Italia (scris ?i pronun?at la fel ?i �n limba italian�: i'ta?

lja), oficial
Republica italian� (in italian� Repubblica italiana),[7][8][9][10] este un stat
unitar, republic� parlamentar�, aflat �n Europa de Sud. Ea acoper� o arie de
301.338 km2 ?i are o clim� temperat�; datorit� formei p�r?ii sale continentale,
este denumit� pe plan intern lo Stivale (�Cizma�).[11][12] Cu 61 de milioane de
locuitori, este a cincea cea mai populat� ?ar� a Europei. Italia este o ?ar�
dezvoltat�[13] ?i are a treia cea mai mare economie din zona Euro ?i a opta din
lume dup� PIB nominal.[14]

Din vremurile antice, culturile etrusc�, Magna Graecia ?i altele au �nflorit pe

teritoriul actual al Italiei, p�n� c�nd au fost �n cele din urm� absorbite de Roma,
care timp de secole a r�mas centrul politic ?i religios al civiliza?iei
occidentale, capitala Imperiului Roman ?i apoi centrul cre?tinismului. �n Evul
Mediu �ntunecat, Peninsula Italic� s-a confruntat cu dezastruoase invazii ale
triburilor barbare, dar �ncep�nd cu secolul al XI-lea, numeroase ora?e-stat
italiene?(en) au �nceput s� �nfloreasc� practic�nd naviga?ie, comer? ?i �ntre?in�nd
institu?ii bancare (capitalismul modern �?i are originile �n Italia medieval�).[15]
Mai ales �n timpul Rena?terii, cultura italian� a �nflorit, produc�nd c�rturari,
arti?ti ?i polima?i ca Leonardo da Vinci, Galileo, Michelangelo ?i Machiavelli.[16]
Exploratorii italieni ca Marco Polo, Columb ?i Vespucci au descoperit noi rute
c�tre Orientul �ndep�rtat ?i c�tre Lumea Nou�, contribuind la epoca marilor
descoperiri pentru europeni.[17] Totu?i, Italia a r�mas fragmentat� �n numeroase
state aflate �n r�zboi unele cu celelalte de-a lungul �ntregii Epoci Medievale,
ceea ce le-a f�cut s� cad� u?or prad� marilor puteri europene, ca Spania, Fran?a, ?
i apoi Austria.[18] Italia va intra astfel �ntr-o lung� perioad� de declin p�n� la
jum�tatea secolului al XIX-lea.[18]

Dup� diferite tentative nereu?ite, r�zboaiele al doilea ?i al treilea?(en) pentru

independen?a Italiei s-au soldat cu unificarea a mare parte din Italia actual�
�ntre 1859�1866.[19] �ncep�nd cu sf�r?itul secolului al XIX-lea ?i p�n� la
�nceputul secolului al XX-lea, noul Regat al Italiei s-a industrializat rapid ?i ?
i-a format un imperiu colonial, devenind Mare Putere.[20][21] Italia sudic� ?i
rural� au r�mas �n mare parte �ns� excluse de la industrializare, aliment�nd o
diaspora?(en) mare ?i influent�. �n ciuda victoriei din Primul R�zboi Mondial,
Italia a intrat �ntr-o perioad� de criz� economic� ?i agita?ie social�, care a
favorizat apari?ia unei dictaturi fasciste �n 1922. Participarea ulterioar� la al
Doilea R�zboi Mondial de partea Axei s-a sf�r?it cu o �nfr�ngere militar�,
distrugere economic� ?i un r�zboi civil. �n anii care au urmat, Italia a abolit
monarhia, a restaurat democra?ia ?i s-a bucurat de o explozie economic�?(en),
devenind astfel una dintre cele mai dezvoltate ?�ri[22][23][24][25] ?i a cincea
economie a lumii p�n� �n 1990.[26]

Italia joac� un rol de frunte �n afacerile militare, culturale ?i diplomatice

mondiale[27] ?i este astfel considerat� a fi o putere regional� major�.[28][29][30]
Italia este unul dintre membrii fondatori ?i unul dintre membrii de frunte ai
Uniunii Europene,[31] fiind membr� ?i a mai multor institu?ii interna?ionale, �ntre
care ONU,[32] NATO,[33] OCDE, OSCE, OMC,[34] DAC?(en), G4?(en), G6?(en), G7, G8,
G10?(en), G20,[35] a Uniunii Mediteranei,[36] a Consiliului Europei,[34] a Ini?
iativei Central-Europene,[37] ASEM[38] ?i a Uniting for Consensus?(en).[39]