OBTINEREA BACHELITEI SI A

NOVOLACULUI

BACHELITA

Bachelita se formează în cataliză bazică după următoarea

schemă de reacții:

Bachelita se obţine în trei sortimente, în funcţie de regimul

termic şi de durata reacţiei de policondensare:
 rezolul (bachelită A) este o masă sticloasă galbenă
până la brun, solubilă în acetonă, uşor de pulverizat, se obţine
la 800C; 
  rezitolul (bachelită B) se obţine prin încălzirea
rezolului la 1500C timp de câteva minute şi are proprietăţi
termoplastice;
 rezita (bachelita C) este obţinută din rezitol prin
prelungirea timpului de încălzire; este un produs tridimensional,
reticulat, insolubil, infuzibil până la 3000C.

Rezita sau bachelita are moleculele tridimensionale în care

multe nuclee fenolice sunt condensate în toate cele trei poziții
active (o, o` și p).

NOVOLACUL

Novolacul se formează în cataliză acidă după următoarea

schemă de reacții:

Novolacul are macromolecule filiforme în care nucleele

fenolice sunt unite prin punți metilenice (-CH 2-) în pozițiile
orto și para. Fiecare nucleu fenolic din macromoleculele de
novolac are o poziție orto sau para liberă, capabilă să
reacționeze cu formaldehida.