sub nivelul m�rii), traversate de c�teva fluvii ale Europei, precum
Rinul, Dun�rea ?i Elba.[29]
Germania are cele mai multe grani?e cu ?�rile europene, dec�t oricare alt stat din
Europa. Se �nvecineaz� �n nord cu Danemarca, �n est cu Polonia ?i Republica Ceh�,
�n sud cu Austria ?i Elve?ia, �n sud-vest cu Fran?a ?i Belgia iar �n nord-vest cu
Olanda. Capitala Germaniei este Berlin.
Clim�
Germania are o clim� temperat�, cu o temperatur� medie anual� de 9 �C. Temperatura
medie �n ianuarie variaz� de la -6 �C p�n� la +1 �C (�n func?ie de localitate ?i
altitudinea ei), �n timp ce temperatura medie a lunii iulie variaz� �ntre 16 ?i
20�C. Precipita?iile sunt mai mari �n sud, unde se �nregistreaz� 1.980 mm pe an,
majoritatea sub form� de z�pad�.
Iernile sunt bl�nde, iar verile tind s� se r�ceasc�, de?i temperaturile pot dep�?i
30� C (86� F) pentru perioade prelungite. �n zonele estice, clima este mai mult
continental�; iernile pot fi foarte reci, verile pot fi foarte calde, iar adesea
sunt consemnate perioade de secet�. Germania central� ?i de sud sunt regiuni de
tranzi?ie, care variaz� de la o temperatur� moderat oceanic� la continental�, iar
temperaturi pot dep�?i 30�C (86�F) pe timp de var�.[30][31]
Biodiversitate
Parcurile na?ionale ale Germaniei includ Parcurile na?ionale Wattenmeer, Parcul na?
ional Jasmund, Parcul na?ional Vorpommersche Boddenlandschaft, Parcul na?ional
M�ritz, Parcul na?ional Unteres Odertal, Parcul na?ional Harz, Parcul na?ional
S�chsische Schweiz ?i Bayerischer Wald.
Germania este cunoscut� pentru numeroasele sale gr�dini zoologice, parcurile faunei
s�lbatice, acvarii, ?i parcuri de p�s�ri,[33] mai mult de 400 de gr�dini
zoologice ?i parcuri de animale sunt administrate �n aceast� ?ar�, num�r care o
plaseaz� pe primul loc �n lume[34] Gradin� zoologic� de la Berlin este cea mai
veche gr�din� zoologic� din Germania ?i de?ine cea mai numeroas� colec?ie de specii
din lume.[35]
Mediul �ncojur�tor
Reichstagul Germaniei
Membrii parlamentului sunt ale?i de c�tre cet�?eni la fiecare patru ani printr-un
vot propor?ional personalizat. La acest sistem de vot, aleg�torii dispun de 2
voturi, care pot fi date ?i la partide diferite. Cu primul vot se hot�r�?te dup� un
sistem majoritar care anume candidat s� reprezinte circumscrip?ia electoral�
respectiv� �n parlament (candidat ales direct); cu al doilea vot se alege, dup� un
sistem propor?ional, partidul dorit �n parlament.
Un candidat ales direct cap�t�, �n orice caz, un loc �n parlament (mandat); acest
fapt poate duce la dep�?irea num�rului de locuri care s-ar cuveni unui partid
conform numai votului al doilea. Situa?ia se nume?te �berhangmandat (mandat
suplimentar). Aceast� situa?ie a avut loc la fiecare alegere federal� din 1949
�ncoace. Totu?i, �n 2008, tribunalul constitu?ional federal,
Bundesverfassungsgericht, a decis c� acest procedeu contravine constitu?iei
federale (Grundgesetz), deoarece a?a se poate �nc�lca reprezentarea propor?ional�
democratic� necesar�, ?i i-a impus legislativului s� corecteze legea alegerilor
p�n� cel t�rziu �n 2011.
Organizarea politico-administrativ�
Articol principal: Landurile Germaniei.
�n constitu?ia german�, numit� Grundgesetz (lege fundamental�), Germania
(Deutschland) este definit� ca fiind o republic� federal� (Bundesrepublik) format�
din urm�toarele landuri (?�ri ale federa?iei):
Legisla?ie
Articol principal: Sistemul judiciar al Germaniei.
Sistemul Cur?ii Supreme a Germaniei, numit Oberste Gerichtsh�fe des Bundes, este
specializat. Pentru cazurile civile ?i penale, cea mai �nalt� instan?� de recurs
este Curtea Federal� de Justi?ie, situat� �n Karlsruhe ?i Leipzig. Stilul s�lii
de ?edin?� este inchizitorial. Alte tribunale federale sunt Curtea Federal� a
Muncii din Erfurt, Curtea Federal� Social� din Kassel, Curtea Federal� a Finan?elor
din M�nchen ?i Curtea Federal� Administrativ� de la Leipzig.
Legisla?ia
Articol principal: Poli?ia German�.
Poli?ist �n Hamburg
Puterea legislativ� este �mp�r?it� �ntre federa?ie ?i stat (land). Legea
fundamental� presupune c� toat� puterea legislativ� r�m�ne la nivel de stat, cu
excep?ia dac� este desemnat� de c�tre �ns�?i Legea fundamental�.
Orice lege federal� are prioritate fa?� de dreptul de stat, �n cazul �n care
puterea legislativ� se afl� la nivel federal. Un exemplu celebru este cazul oferit
de prevederea din legisla?ia landului Hessa privind pedeapsa cu moartea, care,
nefiind �n conformitate cu Legea fundamental�, a fost infirmat�. Bundesratul este
organul federal prin care landurile particip� �n legisla?ia na?ional�. Participarea
landurilor la legisla?ia federal� este necesar� �n cazul �n care legea intr� �n
zona de putere legislativ� concurent�, cer�nd landurilor s� administreze
regulamentele federale, astfel cum sunt ele desemnate de Legea fundamental�.
Fiecare land are propria curte constitu?ional�. Amtsgerichte, Landgerichte ?i
Oberlandesgerichte sunt instan?e de stat cu competen?� general�. Ele sunt
competente dac� ac?iunea este bazat� pe legea federal� sau de stat.
Rela?ii externe
Articol principal: Rela?iile externe ale Germaniei.
Guvernele din Germania ?i Statele Unite sunt aliate politice apropiate.[49] Planul
Marshall, ini?iat �n 1948, prin care SUA au sprijinit masiv procesul de reconstruc?
ie a Republicii Federale a Germaniei dup� Al Doilea R�zboi Mondial, precum ?i
leg�turile culturale puternice au creat o leg�tur� puternic� �ntre cele dou� ?�ri,
de?i opozi?ia lui Schr�der �n problema R�zboiului din Irak a sugerat �ncheierea
Atlantismului ?i o u?oar� r�cire a rela?iilor germano-americane.[50] De asemenea,
din punct de vedere economic, cele dou� ?�ri sunt interdependente: 8,8% din
exporturile germane au leg�tur� c�tre SUA, ?i 6,6% din importurile germane provin
din SUA.[51] Viceversa, SUA export� 8,8% din produc?ia sa de nave c�tre Germania ?i
9.8% din importurile americane provin din Germania.[51] Alte dovezi ale leg�turilor
str�nse �ntre cele dou� ?�ri includ continuitatea pozi?iilor de v�rf de?inute �n
toate domeniile de americanii de origine german� - cel mai mare grup etnic din
SUA[52] ?i existen?a pe teritoriul Germaniei a celei mai mari comunit�?i militare
americane din str�in�tate - Ramstein Air Base (aproape de Kaiserslautern).[53]
Armata
Articol principal: Bundeswehr.
Fi?ier:Eurofighter 9803.ogv
Demonstra?ie de zbor Eurofighter
Bundeswehr-ul are 200500 de solda?i profesioni?ti, 55000 de recruta?i pentru
serviciul militar av�nd v�rste �ntre 18-25 de ani care servesc pentru cel pu?in
nou� luni, �n conformitate cu normele actuale, ?i 2500 de rezervi?ti activi la un
moment dat. Aproximativ 300000 de rezervi?ti sunt disponibili pentru for?ele armate
?i de a participa la exerci?ii de ap�rare, precum ?i disloc�ri �n str�in�tate. Din
2001, femeile pot servi �n toate func?iile de serviciu, f�r� restric?ii, dar
acestea nu sunt supuse serviciului militar obligatoriu. �n prezent, exist�
aproximativ 14500 de femei ?i un num�r de rezervi?ti de sex feminin care iau parte
la toate obliga?iile, inclusiv misiunile de men?inere a p�cii ?i alte opera?iuni.
P�n� �n prezent, doi ofi?eri medici de sex feminin au fost promova?i la rangul de
general.
�ncep�nd din noiembrie 2009, armata german� avea �n jur de 8300 de militari
�ncadra?i �n trupele sta?ionate peste hotare, ca parte a diferitelor for?e interna?
ionale de men?inere a p�cii, inclusiv cei 2470 de militari ai Bundeswehr-ului �n
Kosovo, 4520 de trupe germane �n cadrul for?ei ISAF conduse de NATO �n Afganistan ?
i Uzbekistan ?i 450 de militari sub drapel UNIFIL �n Liban.[57]
Demografie
Articole principale: Germani ?i Demografia Germaniei.
Berlin este cel mai mare ora?, cu o popula?ie de 3,2 milioane de locuitori.
Ca suprafa?� Republica Federal� German� este cu pu?in mai mare ca suprafa?a dec�t
Polonia, �nsa, dupa numarul popula?iei, o depa?e?te de aprox. 2,1 ori. La 1
noiembrie 2011, �n Germania locuiau 81.859.000 locuitori. Ca ?i �n multe state
dezvoltate, natalitatea Germaniei este mai scazuta dec�t mortalitatea. �n 2011 la
1000 de locuitori au revenit 8,0 na?teri ?i 10,4 decese. Numarul popula?iei rurale
constituie 9%, ?i relativ 91% popula?ie urbana.
Dup� Al Doilea R�zboi Mondial, 15 milioane de etnici germani au fost expulza?i sau
s-au refugiat din teritorii din est ale Germaniei, teritorii care fac parte,
astazi, din Polonia, Cehia, Lituania ?i Rusia. �ntr-un num�r mai mic au fost
str�mutate sau s-au refugiat �n timpul r�zboiului ?i imediat dup� terminarea lui
etnici germani din Iugoslavia, Ungaria, Rom�nia. Aceast� popula?ie str�mutat� a
fost integrat� �n cele dou� state germane �nfiin?ate �n 1949, RFG ?i RDG.
Conform statisticilor din 2007, cel mai mare grup (2,7 milioane) este din Turcia,
precum ?i o majoritate din rest sunt din state europene, cum ar fi Italia
(761000) ?i Polonia (638000).[61]
Fondul ONU pentru Popula?ie a listat Germania ca gazd� de?in�nd cel de-al treilea
mare num�r de imigran?i la nivel mondial, adic� 5% sau 10 milioane din totalul de
191 de milioane de imigran?i sau aproximativ 12% din popula?ia Germaniei.[62] Ca o
consecin?� a restric?iilor impuse legilor azilului ?i imigr�rii din Germania
(odinioar�, aproape f�r� restric?ii), num�rul imigran?ilor care caut� azil,
afirm�ndu-?i etnicitatea german� (majoritatea din fosta Uniune Sovietic�) a sc�zut
permanent, �ncep�nd cu anul 2000.[63]
Religie
Articol principal: Religia �n Germania.
Domul din K�ln pe malul r�ului Rin este unul din patrimoniul mondial UNESCO.
Cre?tinismul este cea mai numeroas� confesiune religioas� din Germania, cu 52 de
milioane de practican?i (64%). [68][69] 26.5 de milioane sunt protestan?i (32.3%)
iar 25.5 de milioane sunt catolici (31.0%).[70] A doua religie numeroas� este
Islamul cu 4.3 milioane de adep?i (5%)[71] urmat� de Budism ?i Iudaism, am�ndou�
av�nd aproximativ 200.000 de credincio?i (c. 0.25%). Hinduismul are 90.000 de
credincio?i (0.1%) iar Sikismul 75.000 (0,09%). Celelalte comunit�?i religioase din
Germania au mai pu?in de 50.000 (sau mai pu?in de 0.05%) de practican?i.
Aproximativ 24.4 de milioane de germani (29.6%) nu ?i-au declarat religia.
Din cei 4.3 milioane de musulmani, majoritatea sunt sunni?i ?i alevi?i din Turcia,
dar exist� ?i un num�r restr�ns de ?ii?i.[73] 1.7% din popula?ia total� a ?�rii se
declar� cre?tini ortodoc?i; s�rbii ?i grecii fiind cei mai numero?i.[68] Germania
este a treia ?ar� din Europa, cu cea mai numeroas� popula?ie evreiasc� (dup� Fran?a
?i Regatul Unit).[74] �n 2004, mul?i evrei din fostele republici sovietice s-au
stabilit �n Germania (de dou� ori mai mul?i ca �n Israel), totalul popula?iei
evreie?ti ajung�nd la mai mult de 200.000, �n compara?ie cu 30.000 �nainte de
reunificarea Germaniei. Ora?ele mari cu importante popula?ii evreie?ti includ
Berlin, Frankfurt ?i Munchen.[75] Aproximativ 250.000 de budi?ti locuiesc �n
Germania, 50% dintre ei sunt imigran?i din Asia.[76]
Conform sondajului Eurobarometru 2005, 47% din cet�?enii germani sunt de acord cu
afirma?ia �Cred c� exist� un Dumnezeu�, unde 25% sunt de acord cu afirma?ia �Cred
c� exist� un fel de spirit sau for?� de via?� iar 25% sus?inea �Nu cred c� exist�
nici un fel de spirit, Dumnezeu, sau for?� de via?�.[77]
Papi germani
Germanul Joseph Alois Ratzinger, Pap� �ntre 2005 - 2013
�n total, au existat opt papi germani:
Ora?e
Articol principal: Lista ora?elor din Germania.
v � d � m Cele mai mari ora?e din Germania
Lista oficiilor de statistic� din Germania 31 decembrie 2018
Loc Numele ora?ului Land Pop. Loc Numele ora?ului Land Pop.
Berlin
Berlin
Hamburg
Hamburg
Central� eolian� �n Wehrda, Germania este cel mai mare produc�tor de energie
eolian� din Uniunea European�.
�n intervalul 1990 � 2009 Germania a primit Investi?ii str�ine directe (ISD) de 700
de miliarde de dolari[90]. �n anul 2009 investi?iile str�ine directe �n Germania au
fost de 36 miliarde dolari[90]. Totodat�, Germania a generat ISD pentru alte state
�n valoare de 62,7 miliarde de dolari �n 2009[90].
MENIU0:00
Localizarea Germaniei (verde �nchis) � pe continentul european (verde deschis ?i
gri �nchis) � �n Uniunea European� (verde deschis) � [Legend�]
Localizarea Germaniei (verde �nchis)
� pe continentul european (verde deschis ?i gri �nchis)
� �n Uniunea European� (verde deschis) � [Legend�]
Geografie
Suprafa?�
- total� 357.121 km2
Cel mai �nalt punct Zugspitze (2.962,06 m) Modifica?i la Wikidata
Cel mai jos punct Neuendorf-Sachsenbande (-4 m) Modifica?i la Wikidata
Cel mai mare ora? Berlin
Vecini Danemarca
Polonia[6]
Elve?ia
Fran?a
Luxemburg
Belgia
?�rile de Jos
Austria
Cehia Modifica?i la Wikidata
Fus orar CET (UTC+1)
Ora de var� CEST (UTC+2)
Popula?ie
Densitate 225,1 loc/km2
- Estimare 2012 80.399.300 locuitori[3] (locul 14)
- Estimare 2019 83.149.300
Limbi oficiale german�[1]
Etnonim German (neam?)[1]
Grupuri etnice 81% Germani, 7% al?i Europeni, 4% turci, 2% asiatici, 6%
altele[2]
Guvernare
Sistem politic Republic� federal�, republic� parlamentar�
Pre?edinte Frank-Walter Steinmeier
Cancelar Angela Merkel
Legislativ Bundesrat Modifica?i la Wikidata
Capitala Berlin
Istorie
Formare
Sf�ntul Imperiu Roman 962
Imperiul German 18 ianuarie 1871
Istoria Germaniei 23 mai 1949
Reunificare 3 octombrie 1990
Aderare la UE 25 martie 1957
Economie
PIB (PPC) 2018
- Total ^ $4,356 trilioane[4] (locul 5)
- Pe cap de locuitor ^ $52,558[4] (locul 18)
PIB (nominal) 2018
- Total ^ $4,000 trilioane[4] (locul 5)
- Pe cap de locuitor ^ $48,264[4] (locul 4)
Gini (2017) � 29,1[5] (sc�zut)
IDU (2017) ^ 0,936 (foarte ridicat) (locul 22)
Moned� Euro (�)
Coduri ?i identificatori
Cod CIO GER Modifica?i la Wikidata
Cod mobil 262 Modifica?i la Wikidata
Prefix telefonic +49
ISO 3166-2 DE Modifica?i la Wikidata
Domeniu Internet .de [2]
^ Limbile danez�, germana de jos, soraba, romani, frizona sunt recunoscute ?i
protejate de Carta European� a Limbilor Minoritare sau Regionale.
^ Se poate folosi ?i domeniul .eu, �ntruc�t Germania face parte din Uniunea
European�.
Prezen?� online
site web oficial
Foursquare Labs, Inc.
Modific� date / text Consulta?i documenta?ia formatului
Republica Federal� Germania[8] (�n german� Bundesrepublik Deutschland Despre acest
sunet ascult� (ajutor�info)),[9] acronim RFG, colocvial, Germania (�n german�
Deutschland; pronun?ie german�: /'d????lant/), este un stat �n Europa Central�.
Face parte din organiza?ii interna?ionale importante, precum: Consiliul Europei
(1951), OCDE, Uniunea Vest-European� (1954), NATO (1955), Uniunea European� (1957),
ONU (1973), OSCE, ?i din zona euro. Se �nvecineaz�: la nord - cu Marea Nordului,
Danemarca ?i Marea Baltic�; la est - cu Polonia ?i Republica Ceh�; la sud - cu
Austria ?i Elve?ia; iar la vest - cu Fran?a, Luxemburg, Belgia ?i Olanda.
Teritoriul Germaniei acoper� 357.021 de kilometri p�tra?i (137.847 mile p�trate),
�ntr-o zon� cu climat temperat. Germania are cea mai mare popula?ie dintre statele
membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori).
Cuprins
1 Etimologie
2 Istorie
2.1 Triburi germanice
2.2 Sf�ntul Imperiu Roman (962-1806)
2.3 Restaura?ie ?i revolu?ie (1814-1871)
2.4 Imperiul German (1871-1918)
2.5 Republica de la Weimar (1919�1933)
2.6 Al Treilea Reich (1933�1945)
2.7 Istoria modern�
2.8 Germania unificat� ?i integrarea �n UE (1990�prezent)
2.9 Evenimente politice recente, prezentate sumar
3 Geografie
3.1 Clim�
3.2 Biodiversitate
3.3 Mediul �ncojur�tor
4 Guvernul ?i politica de stat
4.1 Componen?a actual� a guvernului
4.2 Parlament
4.3 Alte organe ale statului german
5 Organizarea politico-administrativ�
5.1 Ierarhia administrativ� (reprezentare simplificat�)
6 Legisla?ie
6.1 Legisla?ia
6.2 Particularit�?i ale regulilor de circula?ie
7 Rela?ii externe
7.1 Ajutor pentru dezvoltare
8 Armata
9 Demografie
9.1 Religie
9.2 Papi germani
9.3 Limbi
9.4 Ora?e
10 Economie
10.1 Infrastructur�
11 Cultur�
12 ?tiin?�
13 Sport
14 S�rb�tori publice
15 Note
16 Lectur� suplimentar�
17 Leg�turi externe
18 Vezi ?i
Etimologie
Cuv�ntul �Germania� �n limba rom�n�, provine de la cuv�ntul din limba latin�
�Germania�. Numele �Germania� a fost utilizat dup� ce Iulius Cezar l-a adoptat
dintr-un termen galic pentru popoarele din partea de est a Rinului care ar fi
�nsemnat �vecin�.[13]
Istorie
Articole principale: Istoria Germaniei ?i Istoria Germaniei postbelice.
Triburi germanice
Pe timpul domniei lui Cezar August, generalul roman Publius Quinctilius Varus a
�nceput invazia Germaniei (Germania era numele dat de romani teritoriilor de
dincolo (la est) de Rin p�n� la mun?ii Ural). �n aceast� perioad�, triburile
germanice au �nceput s� se familiarizeze cu tacticile de r�zboi romane, men?
in�ndu-?i, �ns�, apartenen?a tribal�. �n anul 9 d.Hr., �n cadrul b�t�liei de la
P�durea Teutoburg, triburi germanice conduse de Arminius au �nfr�nt trei legiuni
romane conduse de Varus. O mare parte din Germania de ast�zi, anume partea de la
est de Rin ?i la nord de Dun�re, a r�mas, astfel, �n afara Imperiului Roman. Spre
anul 100 d.Hr., pe c�nd Tacitus scria lucrarea sa Germania, triburi germanice s-au
stabilit de-a lungul Rinului ?i Dun�rii (Limes Germanicus), ocup�nd mare parte din
aria Germaniei moderne. �n secolul III s-au afirmat mai multe triburi vest-
germanice: alamanii, francii, chatii, saxonii, frizonii, sicambrii ?i turingii. �n
jurul anului 260 d.Hr., multe triburi germanice au trecut de limes ?i de frontiera
de pe Dun�re, ajung�nd �n teritorii controlate, pe atunci, de romani.[14]
Edictul Bulei de Aur din 1356 a conferit imperiului o constitu?ie a c�ror principii
de baz� aveau s� dureze p�n� la destr�marea imperiului. Aceasta codifica alegerea
�mp�ratului de c�tre ?apte principi electori, care controlau unele din cele mai
puternice principate ?i arhiepiscopii. �ncep�nd cu secolul al XV-lea, �mp�ra?ii au
fost ale?i, aproape f�r� excep?ie, din cadrul dinastiei austriece de Habsburg.
C�lug�rul Martin Luther ?i-a publicat cele 95 de Teze �n 1517, prin care ataca
unele practici ale Bisericii Catolice, �ncep�nd, astfel, Reforma Protestant�. O
confesiune distinct�, luteran�, a devenit religie oficial� �n mai multe teritorii
germane, dup� 1530. Conflictul religios a dus la R�zboiul de treizeci de ani (1618-
1648), care a devastat ?inuturile germane, popula?ia fiind redus� cu 30%[16][17].
Pacea Westfalic� din 1648 a pus cap�t r�zboaielor religioase dintre statele
germane, dar imperiul a fost �mp�r?it de facto �n numeroase principate
independente. Din 1740 monarhia austriac� de Habsburg ?i Regatul Prusiei au dominat
istoria germanilor. �n 1806 Imperiul a fost dizolvat, ca urmare a R�zboaielor
Napoleoniene.[18]
�n timpul celui de-al Treilea Reich, guvernul german nazist a aplicat politici
�mpotriva minorit�?ilor ?i multor diziden?i, ceea ce, mai t�rziu, avea s� fie
cunoscut sub denumirea de Holocaust. �n timpul acestuia au fost uci?i aproximativ
17 milioane de oameni, inclusiv circa 6 milioane de evrei ?i un num�r important
de ?igani, polonezi ?i al?i slavi, prizonieri de r�zboi sovietici, bolnavi mintali,
homosexuali ?i membri ai opozi?iei politice. Cel de-al Doilea R�zboi Mondial ?i
genocidul nazist au fost responsabili pentru mai mult de 40 de milioane de mor?i �n
Europa. Dup� �ncheierea celui de-al Doilea R�zboi Mondial, s-au desf�?urat, la
N�rnberg, procesele criminalilor de r�zboi germani.
Istoria modern�
Articol principal: Istoria Germaniei postbelice.
Dup� reunificare, Germania a luat un rol tot mai activ �n Uniunea European� ?i
NATO. Germania a trimis for?e de men?inere a p�cii pentru a asigura stabilitatea
din Balcani ?i a trimis o for?� militar� german� �n Afganistan, ca parte din
efortul NATO pentru a stabili securitatea �n aceast� ?ar� dup� eliminarea
talibanilor.[28] Aceste desf�?ur�ri au fost controversate, deoarece, dup� r�zboi,
Germania a fost obligat� s� trimit� trupe cu scopuri de ap�rare. Evenimentele din
teritoriile str�ine au fost percepute ca fiind acoperite f�r� asigurare defensiv�;
cu toate acestea, votul parlamentului �n aceast� problem� a legalizat, �n mod
efectiv, participarea �ntr-un context de men?inere a p�cii.
Statul german reunit este acum una dintre cele mai importante ?�ri din Uniunea
European� ?i din lume.
Geografie
Articol principal: Geografia Germaniei.
Hart� topografic�
Teritoriul Germaniei acoper� 357,021 km2, dintre care 349223 km2 sunt terenuri,
relieful fiind preponderent muntos, iar 7798 km2 sunt ape. Se plaseaz�, dup�
suprafa?�, pe locul ?apte �n Europa ?i pe locul 63 la nivel global. Altitudinea
variaz� de la altitudinile Mun?ilor Alpi (cel mai �nalt punct: Zugspitze la 2962
metri) �n sud, p�n� la ?�rmurile M�rii Nordului (Nordsee), �n nord-vest ?i Marea
Baltic� (Ostsee), �n nord-est. �ntre acestea se afl� zonele de munte �mp�durite din
Germania Central� ?i terenurile joase din nord (cel mai jos punct: Wilstermarsch la
3.54 metri sub nivelul m�rii), traversate de c�teva fluvii ale Europei, precum
Rinul, Dun�rea ?i Elba.[29]
Germania are cele mai multe grani?e cu ?�rile europene, dec�t oricare alt stat din
Europa. Se �nvecineaz� �n nord cu Danemarca, �n est cu Polonia ?i Republica Ceh�,
�n sud cu Austria ?i Elve?ia, �n sud-vest cu Fran?a ?i Belgia iar �n nord-vest cu
Olanda. Capitala Germaniei este Berlin.
Clim�
Germania are o clim� temperat�, cu o temperatur� medie anual� de 9 �C. Temperatura
medie �n ianuarie variaz� de la -6 �C p�n� la +1 �C (�n func?ie de localitate ?i
altitudinea ei), �n timp ce temperatura medie a lunii iulie variaz� �ntre 16 ?i
20�C. Precipita?iile sunt mai mari �n sud, unde se �nregistreaz� 1.980 mm pe an,
majoritatea sub form� de z�pad�.
Iernile sunt bl�nde, iar verile tind s� se r�ceasc�, de?i temperaturile pot dep�?i
30� C (86� F) pentru perioade prelungite. �n zonele estice, clima este mai mult
continental�; iernile pot fi foarte reci, verile pot fi foarte calde, iar adesea
sunt consemnate perioade de secet�. Germania central� ?i de sud sunt regiuni de
tranzi?ie, care variaz� de la o temperatur� moderat oceanic� la continental�, iar
temperaturi pot dep�?i 30�C (86�F) pe timp de var�.[30][31]
Biodiversitate
Parcurile na?ionale ale Germaniei includ Parcurile na?ionale Wattenmeer, Parcul na?
ional Jasmund, Parcul na?ional Vorpommersche Boddenlandschaft, Parcul na?ional
M�ritz, Parcul na?ional Unteres Odertal, Parcul na?ional Harz, Parcul na?ional
S�chsische Schweiz ?i Bayerischer Wald.
Germania este cunoscut� pentru numeroasele sale gr�dini zoologice, parcurile faunei
s�lbatice, acvarii, ?i parcuri de p�s�ri,[33] mai mult de 400 de gr�dini
zoologice ?i parcuri de animale sunt administrate �n aceast� ?ar�, num�r care o
plaseaz� pe primul loc �n lume[34] Gradin� zoologic� de la Berlin este cea mai
veche gr�din� zoologic� din Germania ?i de?ine cea mai numeroas� colec?ie de specii
din lume.[35]
Mediul �ncojur�tor
Reichstagul Germaniei
Membrii parlamentului sunt ale?i de c�tre cet�?eni la fiecare patru ani printr-un
vot propor?ional personalizat. La acest sistem de vot, aleg�torii dispun de 2
voturi, care pot fi date ?i la partide diferite. Cu primul vot se hot�r�?te dup� un
sistem majoritar care anume candidat s� reprezinte circumscrip?ia electoral�
respectiv� �n parlament (candidat ales direct); cu al doilea vot se alege, dup� un
sistem propor?ional, partidul dorit �n parlament.
Un candidat ales direct cap�t�, �n orice caz, un loc �n parlament (mandat); acest
fapt poate duce la dep�?irea num�rului de locuri care s-ar cuveni unui partid
conform numai votului al doilea. Situa?ia se nume?te �berhangmandat (mandat
suplimentar). Aceast� situa?ie a avut loc la fiecare alegere federal� din 1949
�ncoace. Totu?i, �n 2008, tribunalul constitu?ional federal,
Bundesverfassungsgericht, a decis c� acest procedeu contravine constitu?iei
federale (Grundgesetz), deoarece a?a se poate �nc�lca reprezentarea propor?ional�
democratic� necesar�, ?i i-a impus legislativului s� corecteze legea alegerilor
p�n� cel t�rziu �n 2011.
Organizarea politico-administrativ�
Articol principal: Landurile Germaniei.
�n constitu?ia german�, numit� Grundgesetz (lege fundamental�), Germania
(Deutschland) este definit� ca fiind o republic� federal� (Bundesrepublik) format�
din urm�toarele landuri (?�ri ale federa?iei):
Legisla?ie
Articol principal: Sistemul judiciar al Germaniei.
Sistemul Cur?ii Supreme a Germaniei, numit Oberste Gerichtsh�fe des Bundes, este
specializat. Pentru cazurile civile ?i penale, cea mai �nalt� instan?� de recurs
este Curtea Federal� de Justi?ie, situat� �n Karlsruhe ?i Leipzig. Stilul s�lii
de ?edin?� este inchizitorial. Alte tribunale federale sunt Curtea Federal� a
Muncii din Erfurt, Curtea Federal� Social� din Kassel, Curtea Federal� a Finan?elor
din M�nchen ?i Curtea Federal� Administrativ� de la Leipzig.
Legisla?ia
Articol principal: Poli?ia German�.
Poli?ist �n Hamburg
Puterea legislativ� este �mp�r?it� �ntre federa?ie ?i stat (land). Legea
fundamental� presupune c� toat� puterea legislativ� r�m�ne la nivel de stat, cu
excep?ia dac� este desemnat� de c�tre �ns�?i Legea fundamental�.
Orice lege federal� are prioritate fa?� de dreptul de stat, �n cazul �n care
puterea legislativ� se afl� la nivel federal. Un exemplu celebru este cazul oferit
de prevederea din legisla?ia landului Hessa privind pedeapsa cu moartea, care,
nefiind �n conformitate cu Legea fundamental�, a fost infirmat�. Bundesratul este
organul federal prin care landurile particip� �n legisla?ia na?ional�. Participarea
landurilor la legisla?ia federal� este necesar� �n cazul �n care legea intr� �n
zona de putere legislativ� concurent�, cer�nd landurilor s� administreze
regulamentele federale, astfel cum sunt ele desemnate de Legea fundamental�.
Fiecare land are propria curte constitu?ional�. Amtsgerichte, Landgerichte ?i
Oberlandesgerichte sunt instan?e de stat cu competen?� general�. Ele sunt
competente dac� ac?iunea este bazat� pe legea federal� sau de stat.
Rela?ii externe
Articol principal: Rela?iile externe ale Germaniei.
Guvernele din Germania ?i Statele Unite sunt aliate politice apropiate.[49] Planul
Marshall, ini?iat �n 1948, prin care SUA au sprijinit masiv procesul de reconstruc?
ie a Republicii Federale a Germaniei dup� Al Doilea R�zboi Mondial, precum ?i
leg�turile culturale puternice au creat o leg�tur� puternic� �ntre cele dou� ?�ri,
de?i opozi?ia lui Schr�der �n problema R�zboiului din Irak a sugerat �ncheierea
Atlantismului ?i o u?oar� r�cire a rela?iilor germano-americane.[50] De asemenea,
din punct de vedere economic, cele dou� ?�ri sunt interdependente: 8,8% din
exporturile germane au leg�tur� c�tre SUA, ?i 6,6% din importurile germane provin
din SUA.[51] Viceversa, SUA export� 8,8% din produc?ia sa de nave c�tre Germania ?i
9.8% din importurile americane provin din Germania.[51] Alte dovezi ale leg�turilor
str�nse �ntre cele dou� ?�ri includ continuitatea pozi?iilor de v�rf de?inute �n
toate domeniile de americanii de origine german� - cel mai mare grup etnic din
SUA[52] ?i existen?a pe teritoriul Germaniei a celei mai mari comunit�?i militare
americane din str�in�tate - Ramstein Air Base (aproape de Kaiserslautern).[53]
Armata
Articol principal: Bundeswehr.
Fi?ier:Eurofighter 9803.ogv
Demonstra?ie de zbor Eurofighter
Bundeswehr-ul are 200500 de solda?i profesioni?ti, 55000 de recruta?i pentru
serviciul militar av�nd v�rste �ntre 18-25 de ani care servesc pentru cel pu?in
nou� luni, �n conformitate cu normele actuale, ?i 2500 de rezervi?ti activi la un
moment dat. Aproximativ 300000 de rezervi?ti sunt disponibili pentru for?ele armate
?i de a participa la exerci?ii de ap�rare, precum ?i disloc�ri �n str�in�tate. Din
2001, femeile pot servi �n toate func?iile de serviciu, f�r� restric?ii, dar
acestea nu sunt supuse serviciului militar obligatoriu. �n prezent, exist�
aproximativ 14500 de femei ?i un num�r de rezervi?ti de sex feminin care iau parte
la toate obliga?iile, inclusiv misiunile de men?inere a p�cii ?i alte opera?iuni.
P�n� �n prezent, doi ofi?eri medici de sex feminin au fost promova?i la rangul de
general.
�ncep�nd din noiembrie 2009, armata german� avea �n jur de 8300 de militari
�ncadra?i �n trupele sta?ionate peste hotare, ca parte a diferitelor for?e interna?
ionale de men?inere a p�cii, inclusiv cei 2470 de militari ai Bundeswehr-ului �n
Kosovo, 4520 de trupe germane �n cadrul for?ei ISAF conduse de NATO �n Afganistan ?
i Uzbekistan ?i 450 de militari sub drapel UNIFIL �n Liban.[57]
Demografie
Articole principale: Germani ?i Demografia Germaniei.
Berlin este cel mai mare ora?, cu o popula?ie de 3,2 milioane de locuitori.
Ca suprafa?� Republica Federal� German� este cu pu?in mai mare ca suprafa?a dec�t
Polonia, �nsa, dupa numarul popula?iei, o depa?e?te de aprox. 2,1 ori. La 1
noiembrie 2011, �n Germania locuiau 81.859.000 locuitori. Ca ?i �n multe state
dezvoltate, natalitatea Germaniei este mai scazuta dec�t mortalitatea. �n 2011 la
1000 de locuitori au revenit 8,0 na?teri ?i 10,4 decese. Numarul popula?iei rurale
constituie 9%, ?i relativ 91% popula?ie urbana.
Dup� Al Doilea R�zboi Mondial, 15 milioane de etnici germani au fost expulza?i sau
s-au refugiat din teritorii din est ale Germaniei, teritorii care fac parte,
astazi, din Polonia, Cehia, Lituania ?i Rusia. �ntr-un num�r mai mic au fost
str�mutate sau s-au refugiat �n timpul r�zboiului ?i imediat dup� terminarea lui
etnici germani din Iugoslavia, Ungaria, Rom�nia. Aceast� popula?ie str�mutat� a
fost integrat� �n cele dou� state germane �nfiin?ate �n 1949, RFG ?i RDG.
Conform statisticilor din 2007, cel mai mare grup (2,7 milioane) este din Turcia,
precum ?i o majoritate din rest sunt din state europene, cum ar fi Italia
(761000) ?i Polonia (638000).[61]
Fondul ONU pentru Popula?ie a listat Germania ca gazd� de?in�nd cel de-al treilea
mare num�r de imigran?i la nivel mondial, adic� 5% sau 10 milioane din totalul de
191 de milioane de imigran?i sau aproximativ 12% din popula?ia Germaniei.[62] Ca o
consecin?� a restric?iilor impuse legilor azilului ?i imigr�rii din Germania
(odinioar�, aproape f�r� restric?ii), num�rul imigran?ilor care caut� azil,
afirm�ndu-?i etnicitatea german� (majoritatea din fosta Uniune Sovietic�) a sc�zut
permanent, �ncep�nd cu anul 2000.[63]
Religie
Articol principal: Religia �n Germania.
Domul din K�ln pe malul r�ului Rin este unul din patrimoniul mondial UNESCO.
Cre?tinismul este cea mai numeroas� confesiune religioas� din Germania, cu 52 de
milioane de practican?i (64%). [68][69] 26.5 de milioane sunt protestan?i (32.3%)
iar 25.5 de milioane sunt catolici (31.0%).[70] A doua religie numeroas� este
Islamul cu 4.3 milioane de adep?i (5%)[71] urmat� de Budism ?i Iudaism, am�ndou�
av�nd aproximativ 200.000 de credincio?i (c. 0.25%). Hinduismul are 90.000 de
credincio?i (0.1%) iar Sikismul 75.000 (0,09%). Celelalte comunit�?i religioase din
Germania au mai pu?in de 50.000 (sau mai pu?in de 0.05%) de practican?i.
Aproximativ 24.4 de milioane de germani (29.6%) nu ?i-au declarat religia.
Din cei 4.3 milioane de musulmani, majoritatea sunt sunni?i ?i alevi?i din Turcia,
dar exist� ?i un num�r restr�ns de ?ii?i.[73] 1.7% din popula?ia total� a ?�rii se
declar� cre?tini ortodoc?i; s�rbii ?i grecii fiind cei mai numero?i.[68] Germania
este a treia ?ar� din Europa, cu cea mai numeroas� popula?ie evreiasc� (dup� Fran?a
?i Regatul Unit).[74] �n 2004, mul?i evrei din fostele republici sovietice s-au
stabilit �n Germania (de dou� ori mai mul?i ca �n Israel), totalul popula?iei
evreie?ti ajung�nd la mai mult de 200.000, �n compara?ie cu 30.000 �nainte de
reunificarea Germaniei. Ora?ele mari cu importante popula?ii evreie?ti includ
Berlin, Frankfurt ?i Munchen.[75] Aproximativ 250.000 de budi?ti locuiesc �n
Germania, 50% dintre ei sunt imigran?i din Asia.[76]
Conform sondajului Eurobarometru 2005, 47% din cet�?enii germani sunt de acord cu
afirma?ia �Cred c� exist� un Dumnezeu�, unde 25% sunt de acord cu afirma?ia �Cred
c� exist� un fel de spirit sau for?� de via?� iar 25% sus?inea �Nu cred c� exist�
nici un fel de spirit, Dumnezeu, sau for?� de via?�.[77]
Papi germani
Germanul Joseph Alois Ratzinger, Pap� �ntre 2005 - 2013
�n total, au existat opt papi germani:
Ora?e
Articol principal: Lista ora?elor din Germania.
v � d � m Cele mai mari ora?e din Germania
Lista oficiilor de statistic� din Germania 31 decembrie 2018
Loc Numele ora?ului Land Pop. Loc Numele ora?ului Land Pop.
Berlin
Berlin
Hamburg
Hamburg
Central� eolian� �n Wehrda, Germania este cel mai mare produc�tor de energie
eolian� din Uniunea European�.
�n intervalul 1990 � 2009 Germania a primit Investi?ii str�ine directe (ISD) de 700
de miliarde de dolari[90]. �n anul 2009 investi?iile str�ine directe �n Germania au
fost de 36 miliarde dolari[90]. Totodat�, Germania a generat ISD pentru alte state
�n valoare de 62,7 miliarde de dolari �n 2009[90].
MENIU0:00
Localizarea Germaniei (verde �nchis) � pe continentul european (verde deschis ?i
gri �nchis) � �n Uniunea European� (verde deschis) � [Legend�]
Localizarea Germaniei (verde �nchis)
� pe continentul european (verde deschis ?i gri �nchis)
� �n Uniunea European� (verde deschis) � [Legend�]
Geografie
Suprafa?�
- total� 357.121 km2
Cel mai �nalt punct Zugspitze (2.962,06 m) Modifica?i la Wikidata
Cel mai jos punct Neuendorf-Sachsenbande (-4 m) Modifica?i la Wikidata
Cel mai mare ora? Berlin
Vecini Danemarca
Polonia[6]
Elve?ia
Fran?a
Luxemburg
Belgia
?�rile de Jos
Austria
Cehia Modifica?i la Wikidata
Fus orar CET (UTC+1)
Ora de var� CEST (UTC+2)
Popula?ie
Densitate 225,1 loc/km2
- Estimare 2012 80.399.300 locuitori[3] (locul 14)
- Estimare 2019 83.149.300
Limbi oficiale german�[1]
Etnonim German (neam?)[1]
Grupuri etnice 81% Germani, 7% al?i Europeni, 4% turci, 2% asiatici, 6%
altele[2]
Guvernare
Sistem politic Republic� federal�, republic� parlamentar�
Pre?edinte Frank-Walter Steinmeier
Cancelar Angela Merkel
Legislativ Bundesrat Modifica?i la Wikidata
Capitala Berlin
Istorie
Formare
Sf�ntul Imperiu Roman 962
Imperiul German 18 ianuarie 1871
Istoria Germaniei 23 mai 1949
Reunificare 3 octombrie 1990
Aderare la UE 25 martie 1957
Economie
PIB (PPC) 2018
- Total ^ $4,356 trilioane[4] (locul 5)
- Pe cap de locuitor ^ $52,558[4] (locul 18)
PIB (nominal) 2018
- Total ^ $4,000 trilioane[4] (locul 5)
- Pe cap de locuitor ^ $48,264[4] (locul 4)
Gini (2017) � 29,1[5] (sc�zut)
IDU (2017) ^ 0,936 (foarte ridicat) (locul 22)
Moned� Euro (�)
Coduri ?i identificatori
Cod CIO GER Modifica?i la Wikidata
Cod mobil 262 Modifica?i la Wikidata
Prefix telefonic +49
ISO 3166-2 DE Modifica?i la Wikidata
Domeniu Internet .de [2]
^ Limbile danez�, germana de jos, soraba, romani, frizona sunt recunoscute ?i
protejate de Carta European� a Limbilor Minoritare sau Regionale.
^ Se poate folosi ?i domeniul .eu, �ntruc�t Germania face parte din Uniunea
European�.
Prezen?� online
site web oficial
Foursquare Labs, Inc.
Modific� date / text Consulta?i documenta?ia formatului
Republica Federal� Germania[8] (�n german� Bundesrepublik Deutschland Despre acest
sunet ascult� (ajutor�info)),[9] acronim RFG, colocvial, Germania (�n german�
Deutschland; pronun?ie german�: /'d????lant/), este un stat �n Europa Central�.
Face parte din organiza?ii interna?ionale importante, precum: Consiliul Europei
(1951), OCDE, Uniunea Vest-European� (1954), NATO (1955), Uniunea European� (1957),
ONU (1973), OSCE, ?i din zona euro. Se �nvecineaz�: la nord - cu Marea Nordului,
Danemarca ?i Marea Baltic�; la est - cu Polonia ?i Republica Ceh�; la sud - cu
Austria ?i Elve?ia; iar la vest - cu Fran?a, Luxemburg, Belgia ?i Olanda.
Teritoriul Germaniei acoper� 357.021 de kilometri p�tra?i (137.847 mile p�trate),
�ntr-o zon� cu climat temperat. Germania are cea mai mare popula?ie dintre statele
membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori).
Cuprins
1 Etimologie
2 Istorie
2.1 Triburi germanice
2.2 Sf�ntul Imperiu Roman (962-1806)
2.3 Restaura?ie ?i revolu?ie (1814-1871)
2.4 Imperiul German (1871-1918)
2.5 Republica de la Weimar (1919�1933)
2.6 Al Treilea Reich (1933�1945)
2.7 Istoria modern�
2.8 Germania unificat� ?i integrarea �n UE (1990�prezent)
2.9 Evenimente politice recente, prezentate sumar
3 Geografie
3.1 Clim�
3.2 Biodiversitate
3.3 Mediul �ncojur�tor
4 Guvernul ?i politica de stat
4.1 Componen?a actual� a guvernului
4.2 Parlament
4.3 Alte organe ale statului german
5 Organizarea politico-administrativ�
5.1 Ierarhia administrativ� (reprezentare simplificat�)
6 Legisla?ie
6.1 Legisla?ia
6.2 Particularit�?i ale regulilor de circula?ie
7 Rela?ii externe
7.1 Ajutor pentru dezvoltare
8 Armata
9 Demografie
9.1 Religie
9.2 Papi germani
9.3 Limbi
9.4 Ora?e
10 Economie
10.1 Infrastructur�
11 Cultur�
12 ?tiin?�
13 Sport
14 S�rb�tori publice
15 Note
16 Lectur� suplimentar�
17 Leg�turi externe
18 Vezi ?i
Etimologie
Cuv�ntul �Germania� �n limba rom�n�, provine de la cuv�ntul din limba latin�
�Germania�. Numele �Germania� a fost utilizat dup� ce Iulius Cezar l-a adoptat
dintr-un termen galic pentru popoarele din partea de est a Rinului care ar fi
�nsemnat �vecin�.[13]
Istorie
Articole principale: Istoria Germaniei ?i Istoria Germaniei postbelice.
Triburi germanice
Pe timpul domniei lui Cezar August, generalul roman Publius Quinctilius Varus a
�nceput invazia Germaniei (Germania era numele dat de romani teritoriilor de
dincolo (la est) de Rin p�n� la mun?ii Ural). �n aceast� perioad�, triburile
germanice au �nceput s� se familiarizeze cu tacticile de r�zboi romane, men?
in�ndu-?i, �ns�, apartenen?a tribal�. �n anul 9 d.Hr., �n cadrul b�t�liei de la
P�durea Teutoburg, triburi germanice conduse de Arminius au �nfr�nt trei legiuni
romane conduse de Varus. O mare parte din Germania de ast�zi, anume partea de la
est de Rin ?i la nord de Dun�re, a r�mas, astfel, �n afara Imperiului Roman. Spre
anul 100 d.Hr., pe c�nd Tacitus scria lucrarea sa Germania, triburi germanice s-au
stabilit de-a lungul Rinului ?i Dun�rii (Limes Germanicus), ocup�nd mare parte din
aria Germaniei moderne. �n secolul III s-au afirmat mai multe triburi vest-
germanice: alamanii, francii, chatii, saxonii, frizonii, sicambrii ?i turingii. �n
jurul anului 260 d.Hr., multe triburi germanice au trecut de limes ?i de frontiera
de pe Dun�re, ajung�nd �n teritorii controlate, pe atunci, de romani.[14]
Edictul Bulei de Aur din 1356 a conferit imperiului o constitu?ie a c�ror principii
de baz� aveau s� dureze p�n� la destr�marea imperiului. Aceasta codifica alegerea
�mp�ratului de c�tre ?apte principi electori, care controlau unele din cele mai
puternice principate ?i arhiepiscopii. �ncep�nd cu secolul al XV-lea, �mp�ra?ii au
fost ale?i, aproape f�r� excep?ie, din cadrul dinastiei austriece de Habsburg.
C�lug�rul Martin Luther ?i-a publicat cele 95 de Teze �n 1517, prin care ataca
unele practici ale Bisericii Catolice, �ncep�nd, astfel, Reforma Protestant�. O
confesiune distinct�, luteran�, a devenit religie oficial� �n mai multe teritorii
germane, dup� 1530. Conflictul religios a dus la R�zboiul de treizeci de ani (1618-
1648), care a devastat ?inuturile germane, popula?ia fiind redus� cu 30%[16][17].
Pacea Westfalic� din 1648 a pus cap�t r�zboaielor religioase dintre statele
germane, dar imperiul a fost �mp�r?it de facto �n numeroase principate
independente. Din 1740 monarhia austriac� de Habsburg ?i Regatul Prusiei au dominat
istoria germanilor. �n 1806 Imperiul a fost dizolvat, ca urmare a R�zboaielor
Napoleoniene.[18]
�n timpul celui de-al Treilea Reich, guvernul german nazist a aplicat politici
�mpotriva minorit�?ilor ?i multor diziden?i, ceea ce, mai t�rziu, avea s� fie
cunoscut sub denumirea de Holocaust. �n timpul acestuia au fost uci?i aproximativ
17 milioane de oameni, inclusiv circa 6 milioane de evrei ?i un num�r important
de ?igani, polonezi ?i al?i slavi, prizonieri de r�zboi sovietici, bolnavi mintali,
homosexuali ?i membri ai opozi?iei politice. Cel de-al Doilea R�zboi Mondial ?i
genocidul nazist au fost responsabili pentru mai mult de 40 de milioane de mor?i �n
Europa. Dup� �ncheierea celui de-al Doilea R�zboi Mondial, s-au desf�?urat, la
N�rnberg, procesele criminalilor de r�zboi germani.
Istoria modern�
Articol principal: Istoria Germaniei postbelice.
Germania, devenit� una dintre marile puteri europene, s-a implicat �n Primul R�zboi
Mondial (1914 - 1918) al�turi de aliatul ei, Austro-Ungaria. La �nceputul
conflagra?iei, Germania a invadat Belgia ?i a p�truns �n Fran?a, p�n� aproape de
Paris, nereu?ind, �ns�, s� ob?in� o victorie hot�r�toare, deoarece r�zboiul a
devenit unul de uzur�, care i-a secat resursele materiale ?i umane. R�zboiul s-a
�ncheiat �n 1918 ?i, drept urmare, �mp�ratul Germaniei a fost for?at s� abdice. �n
Tratatul de la Versailles, �ncheiat dup� r�zboi, Germania a fost considerat�
responsabil� pentru provocarea conflagra?iei.
Dup� reunificare, Germania a luat un rol tot mai activ �n Uniunea European� ?i
NATO. Germania a trimis for?e de men?inere a p�cii pentru a asigura stabilitatea
din Balcani ?i a trimis o for?� militar� german� �n Afganistan, ca parte din
efortul NATO pentru a stabili securitatea �n aceast� ?ar� dup� eliminarea
talibanilor.[28] Aceste desf�?ur�ri au fost controversate, deoarece, dup� r�zboi,
Germania a fost obligat� s� trimit� trupe cu scopuri de ap�rare. Evenimentele din
teritoriile str�ine au fost percepute ca fiind acoperite f�r� asigurare defensiv�;
cu toate acestea, votul parlamentului �n aceast� problem� a legalizat, �n mod
efectiv, participarea �ntr-un context de men?inere a p�cii.
Statul german reunit este acum una dintre cele mai importante ?�ri din Uniunea
European� ?i din lume.
Geografie
Articol principal: Geografia Germaniei.
Hart� topografic�
Teritoriul Germaniei acoper� 357,021 km2, dintre care 349223 km2 sunt terenuri,
relieful fiind preponderent muntos, iar 7798 km2 sunt ape. Se plaseaz�, dup�
suprafa?�, pe locul ?apte �n Europa ?i pe locul 63 la nivel global. Altitudinea
variaz� de la altitudinile Mun?ilor Alpi (cel mai �nalt punct: Zugspitze la 2962
metri) �n sud, p�n� la ?�rmurile M�rii Nordului (Nordsee), �n nord-vest ?i Marea
Baltic� (Ostsee), �n nord-est. �ntre acestea se afl� zonele de munte �mp�durite din
Germania Central� ?i terenurile joase din nord (cel mai jos punct: Wilstermarsch la
3.54 metri sub nivelul m�rii), traversate de c�teva fluvii ale Europei, precum
Rinul, Dun�rea ?i Elba.[29]
Germania are cele mai multe grani?e cu ?�rile europene, dec�t oricare alt stat din
Europa. Se �nvecineaz� �n nord cu Danemarca, �n est cu Polonia ?i Republica Ceh�,
�n sud cu Austria ?i Elve?ia, �n sud-vest cu Fran?a ?i Belgia iar �n nord-vest cu
Olanda. Capitala Germaniei este Berlin.
Clim�
Germania are o clim� temperat�, cu o temperatur� medie anual� de 9 �C. Temperatura
medie �n ianuarie variaz� de la -6 �C p�n� la +1 �C (�n func?ie de localitate ?i
altitudinea ei), �n timp ce temperatura medie a lunii iulie variaz� �ntre 16 ?i
20�C. Precipita?iile sunt mai mari �n sud, unde se �nregistreaz� 1.980 mm pe an,
majoritatea sub form� de z�pad�.
Iernile sunt bl�nde, iar verile tind s� se r�ceasc�, de?i temperaturile pot dep�?i
30� C (86� F) pentru perioade prelungite. �n zonele estice, clima este mai mult
continental�; iernile pot fi foarte reci, verile pot fi foarte calde, iar adesea
sunt consemnate perioade de secet�. Germania central� ?i de sud sunt regiuni de
tranzi?ie, care variaz� de la o temperatur� moderat oceanic� la continental�, iar
temperaturi pot dep�?i 30�C (86�F) pe timp de var�.[30][31]
Biodiversitate
Parcurile na?ionale ale Germaniei includ Parcurile na?ionale Wattenmeer, Parcul na?
ional Jasmund, Parcul na?ional Vorpommersche Boddenlandschaft, Parcul na?ional
M�ritz, Parcul na?ional Unteres Odertal, Parcul na?ional Harz, Parcul na?ional
S�chsische Schweiz ?i Bayerischer Wald.
Germania este cunoscut� pentru numeroasele sale gr�dini zoologice, parcurile faunei
s�lbatice, acvarii, ?i parcuri de p�s�ri,[33] mai mult de 400 de gr�dini
zoologice ?i parcuri de animale sunt administrate �n aceast� ?ar�, num�r care o
plaseaz� pe primul loc �n lume[34] Gradin� zoologic� de la Berlin este cea mai
veche gr�din� zoologic� din Germania ?i de?ine cea mai numeroas� colec?ie de specii
din lume.[35]
Mediul �ncojur�tor
Reichstagul Germaniei
Membrii parlamentului sunt ale?i de c�tre cet�?eni la fiecare patru ani printr-un
vot propor?ional personalizat. La acest sistem de vot, aleg�torii dispun de 2
voturi, care pot fi date ?i la partide diferite. Cu primul vot se hot�r�?te dup� un
sistem majoritar care anume candidat s� reprezinte circumscrip?ia electoral�
respectiv� �n parlament (candidat ales direct); cu al doilea vot se alege, dup� un
sistem propor?ional, partidul dorit �n parlament.
Un candidat ales direct cap�t�, �n orice caz, un loc �n parlament (mandat); acest
fapt poate duce la dep�?irea num�rului de locuri care s-ar cuveni unui partid
conform numai votului al doilea. Situa?ia se nume?te �berhangmandat (mandat
suplimentar). Aceast� situa?ie a avut loc la fiecare alegere federal� din 1949
�ncoace. Totu?i, �n 2008, tribunalul constitu?ional federal,
Bundesverfassungsgericht, a decis c� acest procedeu contravine constitu?iei
federale (Grundgesetz), deoarece a?a se poate �nc�lca reprezentarea propor?ional�
democratic� necesar�, ?i i-a impus legislativului s� corecteze legea alegerilor
p�n� cel t�rziu �n 2011.
Organizarea politico-administrativ�
Articol principal: Landurile Germaniei.
�n constitu?ia german�, numit� Grundgesetz (lege fundamental�), Germania
(Deutschland) este definit� ca fiind o republic� federal� (Bundesrepublik) format�
din urm�toarele landuri (?�ri ale federa?iei):
Legisla?ie
Articol principal: Sistemul judiciar al Germaniei.
Sistemul Cur?ii Supreme a Germaniei, numit Oberste Gerichtsh�fe des Bundes, este
specializat. Pentru cazurile civile ?i penale, cea mai �nalt� instan?� de recurs
este Curtea Federal� de Justi?ie, situat� �n Karlsruhe ?i Leipzig. Stilul s�lii
de ?edin?� este inchizitorial. Alte tribunale federale sunt Curtea Federal� a
Muncii din Erfurt, Curtea Federal� Social� din Kassel, Curtea Federal� a Finan?elor
din M�nchen ?i Curtea Federal� Administrativ� de la Leipzig.
Legisla?ia
Articol principal: Poli?ia German�.
Poli?ist �n Hamburg
Puterea legislativ� este �mp�r?it� �ntre federa?ie ?i stat (land). Legea
fundamental� presupune c� toat� puterea legislativ� r�m�ne la nivel de stat, cu
excep?ia dac� este desemnat� de c�tre �ns�?i Legea fundamental�.
Orice lege federal� are prioritate fa?� de dreptul de stat, �n cazul �n care
puterea legislativ� se afl� la nivel federal. Un exemplu celebru este cazul oferit
de prevederea din legisla?ia landului Hessa privind pedeapsa cu moartea, care,
nefiind �n conformitate cu Legea fundamental�, a fost infirmat�. Bundesratul este
organul federal prin care landurile particip� �n legisla?ia na?ional�. Participarea
landurilor la legisla?ia federal� este necesar� �n cazul �n care legea intr� �n
zona de putere legislativ� concurent�, cer�nd landurilor s� administreze
regulamentele federale, astfel cum sunt ele desemnate de Legea fundamental�.
Fiecare land are propria curte constitu?ional�. Amtsgerichte, Landgerichte ?i
Oberlandesgerichte sunt instan?e de stat cu competen?� general�. Ele sunt
competente dac� ac?iunea este bazat� pe legea federal� sau de stat.
Rela?ii externe
Articol principal: Rela?iile externe ale Germaniei.
Guvernele din Germania ?i Statele Unite sunt aliate politice apropiate.[49] Planul
Marshall, ini?iat �n 1948, prin care SUA au sprijinit masiv procesul de reconstruc?
ie a Republicii Federale a Germaniei dup� Al Doilea R�zboi Mondial, precum ?i
leg�turile culturale puternice au creat o leg�tur� puternic� �ntre cele dou� ?�ri,
de?i opozi?ia lui Schr�der �n problema R�zboiului din Irak a sugerat �ncheierea
Atlantismului ?i o u?oar� r�cire a rela?iilor germano-americane.[50] De asemenea,
din punct de vedere economic, cele dou� ?�ri sunt interdependente: 8,8% din
exporturile germane au leg�tur� c�tre SUA, ?i 6,6% din importurile germane provin
din SUA.[51] Viceversa, SUA export� 8,8% din produc?ia sa de nave c�tre Germania ?i
9.8% din importurile americane provin din Germania.[51] Alte dovezi ale leg�turilor
str�nse �ntre cele dou� ?�ri includ continuitatea pozi?iilor de v�rf de?inute �n
toate domeniile de americanii de origine german� - cel mai mare grup etnic din
SUA[52] ?i existen?a pe teritoriul Germaniei a celei mai mari comunit�?i militare
americane din str�in�tate - Ramstein Air Base (aproape de Kaiserslautern).[53]
Armata
Articol principal: Bundeswehr.
Fi?ier:Eurofighter 9803.ogv
Demonstra?ie de zbor Eurofighter
Bundeswehr-ul are 200500 de solda?i profesioni?ti, 55000 de recruta?i pentru
serviciul militar av�nd v�rste �ntre 18-25 de ani care servesc pentru cel pu?in
nou� luni, �n conformitate cu normele actuale, ?i 2500 de rezervi?ti activi la un
moment dat. Aproximativ 300000 de rezervi?ti sunt disponibili pentru for?ele armate
?i de a participa la exerci?ii de ap�rare, precum ?i disloc�ri �n str�in�tate. Din
2001, femeile pot servi �n toate func?iile de serviciu, f�r� restric?ii, dar
acestea nu sunt supuse serviciului militar obligatoriu. �n prezent, exist�
aproximativ 14500 de femei ?i un num�r de rezervi?ti de sex feminin care iau parte
la toate obliga?iile, inclusiv misiunile de men?inere a p�cii ?i alte opera?iuni.
P�n� �n prezent, doi ofi?eri medici de sex feminin au fost promova?i la rangul de
general.
�ncep�nd din noiembrie 2009, armata german� avea �n jur de 8300 de militari
�ncadra?i �n trupele sta?ionate peste hotare, ca parte a diferitelor for?e interna?
ionale de men?inere a p�cii, inclusiv cei 2470 de militari ai Bundeswehr-ului �n
Kosovo, 4520 de trupe germane �n cadrul for?ei ISAF conduse de NATO �n Afganistan ?
i Uzbekistan ?i 450 de militari sub drapel UNIFIL �n Liban.[57]
Demografie
Articole principale: Germani ?i Demografia Germaniei.
Berlin este cel mai mare ora?, cu o popula?ie de 3,2 milioane de locuitori.
Ca suprafa?� Republica Federal� German� este cu pu?in mai mare ca suprafa?a dec�t
Polonia, �nsa, dupa numarul popula?iei, o depa?e?te de aprox. 2,1 ori. La 1
noiembrie 2011, �n Germania locuiau 81.859.000 locuitori. Ca ?i �n multe state
dezvoltate, natalitatea Germaniei este mai scazuta dec�t mortalitatea. �n 2011 la
1000 de locuitori au revenit 8,0 na?teri ?i 10,4 decese. Numarul popula?iei rurale
constituie 9%, ?i relativ 91% popula?ie urbana.
Dup� Al Doilea R�zboi Mondial, 15 milioane de etnici germani au fost expulza?i sau
s-au refugiat din teritorii din est ale Germaniei, teritorii care fac parte,
astazi, din Polonia, Cehia, Lituania ?i Rusia. �ntr-un num�r mai mic au fost
str�mutate sau s-au refugiat �n timpul r�zboiului ?i imediat dup� terminarea lui
etnici germani din Iugoslavia, Ungaria, Rom�nia. Aceast� popula?ie str�mutat� a
fost integrat� �n cele dou� state germane �nfiin?ate �n 1949, RFG ?i RDG.
Conform statisticilor din 2007, cel mai mare grup (2,7 milioane) este din Turcia,
precum ?i o majoritate din rest sunt din state europene, cum ar fi Italia
(761000) ?i Polonia (638000).[61]
Fondul ONU pentru Popula?ie a listat Germania ca gazd� de?in�nd cel de-al treilea
mare num�r de imigran?i la nivel mondial, adic� 5% sau 10 milioane din totalul de
191 de milioane de imigran?i sau aproximativ 12% din popula?ia Germaniei.[62] Ca o
consecin?� a restric?iilor impuse legilor azilului ?i imigr�rii din Germania
(odinioar�, aproape f�r� restric?ii), num�rul imigran?ilor care caut� azil,
afirm�ndu-?i etnicitatea german� (majoritatea din fosta Uniune Sovietic�) a sc�zut
permanent, �ncep�nd cu anul 2000.[63]
Religie
Articol principal: Religia �n Germania.
Domul din K�ln pe malul r�ului Rin este unul din patrimoniul mondial UNESCO.
Cre?tinismul este cea mai numeroas� confesiune religioas� din Germania, cu 52 de
milioane de practican?i (64%). [68][69] 26.5 de milioane sunt protestan?i (32.3%)
iar 25.5 de milioane sunt catolici (31.0%).[70] A doua religie numeroas� este
Islamul cu 4.3 milioane de adep?i (5%)[71] urmat� de Budism ?i Iudaism, am�ndou�
av�nd aproximativ 200.000 de credincio?i (c. 0.25%). Hinduismul are 90.000 de
credincio?i (0.1%) iar Sikismul 75.000 (0,09%). Celelalte comunit�?i religioase din
Germania au mai pu?in de 50.000 (sau mai pu?in de 0.05%) de practican?i.
Aproximativ 24.4 de milioane de germani (29.6%) nu ?i-au declarat religia.
Din cei 4.3 milioane de musulmani, majoritatea sunt sunni?i ?i alevi?i din Turcia,
dar exist� ?i un num�r restr�ns de ?ii?i.[73] 1.7% din popula?ia total� a ?�rii se
declar� cre?tini ortodoc?i; s�rbii ?i grecii fiind cei mai numero?i.[68] Germania
este a treia ?ar� din Europa, cu cea mai numeroas� popula?ie evreiasc� (dup� Fran?a
?i Regatul Unit).[74] �n 2004, mul?i evrei din fostele republici sovietice s-au
stabilit �n Germania (de dou� ori mai mul?i ca �n Israel), totalul popula?iei
evreie?ti ajung�nd la mai mult de 200.000, �n compara?ie cu 30.000 �nainte de
reunificarea Germaniei. Ora?ele mari cu importante popula?ii evreie?ti includ
Berlin, Frankfurt ?i Munchen.[75] Aproximativ 250.000 de budi?ti locuiesc �n
Germania, 50% dintre ei sunt imigran?i din Asia.[76]
Conform sondajului Eurobarometru 2005, 47% din cet�?enii germani sunt de acord cu
afirma?ia �Cred c� exist� un Dumnezeu�, unde 25% sunt de acord cu afirma?ia �Cred
c� exist� un fel de spirit sau for?� de via?� iar 25% sus?inea �Nu cred c� exist�
nici un fel de spirit, Dumnezeu, sau for?� de via?�.[77]
Papi germani
Ora?e
Articol principal: Lista ora?elor din Germania.
v � d � m Cele mai mari ora?e din Germania
Lista oficiilor de statistic� din Germania 31 decembrie 2018
Loc Numele ora?ului Land Pop. Loc Numele ora?ului Land Pop.
Berlin
Berlin
Hamburg
Hamburg
1 Berlin Berlin 3,644,826 11 Bremen Brema 569,352
M�nchen
M�nchen
K�ln
K�ln
Central� eolian� �n Wehrda, Germania este cel mai mare produc�tor de energie
eolian� din Uniunea European�.
�n intervalul 1990 � 2009 Germania a primit Investi?ii str�ine directe (ISD) de 700
de miliarde de dolari[90]. �n anul 2009 investi?iile str�ine directe �n Germania au
fost de 36 miliarde dolari[90]. Totodat�, Germania a generat ISD pentru alte state
�n valoare de 62,7 miliarde de dolari �n 2009[90].
Trenul ICE 3
Germania este al cincilea mare consumator de energie, iar dou� treimi din energia
primar� a fost importat� �n 2002. �n acela?i an, Germania a fost cel mai mare
consumator de electricitate din Europa, �n valoare total� de 512.9 terawatt-ore.
Politica guvernului promoveaz� conservarea energiei ?i dezvoltarea surselor de
energie regenerabil�, precum energia solar�, eolian�, biomas�, hidroelectric�,
precum ?i geotermic�. Ca urmare a m�surilor de economisire a energiei, eficien?a
energetic� a fost �mbun�t�?it� de la �nceputul anilor 1970. Guvernul a stabilit
obiectivul de a ob?ine din surse regenerabile, p�n� �n 2050, jum�tate din cererile
de energie ale ?�rii.
MENIU0:00
Localizarea Germaniei (verde �nchis) � pe continentul european (verde deschis ?i
gri �nchis) � �n Uniunea European� (verde deschis) � [Legend�]
Localizarea Germaniei (verde �nchis)
� pe continentul european (verde deschis ?i gri �nchis)
� �n Uniunea European� (verde deschis) � [Legend�]
Geografie
Suprafa?�
- total� 357.121 km2
Cel mai �nalt punct Zugspitze (2.962,06 m) Modifica?i la Wikidata
Cel mai jos punct Neuendorf-Sachsenbande (-4 m) Modifica?i la Wikidata
Cel mai mare ora? Berlin
Vecini Danemarca
Polonia[6]
Elve?ia
Fran?a
Luxemburg
Belgia
?�rile de Jos
Austria
Cehia Modifica?i la Wikidata
Fus orar CET (UTC+1)
Ora de var� CEST (UTC+2)
Popula?ie
Densitate 225,1 loc/km2
- Estimare 2012 80.399.300 locuitori[3] (locul 14)
- Estimare 2019 83.149.300
Limbi oficiale german�[1]
Etnonim German (neam?)[1]
Grupuri etnice 81% Germani, 7% al?i Europeni, 4% turci, 2% asiatici, 6%
altele[2]
Guvernare
Sistem politic Republic� federal�, republic� parlamentar�
Pre?edinte Frank-Walter Steinmeier
Cancelar Angela Merkel
Legislativ Bundesrat Modifica?i la Wikidata
Capitala Berlin
Istorie
Formare
Sf�ntul Imperiu Roman 962
Imperiul German 18 ianuarie 1871
Istoria Germaniei 23 mai 1949
Reunificare 3 octombrie 1990
Aderare la UE 25 martie 1957
Economie
PIB (PPC) 2018
- Total ^ $4,356 trilioane[4] (locul 5)
- Pe cap de locuitor ^ $52,558[4] (locul 18)
PIB (nominal) 2018
- Total ^ $4,000 trilioane[4] (locul 5)
- Pe cap de locuitor ^ $48,264[4] (locul 4)
Gini (2017) � 29,1[5] (sc�zut)
IDU (2017) ^ 0,936 (foarte ridicat) (locul 22)
Moned� Euro (�)
Coduri ?i identificatori
Cod CIO GER Modifica?i la Wikidata
Cod mobil 262 Modifica?i la Wikidata
Prefix telefonic +49
ISO 3166-2 DE Modifica?i la Wikidata
Domeniu Internet .de [2]
^ Limbile danez�, germana de jos, soraba, romani, frizona sunt recunoscute ?i
protejate de Carta European� a Limbilor Minoritare sau Regionale.
^ Se poate folosi ?i domeniul .eu, �ntruc�t Germania face parte din Uniunea
European�.
Prezen?� online
site web oficial
Foursquare Labs, Inc.
Modific� date / text Consulta?i documenta?ia formatului
Republica Federal� Germania[8] (�n german� Bundesrepublik Deutschland Despre acest
sunet ascult� (ajutor�info)),[9] acronim RFG, colocvial, Germania (�n german�
Deutschland; pronun?ie german�: /'d????lant/), este un stat �n Europa Central�.
Face parte din organiza?ii interna?ionale importante, precum: Consiliul Europei
(1951), OCDE, Uniunea Vest-European� (1954), NATO (1955), Uniunea European� (1957),
ONU (1973), OSCE, ?i din zona euro. Se �nvecineaz�: la nord - cu Marea Nordului,
Danemarca ?i Marea Baltic�; la est - cu Polonia ?i Republica Ceh�; la sud - cu
Austria ?i Elve?ia; iar la vest - cu Fran?a, Luxemburg, Belgia ?i Olanda.
Teritoriul Germaniei acoper� 357.021 de kilometri p�tra?i (137.847 mile p�trate),
�ntr-o zon� cu climat temperat. Germania are cea mai mare popula?ie dintre statele
membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori).
Cuprins
1 Etimologie
2 Istorie
2.1 Triburi germanice
2.2 Sf�ntul Imperiu Roman (962-1806)
2.3 Restaura?ie ?i revolu?ie (1814-1871)
2.4 Imperiul German (1871-1918)
2.5 Republica de la Weimar (1919�1933)
2.6 Al Treilea Reich (1933�1945)
2.7 Istoria modern�
2.8 Germania unificat� ?i integrarea �n UE (1990�prezent)
2.9 Evenimente politice recente, prezentate sumar
3 Geografie
3.1 Clim�
3.2 Biodiversitate
3.3 Mediul �ncojur�tor
4 Guvernul ?i politica de stat
4.1 Componen?a actual� a guvernului
4.2 Parlament
4.3 Alte organe ale statului german
5 Organizarea politico-administrativ�
5.1 Ierarhia administrativ� (reprezentare simplificat�)
6 Legisla?ie
6.1 Legisla?ia
6.2 Particularit�?i ale regulilor de circula?ie
7 Rela?ii externe
7.1 Ajutor pentru dezvoltare
8 Armata
9 Demografie
9.1 Religie
9.2 Papi germani
9.3 Limbi
9.4 Ora?e
10 Economie
10.1 Infrastructur�
11 Cultur�
12 ?tiin?�
13 Sport
14 S�rb�tori publice
15 Note
16 Lectur� suplimentar�
17 Leg�turi externe
18 Vezi ?i
Etimologie
Cuv�ntul �Germania� �n limba rom�n�, provine de la cuv�ntul din limba latin�
�Germania�. Numele �Germania� a fost utilizat dup� ce Iulius Cezar l-a adoptat
dintr-un termen galic pentru popoarele din partea de est a Rinului care ar fi
�nsemnat �vecin�.[13]
Istorie
Articole principale: Istoria Germaniei ?i Istoria Germaniei postbelice.
Triburi germanice
Pe timpul domniei lui Cezar August, generalul roman Publius Quinctilius Varus a
�nceput invazia Germaniei (Germania era numele dat de romani teritoriilor de
dincolo (la est) de Rin p�n� la mun?ii Ural). �n aceast� perioad�, triburile
germanice au �nceput s� se familiarizeze cu tacticile de r�zboi romane, men?
in�ndu-?i, �ns�, apartenen?a tribal�. �n anul 9 d.Hr., �n cadrul b�t�liei de la
P�durea Teutoburg, triburi germanice conduse de Arminius au �nfr�nt trei legiuni
romane conduse de Varus. O mare parte din Germania de ast�zi, anume partea de la
est de Rin ?i la nord de Dun�re, a r�mas, astfel, �n afara Imperiului Roman. Spre
anul 100 d.Hr., pe c�nd Tacitus scria lucrarea sa Germania, triburi germanice s-au
stabilit de-a lungul Rinului ?i Dun�rii (Limes Germanicus), ocup�nd mare parte din
aria Germaniei moderne. �n secolul III s-au afirmat mai multe triburi vest-
germanice: alamanii, francii, chatii, saxonii, frizonii, sicambrii ?i turingii. �n
jurul anului 260 d.Hr., multe triburi germanice au trecut de limes ?i de frontiera
de pe Dun�re, ajung�nd �n teritorii controlate, pe atunci, de romani.[14]
Edictul Bulei de Aur din 1356 a conferit imperiului o constitu?ie a c�ror principii
de baz� aveau s� dureze p�n� la destr�marea imperiului. Aceasta codifica alegerea
�mp�ratului de c�tre ?apte principi electori, care controlau unele din cele mai
puternice principate ?i arhiepiscopii. �ncep�nd cu secolul al XV-lea, �mp�ra?ii au
fost ale?i, aproape f�r� excep?ie, din cadrul dinastiei austriece de Habsburg.
C�lug�rul Martin Luther ?i-a publicat cele 95 de Teze �n 1517, prin care ataca
unele practici ale Bisericii Catolice, �ncep�nd, astfel, Reforma Protestant�. O
confesiune distinct�, luteran�, a devenit religie oficial� �n mai multe teritorii
germane, dup� 1530. Conflictul religios a dus la R�zboiul de treizeci de ani (1618-
1648), care a devastat ?inuturile germane, popula?ia fiind redus� cu 30%[16][17].
Pacea Westfalic� din 1648 a pus cap�t r�zboaielor religioase dintre statele
germane, dar imperiul a fost �mp�r?it de facto �n numeroase principate
independente. Din 1740 monarhia austriac� de Habsburg ?i Regatul Prusiei au dominat
istoria germanilor. �n 1806 Imperiul a fost dizolvat, ca urmare a R�zboaielor
Napoleoniene.[18]
�n timpul celui de-al Treilea Reich, guvernul german nazist a aplicat politici
�mpotriva minorit�?ilor ?i multor diziden?i, ceea ce, mai t�rziu, avea s� fie
cunoscut sub denumirea de Holocaust. �n timpul acestuia au fost uci?i aproximativ
17 milioane de oameni, inclusiv circa 6 milioane de evrei ?i un num�r important
de ?igani, polonezi ?i al?i slavi, prizonieri de r�zboi sovietici, bolnavi mintali,
homosexuali ?i membri ai opozi?iei politice. Cel de-al Doilea R�zboi Mondial ?i
genocidul nazist au fost responsabili pentru mai mult de 40 de milioane de mor?i �n
Europa. Dup� �ncheierea celui de-al Doilea R�zboi Mondial, s-au desf�?urat, la
N�rnberg, procesele criminalilor de r�zboi germani.
Istoria modern�
Articol principal: Istoria Germaniei postbelice.
Germania, devenit� una dintre marile puteri europene, s-a implicat �n Primul R�zboi
Mondial (1914 - 1918) al�turi de aliatul ei, Austro-Ungaria. La �nceputul
conflagra?iei, Germania a invadat Belgia ?i a p�truns �n Fran?a, p�n� aproape de
Paris, nereu?ind, �ns�, s� ob?in� o victorie hot�r�toare, deoarece r�zboiul a
devenit unul de uzur�, care i-a secat resursele materiale ?i umane. R�zboiul s-a
�ncheiat �n 1918 ?i, drept urmare, �mp�ratul Germaniei a fost for?at s� abdice. �n
Tratatul de la Versailles, �ncheiat dup� r�zboi, Germania a fost considerat�
responsabil� pentru provocarea conflagra?iei.
Dup� reunificare, Germania a luat un rol tot mai activ �n Uniunea European� ?i
NATO. Germania a trimis for?e de men?inere a p�cii pentru a asigura stabilitatea
din Balcani ?i a trimis o for?� militar� german� �n Afganistan, ca parte din
efortul NATO pentru a stabili securitatea �n aceast� ?ar� dup� eliminarea
talibanilor.[28] Aceste desf�?ur�ri au fost controversate, deoarece, dup� r�zboi,
Germania a fost obligat� s� trimit� trupe cu scopuri de ap�rare. Evenimentele din
teritoriile str�ine au fost percepute ca fiind acoperite f�r� asigurare defensiv�;
cu toate acestea, votul parlamentului �n aceast� problem� a legalizat, �n mod
efectiv, participarea �ntr-un context de men?inere a p�cii.
Statul german reunit este acum una dintre cele mai importante ?�ri din Uniunea
European� ?i din lume.
Geografie
Articol principal: Geografia Germaniei.
Hart� topografic�
Teritoriul Germaniei acoper� 357,021 km2, dintre care 349223 km2 sunt terenuri,
relieful fiind preponderent muntos, iar 7798 km2 sunt ape. Se plaseaz�, dup�
suprafa?�, pe locul ?apte �n Europa ?i pe locul 63 la nivel global. Altitudinea
variaz� de la altitudinile Mun?ilor Alpi (cel mai �nalt punct: Zugspitze la 2962
metri) �n sud, p�n� la ?�rmurile M�rii Nordului (Nordsee), �n nord-vest ?i Marea
Baltic� (Ostsee), �n nord-est. �ntre acestea se afl� zonele de munte �mp�durite din
Germania Central� ?i terenurile joase din nord (cel mai jos punct: Wilstermarsch la
3.54 metri sub nivelul m�rii), traversate de c�teva fluvii ale Europei, precum
Rinul, Dun�rea ?i Elba.[29]
Germania are cele mai multe grani?e cu ?�rile europene, dec�t oricare alt stat din
Europa. Se �nvecineaz� �n nord cu Danemarca, �n est cu Polonia ?i Republica Ceh�,
�n sud cu Austria ?i Elve?ia, �n sud-vest cu Fran?a ?i Belgia iar �n nord-vest cu
Olanda. Capitala Germaniei este Berlin.
Clim�
Germania are o clim� temperat�, cu o temperatur� medie anual� de 9 �C. Temperatura
medie �n ianuarie variaz� de la -6 �C p�n� la +1 �C (�n func?ie de localitate ?i
altitudinea ei), �n timp ce temperatura medie a lunii iulie variaz� �ntre 16 ?i
20�C. Precipita?iile sunt mai mari �n sud, unde se �nregistreaz� 1.980 mm pe an,
majoritatea sub form� de z�pad�.
Iernile sunt bl�nde, iar verile tind s� se r�ceasc�, de?i temperaturile pot dep�?i
30� C (86� F) pentru perioade prelungite. �n zonele estice, clima este mai mult
continental�; iernile pot fi foarte reci, verile pot fi foarte calde, iar adesea
sunt consemnate perioade de secet�. Germania central� ?i de sud sunt regiuni de
tranzi?ie, care variaz� de la o temperatur� moderat oceanic� la continental�, iar
temperaturi pot dep�?i 30�C (86�F) pe timp de var�.[30][31]
Biodiversitate
Parcurile na?ionale ale Germaniei includ Parcurile na?ionale Wattenmeer, Parcul na?
ional Jasmund, Parcul na?ional Vorpommersche Boddenlandschaft, Parcul na?ional
M�ritz, Parcul na?ional Unteres Odertal, Parcul na?ional Harz, Parcul na?ional
S�chsische Schweiz ?i Bayerischer Wald.
Germania este cunoscut� pentru numeroasele sale gr�dini zoologice, parcurile faunei
s�lbatice, acvarii, ?i parcuri de p�s�ri,[33] mai mult de 400 de gr�dini
zoologice ?i parcuri de animale sunt administrate �n aceast� ?ar�, num�r care o
plaseaz� pe primul loc �n lume[34] Gradin� zoologic� de la Berlin este cea mai
veche gr�din� zoologic� din Germania ?i de?ine cea mai numeroas� colec?ie de specii
din lume.[35]
Mediul �ncojur�tor
Reichstagul Germaniei
Membrii parlamentului sunt ale?i de c�tre cet�?eni la fiecare patru ani printr-un
vot propor?ional personalizat. La acest sistem de vot, aleg�torii dispun de 2
voturi, care pot fi date ?i la partide diferite. Cu primul vot se hot�r�?te dup� un
sistem majoritar care anume candidat s� reprezinte circumscrip?ia electoral�
respectiv� �n parlament (candidat ales direct); cu al doilea vot se alege, dup� un
sistem propor?ional, partidul dorit �n parlament.
Un candidat ales direct cap�t�, �n orice caz, un loc �n parlament (mandat); acest
fapt poate duce la dep�?irea num�rului de locuri care s-ar cuveni unui partid
conform numai votului al doilea. Situa?ia se nume?te �berhangmandat (mandat
suplimentar). Aceast� situa?ie a avut loc la fiecare alegere federal� din 1949
�ncoace. Totu?i, �n 2008, tribunalul constitu?ional federal,
Bundesverfassungsgericht, a decis c� acest procedeu contravine constitu?iei
federale (Grundgesetz), deoarece a?a se poate �nc�lca reprezentarea propor?ional�
democratic� necesar�, ?i i-a impus legislativului s� corecteze legea alegerilor
p�n� cel t�rziu �n 2011.
Organizarea politico-administrativ�
Articol principal: Landurile Germaniei.
�n constitu?ia german�, numit� Grundgesetz (lege fundamental�), Germania
(Deutschland) este definit� ca fiind o republic� federal� (Bundesrepublik) format�
din urm�toarele landuri (?�ri ale federa?iei):
Legisla?ie
Articol principal: Sistemul judiciar al Germaniei.
Sistemul Cur?ii Supreme a Germaniei, numit Oberste Gerichtsh�fe des Bundes, este
specializat. Pentru cazurile civile ?i penale, cea mai �nalt� instan?� de recurs
este Curtea Federal� de Justi?ie, situat� �n Karlsruhe ?i Leipzig. Stilul s�lii
de ?edin?� este inchizitorial. Alte tribunale federale sunt Curtea Federal� a
Muncii din Erfurt, Curtea Federal� Social� din Kassel, Curtea Federal� a Finan?elor
din M�nchen ?i Curtea Federal� Administrativ� de la Leipzig.
Legisla?ia
Articol principal: Poli?ia German�.
Poli?ist �n Hamburg
Puterea legislativ� este �mp�r?it� �ntre federa?ie ?i stat (land). Legea
fundamental� presupune c� toat� puterea legislativ� r�m�ne la nivel de stat, cu
excep?ia dac� este desemnat� de c�tre �ns�?i Legea fundamental�.
Orice lege federal� are prioritate fa?� de dreptul de stat, �n cazul �n care
puterea legislativ� se afl� la nivel federal. Un exemplu celebru este cazul oferit
de prevederea din legisla?ia landului Hessa privind pedeapsa cu moartea, care,
nefiind �n conformitate cu Legea fundamental�, a fost infirmat�. Bundesratul este
organul federal prin care landurile particip� �n legisla?ia na?ional�. Participarea
landurilor la legisla?ia federal� este necesar� �n cazul �n care legea intr� �n
zona de putere legislativ� concurent�, cer�nd landurilor s� administreze
regulamentele federale, astfel cum sunt ele desemnate de Legea fundamental�.
Fiecare land are propria curte constitu?ional�. Amtsgerichte, Landgerichte ?i
Oberlandesgerichte sunt instan?e de stat cu competen?� general�. Ele sunt
competente dac� ac?iunea este bazat� pe legea federal� sau de stat.
Multe dintre problemele fundamentale de drept administrativ r�m�n �n jurisdic?ia
statelor, de?i majoritatea landurilor �?i pun bazele pe propriile reglement�ri din
acea zon�, conform Verwaltungsverfahrensgesetz din 1976 (Legea conten�ciosului
administrativ), acoperind puncte importante de drept administrativ.
Oberverwaltungsgerichte sunt cel mai �nalt nivel administrativ de competen?�
privind administra?iile de stat, cu excep?ia cazului �n care problema se refer� la
dreptul legisla?iei federale sau dreptul de stat identic cu legea federal�. �n
astfel de cazuri, este posibil recursul final la Curtea Federal� de administra?ie.
Rela?ii externe
Articol principal: Rela?iile externe ale Germaniei.
Guvernele din Germania ?i Statele Unite sunt aliate politice apropiate.[49] Planul
Marshall, ini?iat �n 1948, prin care SUA au sprijinit masiv procesul de reconstruc?
ie a Republicii Federale a Germaniei dup� Al Doilea R�zboi Mondial, precum ?i
leg�turile culturale puternice au creat o leg�tur� puternic� �ntre cele dou� ?�ri,
de?i opozi?ia lui Schr�der �n problema R�zboiului din Irak a sugerat �ncheierea
Atlantismului ?i o u?oar� r�cire a rela?iilor germano-americane.[50] De asemenea,
din punct de vedere economic, cele dou� ?�ri sunt interdependente: 8,8% din
exporturile germane au leg�tur� c�tre SUA, ?i 6,6% din importurile germane provin
din SUA.[51] Viceversa, SUA export� 8,8% din produc?ia sa de nave c�tre Germania ?i
9.8% din importurile americane provin din Germania.[51] Alte dovezi ale leg�turilor
str�nse �ntre cele dou� ?�ri includ continuitatea pozi?iilor de v�rf de?inute �n
toate domeniile de americanii de origine german� - cel mai mare grup etnic din
SUA[52] ?i existen?a pe teritoriul Germaniei a celei mai mari comunit�?i militare
americane din str�in�tate - Ramstein Air Base (aproape de Kaiserslautern).[53]
Armata
Articol principal: Bundeswehr.
Fi?ier:Eurofighter 9803.ogv
Demonstra?ie de zbor Eurofighter
Bundeswehr-ul are 200500 de solda?i profesioni?ti, 55000 de recruta?i pentru
serviciul militar av�nd v�rste �ntre 18-25 de ani care servesc pentru cel pu?in
nou� luni, �n conformitate cu normele actuale, ?i 2500 de rezervi?ti activi la un
moment dat. Aproximativ 300000 de rezervi?ti sunt disponibili pentru for?ele armate
?i de a participa la exerci?ii de ap�rare, precum ?i disloc�ri �n str�in�tate. Din
2001, femeile pot servi �n toate func?iile de serviciu, f�r� restric?ii, dar
acestea nu sunt supuse serviciului militar obligatoriu. �n prezent, exist�
aproximativ 14500 de femei ?i un num�r de rezervi?ti de sex feminin care iau parte
la toate obliga?iile, inclusiv misiunile de men?inere a p�cii ?i alte opera?iuni.
P�n� �n prezent, doi ofi?eri medici de sex feminin au fost promova?i la rangul de
general.
�ncep�nd din noiembrie 2009, armata german� avea �n jur de 8300 de militari
�ncadra?i �n trupele sta?ionate peste hotare, ca parte a diferitelor for?e interna?
ionale de men?inere a p�cii, inclusiv cei 2470 de militari ai Bundeswehr-ului �n
Kosovo, 4520 de trupe germane �n cadrul for?ei ISAF conduse de NATO �n Afganistan ?
i Uzbekistan ?i 450 de militari sub drapel UNIFIL �n Liban.[57]
Demografie
Articole principale: Germani ?i Demografia Germaniei.
Berlin este cel mai mare ora?, cu o popula?ie de 3,2 milioane de locuitori.
Ca suprafa?� Republica Federal� German� este cu pu?in mai mare ca suprafa?a dec�t
Polonia, �nsa, dupa numarul popula?iei, o depa?e?te de aprox. 2,1 ori. La 1
noiembrie 2011, �n Germania locuiau 81.859.000 locuitori. Ca ?i �n multe state
dezvoltate, natalitatea Germaniei este mai scazuta dec�t mortalitatea. �n 2011 la
1000 de locuitori au revenit 8,0 na?teri ?i 10,4 decese. Numarul popula?iei rurale
constituie 9%, ?i relativ 91% popula?ie urbana.
Dup� Al Doilea R�zboi Mondial, 15 milioane de etnici germani au fost expulza?i sau
s-au refugiat din teritorii din est ale Germaniei, teritorii care fac parte,
astazi, din Polonia, Cehia, Lituania ?i Rusia. �ntr-un num�r mai mic au fost
str�mutate sau s-au refugiat �n timpul r�zboiului ?i imediat dup� terminarea lui
etnici germani din Iugoslavia, Ungaria, Rom�nia. Aceast� popula?ie str�mutat� a
fost integrat� �n cele dou� state germane �nfiin?ate �n 1949, RFG ?i RDG.
Conform statisticilor din 2007, cel mai mare grup (2,7 milioane) este din Turcia,
precum ?i o majoritate din rest sunt din state europene, cum ar fi Italia
(761000) ?i Polonia (638000).[61]
Fondul ONU pentru Popula?ie a listat Germania ca gazd� de?in�nd cel de-al treilea
mare num�r de imigran?i la nivel mondial, adic� 5% sau 10 milioane din totalul de
191 de milioane de imigran?i sau aproximativ 12% din popula?ia Germaniei.[62] Ca o
consecin?� a restric?iilor impuse legilor azilului ?i imigr�rii din Germania
(odinioar�, aproape f�r� restric?ii), num�rul imigran?ilor care caut� azil,
afirm�ndu-?i etnicitatea german� (majoritatea din fosta Uniune Sovietic�) a sc�zut
permanent, �ncep�nd cu anul 2000.[63]
Religie
Articol principal: Religia �n Germania.
Domul din K�ln pe malul r�ului Rin este unul din patrimoniul mondial UNESCO.
Cre?tinismul este cea mai numeroas� confesiune religioas� din Germania, cu 52 de
milioane de practican?i (64%). [68][69] 26.5 de milioane sunt protestan?i (32.3%)
iar 25.5 de milioane sunt catolici (31.0%).[70] A doua religie numeroas� este
Islamul cu 4.3 milioane de adep?i (5%)[71] urmat� de Budism ?i Iudaism, am�ndou�
av�nd aproximativ 200.000 de credincio?i (c. 0.25%). Hinduismul are 90.000 de
credincio?i (0.1%) iar Sikismul 75.000 (0,09%). Celelalte comunit�?i religioase din
Germania au mai pu?in de 50.000 (sau mai pu?in de 0.05%) de practican?i.
Aproximativ 24.4 de milioane de germani (29.6%) nu ?i-au declarat religia.
Din cei 4.3 milioane de musulmani, majoritatea sunt sunni?i ?i alevi?i din Turcia,
dar exist� ?i un num�r restr�ns de ?ii?i.[73] 1.7% din popula?ia total� a ?�rii se
declar� cre?tini ortodoc?i; s�rbii ?i grecii fiind cei mai numero?i.[68] Germania
este a treia ?ar� din Europa, cu cea mai numeroas� popula?ie evreiasc� (dup� Fran?a
?i Regatul Unit).[74] �n 2004, mul?i evrei din fostele republici sovietice s-au
stabilit �n Germania (de dou� ori mai mul?i ca �n Israel), totalul popula?iei
evreie?ti ajung�nd la mai mult de 200.000, �n compara?ie cu 30.000 �nainte de
reunificarea Germaniei. Ora?ele mari cu importante popula?ii evreie?ti includ
Berlin, Frankfurt ?i Munchen.[75] Aproximativ 250.000 de budi?ti locuiesc �n
Germania, 50% dintre ei sunt imigran?i din Asia.[76]
Conform sondajului Eurobarometru 2005, 47% din cet�?enii germani sunt de acord cu
afirma?ia �Cred c� exist� un Dumnezeu�, unde 25% sunt de acord cu afirma?ia �Cred
c� exist� un fel de spirit sau for?� de via?� iar 25% sus?inea �Nu cred c� exist�
nici un fel de spirit, Dumnezeu, sau for?� de via?�.[77]
Papi germani
Ora?e
Articol principal: Lista ora?elor din Germania.
v � d � m Cele mai mari ora?e din Germania
Lista oficiilor de statistic� din Germania 31 decembrie 2018
Loc Numele ora?ului Land Pop. Loc Numele ora?ului Land Pop.
Berlin
Berlin
Hamburg
Hamburg
Central� eolian� �n Wehrda, Germania este cel mai mare produc�tor de energie
eolian� din Uniunea European�.
�n intervalul 1990 � 2009 Germania a primit Investi?ii str�ine directe (ISD) de 700
de miliarde de dolari[90]. �n anul 2009 investi?iile str�ine directe �n Germania au
fost de 36 miliarde dolari[90]. Totodat�, Germania a generat ISD pentru alte state
�n valoare de 62,7 miliarde de dolari �n 2009[90].
Trenul ICE 3
Germania este al cincilea mare consumator de energie, iar dou� treimi din energia
primar� a fost importat� �n 2002. �n acela?i an, Germania a fost cel mai mare
consumator de electricitate din Europa, �n valoare total� de 512.9 terawatt-ore.
Politica guvernului promoveaz� conservarea energiei ?i dezvoltarea surselor de
energie regenerabil�, precum energia solar�, eolian�, biomas�, hidroelectric�,
precum ?i geotermic�. Ca urmare a m�surilor de economisire a energiei, eficien?a
energetic� a fost �mbun�t�?it� de la �nceputul anilor 1970. Guvernul a stabilit
obiectivul de a ob?ine din surse regenerabile, p�n� �n 2050, jum�tate din cererile
de energie ale ?�rii.
�n anul 2000, guvernul ?i industria nuclear� german� au fost de acord s� elimine,
p�n� �n 2021, progresiv, toate centralele nucleare.[93] Energia regenerabil� �nc�
joac� un rol tot mai modest �n consumul de energie. �n 2006, consumul de energie a
fost �ndeplinit de c�tre urm�toarele surse: petrol (35,7%); c�rbune, inclusiv
lignit (23,9%); gaze naturale (22,8%); nucleare (12,6%); hidroelectric� ?i eolian�
(1,3%); ?i altele (3,7%). Cu toate acestea, ponderea energiei regenerabile �n
furnizarea de energie electric� a crescut rapid, ating�nd 14% �n 2007. Guvernul
german a stabilit un nou obiectiv de a cre?te, p�n� �n 2020, acest procent la 27% .