k./tl.

M
7/5$ta): -JT. : ____ |
-----:------ -----;------ :------ — ------------------------------- ------------------

Lepturarm ruminesc
cules de’n scriptorî rumiai

Comisiunea denumite de castra naitiri*jIinisterTu aii înYoetîoemîntuIuî,

•• *•
asîoedîat spre folosîntîa învoetîoeeeilor

de’n clasa IV. a gimnasiului de jos

de

Arune Pumnul,
P ro fe so fîd de lim ba si literoetura rumîn'ce în gim nasiul plenarîu d e’ n Cern<Buti.

T o ih iiI II.
Partea 2.

Custoe în broSîuroe l 6 0 Cl\ n oî. î

V ie a im a .
L:a q. n « iUj* t u,r.<e. a e o» r t i I n r s c o 1â s ti c e.

W AŞf - v— ■ - 1863.

--- ----------- ; ............... - — ■,

 Nu se împru­
mută ac a ia»

Lepturarin ruminesc
cules de’n scriptorî rumînî

p r e 11

JComisiunea denumit® de coetroe naltul Ministeriu aii îavfletioemîntului,

'*r ‘

a sîo e d îa t s p r e f o l o s î n t i a în v o e tio e c e ilo r

'?JCZ _ J
de’n clasa IV. a gimnasiulw de jos

de

Anine Pumnul,
P rofesorii! de lim ba si literatura m m îiice în gim nasiul plenarul d e’ n Oernceuti.

Tomul II.
Partea 2.

ft r t ? o r 5 r 1 rs r>*i m o si r s ? «

P S d ira N edTOt
u nea

Vieanna.
rce a c c e r t i l
 mm
Acest lepturarîu este proprietate a fundului relegiunariu
aii biserieeî rumîne roesoeritenne dreptcredineîoase de’ n Buco­
vina în puterea decretului Ministerialul de Stat de'n 18. Martlu,
\ 862, Nr. Cult si învoetîoemînt.
 nAPTEA A D08A.

A. Poesiî.

§• 67.

Urangutannul.
(De Giorgiu Sion.)

i . într'uoe mare colivie, 2. Cum moeîmutîele se’ ncearcoe

Un foeîmos urangutann,
S’a ’ntîmplat în Iasî soe viioe,
Purtat de un sicerloetann.
De cel ce mergeau soe-l vadice
Eli neîncetat rîdeâ,
Si, desf era sub padioe,
CcEtroe privitori diceâ:
„ Oare pe acest pcemînt
Oameni ori mceimutie sînt?“
Pe noi a ne imită:
Tot asia si ei se cearcce
Cu poepusi a scemoennâ.
De pe port, de pe purtare,
Dela mare pîn’ la mic,
De moe uit la ori si care,
îmi tot vine, ca soe d ic:
„Cum vaid eu, pe-acest pcemînt
Oamenii mceimutie sînt.“

3. Unii vor frîncesi soe fice, 4. Limba sa cea noeciunalce

Germînî altiî, sî-altiî rusî,
Si necî nu voesc ste scite,
Cce sînt cîar nesce pcepusî.
Unii spun foercB ruşine,
Cce sînt vitîoe de Romanni;
Desf eu îl vced prea bine,
Coe nu-s necî urangutanni.
„Asiă oameni pe pcemînt,
Pot dice, mceimutie sînt!“
Lepturarîu rumînesc. T. II. P. 2 .
Unii, vced, coe n’o vorbesc,
Ba încoe dic, coe in scoaloe
De prisos o socotesc.
Si, ca limba lor frumoasce,
Cîtoe lume am îmbiat,
Altoe limb’ armonioasoe
NecceirI n’anj ascultat.
„Asiă oameni p e pcemînt
Diceu dic, coe mceimutie sînt! “
1
 5. VcEd în haine straelucite,
Cum cîtî-va se lefceesc.,
Cînd în strentie umilite
Cei mai mulţi se toevcelesc.
O f! acum mî-aduc aminte,
Cce sînt sclav în cuşca mea;
Coeci îmî siede înoeinte
Soarta bunce, soarta rea.
nD ar’ dic, cce p e aat peembil
Oamenii mceîmuîie sînt/a

68 .

Raesunet de'n inime pe'ntru înfroetire.

(D e Justin P opescu l; diecembre, 1860.)

1. Cum annii de sperîntice, de dulce bucurie,

Apun într’all peririi întunecos abis;
Cum floarea suri dinte pe vesela cîmpi'e
se vescejcsce tristce, abia ce s’ a descis:
2. Asia trec toate’ n lume! — Corâbiea voloas®.
Ce adî pe luciul mceriî se leagcennoe în vînt,
Crud mîne doerimatoe de stînca umedoasoe
Sub văluri negre-sî afltE gelosul sceu mormînt!
3. Asia fu si-a ta sparte, mcereatiae Rumînime!
Un falnic nimb încinse sumeatice fruntea ta;
Moerirea stroebuneascce, eroica-îi teerime,
Si-apus, si rcesoeritul uimit Ie admira!
4. Dar’ vai’ ! cell tîinp lucinte, cell tîmp de fericire,
Peri, lcesînd durere în inimioara ta,
Cum pere ’ ntr*uce clipealoe uce dulce noelucire,
Si lasoe amoegintite amarce’ n urma sa!
5. P eri! si de atuncia norocu ’ nsiellcetoriu
Nu te ’ mbice vr’ uce datoe c ’ un dulce scerutat;
De-atuncia verşi tot lacrimi de foc mistuitoriu,
Si-acellea soele steargce n’a fost verun bărbat!
6. P eri! si de atuncia în somn raeadîncitoe
Trceesci ca uce orfannoe pe latul cest poemînt;
Amarele-ti suspine, si bocea ta moehnitce
Gem trist, amestecate în viscolul de vînt! . . .
 7. Dar' mergeţi patimi negre! acum soe ne surîdoe
Sperîntîa nutritoarice de-un viitoriu moefit!
Au nu vedeţi aurora, ee-atît de strcelucitoe
In manta-si aurice pe cerîuri s’ a ivit?!
8. Au nu vedeţi acelle vioare-a fericirii,
Ce împupesc frumoase pe cîmpul florilat?!
Au nu priviţi stindardul, stindardul propîsirii
Pe-a muntelui spinare în aer legoennat?!
9. La faptoe dar’ cu totii, voi inimi generoase!
Juraţi, coe veti da mîna, sub ell a vce uni!
Asiă pe-a voastre urme mceretie, glorioase.
Cercata Rumînime voioasoe va’nflori!

$ . 69.

Coeiras Ardeal.
(De Justin Popescul.)

i. La tine aripeadite dorintia-mi ardioetoarice

Pcemînt cu voei moennoase, cu munţi încoronat;
Si cugetele-mi vie, fantasma-mi sburtEtoarlce
La tine noediuesce, asboarqe ne’ncetat. *)
2. Eră tîmp, cînd Rumînul, bcetut de cruda soarte,
Gemea în ceatice deasoe, de lume poeroesit;
Gemeâ’n suspine-amare, ca cei ce trag de moarte; —
Sperîntioe de’ nviere putini au mai nutrit!
3. Ci eatoe Dîoeul tare, fiintîa nefinitoe
De-atîta plîns si lăcroemi amare, ’nduiosit,
A întonat: „destuii e ! Acesl popor meritai
Uoe soarte mai ferice, un timp mai strălucit!
4. Cuvîntul roesunase! si-all gintei melle soare
In manta sa de aur pe ceriu a apcerut;
Sub aripe de vultur putinte, scutitoarie
Troeesc’ epocce nouoe acest popor coedîut.
5. Coeci însu-si mpoeratul de’n nobilce ’ndemnare,
De-a şterge nesciintia, în care-am orbecat,
Ne face-asiedioeminte, ne doe drepturi egale, **)
„Popor, dice, cce sîntem, istetiu si desceptat!u

*) Poetul se afla la Vieanna la studie, cînd a scris acestea.

**) Pre’ n diploma de’ n 20 optombre, 1860.
 6. Ardealule frumoase ! la tine-acum tintesce
Privirea de sperîntce a ’ ntregului popor;
Arat® dar’ la lume, cce sînul tceu nutrcsce
Fii demni de un lucinte, de-un dulce viitor.
7. V oi Ardelennl acuma pîsiti cu toti noeinte!
Pîsiti într’ uce unire, la lume dovedind,
Cce pieptul vostru astce-di de-un dor numai s’ aprinde,
„D e -a f e r ic i poporul, ce adi e pcetimind/ “
8. Asia numele voastre în dulce suvenire
Etern vor sce trceeascoe pe-acest stroebun pcemînt;
Si, o ! ce mîndru este, si-atunci a vietiuire,
Cînd corpul se preface cenusîce în mormint!

§•

Puterea vîrtutii.
(D e C. D. Aricescul.)

1. Patru-diecî de secoli trec pe de noeinte

Si fiesce-care îsi reciamoe ’ n minte
Imperii, popoaroe, care nu mai sînt,
Care gem uitate în negrul mormînt;
Seau care lcesarce numai all lor nume
De’ n sgomotul mare, ce foecurce ’n lume!
2. Unde este Roma, unde fe Atenna?
Unde e Poslmi'ra, unde Ccertoegenna ?
Unde este Tirul, unde e Sidonul?
Unde Ecbatanna, unde Bcebilonul?
3. Unde este Cesar si N apoleon?
Unde este Brutus, unde e Caton?
Unde e Ploetune, unde e Socrat?
Und’ Epaminonda, unde Ipocrat?
4. Un fum, seau uoe umbra, un nume, un nuor,
Un pumn de cenusîce, vis amcegitoriu!
Dar’, c e ! un vis este bietul muritoriu?
Un nume rcemîne de’n o rl-ce p op or?
5. „Om ul e ca earba, s i dillele lui
„ Rouă diminetiei, 'floarea cîmpului.“
 6. Tot se stinge, piere, oameni si popoarce
„Numai tu, Vîrtute, esti nemuriloarîa!
Numai tie spaţiul si timpul se ’ncince:
Ca si creatoriul, tu, tu esti diceince!
Tu esti ca lumina soarelui frumos
Ce n’o poate şterge nuor întunecos !
Nuorii cîte-îtasdatce soarele umbresc;
Insae . . . vîntul suflae, nuorii se topesc.
Soarele apare mult mai radios
La apusul dillei, senin, rubinos !“

%. 71.

Eroii luptcetorî.
(De’ n Foaea pe’ntru minte, etc.)

A voastroe e mcerirea, ce dovediţi în luptoe,

Cînd stoe minciuna ’ n frunte învins® de-adevoer;
AII vostru-i si triumful, cînd e dreptatea suptce
De sîerpî, si voi o scoateti de virginoe în poer
Vieatia stce de’ n luptoe si lupta dce vieatîce;
Dar’ cell ce se rcetrage de’n gloriosul loc,
Cu inima de epuri, cu sloiu în piept de giatioe,
Atras de îuterese, soe nu ajungoe ’n fo c:
In vinele acelluî nu cerculoe un sînge
De Reguli si de Mucii, Valeri si Oratori!
Rumîni! voi înoeinte! pîn’ cînd dreptatea plînge
Si-o scoateti de’ n mineiunoe: eroi fiti luptoetori!

72.

Ruinele de’n Orlea.

(Vallea Hatîeguluî de’n Ardeal.)
(De M. Cetoetîeannul.)

1. Pe-ucE nceltime ’ntinsoe ’n cîmp cu coamce verde

Sîedeam uoedatoe sîngur si-adînc moe cugetam,
Uce fortoereatioi vecice de-aicia se stroevede
In fatîa unor rîuri ce ’ n ocî le moesuram.
2. A ceste rîurî mîndre de’ n mare depoertare
Pe siesul cell romantic se varsoe sierpuind,
Dar’ tiermurele negre, a lor neîmpoecare
Frumos li-o ’ nblîndiesce un val de alt lovind.
3. Ci elle curg tot una c ’ uce mare r®pejune
Sub disa în®ltime, dar’ eat® se ’ ntîlnesc,
Si dupoe u® puţin® a lor sbucîumoecîune
S -’ unesc si de aicîa nu se mai despoertiesc.
4. Ruina de’ n nceltime lin stoe si se preuîtcB
La sîuerul de ap® ascult® prea doîos,
Cflecî vocea roegusitoe la ea în sus se nalţi®
Si’n liniscea cea mare rcesunoe prea frumos.

5. Cînd soarele s’ « r a t e în aurora amplce,

Splendidele lui radie în ea se prestrcecor
Odihnoe caut’ acolo see-sî afle si tot îmbloe
Si de’ ntr’ un ungiu îrttr’ altul prea iute elle sbor
6. Toecerea cea adînc® în ea ori-care pieatr®
T i-o spune cu durere cît mai coe o privesci
în murul ce rcemâse; dar’ eho ei la vatra,
Respunde si te ’ ngînoe de vrei ca s® -i sioptesci.
7. Ear’ creasta-î sumineadice si tremur ameninîice
Si ’ n toat’ a ei ccedere te face ca soe cred i:
Rumînule! dar’ n u ! nu! o nobil® cr®dinti®
De mari str®bunî prea deamn®, c®utînd aicîa vedi!
8. M®hnit® e lunima de-a ei 1®tit® umbra,
Ce joacffi ’ n spatiuf negru de tot nestrab® tut;
Desîert numai se cearc® pre’ n radia sa cea blînd®,
Spre a descide drumul de-aî nostî Str®buni f®cut.
9. C® spre am®r®ciune cîuvica ’ntr’ una cînt®
De’ n ungiul cell sinistru all negurei adîncî
Si radiele mai toate, pre-aicîa care într®
Le vedî nenorocite pîerdîîndu-se în stînci.
10. Vecimea ciar în sine o poart’ acea ruin®,
Si cell ce ca s’ o vadî® poftesce-acum cu dor,
O ! caute aici spre dînsa, c® ea-i întinde mîna
R espept sciu c® -I însufl®, si—1 împle de fior.

H . Scutinti® ea formase si loc de ap®rare,

Cînd furiea b arba r® pre oameni îi gon ii
Si-aicla neamicul de’n mare dep®rtare
In cruda sa turbare, perirea îsi vedea.
12. De’ n vîrful eî subţire, în culmea aeriiae
Pre care-all privegierii ocîu stoe neadormit,
W ' '
U cb grea m elancolie n ucb voce de m ime
Etern se tot resfir® în jo s c’ un vînt tîmpit.
13. De-aicia poetriotii uoe-datoe se luptaroe;
Boerbarii în ruşine fugii fricoşi plîngînd:
Ai lor urmaşi dar’ eatce ruinoe o voediuroe
Si negura stce groasoe în giuru-i preîmblînd.
14. Vedeţi coe neamicul acuma nu se teme,
De-a ei neîmblîndire, de focul ei nestins,
Coeci tot în astce lume sub cruda-i soarte gem e;
Nemica ciar rceuiîne âe-ursitoe neatins.
ÎS. Bcerbati oar’ mai esistoe de cari orcedicarce?
Broevura mai vieadioe ee-uce datoe triumfdb?
Acell glorios nume de’ n mintele-oar’ scoeparoe ?
Mcerimea stroebuneaecoe învinsoe aicia stce?
16. De’n sus un nor s’ aruncoe spre ea, ah! tot bombard
Orcannele mai toate de ea ’ ntîiu se lovesc
Cu elle tot se luptoe soe vedi cum le departoe
Si ’ n ce încurcoeturoe de-aci se despoertiesc.
17. Cu multoe slcebiciune se luptoe ah! boetrînul
In dillele amare, cînd viu îl vedi trecînd;
Ruina ’ n roesipire se jo a c’ înece cu tîmpul,
De’n coasta-i cea coeruntoe frumoase flori crescînd.
18. Rumînul în ruine oar’ soe se desfoetedie?
AII soeu refugiu tot meser si— I vede tot în cin ?
Uoe triste» suvenire pre ell soe-1 mai poestredie
De tîmpul acell vitreg, de necurmat suspin?
19. Cînd soarele apune: de radie luminoase
Ruina se ’ ncununce si stau pe ea lucind,
Ca cum ar vre sai’ nviie vecinii prea glorioase
Pre’ n dînsa tot aleargoe în mii colori trecînd.
20. Dar’ soarele apune si elle una ’ntr’alta
De’n ocii, ce înnoatoe, îp mici scîntei dispar
Mantaua aurorei c’ un vînt dupae aceasta
Tot flutuae se lasoe: de’n ea visiuni resar.
21. Coeci eatoe soepoetorii contoarelor s’ apropie
Vesmintele-si desbrac® si sapoe asudînd,
în urmoe necuratul ar vre, dic, ca soe-i sparî
In sînu-i nimic alta, ci numai oase-aflînd.
 Dina Caerpatilor.
(D e H. Grandea.)

Lîngce Istrul ce suspinoe, Cînd uce raroe frumuseatioe,

Lîngoe culmea Coerpoetinoe,
Fost’ aî mcere i'rcBtioare,
Coe se vedî lucind la soare,
Dinoe alboe, grcetioasce,
Cu coroanoe luminoasoe?
Cind dîefirul lin adie
D e’ ntr’ a ceriului cîmpi'e,
D e’n cositia-i auritoe
Cu flori rumenne ’mpletitoe,
Cade pulberea de aur
Pe-all grumadiuluî purpur.
A cera cea glorioasoe
Stoe sub mîna-î mîngoeioasoe,
Si toecutoe, gînditoarîce,
Rîu voersînd de loecroemioare,
T ot privesce în departe
Spre a lui Romul cetate! . . .
Dar’ de ce amar suspinoe
Lîngce culmea coerpoetinoe,
Cînd la Tibrul înspumat,
Si suspin'oe necurmat!
De-uce seninoe tinereatioe,
Pe’ntre florile diceine
Strcelucesce pe ruine?
Si ca ce soe fioe oare
Celle umbre sburoetoarie?
Fi-vor fluturii, ce soarbe
Depe rose, crine albe,
In dimbirea dimineţii,
Cu iubire plînsul nopţii?
Nu! sînt fiii astei Dine;
Nu-I sorb lacrimele line,
Nu o’ ntreaboe de ce plînge,
Dar’ ei sorb veciul ei sînge
Toti cu gurele ’ nclestate
Ca strigoi ’ n miediu de-noapte
Eatoe ea de ce suspinoe
Lîngoe culmea Coerpoetinoe,
Si tot catoe gînditoarîce.
Cînd la triste sorioare,

§• 7 4 .

Altarîul mînosstiriî: „ Putneî“ .

(D e Vcesiliu Alesandri.)

1. Domnul Stefann, viteadiu mare, ce-au dat groadioe pre’n poegî

Locasiu sînt crestincetoetii astoe-di vre sce facce dar,
Si pe mâlurile Putnei cu vitejii soei Rumîni
Insu-sî m erge soe aleagoe locul sîntului altar.
2. Mare mulţime l’ urmeadioe, si pe culme se loetîesce,
Precum aburii pe lacuri, cînd lumina asîntiesce.'
 Ccepitanm, ostasi cu diale si cu plâtosîe de fier,
Pe-ai lor cai sirepi stau mîndrl, ca la semnul de roesboiu;
AII Moldovei steag de faloe fîlfoeie falnic în cer; '
Bucinul vuesce ’n munte, sunoe vallea de cimpoi.
3. Eatce coe lîng’ u® movil® Domnul Stefann s’a oprit:
Totul tace: ocii tîîntoe, st® poporul neclintit.
4. Trei ostasi cu arce’n mînoe pe movil’ acum şe urc®.
Doi, ca dimbrul, ageri, mîndri, nalţi ca bradul dela munte,
Pe-ai lor umeri poartoe glugce, la brîu pâlosiu, si pe frunte
Cu lunge si negre plete, se coboar’ uoe neagroe tîurcce.
o. Ei ades cu-a lor s®geat®, rcepeditoe sus în nor,
Pe’ntre flâcrere de fulger, au oprit vulturu’n sbor;
Multe fere de’n cei codri, mulţi dusmanni ti'neri, sumeti
In inimos si în suflet au sîmtit all’ lor soegeti;
Coeci ei sînt arcaşii vrednici ai lui Stefann Domn cell Mare,
Ce-si gretesce-acum soegeata, s’o isbeasc® ’n depoertare..
6 . Copii! trăgetî! eu vreu astce-di, s a mce’ntrec în arc cu v o î!“
Asfeliu dice Domnul Stefann; ear’ voinicii amîndol
Se pleac’ arcele-si încoard®, trag: soegetele lor sboaroe.
Spintecoe rcepede vîntul, ce doe foc si. vîjeesce,
Se tot duc, se duc ca gîndul, si de-abîâ ociul dioeresce
Pe cîmp departe, departe, locul, unde se coboarce.
7. Ura! ’n cerluri se ridic®, uri® dealul, clocotesce!
„ Sos trceitî copiî!“ le dice Stefann, ce-acum se gatesce.
Sbirn®îe coarda de’n arcu-i, fulger® sosgeata ’n vînt,
Piere, trece mai departe, si’ntr’ un paltin veciu s’ au frînt.
8. „Acolo fi-va altariul!“ dice falnicul Monarc,
Ce se’ncinre si se pleac® pe r®sboînicul seu arc.
9. „Sos troeascoe Domnul Stefann! “ mii de glasuri se ridic®,
Si poporul jos pe valle umilit în genuncî pic®.

§• 7S.

Coestorîi. (Fabulos.)
(De Gîorgîu Asaci.)

Lîng’ u® curte boiereasc® în groedin® minunat®

Un cffistor si-a lui f®milîe tr®ui’ n apa cea curat®.
De mrerunti fii si de fiice avea cîte u® p®reci®;
Casa lui era de bîrne dup’a tiariî mod® veci®.
Ostennind cu giboecie,
Si pcedind econom ie,
Spre nutretiu avea ’ n coeinaroe
T ot produpte de la tiaroe:
Frundice, scoartioe, nuci si ginde
La prîndiu, cinoe si merinde.
Cu aceastce rînduealce
Trceiâ foerce de smintealoB
In duratu-si foisior
A cei soti cu fiii lor,
Fericiţi, de-ar fi urmat
A cest metod mcesurat.
Ce de’ n neam in neam de fire
L i-s’ au dat spre moscennire,
Si ’ n rcepăus jo s trceind,
Mai pre sus n’ ar fi dorind.
Dar’ uoe pildce rea, strceince
D e-a lor sistemce-i desbince
De’ n apoasa lor cosmaroe
Esiau prea de multe ori
Pe rcBcoare ccetroe sai’oe
Susnumitii miei coestori,
Si pre’ n lac cum se primbla
In aer capu-si scotea,
Luă minte si vedea,
Ce la curte se fcecea.
Cît’ armonie, lumince
Se loBtiă pre’ n cea grcedinoe
Cum pre’ n înflorit „p a rteru
Cu un strcein „g u v em er“
Tinerellul boerin
V orb ii graiu de tot strcein.
La acestea luînd samoe
A ccestorului moedamoe,
începu la sotiu soe dicce:
„O a re scit de ce, frasticce,
F irea e deosebita■;
Intr,e om si între vita:?
Ca: crescerea tot d e-a unce
O p refa ce în mai bunce
Ursul la prisecî. ( Fabulos.)
(De Alesandru Donicîu.)

La uce alegere fcecutce dupoe legi,

Ce dobitoacele povcetiuesc de’n veci,
Pe urs l’ au fost ales ncedir peste priseci.
De si s’ar fi putut un alt, orî care fice,
Sce prindce uce asia cam grea dregoetorie;
Ccecî ursul, dacoe doe de miere,
Se cam încureee ’ n socotele.
Dar’ pasce tu, de cere
La fere rînduele.
Ori cine a dorit sce între ’ n asia post:
Nevrednic, defoeimat de coetroe toti a fost,
Si par* cce înadins
Asupra ursului „motoreta." s’a strîns.
Toti l’au „ heritisit“ :
Ear' ell a multîcemit;
Ba încce la cei mari si labele le-a lins.
Dar’ rceul la priseci curînd s’a desvcelit;
Ccecî ursul, cum a mers la tapt, s’ a apucat
De curoetit, de rcetediat.
Si drept, ori care stup în labce-i a întrat,
L’ a scos de tot curat;
Ear’ miere la bîrlog mergea necuntennit,
Pin’ âe la svat s’a dat de scire
Si s’a orînduit
La fatia locului pe forme deslusire.
Au mers, au cercetat, au scris, au Icemurit,
Dar’ miere n’ au înoepoit,
Ear’ ursul de pe loc
S'a si trimes surgiun pe earnoe la bîrlog.
Ell în sîngurcetate
Isi suge labele mult pline de pcecate,
Si, ca un ccellcetoriu pe mare.
Asceaptoe vîntul de plecare.
 Cîscigiil nedrept. (Noeroecmne moraloe.)
(D e Anton Pannul.)

1. Doi insi legcemînt foecuroe între sine, ca sce tiice

In orasiu un ann de dille uoe mare ospcetcerie.
D e’ n ei unul se obleagce la vîndîare-a stcerui,
Altul, punînd ccepitalul, vin, rceciu a-i tîrgui.
2. Deci acell cu ccepitalul încoace ’ ncolo îxnblînd,
Pela rcecirii, vinatie, vîn si rceciu cumpcerînd,
Pretiul la fice-care mcesurce maî înccercat îl spunea,
Si suma înccErcceturei într’altce pung’ o punea.
Ospoetarlul, ca si dînsul, alte ’ n folosu-si fceceă:
10. Turna donitie de apce în vinul, c e -i aducea,
Si p e’ ntru acell adaus de’ n vîndiare bannî trcegeă,
Carii ell într’ altcE pungoe p e ’ ntru sine îi strîngeă.
Dar’ pe’ ntru aceastce faptce începu ’ngrijat a fi,
Cce la sotiu vre uce ’ntîmplare uşior l’ar descoperi,
la . D e-aceea avînd la soare sf uce bute cu oticet,
In care tot turi.â apce, si vindea p e ’ ncet, încet,
Arunccfe pe borta butii bannii, ce îi ascundea,
Si apoi de-aci nceinte tot mereu turnă în ea.
Cell cu ccepitalul earoe se frcemîntă ne’ ncetat,
20. In ce loc sce puîce bannii cîseigati de’ n înccercat,
Ca cunsotiu-i sce nu afle deppre a lui uneltire,
Si soe i-se dea pe fatioş prea nedreapta-i plcennuire
Deci vcEdiînd si ell numita bute cu oticet de sus,
Dise ’ n sine: „nu se poate alt loc m aîsegur d e p u s “
25. Si, scotiînd pe ascuns bannii într’însa îi aruncob.
Unde all lui cunsotiu încce în toatce diua-i turnre.
A poi de aci noeinte, amîndoi, ce cîscigă,
Pe ascuns unul de altul tot mereu în ea turnă.

D eci împlinindu-se annul, au luat, s’ au socotit,

30. Si cunsoti sce maî rcemîice maî mult nu s’au învoit.
Marfoe nu le rcemcesese neci mai mult, neci mai puţin,
Decît butea cu oticetul si înc’ uce bute cu vin.
La’ mpcertiealce fice-care butea cu oticet cerea;
Ear’ cea cu vinul neci unul în partea sa nu o vrea,
35. De si custă mai mult vinul, dupce cum s’a pretiuit;
Cceci în butea cu oticetul eră cîte s’au hoţit.
 Deacce vced ei, cce cu certe nice decum nu se’mpacce,
Si pre oameni pre’n aceea îi fae, mult sce se uimeascce,
Incepuroe între sine oare cum a-si bcennui
40. Dar’ cugetul unul altui nu vrea a-si descoperi.
Unul cugetă în sine: „c e scit, poate sotiul mîeu
M ’ a voediut cum-va vr’uae datoe cînd aruncam bannii eu.“
Cestoelalt ear’ diceă ’n sine: „poate cce’n ea cînd am pus,
M’a fi vosdîut oare-cine, si, ducîndu-se, î-a spus. “
45. Deci ca sce se fntîeleagce între sine pre’n cuvînt,
Se pun si unul pre altul se’ntreabce cu jurcemînt.
Ce câus’ ascunsce poate la mijloc oare sce fice
Ca de butea cu oticetul îmbii mortisiu sce se tiice?
La’ ntrebtErile acestea, crediînd acum, cce-i sciut,
50. Unul altuia îsî spuse, cum si ce felîu a fcecut;
Cum bannii îmbii în butea cu oticetul îi turnă,
Sperînd apoi acea bute sce o iae’ n partea sa.
De oaroe ce dar’ secretul acum fu descoperit:
Acea bute sce o spargce îndatoe s’ au învoit,
55. Ce fcerce întîrdiare cu poereri bune fceeînd,
Sf unul si altul parte de asemenne luînd,
Puseros banni’n cimire, si pe loc se despcertirce,
Si într’ alt loc fericirea sce fsi caute pornirce.

Unul dar’ plecînd s <e meargce la un orasiu cam departe

60. Fiind varoe si cceldurce nesuferivcerce foarte,
Cînd veni, un rîu sce treacoe, care eră foarte lat,
Si se vedeă apa’ ntr’însul, ca cristalul cell curat,
Dorind sce se rrecoreascce în alle lui unde ciare,
Descâllecce-si leagce callul la umbroe de-un copaciu mare,
65. Se desbracce’n groebcB mare, si, cîntînd vi'sel nespus,
Peste cellelalte haine cimirul cu bannî l’a pus.
Insoe cînd sceri în unde, si începu a’nnotă,
Ii suvenf sce se’ntoarcce spre haine a se uită;
Cînd eatce un vultur mare, în sbor pe aici trecînd,
70. Cimirul, cum era rosîu, carne a fi cugetînd,
Se rcepede, ca un fulger, cu un sbor grăbnic nespus,
Si, rcepindu-l între giare, se înceltice earce’n sus.
Eli, scerind în grab’ de’n apde, alergde dupce ell gol,
Stringînd de’n toatce puterea, desccercînd si un pistol.
75. Vulturul, împusccetura audind, se spoeimîntob,
Si cimirul de’ntre giare departe’n rîu îl lcesce,
Care puţin maircemase de-asupra, deac’ a coediut,
Si-omul s’ a uitat la dînsul pînce nu s’a mai vcediut ;
 Ear’ atunci clcetind cu capul, si cceutînd spre ceriu sus.
80. D ise: „ d e ’n apa; venirce Si ear' în apce s’ au d u s!“
Cestoelalt ear’ în scurt pleacce la alt orasiu depcertat,
Unde trebuia sce meargce pe ap® si pe uscat.
Si deac’ ajunge la mare pe uce nae se îmbarc®,
S i cu alţii împreunce sp re partea aceea p le a c ® .
83. Dar’ prerîndu-i-se callea depe mare lungoe foarte.
Ca soe-si alunge urîtul, se trage’ncet de uce parte,
Si îsî descinge cimirul, în care bannii era,
îi scoate îî toarnoe’ n poalce, si’ ncepe a-i numreri.
Uce momitice, coepitannul noeii carea o avea,
90. Pe coetarg cum sta de-asupra, si de-aci la ell privia,
li vedea toatce mişcarea, ce-a colo ell o foecea,
Si gâlbennit în cimiru-î, carii frumos strceluciâ,
Si c o b o rîn d u -se ’ n graboe, de-u<B parte furisiu p în d e sce,
Pîn’ adunoe omul bannii, si ’ n cim ir îi grcem cedesee,
95. Si atuncia lîngce sine îsî pune cimirul jo s ,
Ca soe-si întocmeascce trupul, s«b- 1 încingce mai frum os:
Atunci sare, si-i rcepesce cimirul, si fuge’ n sus
Pe costarg, si împreunce cu ell în vîrfu-i s’ a pus,
Si acolo, descidiîndu-1, începe-a scoate de’ n ell
100. Gâlbenniî, cari-î vcediuse, si a face’ ntr’ acest fel’ :
C’ uoe mînoe tiînînd cimirul, în alta galbenni luâ,
Si, privindu-î cîte unul, în mare îi arunca.
Rar numai de’ n doi, trei, unul i i în partea lui venii,
Care cu vegiare ’ ntinsce sta s’ adune, ce ccedeâ.
10S. Momitîa-sî prourm<fe jocu l pîn’ ce gâlbenn nu lcesde
In cimir, apoi aeesta le om jo s îl aruncde.
Omul, vcediînd, cce de-uoe datce a ajuns l’ atîta rceu,
Numcerînd ce mai sccepase, scoase-un oftat foarte greu,
D icîn d : „ c it i banni cu nedreptul i-am adunat, si i-am pus.
110. D e uce p a rte, cum venirce ,,hwram“ : aiîă s’au i i d u s!“

%■ 7 8 -

Sciintîa.
(D e un sceteann.)

1. O ! sacrce si frumoasce luminoe a sciiniieî,

Tu, ce ’ ntcere6ci în su&et puterile credintiei!
Tu, ce întind! în lume vederile ascunse
în celle de vederea veediutce nepătrunse.
 5. pre’n tine omeniniea, în cuget luininatce,
Pîsind peste hotarul, în care stce legat®,
Pre’ n regiuni pcetrunde de lume depcertate,
Si’ n celle maî ascunse cufeadîoe a strcebate.
Pre’ n tine muritorul nu aflce inulticemire
10. In locul mcerginirii, ce i-s’ a dat de fire;
Ci, strcebcetînd cu gîndul pre’n sferele strceine
A lor predomniciune o are foatoe’n sine.
Locuitor all lumii se aflce’ n ori ce parte,
Si globul.tot îl scie, de si este departe.
15. Coeci tu, putere sacrce, pre’n naltele-ti mistere,
Ca fulgerul de grabnic, îl porii pre’ n emisfere;
II faci ca sce cunoascoe ori ce necunoscute,
Si legi, cum sî moravuri de’ n locuri nevcediute,
Averea ta cea scumpce supune tot peemîntul,
20. A-i pretiui fiintia, si-a-i asculta cuvîntul.
Pre’ n dînsa ell înfruntoe a lumii mcerginire,
Si nâscerea îsi crede maî vecioe'n omenire.
Cceci ell trceind în lume, dar’ are foecultatea
A se nceltiâ pre’ n tine sce scice vecicetatea.
2 5 .'Ori ce idei înalte rostite de’ n vecinie,
Aflîndu-le, le crede rostite pe’ntru sine.
Si strcepurtat cu gîndul de vr’uce idee naltoe,
Se crede, cce trceesce în tîmpul lor în faptae.
Inflceccerat de dîelul moravurilor simple
30. In ori ce faptce cecercte a da si-a lor esîmple.
All lui spîret s’aprinde de dulci întipoerinîie,
Si-amcesurate’ n vorbce le doe ell si rostintie;
Si luminat de focul ideilor înalte,
Uoe sacrce gelosîe l’îndeamnce sce s’arate
35. Imitcetor întocmai all cellor de’n vecime,
Si a purta aevea modellul lor în sine.

O! naltce si frumoasce lumi u c e a sciintiei!

Tu sîngurce esci bunul deplin all esistintiei!

§• 79.
Stefann cell Mare si Maîcae-sa.
(De Demetriu Bolintiniannul.)
Pe uce stîncce neagrce, pe un vecîu coestell
Unde curge ’n valle un rîu mititeii,
Plînge si suspince tîncera Domnitioe,
Alboe si rotundce ca uce lebceditice,
Cceci în boetcelîe sotîul eî dorit
A plecat cu oastea si n’ a mai venit.
Ociî eî albaştri ard în loecroemelle,
Cum lucesc în rouce doue viorelle,
Aurele-î bucle pe rotudu-i sîn
Se las’ groetioase, ca soelciî se’ ngîn’ ;
Insce Doamna soacra lîngoe ea vegîeadîce
Si cu dulcî cuvinte o îmbcerbceteadioe.
II.
Un orlogiu suna noaptea ju m a ta te:
La caestell în p oa rta oare-cine bate.
„E u sînt buna m a ic a ! fitul ta u dorit,
Eu, si dela oaste m a întorc rannit.
Soarta noastra fu se crud a a sta d a ta :
Mica mea oştire fu g e sfa rîm a ta . . . .
D a r’ descideti poarta . . . turcii m a ’ncungior
Vîntul sufla re ce , rannele m a dor ! “
„ C e fa ci tu copilla ? “ dise doamna mare,
„ U a minciuna n e a g r a ! fiiu-mî e departe;
Bratiul lui p re’n tăberi mii de morţi împarte,
Sufletu-i e m are, ca un curcubeu ;
D a ca tu es cî fiiu-mi, n u -ii sînt muma eu.
In sa d a ca ceriul va s a împovoare
R a m a sitia v ietie-m i d e-a dîn ca duroare.
Sufletul lui nobil âsfeliu Va scimbat
S i de escî tu fiiu -m i cu adevcerat;
A poi într aceste monumînte sînte '
F a r a lauri în c a fiiu-m i n’o s a între.
A sfeliu m ergi s i suna cornul tau p e sfînca,
Si cu mica oaste c e -ti ram ase în că ,
Pe'ntru libertate, pe'ntru tia ra m ori!
S i-ti va fi mormîntul cununat cu flori!
Cell ce p e ’ ntru tia ra e străin Si rece,
S i ’n p lă c e r i desierte vieatia si-o p etrece,
E c ’ acelle paseri, ce în noapte sbor,
S i numai în noapte v a d Si ocii lor.
D ar’ dac’ alle talie sîmtiuri ardiatoarie
Vier, ca alle nopţii visuri tra ca to a rie,
In tra ea r’ în noaptea de’n ca re-a î eSit:
Pasere a nopţii! diua a ven it! “ . . .
III.
Asfeliu ea vorbesce si adînc suspina:,
Si-uoe rouce de lâcroemî cade ’n sînu-i lince;
 Ear’ Domnitîa tipoe, cade-a leşinat
Cell ce sta la poartoe de-uce dat’ a sburat.

IV.
Stefann se desceaptce, si de’n cornu-î sunce,
Oastea sfoerîmatce de pre’ n vrei s’adunce.
Lupta rceîncepe . . . turcii sînt goniţi,
Fug si cad ca spice, de coasce sdrobiti.

§. 80.

Costrce 'Dunoere. ( Cîntec vecîu popora

(D
(De Vcesiliu Alesandri.)

„ Duncere ! Duncere! Maeiculitia mea,

Drum fcerce pulbere, Cce robie-amarce,
Nu cum-v’ai vcediut Ce-o pcetim în tiara:,
Pe aicj. trecînd M'aruncce în lume,
Pre fiiutiul mîeu ? Ca sce-mi cîscig nume.
Si nu m’ oiu întoarce
„Ha eu l’ am vcediut
Pînce nu voiu stoarce
Pe aici treeind
D e’n mîna de leu
Nu sciu d e-i all ta u :
Pre tot neamul mîeu,
Fetisioara lui:
Si nu voiu veni
Spuma laptelui;
Pin’ n oiu dobîndi
Ocisiorii lui:
Libertate ’n tiaros,
Mura cîmpului;
Sce scap de ocaraeJtt
Sprinceanele lui
Peanna corbului. — S’ajungce la scop !
Cind pe-aici trecea Sas aibce noroc !
De’ n gurce diceă: Dee Dumnediaeu l
— „ Spune de-a 'ntrebă Ell e fiiul mîeu!

§. 81.

Uriasîul Daciei.
(De Constantin Negruti.)

1. Eu sînt noescut, ostasie, în Dâciea mcennoasce,

U ce dinioarce unde stroebuni-mi locuia;
Ei nu mai sînt acuma, ci numai a lor oase
Si naltele morminte se voed încce în ea.
Lepturarîu rumînesc. T. II. P. 2.
 2. A colo eu lumina vcedluî întîîa datoe!
Cum m’ am ncescut, îndatoe poerinti-mî m’au luat
In bratlele vînoase, si’ n marea îngîoetîatoe
M’au dus, de m’ au scoeldat.
3. All mieii poerinte-atuncia era vîrtos si tare;
Sloebi însoe acuma, coecî a îmboetrînit,
Si desrcedoecineadîoe cu aneroe mare
Stejarul, ca sce-1 facoe un boetiu de sprijinit.
4. Acuma îo-I tin locul, eu am armele salle,
Boeltagul Iu! cell mare, si arcul ostoesiesc;
Eu, care stînd pe munte, pecîoarele în valle
îmi puiu, de m’ odihnesc.

5. Pe cînd eram eu tîncer, mergeam a dese orî

Pe nalţii munţi ccerpătecî, Pionul treeram,
Si capu-m i, ca un munte, foeceâ-sl drumul pre’ n nori,
Si cu a mea suflare eu fulgerul stingeam.
6. Atuncia iubiam foarte, soe merg la vînoetoare,
In bratie-ml atunci ursul înnoedusit muriâ;
Prindeam în fugoe cerbii, si ciute, coeprioare:
Asta moe mul tîoemlâ;
7. SI—apoi colea spre saroe moe roecorlam in mare,
In undele-I spumate voios eu moe scoeldam,
Ccellare pe boelenne, cu lungile-mi pecîoare
Eu linele ei unde de’n fund le tulburam.

8. Dar’ a-d l aceste jo cu ri nu îmi maî sînt ploecute;

ftoesboîul Iubesc, astoe-dî, si sînge, foc, omor,
Si tâboera, ostasil, uciderile crunte:
Cinul cellor ce mor.
9. Koesboiul cînd.se ’ ncepe, moe trag si de departe,
La luptele ’ nfocate cu liniscc p rivesc:
Si, deacoe aflu bine, coe drept are uoe parte,
Pe loc în ajutorîu-î cu graboe noevoelesc.
10. Si ca seceroetorlul în spicele-aurite,
Ca troesnetul de-uoe datoe într’ însiî noebusîesc.
Si pdvedîe si arme, si dlalle otioelite
Cu pumnul le turtesc.
11. Gol imblu tot de-a una, coecî marea mea vîrtute
D e-ostasii voştri rîde cu fler înfoesiuratî;
Port numai douoe siilitî, de doi frasini foecute,
Si coiful, ce-1 trag lesne bol dlece înjugaţi.
 12. Nu-mi poate sta’mprotivce tcerte de cetate:
Iau turnurile’ n bratie-mî, si’ n siântiurî le ob&r.
Le împlu cu ruine ciar pînoe’n vîrf pe toate,
Sî-apoi Intru usîor.
13. îu drumu-mi cînd vr’ uce apce se tîmplce ca sce fice,
0 trec fcer’ sce bag samoe de mare-ori inie pcerceu;
Cceci pin’ la genunci Istrul abia poate sce-mi viice,
Si Prutul pîn la glesne: — si trec în drumul mîeu.
14. Cînd moartea va soe-mi viice, si vieatia mi se curmce-
Voi trupul mîeu cu cinste sce-1 puneţi în pa'mînt,
La ccellcetorîul pacînic sce arcetati în urmee,
Ce munte mi-î mormînt.

§. 82.
Vechil ostasîii moldav în roesboaîele luî Stefann cell
Mare.
(De Ioann Poni Dimlieteannul.)

1. Suflaţi! suflaţi! pe-aicia, voi dulcilor dîefirî!

Veniţi de prin cîmpiea cea mîndru înfloritee,
Veniţi de pe toti crinii si roşii treendeefirî,
Aduceţi a lor sucuri pe fatîa-mî veseeditee,
2. Picaţi rouce pe frunte-mi ce ’ n jos la voi se pleacoe,
Si— I dati spre rcecorire a voastre scerutcerî,
V’opritî în a ei cretie si faceţi s(B mai treacce
Pe ea încce uoe datce bcerbate ’ ncurcejosri!
Tu cîntiE filomelo! ah! cîntce’ n preajma mea,
10. Sce pot tintit la glasu-t.i a-mi aminti mai bine
Vieatia mea trecutce, ce-ucedatce înfloria,
Precum în primcevarce aceste mîndre crine:
Ah! di] lei or ferice, curînd voi ati trecut!
Cu voi si-a mea vieatice trecu pe nesîmtite!
15. Dar’ vai! sleebind cu’ncetul puterea-mi am vcediut.
Cînd eu pe voî în urmee-mî vce vced tot înmîndrite,
Nu pot ah! crudee soarte sce gust încce plcecere
In diua primeeverii, a^sia ca mai noeinte
Si’n armiea luî Stefann. avînd drept niîngceiere
20. A-i însoţi curagîul în •ţârdiea (le cinste.
Ca epurele sprintenn, ca paserea usîor,
Ca leul la putere eram în tineretîe,
Si marsiul mîeu atuneîa era numai un sbor,
Ear’ armele ca pennc purtam pe-a melle bratie.
 25. în gărdiea mea fost’am de’ n toti eu mal boerbat:
Cînd rop«etul de tobe da scemnul de ’ narmare.
Întîiu la locu-m i gata si’n frunte eu am stat;
S alerg în prip«e, ori ce n’aveam împiedecare,
Cînd trîmbitia’n suflare-si l’ ori ce m’ ar fi ciem at;
30. La mârsîurî, la poerţdce, cum Sî la vre uoe luptoe:
La toate eu stam g a ta : viteadiu eram soldat,
Si mie necî uce datce cîntarea-î mi-a fost mutce.
Aicîa eu cu dîece doeunce-di m'am luptat,
Si pumnul mîeu ca tunul busiă’n alle lor coaste,
35. Privitu-i-am de-a rîndul, clar toti cum au picat,
Si bratiu-mi foer* de arme Ia toti adus’au moarte.
A icia intr uoe luptoe de duhu-mî moe’nsufîam;
Ca focul a mea spadoe purtam cu bcerboetîe,
Ca fulgerul de Iute pe dusmannî seceram,
40. Si’ n urma mea sta plinoe de mort! astce cîmpie.
Colo pe cea sprînceannce, vedeţi, pusca-mi tuna;
Soelbâtecul mieu rcecnet, opunerea-mi viteadîoe
Pe leii miei de dusmannî cumplit îi spoeîmîntă,
Si craiul lor la fugos de fricce-m î comîndeadioe.
45. Colo pe acell crescet, vedi, coiful îmi lucia,
Si peanna-mi pin+re dusmannî m iscă-se mloediatce.
M iscarea-i lupta-mi spune, pîrjolu-m i însoemnâ,
Roesciru-i vitejiea, triumful mîeu aratoe.
Colo pe cea cîm pie roesboîul îmi fu crunt;
50. Cu lancea si cu darda avui a moe lupta:
A icia a mea spadoe si sulitîoe am frînt,
D e’ n bratîe fulgerînde soegeata-mi se sfcermă.
M’ aduce acum soartea cu pumnii soe moe lupt:
L ovesc întru uce parte, lovesc si’ n ceealaltoe,
55 Sî cum lovesc în dusmannî, sî şirele le-am rupt,
Si’ndatoe biruintla asuproe-ml voed sburatoe,
Smulg iute dela dusmannî, uce săbie cumplitoe,
Ca secerea p re’ n grîn e-pre’ n ei o învîrtesc,
Si n ba ea cea de sînge, de bratiu-mî înpumnitce,
60. De’n cîmpul boetoelfei spre fugce îi pornesc.
Ca cîte semne-atuncia de cinste am purtat,
Ca cîte ear’ broevure isbîndile-ml aduse!
Ca ce triumfuri capu-m i atunci mi-au cununat,
De cîte ori cunune clar Vodoe-mi îm pletise!
65. Dar’ eatce coe acum sînt slab, neputincios,
Si virsta mea bcetrînce spinarea îmi apasoe,
Îmi tremuroe tot trupul acuma dureros,
Moe aflu intr uce stare atît de cceinoasoe.
 Puterea nu m’ ajutce pe colo sce moe duc,
70. Pe munte, pe sprînceannce, pe culmea cea monstroasoe
Ca cerbul, nu-s în stare, ca tinoer, soe mai fug,
S’ alerg la vre uce luptoe pe vallea cea rîpoasoe.
Ia! ce audccB sunoe? oar’ trîmbitia soe fioe?
Dar’ ! trîmbitia doe soemnnul . . . ea cîeamoe la roesboîu,
75. Si ah! nu am putere s’alerg, soe scap de-urgie,
Soe scap a tioerii drepturi de barbarul povoiu!
Acum vitejii tineri, ca leii toti aleargoe,
Acum se’ntrec în armoe si-si cearcoe ai lor pumni,
Acum vor cu-ambiciune,1a luptoe soe se’ ntreacoe.
80. S’arate vitejie, soe capete cununi!
Alearg’ acum cu totii cu mare bucurie,
Coe, deacoe’n astoe luptoe viteji se vor purtă,
De Domn soe se cinsteascoe cu soemn de vitejie,
Si’ n cap ear’ cu cunune a casoe s’ or turnă.
85. Soe-mi cerc încoe uoe datoe a mea slaboe virtute,
Si douoe loviri încoe de-oiu da, moe multioemesc,
Si’ncalte pe’ntru tiaroe viteadru soe mor în lupte,
Soe scioe Moldavannul ca cît o pretiuesc! . . .
Soe dau esîmpiu’ n urrnoe Ia ori ce viitoriu,
90. Coe douoe loviture in dusmanni am trîntit;
Dar’ slab de boetrînetîe nu fui învingoetorlu,
Ci’n luptoe pe’ ntru tiaroe vieatia mi-am jertfit!

Epitaf pe mormîntul astux ostasm brav.

„Jubite Moldovenne ! a patrii datorie

Plinit'am cu credintice, precum s'a cuvenit'.
Spre-a ticeni apoerare avut’am vitejie
Bastrîn îns’ apcerînd’o, vietia mi-am jerfit.
Apoi du bucurie si mult mai liniscit,
Vcediînd’o mîntuitce, s a moe fiii îngropat.
Eu m’asiu fi dus la tatael, de unde am venit,
Sce locuesc în ceriuri, într'un diceesc paelat.
Fii dar’ Si tu Moldave! cum eu am fost bcerbat!
Tu pdtriea-ti iubesce ! si sîngele ti-l varsce
P e’ntru a ei scap are, si fi-vei cununat:
Atunci fi-ii va coliba destuii de mîngceioasce / “
 Uas poescericoe ccetras tîmp.
(D e Constantin Coercegîali.)

T îm pul înfoarmce,
T îm pu l refoarmcB,
Tîm pul pe toate
Ear* le de defoarmce.

1■ Ne’ nscemnata poesoericoe sburam liberce în lume,

De pe-uce rămuros pe alta, de pe crini pe trcendoefirî;
Tîmpul îmi da aripioare, întîmplarea cîntec, nume;
VeseloB gustam p re’n aer roesuflarea de dîefirî.
2, Rosa, crinul, cipoerosul sîcerbîă cîntecelor melle,
Adunînd lăcrima nopţii, m î-o pcestrâ într’all lor sîn;
Cinuri, patimi, sî-alte crude sfoesioerî a soartei grelle
Se stîrsîau pre’ n all lor dimbet, si-all mîeu ceriu era senin.
3- Dealul,, vallea, codrul, crîngul, atmosfera cea plajcuta
Informau all mîeu împeriu, liber si delicios,
Soare, lunoe, stea pleeneta cu-armoniea lor cea m uta,
Firii da înfrumsetîarc, mie cînt melodios.
•
4. Sburam vesela; în aer, liberaj si neatinsa;;
Sburam, cîntam ta rte saţiu, crîngul, vallea ’nfrumsetiînd
Dc-all mîeu fo c ! de-a mea durere! de-a mea pătimoe aprinsa;,
Cîntam, rcestatîam eterul, firea de’n somn desceptînd.
5. Dar’ tu tîmp cu-a ta taioasce coasas deercepinoetoarioe,
Ce nu crutî neci ute vjoestare, secerînd neîncetat,
Ce de’ n tîmple faci cenuşie cu bratîele-tî surpcetoarîe,
P retacu si si-all mîeu ferice într’un cin neîmposcat.
fi- Tu-m i dcedusi, tara; a-ti cere, tu ear cru de! — mî rcepisî toate:
Tu tîmp barbar, tarce cuget, crud dusmann, nesoetios!
Tu facî, strici tara; mustrare; înceintea ta ce poate
Uce micutîce pcesoeruîcoe cu-all eî viers prea tînguîos ?
Asia tîm p! tu-mi dai uce datce aripî, penne sbureetoarîe,
T oate-m i dai: cînt de-armonie, îmi daî viers pcelrundîcetoriu,
îmi daî si eram plceeuta pasere veselitoarîoe,
Preferitce, desm ierdata de ori care privitoriu.
8. Dar’ acum, o tîmp prea barbar! îmî smulsesi aripî si penne,
MtE foecusi de’ n sburoetoarice tîrîtoarioB pe pa;mint,
Si în loc de crinî si rose, nisce triste-uscate lemne
Moe prim esc p e -a lor spinare, si-mi sicerbesc de aşternut.
 9. Dar’ o tîmp! eu sciu, cce alte poetimiroe si mai multe,
Si ear’ tu, ce le surpâsesi, tu earce-si le-ai înoeltiat.
Voed un împcerat puternic, ocolit de cetoeti sute,
Coe troegeâ ’ nhfemat la carul unui alt neruşinat.

10. Si ear’ voed pe-un rob de’ n lantiurî, ce gemea de-a lor cumplire,
Ajutat de tine, crude! pe tron aurit sioediînd,
Si cum cei ce l’ apoesaroe, plini acum de umilire,
In genunci toti îl ascultoe, timpul, soarta bloestoemînd.

11. Asia tîmp, uoe poesceruicce ne’ nsoemnatce, ca sî mine,

Nu credeai, coe poate s’ afle, ce-ai lucrat, si ce lucredi?
Si cu toatoe prigonirea-tî soe noedoejdueascoe’n sine,
C’ a sosi uoe di ear’ încoe, cu-aripi, penne s’ o’ ndiestredi?

12. Aflee, tîmp, coe eu .atuncia, cînd primiam cu’mbielsiugare

A ta repede iubire, all tceu har prea trecoetoriu;
Cînd aveam aripi si penne, cînd sburam cu nepcesare,
întrebam si-aflam de tine: coe esci foarte-amoegitoriu.

13. Tu dai astoe-di si iaî mîne! strici! prifaci! foer’ osebire,

Coasa ta cea ascutitoe, mînuindo, triumfedi,
Urci, cobori, ape^i si sdrumici tot foeroe înduiosire.
Ah! . . ascultoe, tîmp, si spune-mi: pînoe cînd ai soe lucredi?

i 4. Pînoe cînd toate sub tine de-apoesarea ta vor geme ?

Pînoe cînd tu, tîmp, în parte vei fi neînduroetoriu ?
Spune-mi, cînd a ta putere vei troemite soe moe ’ntreme,
Soe fiu ear’ , ca mai noeinte, soe cînt vesel si soe sbor?

15. Tîmpul tace! nu-mi rcespunde! eu întreb fceroe’ncetare,

Spun la lume, c’a lui mînce m’a foecut, soe poetimesc,
Spun si cînt cu duioşie, cruda, trista mea cîntare,
Coe sburam sî eu uoe datoe, dar’ acuma moe tîroesc.

§• 8 4.

Poetul.
(De un Soeteann.)

1. Poetul e de soartoe ursit, ca soe suspine;

Ell e all suferintiei copiii mai foevorit;
Sce sufoeroe’ n tcecere, sce sîmtioe tot în sine,
Si tot dorind, soe cînte un ce mai fcericit.
 2. Eli sîmte’ n all soeu suflet roestriscea omenirii,
Sl-aprins de cundurere suspince eîte-un viers!
El! plînge si descrie misterul fericirii,
Ce nime nu-1 cunoasce în marele-univers.
3. Dreptatea: îi înspiroe amoare de-omenire,
Prietesiugul: flâcoeri de-un suflet îngeresc;
Cînd e de-am oare vorba: ell sîmte îndîeire,
Cînd ear’ de-am oarea tioerii: un foc. nestîns ceresc.
4. Asia fu a ta soartce, o amcetorîu de muse!
Dar’ spune: cell ce are aeest mister ceresc,
Ciar ell mai mult s o b cerce amarul, sl-a lui budie
Neeî cum soe nu surîdoe, ce gînduri îl m uncesc?
5. Cînd ell cunoasce însu-sl misterul fericintiei,
A h ! spune, ce durere despicee pieptul lui?
De ce e tot de-a una supus nemulticemintlei ?
De ce deplin ferice ell neci uoe datoe nu-i ?

6. Ell gem e în tcecere, cce sacra Iui dorintice

E, de-a vede misterul ceresc înfiintlat;
Coe sufletul lui plînge voediînd tot suferintlce,
Cînd germul fericintiei în 0111 de Dieu e dat.
7. Ell cîntoe tot în plîngerî, mereu se loeminteadioe,
Cce nime nu ’ nticelege fericele misteriu;
Ell cîntce în dulci vîsuri, dorind ca soe le vadice
In faptce, si pe oameni ca îngerii de’ n ceriu.

8. Ell cîntce ’ ntipcerintia ncetureî mîngceioase,

Pcestoriul în cîm pie-cu fluerul sunînd,
S i-a junelor fiintie suspine dureroase,
Cînd cu privirea tristoe spre ceriuri stoe ccetînd.
9. Ell cîntoe si amoarea spre tot ce -i nalt în fire,
Vîrtutea si dreptatea si tot ce e frumos;
Ell cîntce si rcespicce un ce de fericire,
Dar’ pieptul lui cînd cîntoe, suspinoe dureros.
10. Si spfretu-î se naltîce pe aripi înfocate,
Cîntînd în poesie all binelui misteriu:
Si-aprins de cîfe vede în ideeletate
Aspirce s ’ o stroepoarte si pre poemînt de’ n ceriu!
11. Dar’ nime, o p oete! nu face ascultare,
Si neci va veni tîmpul de a te aproba;
Misterlul fericirii nu e în cceutare:
Stîrpesce voenetatea, sl-atunci vor întreba.
12. Asia este în lume, a fost, si o soe fioe,
In somnul voenetcetii dorintie tot visînd:
Si numai în momînful cell plin de agonie,
In spaima' se desceaptoe si lasoe un cuvînt.

13. Cuvînt de desperare si-amaroe suferintioe

Stroerupt in tot de spasmuri si de-un mortal fior
Ideea vecinicîei atunci doe pocoeintioe
Vietiei roetoecite, cînd sufletul e ’ n sbor.

§• 87.

Norocul si mintea. (Ncercecîune.)

(De Anton Pannul.)

1. Se certa uoe datoe norocu’n cuvinte

Cu prea Iceudata si ’ntîoeleapta minte,
Dicind, coe ell este acella ce face
Binele s[ roeul la ori cine-I place.
5. Mintea diceâ earoe: „ba fcerce de mine,
N h se poate omul sce aibce v r'u'ti bine ţ
Cînd sînt eu cu dinsul, de-ar ave si re/le,
Le trece ’n rcebdare. nu i-se p ar grelle.a
Norocu ’mprotivoe începe soe dicoe;
10. Mintea de-altoe parte nu se lasoe micoe.
De’n vorboe în vorboe, norocul îndatoe,
De noecadiu si ciudoe vru mintea sce batoe.
Deacoe vrediu mintea, coe nu se ’ ntioelege,
Si-o s ajungoe treaba pînoe Ia ciomege,
ÎS. Dise: „ o ! noroăce! ce trebuie cearta:
S avem ca nebunii, si vorbce desiartce ?
Noi un om s ’alegem, si intrind într’ insul,
Vredniciea ’n fapta: s’araetaem cu dinsul. *
Asia dar’ l’aceasta îmbii se ’nvoiroe,
20. Si-un om soe goeseascoe îndatoe porniroe.
Mergînd împreunoe întîlnese în caile
Un om poedind capre în jos pe uoe valle.
Voediîndu-1 norocul, stoe in loc, vorbesee:
„Sce mergi mat departe, ce itl trebuesce ?
2a. Eatce donmisiorul, care mos asceaptce,
Sce-mi arcet cu dinsul vredniciea’n fapta;.
Si te uitai numai, cie nu’n vreme lungae
II voiu fa ce insu-mi simpcerat s’ajungce.
,ţKft■ - , i ■ -----

:Biblioteca Docunn
P ia tr a N earat
 Si dicînd aceasta norocul, s’ apucoe,
30. Cu m ijloace ’ n stare pe cîobann s’ aducce.
Ear’ mintea se trase, lcesînd pe norocul,
Si roemase prostul clar ca dobitocul.
Dobitocul însoe de s£ nu vorbesce,
Dar’ are în sine sîmtire firesce,
35. Isî cunoasce locul, la care se pune,
Sîmte, si ’ ntîcelege domnul sceu ce -î spune;
Ear’ omul, dic, care e lipsit de minte,
Este ca uoe peatroe, ce de loc nu sîmte.
Asia dar’ cîobannul cu caprele salle
40. Mergînd mai nceinte pe aceastoe valle,
Uce pivnitice vede vecîce, doerîmatce,
Curgînd înoeînte-î uce apoe curatce.
Stoe în loc, se uîtce, în poererî îî vine
Coe aci, soe-si facoe coliboe, e bine.
45. Si ’ ncepu sce sape, vrînd cu ell norocul,
Soe maî îndreptedîe în pivnitice locul.
Soepînd dar’ gcesesce uce lespede rasoe,
Lucratce în coltîurî tocma ca uce masoe.
Hotcerî îndatce, nu loesoe pe mîîne,
50. Acum vru pe dînsa soe mînînce pîîne.
Dupce ce cu muncoe si cu siloe mare,
O scoase de’ n locu -î, ca uriasîu tare,
S ’ a descis sub dînsa uoe borfoe adîncoe,
Ca de vr’ uce doi stînjinî si mai ce-va încce.
55. Care avînd scaroe, ca de pivnicioarce,
Pe trepte’ n loeuntru pe loc cum coboaroe,
Vede grijit bine, ce nu mai voedîuse,
Si patrudieci ciupurî frumos în rînd puse.
Ridicoe Ia toate coepacele grelle,
60. Se uitoe si vede nisce petricelle,
Âdecoe într’ unul era: diamănturî,
într’ altul; rubinuri, si ’ ntr’ altul: smairănturi,
Cu un cuvînt toate era, cum am dice,
Pline cu tot felîul de pîetri antice.
65. L’ acestea cîobannul ocii cum aruncoe,
Pfîu-iu! poecat, dise, de atîta muncte!
Cceci nice într’ unul nu-î de bceuturoe,
Moecar roeciu numai soe-mî arunc în gura:.
A poi ia ’ n ccecîuloe de’n mcergoeritare,
70. Si ’ nsirînd, ca ’ n atice, pe earbce de-a mare,
Le puse la capre, ca nisce moergelle,
Si Icesînd comoara, a plecat cu elle.
 Ear norocul, care sil intia— sî pusese,
Pe nebgn sob-I facce, precum se prinsese,
75. Aduce îndatce pre’n aceastce valle
Negustori soe treacce cu marfce pe caile,
Ce venîâ atuncia c ’ ucb sutoe ccEmile
De ntr’uce depoertare de-uoe lunoe de dflle,
Si fiind spre sar<E, au vrut sce rcemnce
80. Aci' cu ciobannul la un loc sce mîioe.
Asia desccercarce coemilele salle,
Dindu-le sce pascce pe-acea lungce vallei
Dup’ aceea merse de’n negustori unul,
Vrînd ca soe vorbeascee ce-va cu nebunul;
85. Si vorbind cu dînsul, la capre dioeresce
Un osebit lucru, care cam lucesce.
Vine maî aproape: mcergceritar vede,
Ii pare, coe este, dar’ nu se încrede.
Aleargce îndatoe; Dumnulul sceu spune,
90. Vine si ell câutce ca la uce minune.
Dup’ aceea ’ncepe cu ell sce vorbeascce
Cam de pedeparte ca soe-l ispiteascoe
Dicînd: ce sînt alea? de unde le a re?
,Ce face cu elle? nw-i sînt de vîndiave?
95. Ear’ nebunul dise : pîetri de aceste
Uce pivnilîa: plina: act ’ ntr’un loc es te;
De-mi veti da de’n plosca; sce cinstesc îios datce.
Eu vw duc la dînsa acuma îndatoe.
Vcedând negustorii cce e prost in forma;,
100. Nu căutce mîncare, nu vor sce maî doarmoe.
Pretiuesc comoara fcerce soe o vadîce,
De puerere bunoe nu putea sce sieadice.
Dau sce bea ciobannul si merg la comoarce,
Ajungînd cu totiî într’însa coboarce,
105. Si-acea bogcetie deacce o vcedîurce,
Fceroe socotealce si peste mcesurce.
Avuta lor marfce pe loc lcepcedarce,
Si de-acelle pîetri scumpe înccercarce;
Alegînd ei numai celle maî frumoase,
110. Care socotirce, cce-s maî preţioase.
Neci nu asceptarce sce se luminedie,
Ci plecarce ’ndatce soe se depcertedie,
Lcesînd pe ciobannul cu plosca în mînas
Si privind la dînsii rcedimat pe-uoe rînoe.
1 15. Ear’ norocul, care se noeccejîa tare
De a Iui cu totul negiobîe mare,
s
Cînd domnul cu marfa puţin oci ’ncise,
S ’ aroetce noeinte-i în vis si îi d i s e : *
„In toa rce-te ’ndatae, p e cîobann cu tine
120. Ia -l, ce dic m'ascultce, cce n u-ti va fi bine!
Fiind cce aceasta: multce bogcetie
Prostului acelluî e datae, nu tie.“
Atunci negustorlul opresce ccervannul.
Se’ntoarce în graboe sce ia pe cîobannul,
123. Ii dice, îl roagoe, cu dînsul sce v î î c e ; -
Dar’ ell de aceasta neci nu vre sce scice.
îndesicert mult bine ell îi gîuruesce;
Ell caprele salle nu le pcsroesesce.
Voadiind, cce cu bine nu-1 poate supune,
130. îl ia cam cu sila si cu ’nsîcellueciune,
Dicîndu-i, cce drumul la un lo c abate,
Si sce n u gresîeascce, ell sob le arate.
M erg în d dar’ cu totiî în tr’ ucE depoertare,
La prîndiu ospcEtaroe într’ un orasiu mare.
135. Aici negustoriul a croit îndatce
Ciobannului haine scumpe de’ n bucatoe.
U cb giubeâ frumoasoB cu scemur de M o scce
(D e put^â cîobannul, ce e, sce cunoasccs.)
Scumpce ’mbrceccEminte îî foecu destullce,
Pcepuci în pecioare, si în cap cceciuloe.
14S. A poi fiiu de suflet deacoe îl numesce,
S ’ apuccE, 1’ învaîice, si îl svoetuesce,
In c e cip în lum e are soe troeeascoe,
Ce feliu soe se_ poarte, s i cum sce vorbeascce.
Ii da ’ nvoetioeturoe în dillele toate,
ISO. Dar’ sce -1 mai cîopleasccB, vedea, cce nu poate;
Ca cînd oare-cine ar luâ busceannul
S ob—1 înfrumsetiedie, sc e - î puîoB ccEftannul.
D e c i d e -a c o lo deacoe m ai ccellcEtorircE,
La marginea mcerii în scurt tîmp sosiroe.
155. Aci ear’ goesiroe co ra b ie gatcE,
Si ’ nccErcînd avutul, plecarcE îndatoe.
La Constoentinopol cum eî desbcErcaroe,
Si vameşi ’ ndatoe viind, întrebaroe,
De-unde li-i venirea? ce au de vîndîare?
160. Si vcsdiînd avutul, î-a cuprins mirare.
P riv e sc în tcecere, de’ n um eri ridiccE,
Si în urmcB unul începu sce d ic ce :
„D om nulel ascultce, eu nu sînt în stare,
A -ti p retiu i marfa, ce-o aî de vîndîare,
 165. N eci mina-mi p e dînsa îndrcesnesc a pune.
Ci la împceratul mergînd, îi voiii spune,
Ca viind ell singur, soe vadice ce-a face.
Si s’o vcemueascce dup a; cum îi place.
Atunci negustoriul uce boetistce scoate,
170. Si puiînd într’ însa de’n pietrile toate,
Dise ccetrce vâmesiu: de oare ce este
Sce mergi la ’ mpceratul, îi vei da si-aceste.
Vâmesiul fn graboe tot cu alergatul
Ducîndu-se, dise ccetrce împceratul:
175. „Moerite ’mpcerate ! a-di veni p e mare
Marfae de aceasta iiae mulţime mare.“
Vcediînd împceratul pietrile acelle,
De care vcediuse foarte putintelle.
Occen pre vamesîu, dicîndu-i: „ nebunel
180. Visuri de-alle talie ai venit a-mi spune ?
Tu nu-tî esci în fire, vorbesci de’n beţie,
Se poate uce asfeliu de marfce sce viiae?
Si, cum spui, uoe mare corabie plince ?
Bine dice vorba: „d e nebun te ’ ncince / “
185. Yamesiul rcespunse : „maerite ’ mpcerate!
Lasce aste vorbe ne’ncuviintiaie.
Si scoalce, sce mergem acum mai in graboe,
Sce nu pierdem timpul la asfeliu de treaboe.u
Atunei împceratul cu sîmtirea dusce
190. Aleargce în grabce l’aceă marfce spusce.
Descide toti sacii, precum i-a spus, vede,
Si abia atuncia ocilor scei crede,
începe soe ’ ntrebe: de unde venirce?
Sî-astce bogaetie unde o goesiras ?
195. Negustoriul dise: lnwltimea voastrae!
America nouce epătriea noastrce.
Neam de ’mpasrat sîntem, venim spre primblare,
Luînd de-uoe cam datoe astea spre vîndiare.
Si, de se vor vinde cu bun pretiu aceste,
200. S'aducem mai bune, scopul nostru este.
împăratul dise: „dragul mieu prietin!
Un asfeliu de lucru nu poate fi eftin.
Si neci ciar pcetranul de—a ta bogoetie,
Nu cred, sce se vmdce ti a mea ’mpcercetie.
205. Cu toate acestea, ddii-mi cît vae place,
Si ’n urma; cu dînsa, ce veii vre, veţi fa ce."
Ear ei i—au dat voe, dicînd : „nu ne cere,
Ci poftim alege sîngur pe p lă cere.u
 Luînd îm păratul, cînd voi sob plece,
210. Pe lîngoe ciobannul de’ ntîmplare trece,
Si lungit îl vede, unde-î era patul,
Foer’ a boegâ’ n samoe de loc pe ’ mpoeratul.
Întrebîndu-î, dise: „d a r a>sta de a r e ?
De siede ’n pat asfeliu lungit p e spinare ? “
215. Roespunse îndatoe, dicînd negustorul:
„A cesta ’ mpoerate! îmi este feciorul.
Ci dce ertcecîune, asiă a -l vede,
Nedîndu-vce cinste, precum s’ ar c a d e ;
Cce ell la noi, unde crescerea îsi are,
220. Nu cunoasce p e-altu l decît ell mai mare.
Eu tot fiind earae în ccellcetorie.
S i îmblind p r e ’n lume cu negustorie.
C ob iceie bune nu l'am putut cresce,
Sce se poarte n lume precum trebuesce.
225. A cu'ntîia-si data: Vam luat cu mine,
Ca sce-l p ort, sce vadice, cum c ’n ticerî strceine.
Si-am spaerîntîoe bunce, dupce a lui minte.
A -l învastiă toate de-acum tneeinle.
N ’am vrut sce-l las prea mult sas învetie carte ;
2 ‘>0. Numai sce dea ceriul s’ am de dinsul p a rte;
C' atît am în lume, dupce bogcetie
Ca sce moscenneascae a mea avuţie. “
Pe cînd de-all de astea vorbiâ negustoriul,
Si-si Iceudi asfelîu pe moscennitoriul,
2;s5. în gînd împceratul îsî facu si plannul:
Cum coe de-a sa fiîcoe este bun ciobannul,
Coe avea uoe fiîcoe foarte întioeleaptoe,
Si, ca ea frumoasoe, nu se putea altee.
Plecînd dar’ îndatoe la poelat se duse,
240. Si împceroetesei despre toate spuse;
Îsî aroetds înece gîndul soeu si dorul,
Pe’ ntru încuscrirea cea cu negustorul.
Si împoeroeteasa fu tot de uoe minte,
Si afloe eu caile acelle cuvinte;
245. Ea mai vîrtos dise, coe aceastoe treaboe,
Trebuie îndatoe soe se facoe’ n grabce,
Ca nu cum-va astoe mare norocire
S’ o scape de’ n mînce cu vr’ iioe prelungire.
D eci la prîndîu poftiroe pre negutiffitorul,
250. Ca soe-1 ospoetedîe si soe-si spuice dorul.
Mîncînd ei la masoe cu toti ’mpreunoe
Pîndi împoeratul oara cea mai bun®,
 Si începu n datce, dupce cuviintice,
Scopul sce si— 1 spuîtB si a sa vointîce.
25S. Ear’ negutîcetoriul l’ aceâ veselie,
„ Bucuros, iî dise, poate si sce fice,
Numai sce antipoe pînce mce voiu duce,
S a ntreb, de voesce, si fiiu-mi prea dulce. “
Si n pnndîul acesta, dupce ce cinstirce
260. Pre negutîcetoriul si îl omenirce,
Cînd vru sce se ducoe îl petrec grcemadce,
Si-1 duc pîn’ la mare cu mare peeradoe.
Aci cum sosesce, la fiîul se spune,
De va sce se ’nsoare si soe se cunune.
265. Eli bucuros fuse la vorba luî gatce,
Ca sce se însoare, sce ia asia fatce.
Deci dar’ negustorîul, vcedîînd, cce voesce,
Sîede lingce dînsul si îl svcetuesce,
Ce felîu sce se poarte ecetrce împceratul,
270, Cum cu a lui fiicce, cum cu tot pcelatul.
Le dice uce datce, ear’ le repetîesce,
De n prindîu pince’n sarce tot îl svcetuesce;
Ear ell blojind ociî eu budie descise,
Asculta la toate, ca la nisce vise.
275, Erau luî acestea, ca cum puî sce scrice
Pe de-asupra apei vre uce istorie.
Cu toate acestea, dupce cuviintice,
Rcespunsul s® ducce, fcecea trebuintice.
Nccî nu se fcecuse diua încce bine,
280. Si de la ’mpceratul vcedîurce, cce vine,
Cu aceea-sl cinste earce sce-1 pofteascce,
Ca sce bea ccefeaua’n sala ’mpcerceteascce.
Si vrînd, nevrînd, merse la pcelat în grabce,
Cu toatce pcerada, ca un om de treabce;
285. Unde împceratul, ca si maî nceinte
II primi cu mare si pompoasce cinste.
Apoi sîcedîînd, dise ccetrce dînsu ’ ndatce:
„E i! ce mai dicî cu scre! cce noi sîntem gatce.
Si, de vei vre, încce bine o sce-mîparce,
290. Soe scevîrsim nunta ciar în astm sarce.
Vcedîînd negustorîul, cce ’mpceratul are
Pe’ntru acest lucru pornire prea mare,
Nu-î stcetu ’n protivoe, Sî ell dise earce :
„Fice împcerate ! mcecar si-astce sarce! “
295. Trimit dar’ Ia mire, sce-1 aducce, gloate,
Venind, îl desbracce de hainele toate,
 Care era pline, peste tot pcetate,
De noroîu si sdeurî de jo s pînce’ n spate;
Ca cell ce sîcedluse, si se tcevcelise
300. Clar ca dobitocul, pe unde-i venise.
Aduc haine scumpe, 1* îmbracoe cu elle,
Îî pun sî în mînoe prea scumpe inelle.
Ear’ cînd îl boegaroe, si vredîu poelatul,
NeeI nu-sî pleede capul coetroe împceratul;
305. Ci sîuerînd numai sta în nemişcare,
Precum fac tot! prostii la vre uoe mirare.
Dar’ avutul, care face între unii
Sce se socoteascte întîoeleptî nebunii,
Le încise ociî, si necî nu veediuroe
310. L ipsirea-î de minte cea peste mcesuroe:
Ci într* acea sarce îl si cununaroe,
Si sîcedîînd la masffi eu toti ospoetarce.
Dupce veselie si scularea mesei,
Diiserce pre mire ’ n Icetacui miresei.
31a. Ell în cap cu vinul, si lipsit de minte
In loc sce dea fetei cuvenita cinste,
II dce’ n fatîee palme si trei pumni în spate,
Gîndind, c ’ o desmleardoe, asia cînd o bate.
Ear’ mireasa, cceril nu i-se tîmplase
320. Asia desmierdare cu pumni si pcelml trase,
A r _ r
începu cu tipet a rossuna casa,
Cît soeri ’ mpceratul si împcerceteasa.
Aleargoe ’ ntr’ un suflet, si întrînd îndatce,
Gcesesc pre mrreasa de tot lesinatce.
325. Pe ginere ’ ntreabce : „p en tru ce o bate ?
Ce causcc este ? ell sce o ar ale.“
Ell roespuns le dete cu obrcesniei'e,
Nisce vorbe proaste ca de m ojicie,
De care ’ mpoeratul asprindu-se foarte,
330. îl juroe îndatce pedeapsce cu moarte,
Nu numai pe dînsul, dar’ sî pe-all lui tatce,
Si dete poruncoe, sce-I încidioe ’ ndatce.
Judetîul pe lege pe îmbl osîndesce,
La locul osîndel sub padloe—I pornesce.
335. Cînd asfeliu pe dînsii îl duc la grea moarte.
Mintea, carea este îndurat® foarte,
Privind cu durere reaua lor osîndce,
Coetroe noroc dise cu vorbire blîndoe:
„ E i ! vedi tu noroace, în ce feliu de stare
340. Adusesî pe-acestia p re’ n a ta purtare
 Unde sînt acuma laudele talie ?
Nu sîmti tu durere? nu-i p rivesci cu j a l e ?
Nu era mai bine sce lasî p e ciobannul
In a lui coliba, unde sta scermannul?
34S. Si cu all soeu fluer îmblînd pe-acea valle,
Sce se veseleascae cu caprele salle?
Cum si negustoriul asemene ear ce:
Decit acum asfelîu ammdoî sce pearce !
— „„Sorioarce minte! rcespunse norocul,
350. Mai mult ce pot fa ce eu cu dobitocul ?
Deacce nu au creeri! asiă sce le fice!
Cce destulloe ciuda îmi este si mie.“
Ear mintea ii dise: „te sciu eu, noroace,
Cce aî ne’ndurate si relle mijloace.
355. A dese te bucuri, ca de nisce glume,
Sos pierdî, soe dcerapeni p e oameni in lume.
Dar eu p e aceştia, ce îi duc la moarte,
N u-i las n ecicu capul la reaua ta soarte!
Ci te uitoe numai acuma la mine,
360. Sî vedi' ce plcetesce mintea la ori cine! “
Dicind ea aceasta m datos se duse,
Si ’ntrînd în ciobannul, în capu-î se puse.
Atuncîa ciobannul se desceptce ’n datee
Ca dentr’ uce somnie prea îndelungata,
365. Si ntorcîndu-si ocii ccetroe cell mai mare,
Ce-1 ducea la locul acell de pierdiare :
„Nebunele! dise, si om foer' de lege!
Tu ai dat poruncoe, asiă soe ne lege ?
De unde ai voe si-atîta ’ndrcesnealoe,
370. De ’mpaercetesc sînge sas nu aibi sfiealoe ?
Nu scii, cas ’mpaeratii si all lor neam mare
Nu se osîndesce la asiă pierdiare?
De ar ave încae si mnoe de moarte;
Tot e’n cinste neamul cell straelucit foa rte!
375. Cit mai vîrtos unul f ‘ceras de pricinae
Ce nu se cunoasce, c'a foecut vr'uoe vinoe!
Aveţi voi in scire, coe p e urma noastroe,
Oştiri milioane vin în cuntra voastrae?
Desleagoe-ne! nu sta! g îd e! spurcaeciune!
380. Sî cadi pe genunci-tî, sce-ii dasm ertoeciune ! “
Ţremurînd gelatul, îi deslegd; ’n datce,
Si ceru soe-l erte cu vorboe rugatoe.
Si ’nsciintiînd asta pe loc la ’mpceratul,
A luat în datce poruncoe gelatul:
Lepturarîu rumînesc. T. II. P. 2.
385. Sce nu soevirsîascoe hotcerîrea datce,
Ci soe se întoarcce cu dînsii în datoe.
Carii, cum veniroe, si-au suit poelatul,
S ’ a ’ ntrebat ciobannul de ccetrce ’mpoeratul:
„F itu l m ieii: ne spune, si dreptul arata,
390. Nu te mai p re fa ce , dos-mi vor bai curatce.
Eu tain a-va nu pociu de loc îniielege,
Coe este un lucru, ce nu se alege."
— „ „ C u timp Im par a te ! ciobannul roespunse,
N e vei îniîalege tainele ascunse ;
395. Ear’ de uoe cam datce, vce spuîu num' atîtce,
C’ aiî avut a su p ra -m i purtare urîtae.
E ri mai cununarceti cu uoe graboe mare !
F'cerce ju d e tiu a sta -d i mce daţi la p ierd ia re!
împceratul d is e : „dar' l f a r a ’ndoealce
400. Eu cunosc p rea bine, c am fcecut gresiealoe.
D ar’ neci în a liim ea-ii nu se ca d eă earce,
Soe te p o rţi cu fiica-m i asia ra u a sa,ra.aa -
„N egreşit, ell dise, facced trebuintîa,
Soe mce p ort cu dinsa dup ai cuviintioe:
405. D ar’ este uoe vorba* foarte îniiceleapta,
Cum coe: „aupce cinste, cinste se asceapta
înaliim ea voastroe, cum nunta mi-a fost,
V’ aii purtat cu mine ca cu un om prost.
Precum moe îinurceii: asiă si eu earce
410. Ca c’ uae f a t a proasta: m am purtat a sarce.
Si ascultaii numai sce vai spuîu pricina,
Ca sos vedeîî bine^a cui este vina.
Cum sînteti aicîa înoeliimea voastrce:
Asiă sîntem si noi în pătriea noastrae.
415. Spuneţi! asiă ’nsoarce, si asfeliu cununa:,
Cînd, soe facoe nuntoe, împ aeraii s’ adun ce?
Nu se caedeă oare cell puiin uoe luna:
Sce fim linut nunta cu regula: buna: ?
Nu eră cu caile, l’astoe veselie
420. Ca soe se pofteascoe si-a lii Domni mari soe viiae ?
A fost oarî musicce, si luminceciune,
Cum e obiceiul la ’mpceraii în lume ?
Unde s’au dat tunuri?unde s’ au dat fo c u r i?
Unde-au fo st teatre, comedii si jo c u r i?
425. Unde v a e dîestrea? unde m i-aii dat fo a e ?
Ce m i-aii dat sub m ina? la ce m i-aii dat voa e?
Cum d a r’ tocolira ii persoanele noastre:
Asiă s i eu fiica Jnaelîimii voastre!
 Iubire spre dînsa de-aveati pairinteascce:
430. Urmă, ca sce-î fă ceti nuntce 'mpcerceteascce.
Ci rceu vas purtârceti ciar însi-vce darce,
Si eu de aceea fcecuî mai rceu ear os. “
Atunci împceratul îl îmbrcetisîeadîce,
Cere ertcecîune, de’n ocl Icecrcemeadîce,
435. Dieînd ccetrce dînsul aceste cuvinte:
„A ll mieii fiiu iubite! de a-d i înceinte
Cu toat'a mea voe îti dau tronul tie,
Tu ocîrmuesce a mea ’mpceraetie.
Eatae îti dau sceptrul: domnesce în pace,
440. S i-tî fee acum nunta dupce cum îti place.“
Dupce ce dar’ multe de bine-i ureadice,
Pe cîobann în Iocu*-si îl încoroneadioe.

§ . 88.

Sumetîea sîoăreceluî. (Nosrceaune.)

(De Anton Pannul.)

Un sloărece mare, anume Gerlann,

Peste toatce gloata fiind ccepitann,
Precum se vorbesce, atit se ’ ngîmfase,
Incît sloreceasca vitîce sl-o uitase.
S. Deci vrînd sce se ’nsoare, nu cugeta altce,
Decît sce-sî Ia soatlce de vitîce mal naltce.
Cugetînd aceasta, si tot cercetînd,
De’n bcetrînil sioirecl mereu întrebînd,
A fl«, cce mal mare de’ntre cîte sînt,
10. E soarele singur, moerit pre pcemînt.
Si precum se vede frumos, strcelucit,
Sl-asemene fileee are nesmintit.
Audind Gerlannul, nu stoe necl decum,
Cf cit mal în grabce s’a gcetit de drum.
15. .Oaste numceroasce lude de minune,
Pcepusîolu mulţime lud; provejune.
Apoi ccetrce soare la drum a plecat:
Sioâreci, ca locuste, cu ell au sburat.
Mergînd di si noapte, sfeara a pcetruns,
20. Dup’ uce lungce caile la soare-a ajuns.
Soarele în datce primi pre Gerlann,
Precum se cuvine unul ccepitann.
 I-a vorbit cu stimoe, sî l*a întrebat,
Soe viice la dînsul, cum s’a întîmplat?
25. Gerlannul atuncîa cumplemînt foecînd,
Ccetrce ell rcespunse în asfelîu dicînd:
„Lum inate soa re! all naltului cer,
D e -ii fa c supoerare, ertceciune-mi cer.
Eu sînt, cum Scit bine, marele Gerlann,
30. Care p este sioâreci sînt a -d i ccepitann,
Si am avuţie, trceesc fe r ic it;
Numai despre una sînt nemultiaem.it,
Cm nu aflu junce dupce placul mîeu
Cu vitia de rangu-mi, sce mce’nsor si eu.
35. Doresc sce am socru de rang mai de sus,
Puternic în lume, la nime supus:
D e-a ceea la tine atîta loc v iu ;
Cce toti de mai mare p r e tine te sciu.“
Soarele rcespunse la all lui cuvînt:
40. „O ! mare Gerlanne ! precum disesi, sînt
înalt, si puternic, de toti moe maeresc,
D e nime n'am fricae, -precum voiu, trceesc;
Dar' cum se iveSGe un nor cit de m ic:
Eu atunci in datce tot cteful îmi stric ;
45. Cce se p u n e ’n dreptu-m i, fcerce a -i pcesă,
Mce’ntunecoe ’ n datce cu puterea sa.
Mae f a c e sae nu pot luci p r e pcemînt:
L u i fcer ce de voe-m i, ca un supus sînt.“
Audind Gerlannul, ce soarele-a spus,
50. Cum cce sî ell încce la nor e supus.
Ca soe-i cearce fata, necî cce mai vorbi,
Cî ’n datce soe ’ ntoârse si la nor veni;
Pe carele norul deacoe Pa vcediut,
S i-i foecu onoare, cum i s’ a ccediut,
55. L ’ a ’ ntrebat, d îcîn d u-i: „ cum s’a întîmplat,
Sce mice la dînsul de'n loc depcertat?
Gerlannul îi d ise: „ o ! mcerite n o r!
Am venit la tine, cce voiu sce mce'nsor,
S i-m i caut mireasce de rang mai de sus,
60. Sce nu fi.ce 'n lume la nime supus.
Si tu mai puternic sciut esci de toti,
Cce c i d a r si p e soare sce-l întuneci poti.
Cum te p u i în d rep tu -i: lumina-i s’ ascunde,
Si nu poate ’ n lume mai mult a pcetrunde.“
6 5 . — „ „ O ! mare G erlanne! norul i-a rcespuns,
Ceea ce se vede, nu e de ascuns.
 Drept, eu sînt puternic, dupce cum disesi,
De stîng si p re soare pre’n aburi-mi deşi ;
Dar’ cum se ivesce un cit de mic vînt,
70. Eu trebuiu în datce sae fug de-unde sînt.
Suflce, mce gonesce, sce nu-i stau în drum,
Si mce rcesîpesce, ca pe-un usior fum .“
Audind Gerlannul, cce si norul ciar,
Altuia mai mare supus este ear’,
75. Se cobori ’n datce la marele yînt,
Care sufla ager atunci pe pcemînt.
Întrînd cu-a sa ceatce la vînt în pcelat,
Si despre venire-si fiind întrebat,
începu Gerlannul si la dînsul ear’,
80. Sce-si spuice solîea, ca si la nor ciar,
Dicîndu-i: „cce vîntul în lume domnesce,
Jncît nori ’n aer încae-i rcesîpesce.a
Vîntul îi rcespunse : „asia este, sînt
Puternic, si tare dup’ all tceu cuvînt.
85. Eu rcesîpesc norii, în âer cînd sbor,
Cutremur pcemîntul! copacii obor !
Dar’ e uce cetate lîngce ea c’un plop,
Ce este diditce mai dela potop.
Fiind depraedatce de nisce tiranni,
90. 0 bat acum si eu mulţime de anni.
Si nu am ce-i fa ce, nu o pot da jo s ,
Puterea-mi supune, de si sînt vîrtos.“
Audind Gerlannul asia si pre vînt,
în datce sî pleaece, în sine dicînd,
95. Cce tot e mai bine, deacce ra lua,
Pe fata cetcetii, cce-i mai tare ea.
Mergînd deci la dînsa, fu earce primit,
Ca si pîn’ acuma, în mod cuvenit.
Apoi între vorbe la ’ntrebceri fu pus,
100. Ce vînt ? Ce ’ ntîmplare aici l’ a adus ?
Ell cu plecceciune pe loc a rcespuns,
Si si-a spus tot dorul, nemic n’a ascuns.
Mai dicînd cetcetii, cce ea c ’ un cuvînt
Este, care n’ are fricce neci de vînt.
105. Ceeruia cetatea rcespundiînd, i-a d is:
„Intr’ adevcţr vîntul de toc nu m’a ’nvins ;
Si de-acu naeinte nu-mi pasoe de ell,
Casei pe lîngce mine e mult mititeii;
Dar’ se încuîbarce pe sub temelii
110. Mulţime de sioâreci vr’ uce cîte-va mii :
 „S î-a tît mce sloebirae, tot mereu scurmînd,
Incî de'n aceasta coede-voiu curînd / “
Audind Gerlannul, yeni la mirare,
D icîn d: „cia r desiartae fu a mea îmblare.
113. Sioărecii, cum vced eu,Jintr' adevoer sînt
Neamul cell paternic p re acest pcemînt.
O ! cît foer' de minte si nebun fu i e u !
Soe nu iau eu fatae d a r de'n neamul mieu!
Ci soe merg la soare, la nor s i la vînt
120. S i la cetoeiislabe: — p re toii soe-i descînt!

§• 89.

Coetros Moldăviea.
(D e’ n Conradini.)

I.
1. A dio! liroe de-aramce, coerii tristce armonie
în scelbatece accinte sub degete—mî se sfccrmâ,
Rcesuflind a unei m ijii pline de—amar’ ag'onie.
E oara, cînd a mea musoe, ce mii gînduri îsi forma,
Uitînd crudele pericîe a unor moerî furtunoase:
Scie s afle n all mieu suflet mii de cîntece voioase.
2. T e rcevced în urmoe earce-si, o ! pătrie, scelutare:
Dealuri verdi, poedurl umbroase, si voi scumpe doermcstur
Ce moe adormiati în leâgcenn pre’ n dulcea voastroe suflar
Depcertat în titeri strdbine, calc numai pe surpoeturi:
T ot e un locasiu de neguri sfoBrîmat de moehniciuni,
Un mormînt rece ca giatia; trist si plin de-amoerîcîuni.
3. Soelutare rîuri limpedi, siesuri verdi si înflorite,
Ce vce ’ ncungiuroe uoe sfearoe plinoe de form e-om enescî,
Pecind sara voe primesce adicerile ’ndulcite.
Soelutare cetoeti mîndre, locuintie cîmpennesci,
Si voi mînoestiri mult triste, cu cruci falnici aurii,
Ce voe s ca ld cE n in c e ltim e a c e r iu r ilo r a d iu r ii.
4. Cît de dulce ti-i suflarea, o ! M oldivie frumoasoe!
Ce miresme ’ncîntoetoarie oridionul toeu undind
In all lor curs boelsoemeadioe undoe linoe roecoroasoe,
Ci'mpiile-ti seninoase, ptedurile cereetînd
Se sfarm a lor auroasoe pîn’ l’a munţilor noeltime.
Unde line riurelle adapoe la miei mulţime.
5. Cîte triste suvenirî maî aflu pe-unda argintîce,
Pe colinele-tî cornoase pe întinsele ruinî,
Pe-acî truncî urditî cu lumea în a lor haince negrioe,
Voed ades miî episoade aruncate între spini,
Si-a da vodilor puternici mii de lăure pompoase,
în desîcertj cce vin murmure si suspine dureroase!
6. Deacce acell plin de groadice Sultann tremurce ’mpreunce
Cu all toeu vecin rcesboinic, si toertarul furios,
De se ’nfcesîuroe în sînge rîurile, ce lin sunoe;
Deaece pre’ n lumina slabce a plaiului scînteios
Roemcesitie de-oaste bravce se vedea ’ n sînge scoeldate,
Si de groadîce poeroesite coetr’ asil fugiă turbate.
7. Eră, cce vietiulă încoe Moldavii cei bravi în lupte,
Ce strecură ’ nalor vine vecîul sînge ruminesc,
Gata pururea sce moaroe pentru-a talie drepturi rupte,
Fii nobili, eroi si liberi de’ n leâgcenn copillreresc!
Armoesarlul cell scelbătec, arcul, lancea veninoasce
Cercă all lor pretiu, putere, si toerîe credincîoasce.
8. Dar’ trecur’ acelle tîmpuri, precum trec în lume toate,
Unde cin este vieatia si mormîntul roditorlu.
Fur’ acestea'ciar un fulger pentru viitoaria-ti soarte!
Pe-alle vîrstelor oceanne fu un soare lueitorlu..
Ce cuprind perind, val mie! cîti nori plini de ntunecime
Pe-a ta frunte stau greemadoe cu amar si cu erudime!

Iii
9. Sub ce forme cumplite pre moartea ’ ngroditoarlce,
Sl-a ei fiori de giatice voediul: cce alergă
Pre’ n tîrgurile talie, si ’ n crudele-sî pecioare
Formînd mii de morminte pre toate le ccelcă.
10. Acum ciuma grodîavce, a toate roepitoarice,
Acum foamea uscatce, ce ’ n toate se ntindea,
Seau cruntele rcesboale si spaime-otioeritoarie
All toeu cell mai scump sînge sciurce soe ti—
1 ia.
11. În sbuclumul durerii all lăcrimelor talie
Cu-a armei greutate sî-apoes ori ce stroein
Venind, supse puterea a brătiurilor talie,
Roepind de’ n all tceu suflet de’ n urm’ all toeu suspin.

12. YoediusI pre Ioeniciarul, a iadului seîntee,

D e sînge de’ n roesboaîe de tot acum mînjit,
Svîrlit cu turboeclune pe sînul de femee,
Duceă moartea cu sine, fiind nelegiuit.
 13. A poi de’ n afrontare, ca fiilger, sburi ’ n pradce,
A luî scelbcetcecie nemic n’o mai oprîă!
Dicedirnic amar mie î sub astce crud® spadce !
AII clopotelor sunet pre jertfe rcesplîngei!

14. Urli, triera uliti, ca fere ’nvcepoeîate,

Sl-a talie cruci sîntite doermate ’n tioernce jo s ,
în preajma casei sînte cu totul despoiate
G em ei sub jalnic tipet cu-altariul sîngeros!

15. In astce ’ndelungatce si crudcB ciniure

In loc de arme, plîngerx: nemic mal mult ayînd;
Mcecar vre uce putere n’avu înduiosire,
A -ti fi apcercetoarîce, durerea ta ultînd!

16. A s ii! neci uce putere de lume rcespeptatce

N’ a d’ sfn tru mcerire-sî, ce tîmpul î-a pcestrait:
„Creştina noastrae soarce soe fiae ajutatoe !
Fcerce mustrare toate în pradce te-au lcesat!

17. A sii puteri de arme, de celle maî fceloase,

A cceror trupe grelle pe tîcerm nenorocit
Vedeai, cum se desirce, ca stelle numceroase;
Dar’ soarta-tî plîngceîivce neci cum n’au p rem en ifî'

18. L ip sii num’ all Iui „ Stefann“ puternic bratîu, ce sfarmce,

t>i oaste dusmcennoasce, si-obscesci nenorociri:
Eli ce-ti je r tfii mii steiguri si-a dusmannului armce,
Sunînd în toatce vara cumplite rcesboiri.

19. Eli singur p re ’n vîrtutea, brcevura sa moidavce,

Sciu rcesucf ’ncălte p fe crudul Mehemet,
Figînd pilosiu ’n fatice-i si ’n inima-i grodiavce,
La toatce hotcerîrea-i de ars si pustiit.

20. Si turcul plin de groadîce, a lumi ’ntrege spaîmce,

In flaccera dorintiei de-a fi viteadiu osteann,
Vcediu simetieru-si în mînî, cum ise sfarmce
Sub trăsnetul lovirii de pilosiu stefcenneann !

III.
21. Dar’ acum mînati departe pre’ n uce soartoe priincioasce,
A cei nori prea plini de groadîce, ce pe frunte-ti au mugit,
War® n aurora unei dille seninoase.
T u-ti înalţi acuma capul pulberos si încîlcit
La ’ nstellata acea barcce, ce pre fiii tcei ÎI poartce
mce e-amoare fierbinte, ce va ’ndulci a lor soartce.
 22. A sosît diua. s®rb®rii: ordiionu ’nfl®c®readi®: *
Alle fiilor trei glasuri armonii au intonat!
O vestesce-un popor mare: spereadi®, e timp, spereadi
Lumea ’ntreag’ acuma fierbe: e un câos încurcat;
Piere-amurgul, si pe callea, care totul indrepteadire,
Vulturi tineri cu mrerire sborul lor înoeinteadire.

$• 9 0.

Urmările cresceriî relle. (Ncercecîune.)

(De Anton Pannul.)

„Copillul nepedepsit
Iicemîne neprocopsit

i . Un impcerat oare-care, neavind neci un fecior,

Si fiind la întristare, ere n’are moscennitor,
Pre’n rugreciuni si postire Dumnedireu l’ a ascultat,*
Si, dupre a Iui dorire, cu un prunc la mîngreiat,
5. Pe care cu-amoare mare de’n oara, ce s’a nrescut,
Prerintii in rresfretîare si’n desmierdreri l’au crescut.
Atit de mult împceratul asupra lui tremura:
Cît îngrodi tot prelatul nu cum-va a-1 suprera.
Asia lasre pîn’ la mare sre creascre tot in desfriu:
10. Pe’ntru ori ce rea purtare nime nu-1 tineâ de rreu.
Si cînd ell eră ’ntr’ure parte si alta purtat pe sus :
Ca sre învetie si carte, profesor i-s’a adus;
Poruncindu-i sre-1 învetie cu mîngreireri si cu jo c,
S®-i vorbeascre cu blîndetie, sre nu-1 supere de lo c;
ÎS. Sre nu-1 sileascre vr’u® datce, ori sre-1 certe ’n vre un fel,
Ori s® ’ndrresneasere sre-1 bat®: c’apoi vai! va fi de ell.
Asiă dar’ acestea toate, urmate ’ntocma au fost,
Pre’n care un copiii poate prea lesne r®mîne prost.
Citî-va anni deacce trrecurre, împceratul a cerut,
20. S® vădi®: ce ’nv®tietur® copillul s®u a trecut?
Si aducîndu-1 de fati®, începu a-1 întrebă
Cu blîndetie, cu dulceatire, ca s® ceteasc® ce-va.
Ell începu: „ a lf a, vita, gama, delta, omicron,
Capa, iota, sigma, lita, p i, mi, ni, csi, ipsilon.“
23. „B ravo! dise împreratul, num' atit aî înveetiat?
„Apoi, r®spunse b®iatul, cellelalte le-am uitat 1“
împreratu ’ngrijat foarte de all s®u iubit fecior,
Cre-i r®mîne dupre moarte un prea prost moscennitor,
 Pre miniştrii sosi în grabe îi adunce pentru ell,
30. Cere svat, si îi întreaboe soe-1 învetîe vre un fel.
Ce soe facoe? de’n ce parte s’ aducce vr’ un iscusit?
Ca soe-1 poatoe ’ nvoetîâ carte cu vr’ un metod osebit.
I-au dis miniştri: „'m pceratel e un filosof aici,
Cu Sciintie minunate la ori ce v e i sta sce-i dici.
35. Ell ne-a învoetiat la carte p e copiii noştri toti,
S i am vre s a avem parte de ell s i p e ’ntru nepoţi.
Pe dinsul, de vei, îl cieamae, sce-i ved i spiretul înalt,
S i dce-i copillul în sam a, f a r a sce mai cauţi alt.“
A cest svat dar’ ascultîndu-1 împosratul, a trimis,
40. Si pe filosof cîemîndu-1 de fatioe, asiă i-a dis :
„A m audit despre tine, cos es ci om p rea iscusit,
S i toti te vorbesc de bine, toti dic, cce esci p ro co p sit:
D e aceea cu dor mare te ciem si te rog s i eu,
Cu asemene urmare soe 'nveti si p r e fiiul mieă.
45. S i vad iîn d, cae-ti p u i silintîa mai curînd a isbuti:
P e cît îmi va fi putintia, si eu îti voiu ră sp lă ti.
— „P rea n a ltia te! filosoful i-a roespuns,
Toate sînt adevoerate, cîte de mine v'au spus.
D ar' acum sînt batrîn fo a r te ; nu mai sînt tbicer c’ atunci;
50. M'am apropie*■de moarte, nu mai am gust sa'n vatiu p ru n ci
M'am dat acum la odihna, voiu soe traeesc liniscit,
Sae-mi p etrec vieatia 'n ticnae, coe destuii am obosit.
Fug de sgomot, de nepace: sînguroetatea iubesc ;
Ciar n eci sioerb sce am nu-m i place, ca sat nu moe naecoejesc.
55. Dar', ca soe nu calc cuvîntul, si dorul împaeroetesc,
Voesc, de vă vre sijsîntul, p e cît p o ciu, soe voe sioerbesc.
Trimiteti-l dar' la m ine: rog soe nu fiu stroemutat,
Coe, precum v’ am spus, nu-mi vine soe v i-l învoetiu la p a la t.“
Impceratnl d ise: „b in e! fioe si asiă, cum dici,
60. S a urmedîe ăi la tine, d a ca nu te 'mpaci aici.
Dar' însa îti dau de scire, nu cum-va soe-l n a ca jesci,
S a - l baţi, s a - i dai dojennire, ori la ell s a te r a s te s c î;
Ci voiu cu economie învatiatura s a - i spui,
Toat' a ta filosof ie cu bine s a i-o propui.“
65. Dupce ce împoeratul dise coetroe filosof asfel,
A doua di îsî trimise si pre fiiul soeu la ell.
Cum veni, îi dete carte, pe-un scceunasîu îl cinsti',
Si îl puse la uoe parte, poruncindu-i a ceti'.
Nu apucob soe-i arate, si ’ n datoe s’ a pomenit,
70. Coe cîti-va insi de’ n cetate spre vedere-î au venit.
Dupoe c e vorbiroe m u lte, filosoful a voit,
Ca cu ceia, ce veniroe, soe puioe de gustoerit.
 (Cce pe atunci, cum se vede, ccefeâ nu îndoetinâ,
Dupce cum astoe-dl se crede, cce n’ar pute foeroe ea.)
75. Si neavînd sne-i sîcerbeascce vre un fecior seau argat,
Eli puse ca soe-î sîcerbeascce feeîorul de împcerat.
II îndreptoe pre fereastrce, dîndu-i în mînce un bann,
Dicîndu-i: „na, tine asta, si mergi colea la bcecann,
Sce-ti dea medielicuri, pîine. si uce gce'rafce de vin ;
80. Restul mi-l va ’ntoarce mîine, du-te, si maî curînd vin’ .*
Deci- dupoe ce le aduse, masce, tcecîmuri a pus,
Sioerbitoriu, pcehărnic fuse pînoe maî coetroe apus.
Coe eî, deacoe s’apucaroe de vorbce, si de lung svat,
De sîoerbul lor îsi uîtaroe, coe sicerbesce nemîncat.
83. Si audindu-1 «ce plînge la spatele lor de post,
II dise: ,*vino de strînge, si ’nvatice sce nu fii p rost!
Apoi mergi si tu a cav ce, sce minînci si sce prîndicesci ;
Dar’ sce nu spui, cce la masce te-am pus ca sos ne sicerbesci.
Si demineaiice te scoalce, dina pin’ nu s’a naeliiâ,
90. Sce vii mai curînd la scoalce, s’avem tîmp de a învcetiă ! “
Ploecînd copillul, se duse, cu plînsete, cu vceîtat,
Si pre rînd mumes-eî spuse, cum l’ a întrebuintiat.
Mumce-sa mnnile-si frînge, spusele lui ascultînd,
Merge la ’mpeeratul, plînge, bocindu-se si strigînd:
95. „V a i! de mine! împcerate! alt dăsccel n'ai mai gcesit ?
De l'ai dat sce ’nvetie carte la un nebun si smintit ? “
Filosofu ’ n grab soe viîoe, împceratul l’a cîemat,
Si l’a ’ntrebat cu mînie: „de ce asfel s’a purtat?
— „împcerate ! sciut fice, roespunse cell învoetiat,
100. Cce a-di de’n filosofie iiae prelegintiae i-am dat.
De aceea fiii în pace, lassati sce-l învcetiu, cum sciu,
D eacce voiţi si vce place sce aveţi înticetept fiiu.u
Se domoli împceratul, si îl dise: „ negreşit!
De-aceea-tî dedei basiatul, ca sce mi-l fa ci deplinii!u
105. Se fcecu dloehar amarul cu celle ce s’au maî dis,
Si a doua di scolarîul la scoalce ear’ fu trimis.
Si filosoful primindu-1 earce la cetit l’a pus,
Si în casce încuiîndu-1, l’ alle salle trebî s’a dus.
Prea mare fiind orasîul, abia s’a ’ntors la ’nsoerat,
110. Si gcesi pre cuconasiul plîngînd în casce ’ncuiat.
„H ai! mergi de mînîncce pîine ! îi dise, si prost nu fii!
Si aibi de grije, ca mîine de demineaiice sce v iî!“
Se duse earoe-sî bceîatul plîngînd, ca ’ntîiu cum am dis;
Aude si împoeratul, cce l’ar fi tinut încis.
115. Sce noeccejesce, si cîeamce pre filosoful pre loc,
II întreabce sce dea samce: „de ce-si batce de ell j o c ?
 Eli roespun.se: „sce nu fice! vr’ uce datce eu j o c soe-mi bat,
Ci ear’ de’n filosof ie uce prelegintice iram d at!
Si de ’mpcercetiea voastrce prost sce nu fiu socotit,
120 . Coe filosofiea noastrce are metod osebit. “
Se gîndesee împceratul, eludate lucruri îi par,
Dar’ dise coetroe boeîatul soe meargoe la scoaloe ear’ .
A treiadi venind earoe feciorul de împoerat,
L’a luat si pînoe’n saroe dupoe sine l’a purtat.
125. Pe unde avea sce meargoe, sta în lo c si—1 întrebă :
„S cit tu astce pîatice largce, cum se numesce, au ba ? “
Cînd îi toeceă la ’ ntrebare, diceă: „nu fii dobitoc“ !
A sta -i piatia cutare, Acesta-î cutare locu.
A poi întrebare-î fa c e : „Scit acest p od cum se cieamce ? “
130. Si deacoe la toate tace, îi d ice : „v ed i tine samae!
A cesta -i podul cutare, a cesta-i cutare hann;
Coleă siede un Domn mare, ear’ de’ ncoaci cutare Bann.“
Acestea dicînd, ell pasoe într’un loc, care i-a spus,
Pe copiii afaroe-1 lasoe, unde s’ ascepte l’ a pus.
135. Filosoful aici earoe soe sîeadîoe a trebuit,
Si tocma cam coetroe saroe ca soe plece a esit.
Bietul scolariu, vai de dînsul! floemînd în frig asceptînd,
L’ a goesit în g îr?nd plînsul, tremurînd si suspinînd.
Dupce ce merse a casoe, ell porunci la şcolar,
140. D icînd: „m ergi s i tu la masce, dar' vedi mîine sce vii ear ! “
Cum se duse ear’ boeiatul, plîngînd mume-sei a spus.
Audind sî împceratul, pre filosof l’a adus,
Si—1 întrebce, ca soe-î sp u i» : de ce l ’ a purtat a sfel?
Ell roespunse: „alta nu e, ci sciintice pe'ntru ell.
145. „N u -ti pociu Sciintia p recep e, împceratul îî rosti.
Eu sciu cce omul începe întîîu dela a ceti.u
— „ S i aceasta o sce fice, întîoeleptul i-a roespuns,
D ar’ la uce filosof ie cetitul nu e de-ajuns.
Am sce-ipropun si moralul, cînd l’oiă pune la cetit,
150. Si întiiu mceterialul adunaem p e ’ntru vorbit.a
Se muide ear’ împceratul cu cîte ell i le-a dis,
S i-a patra di pre boeîatul la scoaloe ear’ l’ a trimis.
D eci cum sosi ell la scoaloe: filosoful c ’ uce nueă
Ii trage pre pîellea goaloe vre uoe cîte-va cu ea,
155. Dicînd : „m ai spui altce datoe p e-a casoe cîte fa c eu ?
Mai superi mumae si tata: ? m i-i mai voi rceul mieii ? “
Acestea si alte daroe dicînd cîte i-a ploecut,
I-a dat drumul coetroe saroe soe se ducoe sî boetut.
Pîn’ aci toate ca toate, împoeratul le-a ertat.
Acum soe vedem, ce poate mintea unul învoBtîat!
 Ccecî cum audî ’mpceratul de celle ce s’au urmat,
C«e i-a si bcetut bceîatul: cu totul s’a tulburat,
Si necî vru ’n fatîce sce-i viice filosoful cell pîrît,
Ci porunci ^n puscoer/e soe-1 bage numai decît,
163. Ca a doua di soe-1 pieardioe, judecîndu-1 cu divann,
Soe-1 spmdiure si sce-l ardice, ca pre un prea roeu dusmann.
Asiă, a doua di Daroe împoeratul poruncind,
Miniştrii se adunaroe, ca sce-l judece voind.
Deci 1’ întreb® împoeratul, uitîndu-se roeu la ell,
170. Dicînd: „spun e! ccecî bceîatul mi-l’aipedepsit a sfcl?
— „P rea nceltiate Impcerate! astea filosofii sînt,
Si cce smt adevcerate, ascultaţi all mieii cuvhit.“
f e l de filosof ie? cînd tu d a r, cum a venit,
L’ai pus poshărnic sce-ti fice si ca sicerb de tîrguit ? “
~ „Impcerate ! asiă este, eu nu o toegceduesc;
Dar i le-am fcecut acestea, c ’ am vrut sce-l înticeleptiese,
Adecae, cînd va ajunge mîine, poimîine 'mpcerat,
Masa sce nu o ’ndelunge, sicediînd la c ie f ne ’ngrijat,
Ear supusii p e de-uce parte ficemîndi împregiur sce stea.
180. Si alţii p e de-altce parte împcercetiea sce-i ia ! “
„B in e! bine! împoeratul ear’ i-a dis,
A două di, spune-mi mie, de ce Vai tinut încis ? u
„Sî-asta e filosofie: lucrul însu-si dovedesce:
Ca mpcerat fiind, sce scice si încisoarea cum este!
185. Ear nu p e’ntru'n fir de atice, ori de-alt ce-va vinov.it,
Sce-l tiice p e toatce vieatia în pusccerie bcegat!“
„S i aceasta asiă fice ! împoeratul a urmat,
Dar’ de ce ca pe-un sicerb sie a treia di l’aî purtat ?“
— „Si-asta e filosofie, cced pre’n orasiu Vam purtat,
190. Si poduri si-alt ce sos scice, i-am spus, si i-am arcetat/
Ear nu deacce se va face mîine, poimîine *mpcerat,
De ori care, cum îi place, sas fice de nas purtat. “
— „Bine ! bine! si-asta lasce, împoeratul dise ear’,
Intr'atît de mult nu-mi pasae; fice cum dici, n’am hcebart
193. Dar'spune-mi în urmoe mie, de’n ce căusas sce-l bati?u
— „Si-asta e filosof i e ! ce trebuie la ’mpceraii,
Ca nu cum îi este vrerea, p re vinovaţi a -i munci;
Sce scice, ce e durerea: puţine a porunci;
Ear’ nu ca la juccerelle, sce strîge: dati! si ear’ dati!
200. Cce cinci sute de nuelle sînt lesne ’n spate la alti!u
— „Lasce si-asta la uce parte, împoeratul ear’ a dis,
Dar’ n'o sce-l înveli la carte, la cetite si la scris? “
— „Anevoe, împcerale! cce prea mult e rcesfcetiat.
Ell de vorboe nu se bate : tine, ce a apucat.
205. Dea ceriul sce aveţi parte de fiîu-vce cell iubit!
Dar' eu mai lesne ’nvaetiu carte p r e un urs nencercevit.u
Se tulburce împoeratul, audind acest cuvînt,
Si roecm ’ ncît tot prelatul s’ a cleetit pîn’ la pcemînt,
D icîn d: „auditi necinste ! vedeţi în rîs cum mce ia ?
210. Se cade asia cuvinte sce dicce nceintea m ea?
S e’ ntoarce coetroe ell earce, si îl dre acest rrespuns:
„ D e oarce ce tu Sici darce, cce mai lesne’nveti un urs.
Sce-l înveţi, ear' de nu, m oarte; aceasta iti hotoerassc/ “
Dise e ll: „bucuros foa rte, v’ am spus, cce eu mce primesc.
215. D ati-m i un urs, dar’ nu mare, ci sce fice mititeii,
Si ’ n trei luni cu 'ncredintiare vce dau esămenn cu e ll!u
Dupoe ce aceasta dise, împoeratul hotoerît,
P e ’ ntr’ un ursuletiu trimise, sî-au adus numai decit.
Cu termin, cu legreturre deterre pre dobitoc
220. La a crerti ’ nvreticeturre, si ell îl primi pre loc.
A casoe deacoe îl duse, lude piei dela cismar,
Si soe facoe carte puse pe’ ntru noul soeu scolariu.
Frecînd aceasta, aduce, bagoe fleici pre’ n foi de rind,
Si—i dre ursului sre ’ mbuce, foae, cu foae ntorcind.
225. Ursul, cum e de’ n nreturoe, fleica cînd vrea sre o ia,
Ca cînd ar ceti de’ n gurce, coeutâ si murmuiâ.
Mîncarea lui tot d e-a una de’n acea carte fiind,
N eci nu împlinise luna, si—1 vedeai mereu cetind,
Ori cînd flremîndiâ, de voe cartea în mînre luînd,
230. Roesflra foae cu foae, si murmuiâ fleici cretînd.
Asia dar’ venind sorocul, ursul esămenn sre dea,
Se rînduî diua, locu l, §i toti adunaţi siedeă.
Eatre si dăscrelul darre cu scolariul soeu cell mic,
Crerui trei dille de varoe nu îi dedese mertic.
235. Si de’ n acea adunare la nime nu se uită,
D ecît la ori ce mişcare, la dăscoelul soeu cretă,
împoeratul cu mirare 1’ acest ursuletiu privind,
Asceptă cu nerrebdare, ca sre-1 vădire si cetind.
Si pravila ’ mprerreteascre avînd pe masre aci:
240. Ca soe-1 puire soe ceteascre dăscrelului porunci.
Ursul pravila cum vede, ere e cea cu fleici gîndind,
Ca un flremînd se rrepede, o ia ’ n mîini nedirebovind,
O descide si apucre sre murmueascre în loc,
Negresind nemic de bucre, întoarce foi intr alt loc.
245. Stoe, murmuesce în carte, nu gresesce ear’ mertic;
în toarce si ’n altre parte, si ear’ nemic si nemic.
Roesună de rîs prelatul de-acest scolarui curios.
Atunci dise împoeratul: „ v a d , ca: cetesce frum os!
 Dar' nu putem înticelege disele lui neci decum?
250. In ce limbai, si ’n ce lege ne cetesce ell acum?"
-„In limba sa, impcerate 1 dise dasccelul grceind,
Cum scrie aci curate le tcelmoecesce cetind.“
Atunci dimbind împceratul, noecadiul si-a resipit,
Si ertînd pre învcetiatul cu daruri l’a grremcedit.

§• 91.

Scrieţi totî.
(D e Ioann Ratiu.)

1. Scrieţi totî cu mic cu mare, 6. Hai sce scriem frcetioare,

Totî cîti Rumîni vce numiţi,
Scrieţi totî, fioesce-care,
Scrieţi asia, precum sciţi.
2. Srieti prosoe, poesie,
Scrieţi tot ce-aflati de bun,
Pe’ntru-a voastroe seminţie,
De un înteres comun.
3. Scrieţi totî fcerce ’neetare
Pînoe e ceriul senin,
Pîn’ ce nime teamce n’are
De vre un dusmann strcein.
4. Scrieţi totî: lumea sce scice,
C ce s i noi încoe trceim,
Si, ca fraţi, în armonie
A trcei în veci dorim,
5. Scrieţi a-di si mîne earoe,
Scrieţi tineri si boetrîni,
Cce sînteti uoe gîntce raroe
Totî cîti voe numiţi Rumîni.
Cce e pcecat soe siedem:
Mai avem pe ceriu un soare,
Sce scriem pînce vedem.
7. Limba noastroe, frcetioare,
Ce ne-a dat’o Dumnediceu,
Cea mai dulce-i pe supt soare:
Hai s’o vorbim to:t mereu!
8. Pîn’ ce limba ne trceesce,
Nu vce temeti, totî trceim,
Pîn’ atunci poporul cresce,
Pîn’ atuncia nu periin.
9. Vin’ sce scriem rmflînesce,
Dar’ soe nu ne strceinim;
Cu loetino-frîntiudiesce,
Diceu! departe nu sosim.
10. Scrieţi Rumîni, mic cu mare,
Dar’ scriind, sce nu uitatl,
Cum coe noi fioesce-care
La uoe laice sîntem fraţi.

§. 92.

Cîeltuitorîul si rîndurica. (Fabulos.)

(De A. Doniciu.)
Un tîncer foarte bun, dar’ prea cieltuitor,
Luînd în stcepînire
Uce bunce moscennire,
In tîmp de-un ann de dille rcemase pe usior,
Si tot, ce mai aveă acum, eră uce blannce,
Pcestratce cu prilegiul, cce tîmpul sta de earnoe;
In blannce foarte crede.
Dar’ într’ uce di mergînd dupce împrumutat,
De’ n întîmplare ell uce rînduricce v e d e :
Gcesesce ’n datce neguticetori;
„ Si ia pe blannce bcennisiori;
Cceci rîndurellele, cum dic de’n înscemnare,
A primceverei dulci sînt binevestitoarie.
Ell însce a uitat proverbul bcetrînesc:
C'uce floare necî decum nu fa c e primcevarce.
Si eatce se stîrnesc
Furtune, viscole cu ger cumplit afarce;
Pe ulitie surticeie omcetul fceinos;
De pre’n ogeaguri fumul, ca earna, gîlgceesce,
Si cell mai scerimann la foc se încceldiesce.
Ear* tîncerul mîeu trisf, flcemînd si frigurcs,
Pornesce în surduc de-a casce,
Soe câpete vr’ uce masce.
Dar’ cum la ulitioe a esit,
Pe rînduricce o vede îngicetiatce,
Si tremurîna de frig, îi d ice: „blcestcematae!
Pe faptoe-ti ai p e r it!
Astă t i s e cuvine!
Casei faerae blannce astae-di eu sînt pentru tine.“
# / *
*
Nu voiu s’ ating pe nime,
Dar’ muJt mce mir în m ine:
De ce tot omul cînd gresiesce,
Asupra altuia se desvinovcetiesce.

§ . 93.

Mihnea si baba. ( Baeladce.)

(D e D. Bolintiniannul.)

I.
în mijlocul nopţii,/cînd babele relle
Se primblce pre’n aer,fceellare pre stelle;
Cînd lampa se stîngej la negrul mormînt,
Atinsoe de aripii suflatce de vînt:
Cînd buha se plînge p re’n triste suspine
Si spăimos produoej ce trece pre’n vine:
 Cînd roeii fac plânnurî, cum oare soe tiîoe
Poporul în lântiuri, si ’n crudoe robie,
Cînd demoni si spaime pe munţi se adunoe,
De uri ce la stelle, la nori si Ia lunoe;
Intr’una de’n pesceri, în munte rîpos,
Un om eare-eare întrde curoegios.

II.
Sciţi voi, ce sînt misterele,
Cînd babele sbîrcite,
Ce nu le tin picerele,
Sloptesc afurisîte?
In pescera coerpatilor,
Mergînd un ceas mai bine,
Vedi tîmplul Poecinatilor.
Ce cade în ruine.
Aci se fac misterele
De babe bloestoemate,
Ce scot la morţi arterele
Si hîrcele uscate.
Aci se fierb si oasele
In vase aurite,
Aci s’adun’ frumoasele,
Cînd nu mai sînt dorite.
Uce flăccerce mistericce,
Dapâledoe luminoe;
Ear’ stîlpii în biserieoe
Poereau, coe se înclinoe.
Si liliacii nopţilor,
Ce au aicia locul,
Ascunsi în hîrca morţilor,
îmbiau, soe stîngce focul.
Uce baboe, ce ororile
Uscaseroe în lume,
Tot rcescoliâ vîlvorile,
Sioptind încet un nume

III.
S ’aude un tropot de pasî pe aproape
Cum calcoe strigoiul, cînd va soe desgroape
Un mort de’n morminte . . . . „colo! ascultat!!
Sce fia? scstanna cu ociî de focu ri?
Lepturariu rumînesc. T. II. P. 2. 4
so

H ei! cine soe calce în negrele-m i locuri,

S e’ ntreaboe bcetrîna, . . . . aici neciemati ? “
Ea dice, si’ n umbroe un om se arat®
Cu ocii de sînge, cu fruntea uscatoe,
Teribil, ca locul, în care întră:
„Baetrînae ! ell dise, îti fee detoriea!a
Si vorba-î, cum geme în did vîjeliea,
De’ n coltîurî în coltiuri grodiav roesună.

Ba’trhia.
„Ascultce-moe, Doam ne! de si ii-am dis tie,
Sas-ii spuiu viiioriu l; dar' nu va sce fice!
Ascultae-m.ee, D oam ne! aveam în ostime
Un fiîu oa re-ca re vestit în mulţime
Pre’ n luptele sa lle; eră fitul mîeu,
Plaecut ca seninul, frum os ca uce floare,
Si p e ’ ntru acesta mai stăm eu supt soa re:
Eră p e ’ntru mine all mîeu dumnediceu !
S i p e ’ntru aceasta m’ am dat în pierdiare,
Soe-l fa c între oa /ient fe r ic e si mare.
Am dat all mîeu suflet la negrul taertar . . .
Tu scit mai departe. C e ? gem i de turbare?
Vei sîngele m um ei? tu vei reesbunare?
L o v esce! na sînul! tiranne baerbar!
Ceeci viatia-m i este acum blaestaematee ;
Oh ! cum nu pociţi oare sce sorb astee datce
Si dillele talie, si'sîngele toeu ? !
D ar’ nu poeţii, cce fiiu-mt în ultima-si stare
Opri ori ce mînae, a da reesbunare!
Tiranne! ved i p ra d a -ti ? vedi cugetul sc eu !?u
Pe urmoe c’ uce minoe si arsoe,
Intr’ una de’ n hîrce un sînge ea varsoe,
Si dîndu-1 lui Mihnea, îî dise: „sce b ei!
E sînge d e’ n fiiu -m i; n a ! soarbe-l mai ta re!
E cald, s i e tînaer, cum vei tu baerbare!
N a ! soa rb e-l! seau eu sorb p c-a ll toeu, de nu v e i!
IV.
T oti morţii de’ n mormînturi,
Cu giarele ’ nclestate,
Ca frundiele uscate,
Ce sbor’ cînd sufloB vînturi,
Spre Mihnea alergă.
 Ear’ vîrcolaciî serei,
Ce ciar de’n luna: piscce,
Cînd frundîel e se miscce,
In tîmpul primcEvereî,
Tipînd acum sbura.

Si rellele toaste,
C’uce sutoe mici pecîoare,
Ca globul rotitoarie,
Ca bolovanni pe coaste,
Rostogolind, îmbla.

Sîoimannele, ce sburlcs,.
Ca vîjelii turbate,
Coloase deşirate,
Cu forma ca uce turlce,
De’ n muntî în vceî ccelcă.

V.
Un glas în mulţime teribil gemu,
Si ceata drceceascce în datce teecu.

Blcestoemul.

VI.

„O ri unde vei merge, sce calci, o tiranne!

Sce calci pe-un cadavru, si’n visu-ti sce-l vedî
Soe strîngi tu în mînce-ti tot mînî diafanne!
Si ori c e ţi-o r spune: tu toate sas credi !
Sce-ti ardice plumînii de-uae sete adîncoe,
Si apat, tiranne! soe nu poţi sce bei!
Sce sîrniî tot de-a una asuprce-ti iice. stîncce!
Sce’nclini a ta frunte la cine nu vrei!
Sce nu se ctmoascce, ce bine vei fa c e !
Sae plîngi, însce lăcrimi sa; nu p oţi vcersă!
Si ori ce dorintiae, si ori ce îti place,
Sce nu poii, tiranue! sce nu poti gustă !
Sae credi, cce escî geniu, sce aîbi dille multe;
Si toti ai tceî moarce; ear' tu sce trceesci!
Sî vorba ta nime soe nu o asculte!
Nemic sce-ti mai placat, nemic sce doresci!
Asiă vorbi boetrîna,
Si Mihnea tremurdb;
Ear’ naîba, ce fîntîna
O soarbe într’ uce clipoe.
Si tot de sete tipce,
La dreapta lui sburce.

Ell are cap de taur,

Si gîare de strigoiu,
Si coad a-î de bcelăur,
Si geme cu turbare,
Cînd baba tristce pare,
Ear coada-i stce vîlvoiu.

Neegoadele urîte,
Cu tiîtîele în cap,
Cu lungi si strîmbe rîte
Cu care depe stîncoe
Rîm’ marea cea adîncoe,
Si 'urnea nu le ’ ncap.

Si hatele hidoase,
A _w
In spate c un pecior,
Cu coade lungi, pletoase,
Cu d iece guri în frunte,
Cu capul cît un munte,
Ce sar de’ n munţi în nor.

Mulţimi de legiuni
Diavoli blrestcemati,
Treceau, ca mari furtuni
De flacceri infernale,
Ccelloeri toti pe cceballe,
Cu perii vîlvoiati.

Si mii de mii de spaime

Veniau de’n iad rîdiînd,
Pe Mihnea scel defaime:
Coeci asfel baba are
Mijloe de rcesbunare.
Pre mort nesupcerînd.

Fuga lui Mihnea de naeintea

milioanelor de duhuri
 VIII.
Mihnea încăllecce, calini luî tropotoe, fuge ca vîntul,
Urlce pcedurile, fîsioeie frundiele, geme poemîntul.
Fug legiunile, sbor’ cu coeballele; luna dispare;
Ceriul se ’ntunecoe, munţii se clatinoe, Mihnea tresare!
Fulgerul scînteice, tunetul bubuie: callul luî cade;
Demonii rîseroe, oh ! ce de hohote! Mihnea jo s cade!
Insoe ell repede earoe încăllecce, fuge mai tare;
Fuge ca crivoetiul, sabiea-i sfîrceîe în apoerare!
Aripi fîntăstece sîmte pe umeri-si, însoe ell fu g e ;
Par’ coe îl sfcesioe guri însetăvere, hainele-i s u g e !
Baba pe-uoe ărneloe, iute ca fulgerul, trece noeinte,
Slaboe si păledce, pletele-î fîlfoeie pe osoeminte;
Barba îi tremure, dinti-i se clatinoe: muge ca taur,
Geme ca tonetul, bate coeballele, ca un bcelăur!

IX.
Baboe bloestoematoe! umbre infernale!
Demoni fcerce numoer! ce ’nfrînati coeballe,
Spuneţi: ce moe vreţi ?

X.
y
Oh! ce de hohote! rîseroe demonii; baba ciar rîse . . .
insoe pe crescetul munţilor radiele dillel venise.
y
XL
Urla coepitala de vorbe bidiare:
Un foc se foecuse în piatia cea mare
Si-uce sutce de roşii aici au trecut.
Poporul si robii s’ aduce soe vadioe,
Cum Mihnea boerii aici o soe-i ardioe:
Tot omul de grije pcereă, coe-i boetut.
Ura! . . . uoe femee boetrînoe, uscatoe,
Cu lantiul de bratie poeru pe uoe datoe.
Ura! . . . de-all doile poporul foecu:
Venise minutul, cînd diua deci inoe:
Uoe rădice de soare, plcecutce si linoe
Pe perii boetrînei de-argint apoeru.

In flăcceri de vice ea fu aruncatae.

Poporul trcedeadioe, cce baba în datoe
Ce focul o ’ncinse, în aer sburce,
Si toti o voediuroe pe-uoe stea luminoasoe
Pre’ n nalta regiune sburînd roedioasoe,
Si mult tîmp pe urmoe asiă s’arcetde.
 Ornicul îndreptat.
(D e Ioann Voecoerescul.)

T u ! care tîmpul, ne spui, coe trece,

N e-aduci a minte des moartea rece,
Vino acuma! ia ’ nvoetioeturoe;
Scimboe nedreapta a ta moesuroe!
Scii ticoelosul om, ce puţine
Poate soe aiboe dille senine!

Cînd dar’ asuproe-i roeul se scoaloe;

Cînd ear’ domnesce roesboiu seau bo
Vedi soeroeci'e, noecadîu, durere,
Cînd vedî pericîu ’ n mare putere:
Atunci foe annul clipii- soe fioe,
Carea soe treacoe, soe nu mai viioe!

Ear’ cînd tu svada vedi loepoedatoe,

De sotîu sotîea apropieatce;
Poerinti, f i , fraţii si-arat’ iubire,
Cum lor povatioe doe sînta fire;
Cînd la ori care cugetu-i spune
Multioemiri scumpe de fapte bune,
Cînd ciar la dusmann îi facem bine :
Cît diua clipa atuncia tine!

Vedi a mîndriet la om peire,

Neînduratoe neomenire
Nelegiuire, coe uneltesce,
Prietesiugul, coe se roecesce,
Vedi poetriotii în neunire,
Siliţi iubiţii spre despoertire;
Cînd vedi un cuget foeroedelege
Coe sînte noduri va soe deslege,
Cînd vedi de sîmtiuri inima seacae:
Foe, ca minutul, annul soe treacoe!

Cînd vedi dreptatea, coe înfloresce;

Cînd despoertitii înger unesce,
Cînd toti Rumînii au cinste mare,
A simpoetîei cînd vedi lucrare,
Cînd obscea noastroe e fericitoe,
Noeciunea ’ ntreagoe o vedi moerîtoe
 Cînd propîsirea în tot ce-i bine
Nu înceteadîce, necurmat tine:
Atunci tu clipa fee sce ’ntîrdi'e
De-un ann lung fee-o ca soe ne fioe!

5. Asia plcecutce tu dîndu-mi pace,

Si eu prietenn all toeu m’ oîu face;
Ear’ cum bati ceasuri, de vei mai bate,
Neamu-ti doerapîn dupce dreptate!
Pe’ntru coe superi foeroe ’ ndurare,
Audiul, sîmtiul foeroe ’ ncetare
Cînd foeroe vreme spui, coe e vreme,
De roeu, de moarte tot a ne teme!

§. 95.

Sentinella (vegîa) rumînoe.

(Poem istoric de Voesiliu Alesandri.)

„A pa trece, pietrile rcemin.a

Cîntul I.
1. De’n vîrful Coerpatilor,
De’n desimea bradilor,
Roepedit’ am ociî miei,
Ca doi vulturi sprintennei,
S. Pe cea valle adîncitce,
Si cu flori acoperitoe,.
Ce se ’ntinde ca uoe ceatice
Coetroe Dunaerea moereatioe,
Si de-acolo ’ndepoertare
10. Pînoe ’ n Nistru, pînoe ’n mare.
Ear’ pe cell amar pustiiu
Cu voediutul ce ’ ntîlnii ?
Intîlnii un ostoesiell,
Verde, ca un stejoerell,
15. Mîndru, ca un puiu de leu,
Si viteadiu cît e un smeu!
Bratiu-i stîng era ’ncordat
Sub un scut de fier soepat,
Care’n soare stroelucia,
20. Si pe care se dioeria
 w __ m
Uoe lupoaîcce argintioe,
Ce poereâ a fi ciar vioe,
Si sub fearce doi copii,
Ce poereau a fi clar viî.
25. Mîna-I dreaptoe tineu paloe ;
Ear’ pe cap purta cu falce
C oif de aur lucitoriu.
Ca un diceu nemurit ori u.

Cell viteadiu era ccellare

30. Pe-un call alb în nemişcare,
Si, ca dînsul, neclintit
Sta, privind spre roescerit.
Numai ocii si—î mişca,
Vulturesce-i alerga,
35. Pe cea dîare cenuşia;,
Lungoe, tâinicce pustioe,
Unde, ca pre’ n vis trecînd,
S’ audiâ de’ n cînd în cînd
Viiet surd, groediave sîoapte,
40. Ce veniau de’ n meadioe noapte
Sgomut lung, înnaedusit,
Ce veniâ de’ n roesoerit.

Earba nu se cloetind,
Frundia nu se legînâ;
45. Paserea la munţi sburâ,
Feara ’ n codri tremură;
Ccecî pre’ n lumea spoeimîntatoe
In uimire cu fundatce,
T recea reci fiori de m oarte:
50. Presîmtiri de relle soarte!
Ear’ pe ceriu un vultur mare,
Foecînd cercuri de sburare
Se dioeriâ plutind cu falae,
Si ’ n rotirea-i triumfal oe,
55. Tintiâ ocîul soeu mceretiu
Pe viteadiul ccellceretiu.

— Cine esci tu, moei Voinice,

Roetcecit pe cîmpi a ice?

— Cine-s eu ? ostasiu romann,

60. D e-a ’mpoeratului Troeiann !
 — Dar* ce cati tu, moeî voinice,
Singur în pustiîu aice ?

— Maica, Roma cea bretrînoe

Mi-a pus arma asta ’ n mînoe,
65. Si mi-a dis cu glasul sceu:
„Fitul mieu! alesul mîeu!
Tu de’n toii ai miei copii
Cell mai tare ’n vitejii!
Mergi în Dăciea, yroebesce,
70. Pe barbari d e-i rcesipesce !
Si-apoi vecinic prevegeadice
Ca Uce vegiat mult viteadice ;
Si te tine la hotare
Cce s'aud in depcertare
75. Rcesunînd dusmanne păsuri,
Menintiînd bcerbare glasuri! . .
Venit’ am si am învins!
Pe boerbari pe toti i-am stîns,
Si pe tîârmurile lor
80. Acum Domn stcepînitor,
Ascept oardele avanne.
Ascept limbele dusmanne,
Care vin de’n rcescBrit,
Ca potop nemărginit,
85. S a cuprind®, s a înnece
Tot pamîntul, unde-or trece!

— „ Vai de line, moei voinice,

Ai sce p ieri în cîmpi aice!

— „Eu sce pier ? eu ? neci uce datat

90. Viice-uce lume încruntata’t,
Viice văluri mari de fo c . . .
Neci cce m’ or clinti de’n loc!
Tot, c e -i verde s’a uscă,
Rîurile vor secă.
95. Si pustiiul tot mereu
S’a laşii ’mpregiurul mieu;
Dar’ eu vecinic în pecioare
Pintre văluri ardicetoarie,
Pintre oardele avanne,
100. Pintre limbele dusmanne
Voiu luptă, luptă-voiu foarte,
Fcer’ a fi, atins de moarte;
 Ccecî „ Huniin sînt în putere,
Si Rumînu ’n v eci nu p iere / “

Cîntul II.
10S. Abia d ic e ; si-eatce, eatoe
Fulgeroe ’ n ceriu uoe soegeatoe
Vîjoeie, vine, lovesce
Scutul, care diîngoennesce,
S i-o rcespinge,-o svîrle jo s ,
110. Ca pe-un sierpe veninos.
Dupoe dînsa ’ n depaertare,
Colo ’ n fund, în fund la diare
Se ivesce-un negru nor
Plin de sgomot sunaetor,
115. Ce tot vine, ce tot cresce,
Si pe cîmpuri se loetiesce,
Cît e diare de dicerit
Intre nord si roesoerit!

— Sentinelloe! prevegeadîoe!
120. Norul crunt înoeinteadîoe.
SentinePoe! te aratoe!
Norul crunt se sparge . . . eatoe!
Eatoe oardele ovanne,
Eatoe limbele dusmanne
125. De Gepidi si de Bulgari,
De Longobardi si de-A vari!
Vin'si Unnii, vin si Goţii,
Vin potop, potop cu totii,
Pe cai iuti ca rîndunelle
130. Foeroe frîne, fceroe sielle,
Cai sirepi, ce fug ca vîntul,
De cutremuroe poemîntul!
Multi-s, ca arina moerii,
Mulţi, ca giarele mustroerii
135. Intr’ un suflet poecoetos,
Intr’un cuget sîn geros!
Saî Rumîne pe om or;
Foe-te fulger roesbitor,
Foe-te Dunoere turbatoe,
140. Foe-te soartoe ne ’ mpoecatoe:
Coeci potopul, eatoe-I, vin e:
S i-i amar, amar de tin e!

V iice!
 Ca uoe stîncoe naltoe,
Ce de’n vîrf de munte saltce,
145. Tunce, se rostogolesce,
Cade, rumpe si sdrobesce
Codrii veci de'n a sa caile
Pînce ’ n fund, în fund de valle:
Asfel crunt ostasrul mieu
150. Isi isbesce callul soeu
Peste codrii miscoetori
De boerbari nceveelitbri,
Si mi-i sparge, si—î roesbesce;
Ca snopi, ca snopi îi cosesee,
155. Si-i înfrînge, si— i rcespinge,
Si—î alungce, si-i învinge!
Callu-i turboe, muscoe, sbearce,
Beat de sînge ca uce fearoe,
Calcoe trupuri sub pecioare,
160. Sfarmoe arme suncetoarie,
Si cu greu în sînge ’ nnoatce,
Si mereu se ’ ndeasae ’n gloatoe.

Crunt roesboiu! privire cruntoe!

Fiiul Romei se încruntoe . . .
165. Fulgeri es de’ n ocii soei!
Fulgerce mii de scîntei
De’ntr’ all’ armelor ciocniri
Si lucioase dingoenniri.
Sar topoaroele-aruncate,
170. Sbîrnceiu arcele- ’ ncordate,
Si soegetile la soare
Vîjelesc vîjoeitoarie.
Caii saltce si neceadics;
Lupta urlcB, se ’ nclesceadice,
175. Si boerbarii totî grcemadce
Morţii crude se dau pradce!
Diece cad, uce sutce mor . . .
Sute vin în locul lor!
Mii întregi se roesipesc . . .
180. Alte mii în loc sosesc!
Dar’ viteadiul cu-a sa pal ce
Face drum pintre ncevaloe,
Si pcetrunde prin scegeti,
Coe-i Rumîn cu siepte vieţi!
185. îndicedar idra turbeadioe,
Trupu-i grorisnic încordeadioe,
Geme, urloe si scîrsnesce,
Si ’ mpregiur se ’ ncoloecesce;
Fiiul Romei se aprinde,
190. Idra’ mîne-si o cuprinde,
S i-o sugrumoe, si o sfarmce,
S i-o învinge, si o darmoe!

Fug Gepidii, fug Bulgarii,

Longobardii si Avarii;
193. Fug si Unnii, fug si G oţii:
Fug potop, potop cu totii,
Si se duc, se duc ca vîntul,
Asurdind întreg pcemîntul
D e-all’ lor urlete boerbare,
200. D e-all’ -lor văete amare !

Cîntul 111.
Unde-s oardele avanne?
Unde-s limbele dusmanne?
Au p e.it, s’ au stins de’ n fatice,
Precum toamna ’ n demineatioe
205. Se topesc, se sting la soare
N egurile-otrcevitoarie!

Cu ce vifor de urgie
Ncevcelirce ’n Rumînie!
Cum venirce de turbati,
210. Ca boelâuri încruntat!,
Cu uoe falcae .’ n ceriul sfînt,
Si cu alta pre poemîflt!
Dar’ s’ au dus, cum n’ au venit,
In pustiiul lor cumplit,
215. Pceroesind în urma lor
Cîmpul luptei de omor !
Lat e cîmpul cellei lupte,
Lat si plin de arme rupte,
Plin de turnuri sfaerîmate,
220. Care diac groemoedi culcate;
Plin de sînge, ce-1 poeteadice
Si în uer abureadioe.
Unde sînt atîtea vieţie,
Glasuri, inime ’ ndroesnetie?
225. Moartea rece le-a cuprins
într’uce clipa», si le-a stîns,
Si pe cîmpul cell de moarte,
Crunt locasiu de relle soarte,
S’a loesat acum de-uoe datoe
230. Uce tcecere ’nfricosiatoe.
Si numai de’n cînd în cînd
Se aude-un glas gemînd,
Uce joelire ’ ntristoetoarîoe,
Un suspin de om, ce moare,
235. Sau necediul dureros
Unui call aruncat jos,
Care cieamce ne’ncetat
Pe domnu-sceu jos culcat.

Soarele îsî scimboe locul,

240. Si-apune rosiu, ca focul,
A — _ r
Intindiînd pe cea cimpie
Uce vcepsealce purpurice,
Ca un sîngeros vesmînt
Peste-un lung si trist mormînt.
245. Ear’ în naltul ceriului
De-asupra mormîntului
Tipce vulturul cu falce,
Si ’n rotirea-i triumfalce
Incununce cu-all soeu sbor
250. Pe viteadiu ’ nvingoetor.

Soe trceesci ostasiu Romanne!

Stîlp all lumii apusanne!
Tu cu pieptu-ti ai oprit
Valul crunt de’ n rqeseerit,
255. Si cu bratiul tceu armat
Pasul soartei l’ai scimbat!
Dar’ ce dic ? . , un fior rece,
Pintr’all’ lumii vine trece
Cceci de-uoe datce ’ n glas prin lume,
260. Foeroe seamcenn, foeroe nume,
Sunoe, duce-uoe tristce veste:
„Roma, Roma: nu mai este!“

Dis’a glasul: un rcesunet

Lung rcespunde, ca un tunet,
265. Si all Romei vultur falnic
Cade, dînd un tîpet jalnic!
 Dis'a glasul, si cu jale
Plîngînd soarta mumei salle.
Fiîul Romei cei boetrîne
270. Scapce armele de’n mîne,
Pleacoe fruntea, si ’ n durere,
Moartea cieamoe, moarte cere

Earoe callu-î froetior,

N ecedîînd încetisior,
275. Cîmpul luptei poeroesesce,
Si spre munţi încet pornesce,
Ducînd lin si nesîmtit
Pe Domnu-soeu cell iubit.
Ei se duc în tristoe caile,
280. Si pe urma lor, de valle,
Cade-uoe noapte ’ ntunecoasas,
Noapte oarboe, fioroasoe.
Ca funcţul poemîntului,
Ca taina mormîntului;
285. Si sub neagra sa aripoe
Se şterg toate într’ uoe clipcB,
Cum se şterge de usior
Visul cell amcBgitor,
Si ca suvenirul stînt
290. Cellor, care nu mai sînt!

§.. 96.

Noaptea pascilor.
(D e loann B orcea.)

1. Eră uoe noapte sîntoe, în care tot creştinul,

Poetruns de pietate, poetruns de-un diel ceresc.
Uitîndu-si neodihna si patima si cinul,
Vegiâ, ca sce dioereascae minut dumnedioeesc.
2. Pe toatce ferestrutia luci;! uoe radioe linoe,
De’ n candela ardiîndoe, asia misterios,
Sub care credinciosul stînd în genune! suspin®,
Cu palme ’ ntinse strigne, coe este poecoetos.
3. Sîmîirea-1 cinuesce; dar’ rabdoe’n mîngteiare,
Coe sî ell poetimesce de-uoe datoe cu Crestos;
Asceaptoe numai oara, dorita înviare,
C’ atuncia soe’ncetedie suspinu-î dureros.
 4. O! nu numai creştinul apune’ n umilintioe
In astce noapte sîntce, plîngînd neîncetat:
Biserica e încce în jale ’n suferintice,
Cceci mirele ei mare se afloe ’nmormîntat!
5. Descisoe este usîa, si lîberce întrarea,
In casa rugoeciunii, în casa lui Crestos,
Sce între tot creştinul, sce-si verse lcemîntarea
La cell mormînt puternic, cu glas evlcevios.
6. Icoana cea frumoasce, simbolul îngropcerii,
Spcerîntia libertcetii de munci si de pcecat,
Pompos e asîoediatce în fatia luminoeriî
Candelelor sîntite, ce ard neîncetat.
7. De lături noaptea ’ ntreagce, cu sfesnicele ’ n mînce
Yegeadice în toecere copii nevinovaţi,
Asia, ca nisce îngeri, ce în sburare lince
S’ ar fi lcesat de’n cerîuri, de foc încungîurati.
8. Creştinul denoeinte cu palmele ’ mpletite,
Cu fricce, cu cutremur, cu suflet umilit,
Privesce trupul pâled, si palmele rcennite,
Sf roagce cu ’nfocare pre cell ce-a pcetimit.
9. A minte îsi aduce de rcescumpcercetoriul,
Ce pe’ ntr’ a lumii relle pe cruce s’a jertfit;
Dar’ saltoe! cceci acuma se ’nvinse muncitoriul,
Tcertarul se descise, si groadia a perit.
10. Si ceriul se ’ nvcelise în neagrce ’mbroecoeminte,
Si stellele-s ascunse pe ’ ntinsul firmcemînt;
Neci ell nu vre soe lucice, pîn’ mort e-all sceu pcerinte.
Si neci sce desfcetedie pre cei de pe pcemînt.
11. Asia ’ n abisul nopţii uoe asfeliu de jcelire,
Uce magicoe toecere domnia pe’ntru Crestos;
Credintioe si ’ndreptare, sperîntice si sîntire, .
Orna pre tot creştinul, ce asceptă duios.
12. De-uoe datce, ca un fulger, de’ n turn se rcespîndesce
All clopotelor sunet cîntînd armonios,
Pre’ n noapte se rcesfirce, tot sufletul isbesce,
Vestind la toti minutul sculcerii luî Crestos.
13. Tot omul se desceaptce de’n lunga sa uimire,
Se scoalce de’n genuncîe, si face ’ ncincecîunî;
Vieatioe nouce sîmte, si face pregoetire
în tîmplu de a merge, soe verse rugceciunî.
14-. Asia ca cum austrul în capul primceverei
A ripele-si întinde, s’ avîntoe ccelduros
Pe coastele noelbite de viscolele emei,
Si apele se varsoe si se ’mpreunce jo s :
15. Asia curgea poporul pe toatce ulicioara,
De sînte sîmticeminte pcetruns si desceptat,
Aleargă; ’ n sînta casoe: acuma este oara,
S i-acolo se adunoe mulţime necurmat.
16. Dar’ ce voed? o ! minune! cce tîmplul strcelucesce!
Uoe mare de luminoe cu flâccerce diceresc,
M’ apropiu si mai tare, audiul îmi primesce
Un cîntec, ce roesunoe un imn dumnedioeesc.
17. Preutii în ornate lucinde, moeiestoase
Pîsiesc în frunte ’ n tîmplu, poporul le-a urmat,
Si cîntoe ’ n armonie, cu glasuri veseloase
Moeretiul imn si dulce: „ Crestos a înviat!“
18. Poporul acordeadioe de’ n îniince curatte,
Copillul si-ori ce june, ce-a ci s’ a aroetat,
Boerbatul si coeruntul, cu totii de uoe datce
Intoance imnul mîndru: „Creslos a înviat!u
19. Cu asfelîu de triumfuri, cu-asiâ solenncetate
D escide-se, vedi, tîmplul cell binecuvintat,
Si ear’ într’ însul întrce preuti, popor cit poate,
Cîntînd cu bucurie: „Crestos a înviat/ “
20. Sierbitiul roeîncepe, pascile-s sîntite,
S ’ aduce jertfce'sîntoe pe-altariul cell curat;
Preutii la jertfelnic cînt’ viersuri prea rncerite,
Poporul le roespunde: „Crestos a înviat/ “
21. O ! p a r’ coe tot p«Einîntul în raiu se prcefcecu se,
Si toatce omenimea în îngeri s’a scimbcet;
Un ideal e tîmplnl, asia mi-se preruse.
Si toate astea fiind cce: „C restos a înviat! “
22. De si ccediuse vcelul acestei nopţi prea sînte.
Si oridionul earce întreg s’ a luminat,
Raemîn în toatce gura aceste dulci cuvinte,
Ce mii de ori rcesunce: „Crestos a înviat! “

23. Creştinul cu creştinul ori cînd se întîlnesce,

Îsî varsce salutarea: „Crestos a înviat!!
Ear’ cellalt tot asfeliu de’ n inimee-i vorbesce,
Si dulce îi roespunde: „A s îâ -i! adevcerat! “
 Limba rumince.
(D e Gîorgîu Sion.)

1. Mult e dulce si frumoasre

Limba, ce vorbim! . .
Altce limb’ armonioasce
Ca ea nu greşim!
Saltre inima’ n plrecere,
Cînd o ascultrem,
Si pe budie-aduce miere
Cînd o cuvîntrem!
Rumînasiul o îubesce
Ca sufletul' sreu:
„ Vorbiţi! scrieţi rumînesce
Pe’ntru Dumnediceu

2. Glumele sînt mai bogate,

Au ton maî firesc
Rumînesce cuvîntate,
Asîâ sre trreesc!
Pe ure glume rumîneascre
Sufletul mî-asîu da;
Ear’ pe una . . . . hinedîeascre,
Dîreu! neci ure prera.
Ce-î strcein, nu se lipesce
De sufletul mieu . . .
„ Glumiţi dar’ si rumînesce
Pe’ntru Dumnediceu ! a

3. Fraţi, ce ’n dulcea Rumînie

Nasceti si muriţi,
Sî ’ n lumina ei cea vire
Dulce vîetîuiti!
Voi, pe cîti pâtriea cieamre
Dragi copii ai sreî,
Fcerre ca sce cearce samre
La bravi sau misiei,
Dovediţi cum cce trreesce
Elemîntul sreu:
„V orbiţi! scrieţi rumînesce
Pe’nlru Dumnediceu !“
Lepturariu rumînesc. T. II. P. 2. S
 4. De ce limba strcebuneascce
Oare s’ o uîtoem?
Au voim ea sce rosîeascce
Tîcera, ce coelcoem?
„L im b a ,* „tia r c e :u vorbe sînte
La strcebunî era:
Eî ar plînge în morminte
Cînd ne-ar ascultă;
All lor geniu ne sioptesce
De’ n mormînt m ereu :
„ V orbiii! scrieţi rumînesce
P e’ntru Dumnediaeu / “

§• 9 9 .

Urmcerile minciunii. ( Noeraecîime.)

(D e Anton Pannul.)

„j/linciuna sparge si case de peatrce.“

1. A fost uce ’ nsotire, ce trceîă ’ n îubire,

în pace, în ticnce si ’ n mare unire.
Eî nu seia ceartce vr’ ucedatce ’ n vieatloe^
C i-si da unul altuî vorbe cu dulceatice.
a. In scurt, într’ atîta troeîâ el de bine,
Incît de proverbiu eră la orî cine.
Dracul însce, care între soti se vîrce,
Si face sce’ nceapce curînd gîrce, mîrce,
Se sili pe-acestîa cu neîncetare.
10. Dupoe a sa voe sce-î aducoe’ n stare.
Întindîîndu-sî dara; ell cursele toate;
Si, ca soe-i supuîoe, vcedîînd, cce nu poate,
Cautoe uoe babce, audind, cce elle
îl întrec pe dînsul la drceciî si relle.
15. A goesit dar’ una, Visianna anume,
Întîîa drcecoaîcce dracilor de’ n lume.
Se duce la dînsa, si causa-î spune,
Coe n’ a fost putintîoe pe soti a-î supune,
D icîn d: „s c it, cos este un graiu decînd veacul,
20. C ce-si sp a rge cu timpul opincile dracul.
Ean, numai p rivesce opincile melle,
Cce se trentiuirae în mici p etecelle,
 Si tot nu pociu în ca între ei sce bag,
Cît de mica; svada, si de rîs sce-i fa c
25. liacce dar' p oti fa ce mai mult decît mine:
A rata-ti puterea, te rog, f ce-mi ast bine!“
Ea clătind cu capul pintre rînjiturae
Ist a ra ta colţii cei urîtî de'n gurce,
Dicînd: „ trebui încce s a înveţi la şco a la ;
30. De si esci diavol; dar’ ti-i titva goala.
Ua baetrîna asfel, cum m a vedi p re mine,
N eci la cell mic deget nu te puiu p re tine.
Dice ell: „s ep o a te , p e vorba-ti se ved e;
Dar’ pîn’ nu v a d însu-mi, nu-mi vine a crede.“
35. — „E i! bine, dar’ ce-m i d a i? batrîna întreaba,
Ca p e papu-tatii nu m’apuc de treaba.u
— „B u cu ros! rcespunde, p e loc voiu fi gata,
S a -ti dau uce p a recie p a p u ci gălbenni p la ta .“
— „ N ’asîu merge, ea-I dice, dar’ cu astea toate
40. Merg, ca s a vedi numai, „Visianna ce poate! “

Deci începu baba a dese sce meargoe

La acea femee, ccescioara sce-i spargce.
Goesi ea mijloace s’o ’mprietenneascce,
Cu una cu alta ca soe o momeascoe.
45. Si, precum pescarîul unditia-si întinde.
Si cu rîmce ’ nsîealloe pescele de-1 prinde:
Asîâ îsi întinse ea plannele salle
Spre dînsa, s’ o tragoe cu vorbe morale.
Pîn’ voedîu coe prinse acum la putere,
50. Si ar6 mijloace, ac soe bage ’n miere.
Asiă ’ntr’ uoe di ’ncepe femeii soe-i dicce:
„ O f ! fetitia mamei! cum esci frum uşica,
Cum îti vad purtarea, cum te va d cinstita,
Si cum esci de blinda, cu firea ticnita,
55. Traesci încai bine si cu barbatiellul? ~
Ori, ca pisicutia, gîr, mîr, cu catiellul ?
Dar’ s a nu-ti prea pese, c a toate-si au leacul',
Eu am mescesiuguri, s a ’mblîndiesc pre dracul;
S a ti-l fa c s a fia blîndisior, ca miellul,
60. Si sce-l jo ci, cum jo a c a mîtia siorecellul.a ■

— „ Nu-mi trebuie mama, tînoera îi dise,

Soarta mea un prea bun barbat îmi trimise;
Drag mi-a fost, si-mi este, ell ear’ ma îubesce,
Si, ca noi, îmi pare, c a alt nu traesce.
65. D e ce-va d e -l supcer: îmi cred e, mce eartce,
Caeci m aiiele încce în om tot se ceartce.
Sînt p rea multiaemitce, cum trceesc în vieatia},
Numai sîncetate sîntul soe trimediiae ! “

— „O r i si cum fetitice! îi rcespunse baba,

70. Cînd îl vei supune: altfel m erge treaba.
Cce usturoîu dulce, s i bcerbat ear’ moalle
Nu se poate ’n lum e: ell nu poartce poale.
Cît de bun sce-ii parce ; tot ell stcepîn este,
C’ asiă li- i ursita bietelor n eveste!
75. N ’ai sce-ti d escid i gura, sce-i dai vr'uce poruncce,
Cce ’ndatce a su pra-ti ura si-o aruncce.
Numai a lui vorbce’n samce sce se tiiae,
Ell vre tot d e-a una domnitoriu sce fice.
S ce-ti f a c eu un lucru, ascultoe la mine,
80. Sce trceescî cu dînsul încce si mai bine.
II îmbrobodesci, scîi, cîar ca pe-u ce m uere;
Ii pu i în cap iiestul, si rabdce’ n tcecere.“

Audind acestea tîncera se pleacce,

Si-ascultati pe baba, ce ’ nvatice soe-i facce:

85. „N a cest briciu, îi dice, cce-i vrcejit de mine,

Si la prîndiu bcerbatu-ti a casce cînd vine.
Si cînd dupce masce va vre sce se culce,
Tu du-te la dînsul cu firea -tî cea dulce
l a - i capul în pcftilce si îl netediesce,
90. Si cînd v ed i de sigur cce adormit este:
Atunci scoate briciul ( va i ce amoegire! )
Si crucisiu d e’n p ceru -i taice patru fire.
Si mai caetrce sarce firele acelle
Mi le v e i da m ie, sce le puiu la stelle:
95. A poi soe ved i vieaiice, sas vedi fe r ic ir e !
Sce ved i traiu atuncîa, s i sce ved i u n ire!

Proasta tinericce briciul în sîn bage»,

Dorind sce se facce sotiului mai dragee.

Baba de-altce parte la barbatu-i merge,

100. Intrce ’n prcevoelie-i, sudoarea îsi şterge;
De’ n o ci îi sclipesce, îl miscce de haince,
Se face, cce are sce-i spuice uce taince.
Ell ear’ vrînd sce afle, ce va soe-i vorbeascce,
Se puse, sce-i spuice, si ea sce-i siopteascce.
105. Dicînd: „ dragul mamei! o f ! ce te asceapta !
Ce nenorocire t i s ’ a pus în fa p ta !
Soiîîea ta asta-dî, p a r ec îa -tî iubita,
Va soe te rapuia cu moarte cumplita; !
Ca ea cu un tînar are înclinare,
ilO . Pe care-l iubesce, mai de mult, îmi pare.
Si ell, un bricîu dîndu-i, o'n vaiîâ tirannul,
Ca s a - t i taie capul, ăsfel dîndu-i plannul:
A sta -d i cînd vei merge s a prîndiesci a ca sa ,
O s a ia s a -t i cate în cap dupa m asa,
115. Si, viindu-i bine, mîna o s a -s i p u ia
Ca s a -t i taie gîtul si s a te ra p u ia !
Si', dac’ a mea vorba necrediuta-tî pare,
P refa -te, c a nu scii de neci u a urmare,
S i-i vede cu ocii, gîndul cum îi este,
120. S a dici multiamita, c a îti dedeî veste

Omul, cum aude, spoerîat preste fire,

Stoe la îndoealoe si ’ n nedumerire.
Se muncîâ cu gîndul: „cum a lui soţie
Intr atît tiranna asu pra-î s a f i a ? !
125. Si cum s a ’ndrasneasca la u a asia fapta
Cu totul cumplita si neîntieleapta?!
Nu gîndesce urma! nu gîndesce râ u l!
Si-amoredîul ea ra, prostul, n ă tă ră u l,
Cum putu s’ o’nvetie, ca s a m a om oare?!
130. Nu scie, c a - i ocn a, si spîndiuratoare? !
Si ea, ticaloasa ! nu putea sa -m i spuia !
Ca dragoste ’n sila neci iiadata nu e.
Sa-m i fi d is: eu, frate ! ma duc dela tine !
Nu îmi escî p e gustu-mi, n’ aî nemic cu mine!
135. S i-i dam voe însu-mî, s a mearga în pace
Cu ell sa traeasca p e unde îi place.
Pe semne pacatul si aiîa îi trage,
Amîndoî vieatia în nevoi s a -s i bage.
Ce dic ? neci eu nu sciu : asiâ e, se vede,
140. Vorba de răii omul prea lesne o crede.
Deci dar’ mce voiu duce, si ma voiu p reface,
Ca nu sciu nemica, s a vadîu, ce s’ a face ? “

Judecind acestea, se duse a casce

Ca si altce datoe, se puse la masoe.
145. Mîncînd în toecere si ’ ntristat cu totul,
Se dete pe-uce per’nce roedimîndu-si cotul.
 De ncecadiu si cîudce io c esîa de’ ntr’ însul.
Eatoe si nevasta veni lîngce dînsul,
Si începu pcerul lin sce-i netedieascce,
150. Vrînd sce-l facce âsfel Iute s’atipeascce.
Asia ell se lasce, sce vadîce, ce-a fa ce ?
<Si ca cum adoarme curînd, se preface.
Ea atuncîa briciul de’ n sînu—sî îl sco a te :
S î-asupra-sî pornesce urgiile toate!
155. Cce ell, cum o vede, în pecioare sare,
Ii îa de’n mîînî briciul, strigînd cu turbare!
„Tirannae m u ere! a sta -ti e dorintia?
Asta t i - i iu birea? asta -ti e credintîa?
Asta ti-i virtutea cea n elegiu ita?
160. Asta t i - i morala cea afurisitce ?
Cum d e’ n ceriu nu cade fu lger soe te ardioe
Soe te mistueascoe trdesnet soe te pieardîce ?
Cum nu se despicai locul, ce te tine ?
Si sce te îngitice de vioe p e tine ?
lt»5. F u g i! p ie i n e ’ndurato! nu-m i sta înceinte !
N u’ncape ’ ndreptare, nu ascult cuvinte!
D u -fe de troeesce cu cine îti p la c e !
D e’n aceastce clipce pleacoe d e-a ci d ra ce!
Coe m i-a i voit rasul! n u -ti f a c raesplaetire.-
170. Multiaemitce babei, cce m i-a dat de s c ir e !

Ar fi vrut scermanna sce-l încredintîedîe,

Dar’ cin e-î da pas ei, ca sce se’ ndreptedie.
Indesîert acuma fcecea jurceminte,
. Cce cutare babce a seos’ o de’ n minte:
175. S i-a pierdut credintîa, ca si Eva raiul,
Si, ca pîn’ aicia, nu le -a mai fost traiul.
Care uneltire vcediîndu-o dracul
Se spceîmîntde foarte de baba sceracul.
Atît se ’ nfricase de acea bcetrînce,
180. Incît neci pcepucii nu i-i dete’ n mînt»;
Ci departe-i tinse c’ uce prcejinoe lungce,
Ca neci rcesuflarea-î la ell sce n’ ajungce,
Si ca de-uce aspidce sce se otrceveasece,
Sce-I facce în lume sce se pedepseasece.

185. Eatce dar’ minciuna, ce face în lume,

D e-alle ccerii relle, istorii sînt suine.
Visul pescariului despre daruri. (Noercecîune.)
(De Anton Pannul.)

„D ecît la annul un bou

Maî bine a stce^ l un ou.“
„Darul nemulţţwmitarîuluî i-se ia.“

i . Spun, cce un Sultann uoedatce, care des tiptil îmbla,

Esind pe marginea moeriî spre a se maî preîmblă,
A vcedîut acI pre unul siediînd si pesce undind,
Si de curiosoetate aproape de ell venind,
5, începu sce-i facoB vocbce si ce-va a-1 întrebă,
Dicînd: „prietenne! prins’ aî vreun pesciSîor, au b a ?u
Rcespunse ell: „slaba: treaba, tîrtia, pîrtia, maî nemic
Vr’ uae cîte-va fîtisîoare, dupee proverbul, ce dic:
( Oaspatul nu mînîncce ce gîndesce,
Ci mînîncce ce gasesce.
în Ponfida, fra ţilor, mînînca: frundîele.
Mînîncce giorginele si îngince olivele.")
Voediîndu-1 golann, Sultannul, si cu curagiu rajspundiînd,
10. îi ploecu sce maî vorbeascce si îl întrebde dicînd:
Sultannul. De unde esci?
Pescarîul. De unde mi-i nevasta.
Sultannul. De’ n ce tîarce? care tî-i patriea?
Pescarîul. Patriea omului este acole, unde i-i bine.
Sultannul. Ai copii?
Pescarîul. Unul în poale si altul în foalle.
Sultannul. De ce esci soerac?
Pescarîul. Sînt scerac, pe’ntru cce nu sînt bogat.
SvdtannUl. Cum trceescl?
Pescarîul. Te uîtce în fatîce si mce ’ntreabce de vieatîce.
Sultannul. Esc! nenorocit!
Pescarîul. Norocul se tine dupce mine, ca pulberea dupce cîîne.
Sultanuul. Maî aî a casoe vreun ajutoriu?
Pescarîul. Numai eu sînt topor de oase.
Sultannul. Esc! soerac de fel, ori scoepcetat?
Pescarîul. Ce folos,cce tatce-mîeu a fost domn, dacaseu nu sînt om.
Sultannul Te vcediu scoepcetat, si nu te plîngi.
Pescarîul. Cine cade de sine, nu plînge.
 Cea ce omul sîngur îsî faee, nime nu-î poate desface
Sultannul. Copillul pin® nu plînge, muma nu-î dce tiîti®.
Pescarîul. Pînoe vine eieful bogatului, ese sufletul soeraeuluî
cce soetull la flcemînd nu crede.)
Atuncîa dimbind Sultannul, si hadiu de dînsul fcecînd,
Scoase de’ n sîn portofoîul, si scriind i-a dat, dicînd: *
„N a acest bilet s i d u -te la vedirul maî curînd,
Ca s a - t i dea lei una mie, s i nu sta tîm pulpîerdîînd.“
ÎS. Luînd pescarîul b iletu l: atuncîa ell a vcediut,
Cce a vorbit cu Sultannul, si nu l’ a fost cunoscut.
Scermannul, de bucurie, roemînînd în loc uimit,
Tîrdiu sî-a adus a minte, coe neci nu i-a multioemit.
D eci alerg® într’ un suflet, inima în ell s®ltînd,
20. Numai decît la vedirul a ajuns neprecepînd,
Intr®, ii dete biletul, si vedirul îl ceti,
Si num®rînd lei cinci sute, ca s® si-i îa îl pofti.
CC® cine îm parte: partea îsî face,
Si . . . d e’ n gura lupului anevoe scoţi întreg.)
Ell, vcedîînd, c® nu-î d® pe totî îi d ise: „apoi ce f e l !
Nu sc rie, s a -m i d ai u a m ie? de ce-m i daî m aîputintell^“
2S. Vedirul cu n®cadîu d ise: „s^i c e ? nu te multiwmescî?
I -a î dat cu împrumutare, si-acum nu vei sce-îp rim esci ? “
Si porunci s® -l împing® p e usie, cum a venit,
D icîn d: „n u -tî dau n eci aceştia, d a c a nu te-a î multîamit/ “
Si cu cîtffi bucurie, cînd venia', a alergat,
30. Cu atîta întristare la casa lui a plecat.
Întîiu ÎI p®reă, c® sboar®, si de premînt n’ atingea;
Sî-acum par’ c® -l înc® rcase.cu plumb, asia ’ ncet mergea.
Se ducea, si drumul par’ c i tot mereu i se lungiţi;
Ca cum cine-va de spate-i se atîrna, si-1 tr®geă.
3S. Da c® ajunse a cas® , se trînti, sîediu oftînd,
Si nevestei salle spuse toat® ’ ntîmplarea de rînd.
Ea cum audi, îndat® asupr® -i s’a n® c® jit,
Si ’ncepu sffi-1 ocrerasc®, cum la gur® î-a venit.
D icînd: „om foer<B de m inte! om p rea ticeelos si p ro s t!
40. Cum loEScesî darul de'n rrunce, mcecar ori cît sce fi fo st ?
N u vedî, cai n’a i cincipoeralle, la copii pîine sce iaî?
S i n ai avut multîcemire, cae-ti da cinci sute de le i?
— „N e v a s ta ! lasoe-mce, dise, m î-ajunge ncecadiul mieu.
D e-m i va ajută n orocu l: a cei bannî tot îi iau eu / “
( N evasta. 1. „D ep a rte griva (c îin e le j de epure ! “
2 . „Dacae fa c e p u h d aripi, nu-l m aigcesesci la cutb.“
„^4 sburat îicedat cs d e la mince: s'a dus ! u
 4. „T ra gi sperîntia ca spinul de barboe!“
5. „S aracul de ce-i s a r a c ? c a n'are minte în ca p !“
Barbutul. 1. „N evasta! taci! s a tac.“
2. „L a cuptoriul cald puţine lemne trebuese!“
3. „N u atiîtîă fo c peste f o c ! a
4. „N u -mi tot îndrugă la verdi si uscate!
o. „C e tot tai dracului bureţi! “
6. „H or! hor! h or! p e ’ntr’u a coada de topor! “
7. „ Joaca ursul la cumatru ■ vedi s a nu viia si la noî!u
8. „ Vedî-tî de cîlti!“
9. „N u-m i aprinde paie în cap!*
10. „C a nu ti-am fript sierp ip e burta! “
11. „Omul dice si ispravesce.“
12. „Nu toata diîta clantia, clantia de’n g u r a ! “
13. „C e am avut? si ce am pierdut?*
14. „D e’n vînt au venit: în vînt s’au du s!“
ÎS. „Cu toate acestea am sperîntia în Dumnedîau!
16. * Dumnedîau nu lasa p e om ! “
17. „D upa întristare vine bucuriea!'
18. „D upa ploae trebuie s a ra su ra soa re!“
19. „N acadîul e de la dracul!“J
45. Pescarîul de-all de acestea dupce ce multe a spus,
A doua di demineatîca ear’ sce ‘undeascce s’ a dus.
Deci strecurîndu-se timpul, pe cînd toate s’au uitat,
Eatoe ear’ tiptil Sultannul a esit la preîmblat,
Care vcedîînd pre pescarîul, si dieîndu-i: „Merhabă!“
50. Earoe-si ca si mai nceinte începu a-l întrebă:
Sultannul. „Prins’ aîprietenne: ceva ?“
Pescarîul. „Putina treaba.“
Sultannul. „ Ce aî dis ? “
Pescarîul. „Popa nu toaca de doue ori p e ’ntru u a baba surda ! “
Sultannul. „Scump esci la v o r b a ;"
Pescarîul. „ Vorba putina si mîncarea putina nu strica necî
ucedata omuluî!“
„T acerea tot de-a una e ca mîerea.“
Sultannul. „ Socotiam, c a - î fii murit! “
Pescarîul. „Pannul rosîu nu se pierde lesne ! “
„Cîînele de stîrvurî r\u moare!11
Sultannul. „M a cunosci?“
Pescarîul. „Nu e numai un cîine scurt de coada. “
Sultannul. „Asiă vorbesci la un om de treabce ? “
Pescarîul. „G ura mai lesne.vorbesce adevărul, d e cît mîncîuna.“
Sultannul. „N u tii minte, c a am. mai vorbit amîndoî ? u
Pescarîul. „O ciî, ce nu se v a d , se u îta .“
 Sultannul. „N u -m i d a ru escî un p e s c e ? “
Pescarîul. „C in e ce re , n u p î e r e ; dar' n eci nume bun nu a re/ “
Sukannul. „ Sce ti-l duc a ca s a .“ ■' _
Pescarîul. „L a gradinarîu sce nu vindi cr a sta v eti.“
„U nde aduni tu surcelle: eu am tceîat lemne.“
Sultannul. „Mce fa c i dusmann.“
P escarîul■ „C e mai j a f în ciu p erci! c e ? o sce-mî iaî boii, sce mce
lasi ca caru’n drum ? ‘
Sultannul. „P o ţi sce mori de mîna unui dusmann.“
Pescarîul. „ S i de-oiu muri, n’o sce dea cu tunul p e ntru m ine!
Sultannul. „ N u-tî pla ce sce tra es cî ? “
Pescarîul. „ N eci n'am la ce muri, neci la ce t r a i ! li
„M îngceiarea saracului e moartea
Sultannul. „C ît de rceu sce traeeascce omul: tot nu se îndur ce sce
moar os.u
„S e hîrsiesce cu naecadiurile, si se învatice ca vier­
mele în hireann.* .
Pescarîul. „L a orasiul, ce se ved e, nu trebuie ccelaeudice.*
„M i-am vcedîut visul cu o c il!“
„M i-a trecut foeina pre'n tra ista *
„C e -a fost v e rd e: s'a u scat;
C e-a fost d u lce: s'a mîncat.“
„ Tot doîie oale-m î fierb : una se a că , si alta goala.
„D estuii am fost topor de oase.“
Sultannul. „ Vei s a - t î dceruesc ce-va ? “
Pescarîul. „în treb i p re bolnav : v e i sce-tî dau p erin a ? “
„N um ai bolnavii se ’ntreaba ; dar e rceu, cînd asceptî
dela mîna. a ltuia; cce bogatul se plînge mai tare
decît s a r acul. “
„P în a a gem e boii, scîriia îe c a r u l* _
Sultannul. „ Numai un cersitoriu de ar f i : tot cu diahar l asîit
h ran ni.“J
în urmne voediînd Sultannul, coe nu-1 cu n oasce de fe l’ ,
Scrise un bilet, si earce-si dîndu-1 a dis ccetrce e ll:
„N a a cea sta h îrtiu tia , m ergi la vedirul cu ea,
S i dela dînsul acuma lei tocma doiia mii ia.
55. Sceracul pescariu atuncia pre Sultannul cunoscînd.
Coediu, scerutde pcemîntul, multe multicemirl dicînd.
Sultannul însce cu vorbe de-astea era ’ ndestullat,
Si neci stoetu sce-1 audioe, ci indatce a plecat.
Deci pleccfe earce-si pescarîul, biletu n mince tiind,
60. Fcecînd în capul soeu plannul; si intru sine vorbind!
„Acum p r e totî bannî e a r a -s î nedm du-i de voîu vede,
O s a 'ncep cu ru g ă ciu n e, s a - l înduplec s a m i-i dea.
 7 li

•C'atunci i-am cerut cu diorul: de-aceea s’a guvcerat.

Gîndind ell de all de astea, a si ajuns la prelat.
65. Dînd vedirului biletul: ell tceire earce-sl de’ n eî,
Si— î numrerre înreinte numai uce mie de lei.
Ell, vcediînd, ere îi opresce jumretate bannii ear’,
începu ca sce se roage, sce-i mai dea ce-va mcecar:
Sce-i facre Dumnedioeu parte de ori ce se va ruga',
70. Soe-i dea sinoetate, dille, si altele îndruga.
Vedirul vorbe de astea nevrînd neci a audf,
L’ a dat pe bete afaroe, ca si ’n ceealaltre di,
Dicînd: „pe sarac de-aceea nu-ti vine sce-l miluesci,
Sce-l scoii de’n noroiu afaroe; ci încce sce-l îmbrîncesci.*
75. Ii dai lui bannii cu pumnul, si nu p oii sce-l multiamesci.
De’n pepennii ta i te scoate, de îti vine s a plesnesc!.'1

Pescarîul earre-si, srermannul, vrediîndu-se alungat,

Ii venia soe se omoare, ca un de tot desperat.
Merse, spuse ear’ nevestei: ea earce-si a început,
8 0 . S ce- 1 certe, soe-1 ocrerascoe, cu cîte s ’ a preceput.
De tot ncetoeroeu fcecîndu-1, nretcefletiu, gogomann, prost,
Si coe vorba bretrîneascoe adeveeratre a fo s t ;

(Fem eea: „D e puţin cine nu se multiamesce .

N eci de mult nu se învredniceşte' “
Nemultiamitoriului i se ia darul!*
Barbatul : „N u m a calcă p e coltiul isliculuil*
„Cinste la cinste merge, si darul împrumut.
„U a mina spalcepe ceealaltce, si amîndoiia fatia *
„îm i dici hîrb, îti d ic: ciobi*
„Am eu minte în titva.*
„T oata diua: gîra, mîra; adevarate,
Ca femeea a îmbcetrînit p re dracul! “
„Asta e boala cu leac: am eu ac de cojocul ta ii!“
„ La cuptonul cald, nu trebuesc lemne multe.*
„ Cit sînt de n ă că jit: sa dai cu cutitul în mine, sînge
nu ese.*

Femeea. „Fierbe sîngele în tine, ca într’ v a coaje de ra c*

„Bun de g u ra : rau de lucru*
„Cu suflet viteadiu si cu trup leneSiu*
„La mîncare leu, si la lucru boii.*
„ Faci umbra pamîntului*
„ Viermii te mînînea de viu, nu-ti vedi casa ?*
„Cînd mcelaiu are, sare n’a re; cînd sare are, malaiu
n ’are
 ,î t i cîoroeesc maiiele de foam e.“
„ N a i uoe poeră cioarce, si lenea te doboarce.
„A i ajuns de proverb în tiarae.“
Bcerbatul. „C in e rîd e, gu ra -si întinde
„G ura lumii numai peemîntul o astupae.“
„N u o sae ’ ndreptedîu eu lumea cu umcerul
Muerea. „întreabqe p e lenesîul sce te învetie minte.“
„ T i-a i întins vrejul ca bostannul, si aî împlut lumea de
crcestaeoeti.“
Bcerbatul. „T r o n c ! Mcerico\
„S e lovi, ca nuca în peerete, ca mireasa la moarce, si
ca musca în lapte.“
„ Unde o lovişi s i unde creptk ! u
„N a -tî-o frîntce, cce ti-am dres'o.u
„ Vorbce sae fiae: dae-rtiî uoe lulea de tiutiun, cce bîlcîu
(tîr g ) se fa c e.“
„ A i vorbit, de te -a î strica t!“

Muerea. „N ec i eu acostare poamce nu sînt; dar neci fiae-ce p a ­

sere nu mce itminincce.“
„S oarele sae mi fiae bun: luna soe o mînînce vîrcolacii.u

Bcerbatul. „M i-se aprind ccelcîiele de doru -ti.“

„ Tu m ori dupoe mine, si eu n'am hcebar de tine.u
„ L a c sce fiae: broasce sînt destulle.u
„ Cîtebelelle, cîte bube r e lle : toate 'n capul babeimelle.“J

A cestea dicînd, îndatoa undisîoara ell îsî îa,

Si, ca si pînce acuma, pleacce la mare cu ea,
85. D icînd: „asta m i-a fo st soarta, îndesiert îmblu sae sca p !
Trebuie sce patice omul, ce i-a fi scrisae la cap !
Undind ell, ca tot d e-a una, si tîmp îndelung trecînd,
Esf ear’ tiptil Sultannul, si ’ ncoace ’ ocolo îmblînd,
Dîoerînd aci pre pescarîul, earoe-si veni lîngce ell,
90. S tîn d : „ e u siu rell!u îi d ise; — „vin ' si tu d e-î usiurell.“

Sultannul. „A u nu e lesne ? “
P escarîul. „ Lesne : pune vitîce, be vin.
„A rce, macinoe, mînîncce.“
„G în d esci, cos e floare la u recie, sae câutî acul in ca ­
rul cu fîn ? “
„Adevaerat, lesne este a baegă în urecile acului, cm d
ved i.“
Sultannul. „N u ne potrivim la vorbae.“
 Pescarîul. „ Cei ce se potrivesc, lesne se ’mprietennesc.“
Sultannul. „M i se pare, cce te cunosc. “
Pescarîul. „Mi se pare, poate, va fi, si vom vede': toate sînt sorce
cu miciuna..“
Sultannul. „D e nu te cunosceam: nu venîam la tine.“
Pescarîul. „Fice-care trage acolo, unde cunoasce, ădecce: omul
la om, si vita la vitce.“
Sultannul. „ Iii sînt prietenn.“
Pescarîul. „ Prietenul omului este punga cu bannii si sacul cu
mcelaiul.“
„Cu rudele sce mînînci si soe bei; dar’ daravere sce nu
aibi.“
Sultannul. „Poate aî gîndiţ, cce o sce-ti cer v r’un p esce.“
Pescarîul. „S i pisiceî îi place p escele; dar cmd trece puntea:
încide ocii.“
Sultannul. „Sos n’aîbi g rije: nu-m iplăce.“
Pescarîul. „Pisica, unde nu ajunge, dice, ccepute.“
Sultannul. „Cum vcediu, esci scerac.“
Pescarîul. „Bannî au si tiganniî.“
„ Vasului goli totî îi dau cu peciorul.“
„$fu e mai grea boalce, de cît punga goalce.“
Sultannul. „Eu iii sînt vaitoriu de bine, si îmi vorbeUcî una dela
rcesaerit, alta dela apus.“
Pescarîul. „ Cunosc de care poamce mce îngrasîu eu.“
Deci voediînd earoe-si Sultannul, coe necunoscut a fost,
Si îi vorbiâ dupoe haine, cum sî eră ’mbroecat prost,
I se foecu earce-si miloe, voediînd, coe e tot golann,
Foeroe a sci, coe vedirul nu i-a dat moecar un bann.
95. Gîndia în sine, coe poate va fi fost cum-va detoriu,
Ori a îhtîmpinat alte, ca un soerac muncitorlu.
Cugetînd acestea, scoase uoe hirti'e de sinet,
Si scriint într’îinsa dise: „n a ! îti mai dau un bilet;
Aici scriu ccetrce vedirul, ca sce-ti dea trei mii de lei.
100. Aleargce acum îndatce, si numai decît sce-i i-ai.
Dar’ sas nu te vaedîu si-aldatce trentiuros, ca pîn’acum;
îngrijesee, ae te ’mbracae, cce nu-tî maî dau neci decum.“
Ell, voediînd, coe e Sultivpnul, coediu earoe-si la poemînt,
Si i-a fost fricoe, soe dicoe de vedirul vr’un cuvînt;
105. Ci, ducîndu-se la dînsul, soe tacoe a hotoerît,
• Soe nu-i dicoe neci uoe vorboe, de îi va da ori si cît.
într<E, biletul îi dete, stoetu coetînd umilit.
Vedirul îsi sciâ treaba, coe dupoe ce l’a cetit,
îi opri, ca si noeinte, ear’ jumoetate de’n ei,
110. Si-i dete ddecoe numai uoe mie cinci-sute lei.
 Pescarîul cu bucurie banni’ n coeciuloe troegînd,
începu soe-î multîoemeascoe, vorbe multe îndrugînd.
Dar’ cînd se goetiă soe easoe, vedirul l’ a ’ ntors de’ n drum.
D icîn d : „v ed i asiă te ’nvatioe, ea r’ nu ca pînoe acum.
115. Uce paeră d a r sce-ti dea omul numai în dar, esci detorîii
Sce o iaî cu bucuriş s i sce fii multicemitorîu.
Cît scrieă ’ntîîu sce-ti dau tie ? ell: una mie de lei.
Cît all doie ? ear’ dise ; ear’ : doîie mii de leî.
Asiă ! vedirul li dise’ sî-acum trei m ii: sîese f a c :
120. Un caepital cum se cade p e ’ ntr’un om cît de scerac.
N a -ti-î p e toti pîri! la unul, si du-te cu Dumnedîceu!
S i nu fii p rost! tine minte învaetiul ce ti-l dau eu ! “
Luînd ell bannii groemadoe, si cu multîcemirî plecînd.
I-se poerea, coe viseadice, coetroe casa sa mergînd.
125. T ot îî pipoeiă cu mîna, cu ne ’ncrederi se uită,
Se temea, coe îî va pierde, dacoe se va desceptă.
Ajungînd, ca ’ n sbor, a casoe, si ca de’ n sîmtiri esit:
„ Ce f a c eu, nevasta:, dise, dorm, ori sînt învcelmcesit ? “
„ Vai de mine ! ea îi dise, doar’ nu vei fi nebunit ?
130. V ino-ti în sim ţire! ce a i? ce nevoi ea r’ te-au gcesit?
„Uitae-te la mine bine, coetroe ea vesel a dis,
Am scoepat de scercecie, de nu va fi cum.-va vis.
Coe' de multe o ri în somnu-mî cu banni în mîinî m’am visat,
S i cînd moe sculam la diuoe, rcemineam ea r’ întristat.
135. D e aceea tocma mîine o sce moe voediu ce f e l sînt.“
Dicînd aceasta îndatoe iifTnde banni pre poemînt.
Femeea cu bucurie roepedindu-se, îi ia,
Se ’ mbatde de poereri bune, mai ca si dînsul, si ea.
N u-i prinde somn toatoe noaptea, tot siedeâ si—I numoeră.
140. Si cu grije soe nu viioe vr’ un dusmann a li — î fură,
A doua di demineatîa apucînd de’ n coepoetîiu,
La vecituri m erge ’ ndatoe, se ’mbracoe pe sine ’ntîiu.
Cnmpoerde nevestei ro cie si smocine la copii.
D icîndu-i ea : „d a r’ lor h ain e? “ ell îi dise „tu nu scii.“
„Copillul numai ce mînîncas, e de fo lo s : ce îmbracce, e hwram.“
„Lasae-m ceîn boii miei.a
„Asceaptoe întîîu, să: vedem alb în cwpestre.“
„Copillului doe-i cu varga p este sîedîut, sce-i viîce minte la c a p *
„ Unde lovesce muma, cresce carnea.“
„ Decît soe plîng eu : mai bine sce plîngoe eî.“
„ Cui i - i fricce sa: nu frîngce nueaua: mai p re urma: o soe-î plîn-
gae copillul.“
 „Cum îţi cîntce: asiă trebuie s a joci.*
„A jungă un ciomag la un car de oale*
„Surdului îndesiert îi cînti d eja le.“
„Orbului surda îi spui, cae s’a fă cu t diva.“

145. Dupoe ce pescarîul nostru se ’mbracce curat de rînd,

Isi mai ia si-uce cisea bunoe, si-un ciubuc mare, dicînd:

„ Decît toatce vara cioara, mai bine într’u a di sîoim.*

„Boeriul e tot boerîu, macar de ar fi încins cu teiu.“
„Apa curge: pietrile ram în *
„Cînd va Dumnediau cu omul: vine si dracul cu colaci
„Destuii am fost topor de oase.“

Dicînd de-all de astea pleacce ear’ Ia mare

Cu ciubucu ’n mînce, ca în preîmblare,
Unde cu Sultannul se tot întîlnise,
150. Ca ’ mbrcecat sce-1 vadioe, cumu-i poruncise,
Si, cum soe-i vorbeascoe cînd îsi fceceâ plannul,
Eatce coe de-uoedatce vine si Sultannul.
Ell cade nceinte-i, se fa cejos broascoe;
Sultannul nu poate acum sce-1 cunoascce.
155. Se uitce la dînsul: ce v e i? îl întreabcE.
„Eu sînt, eu, pescarîul! rcespunde în graboe.

„Lupul, p e unde a mîncat asinul, tot d a roata cîte uadata

„Eu sînt acella: d a-m i Doamne ce n’ am gîndit, s a m a mir ce
m a găsit.*
Sultannul îi dise: „vedi asiă se ca d e;
Ai vadiut acuma ce bine îti siede?
Asiu vre s a sciu numai, cum c a tu de mine
160. Ai vr’u a multiamire, c a tî-am fă cu t bine?*

(Pescarîul. „Găina be apa si se uita la Dumnediau..*

„Sînt gata sa m a arunc în foc si în apa.
„Nu sînt în stare s a multiamesc. “
„A vrut norocul cu mine

„L asa aste vorbe, s’ a mîntuit gluma:

Cer si eu un lucru la tine acuma
* Tu scii, mi se pare, insula cutare,
Carea un putiu are adînc foarte tare ?
165. S a te duci îndata acuma la dînsul,
Sa te pui la gu ra -i, Si sa strigi într’însul:
Care e norocul, Sultannul ce l'are ?
Si eSiînd la vorba-ti sce fa c a ’ntrebare,
 Tu sae d îc i: n oroa ce! m’ a trimis Sultannul,
170. S ce-ti f a c întrebare : de c e - î escî dusmannul?
Ce te-a i p u s în pismae-i, s i-i tot daî avere ?
Se roagae p re'n mine, îndurarea-ti cere,
Sae ’ncetedi cu ura d e -a -i da bogaetie,
Cae loc nu mat a re, unde sae o tiiae.“

175. Pescarîul îndatce în luntre se puse,-

La insula spusoe, ca fulger se duse.
Aflînd pe lo c putîul si strigînd într’ însul,
Esî uce fcentomce îndatce la dînsul,
Cu sceptru în mînce, ca uce ’ mpoerceteasoe;
180. în fatîce-î frumseatîce de cea maî aleasa
Hainele, porfira-i cu totul gcelante,
Si ornatoe toatce numai cu brilante,
De pcereâ, coe este uce dince soreascce,
De nu putea omul la ea sce priveascce.
185. Aceastce foentomce, dic, sau noelucire,
Fcecii întrebare c ’ uce dulce dimbire,
D icînd: „ c e e v r e r e a ? pe'ntru ce o cieamce?

Pescarîul, scerm anul, tremurînd de spaîmce.

îi d ise: „n oroa ce! m'a trimis Sultannul,
190. Se roagae p r e ’n mine, sce n u -î fii dusmannul.
C e-i tot dai a v e r e ? cce ell saerac nu e,
N eci loc nu maî are, unde soe o puiae.

Fcentoma îî d ise: „d u -te de îi spune,

Cce ell detorîu este a mi se supune,
195. Si sae nu se ’ncerce a -m i da supaerare
Cu a sfel de vorbe de îngretiosiare;
Cae mae puiu în pismae-i încce si mai tare,
S i-i maî dau avere de trei ori cît are.“

Aydind pescarîul asfel de cuvinte,

2 0 0 . Spoeriat cu totul, si esit de’n minte,
S e’ ntoarce, se pune în luntre si pleacce,
Vre uce întrebare foeroe soe-î maî facce.
Cînd plutîd pe mare, îî veni ’n gîndire:
„N u ’ntrebasi, nebunul, d e-a mea norocîre / “
205. D eci cît mai în grabce înoepoî se ’ ntoarce,
M erge la putiu, strigce: „n oroa ce! n oroace!
Care e noroeul lui Udrea, pescarul,
Care p e Sultannul fascu sce-i dea darul?
Si îndatce ese un om, ca arapul,
C’ uoe tîinburoe ’ n mînce, si scerind ca tîapul.
 EU, cum îl diaresce, groadîte îl apucce,
Se ntoarce la fuga, grăbind s a se duca.
Ear’ norocul negru, diornaind timbura,
începu d e-u adata la dînsul cu gura,
21o. Strigindu-i: „fu g i! d u -te! ca sce nu-ti vcedîu fatia,
Cce nu mi se stinge neci acuma greatia.
Ti-a sierbit, scermanne! tie mititellul,
Cce mi se rupsese la timburce telul
Si-mipierdui cu dînsa atuncîa eu ceasul,
220. D e -i îndreptam tonul, si-i ascultam glasul.
Dar’ de n'aveam treabce, cum nu am cu annii!
Iu dela vedirul tot nu pupai bannii.
Dar' îti coc eu turta, nu te las în pace,
Am de furcce încce cu tine, soerace!“

223. Deci fugind pescarîul pe mare cu vasul,

I se parea înca, cce-î aude glasul.
„Soeracul de mine! dicîndu-si în sîoapte
Mult îmi este fricce, cce-l visediu la noapte! “
Cînd gindiă acestea în sine sarmannul,
230. Si era aproape s’ ajunga limannul,
Ese tot de-u adata u a fortuna mare,
Si-i împinge luntrea înapoi pe mare.
Valuri mari, ca munţii, se naltia cu spume;
Se ’ntuneca ceriul, nu maî vede lume.
235. Luntrea luî, ca paîul, salta peste vâllurî:
Cînd se trage,’n mare, cînd se d a de mâluri.
Se leaganna omul în bieata-sî luntritîa,
Cum legennî copillul într’ure copceitla.
Sta cînd aci vallul in ea s a se toarne,
240. Cînd în mare altul sta s a o rastoarne.
Eli, vadiînd, c a este în periclu prea mare,
Si de mîntuire sperîntia nu are,
începu cu jale peirea sa -sî plînga,
S a se tîngueasca, mîînile sa -si frînga,
24S. Si cînd ell de groadla plîngeâ, spunînd multe,
Vine un vall mare tocma cît un munte,
li rrepede luntrea, o sparge de-uce stînca,
Si ell se cufunda în marea adinca,
Si ’ncepe s a ’ ngitîa apa, s a se înfle,
250. Incît nu maî poate de loc s a răsufle
Si cînd ell în lupta în apa cea rece
Se afla în cinuri, gata s a se ’nnece,

Lepturariu rumînesc. T. II. P. 2.

Se desceaptce ’ ndatce de’ n aceste vise,
Si, gîndind la elle, întru-si dise:

( „D r a c u -s î bate j o c de om la bcetînetie.uJ

101.

Vieatîa cîmpenneascoe.
(D e Gr. Alesandrescul.)

I.
Asia, simpla vietiuire
. Eu sciu scb o pretiuesc,
Si de acea fericire
Voîu bucuros sce-tî vorbesc.
5. Dar’ florile si verdeatia,
Apusul si demineatia,
Si fluerul cîmpennesc,
Cu pătimi, cu cinuri grelle,
Cu starea mimeî melle,
10. N eci cum nu se potrivesc.

Departe d e-acelle locuri,

Ce poate m’ar fi ’ nsuflat,
De tioeroennescile jocu ri,
C e-adesea m’au încîntat;
15. Cuprins de nemultioemire,
De grje si de mcehnire,
De soarta Inea ocolit,
fn relle, ce mce ’ mpresoarce,
Ce gînduri, idei omoarce
20. Spîretu-si pierde puterea:
E greu sce descrii ploecerea,
Cînd sufletul e mcehnit.

Insoe a mea multicemire

Pe’ ntru a ta goesduire,
25. Eu tot nu o pociu uita.
Si cît va sta pre’ n putintice,
Voîu pune a mea silintîce,
Adevaer a imita.
Moecar în vorbele melle
30. Soe pociu soe goesesc vcepsele.
Soe sciu sce ’ ntrebuintiedîu
 Colorile osebite
Tonurile feliurite,
Care stilu ’ nsufletiediu.
35. S’arcEt atîta sîmtire,
Cîtce sîmtiam multioeinire,
Cînd dulcea serei rcecoare
In giuru-mi sce întindea
,Si patimi sfcesiioetoarie,
40. Ca aburi de’n lac, de’n mare,
Desiertul mi le-absorbîâ.
Impreun’am vîetiuit
Si plcecere-adevceratoe
45. Dillele mi-a îndulcit.
Este un cîmp lat, ce are
De vecie, fîresci hotare
Un mal coetroe rcesoerit,
Ear’ coetroe apus uoe apoe
50. Ce saduri, groedini adapce,
Ce unde tiermul setos,
Si ’n ramuri multe ’mpcertitce,
Curge mîndroe liniscitoe
Pe patu-i cell arinos.
55. Casa pe-uce muce cloeditoe,
Sînguroe cîmpul domnind
De umbrce neocolitce,
O vedi în aer albind.
Soe dic, cce a ei didire
60. E lucru cu osebire,
Cce e de-uce arcitepturce
Cap de-operoe în noeturoe,
De Ioc nu mi-ar pcere greu;
Insce aceastoe minciunoe,
65. De si îndestuli de bunce,
Apasce cugetul mîeu.
Asia dar’ iau îndroesnealoe,
Si spuiu, cce adevcerat
N’are nemic de mirat;
70. Dar’ are, fcerce ’ndoealce,
Tot ce e neap cerat.
Spre patru pcerti alle lumii
Patru ferestre privesc,
Si dacoe pe tonul glumei
75. Liber îmi e soe vorbesc,
 All lor nuincer si micime
Cu a casei înoeltime
Atît nu se învoesc,
Incît ocîul, ce le vede
80. Cu lesnire poate crede,
Coe se plcetîâ altoe datoe
Vre uoe dajde însemnata-
Sub nume de ferestrit;
Moecar coe nu mi se pare,
85. N eci unde-va am cetit
Coe la vreuce întîmplare
Nobilii soe fi ploetit.
Asfeliu de ncerâvurî proaste
Dacoe vre uce dat’ au fost,
90. N’ au putut fi al le noastre
* C i-alle poporului prost.
Numai ell singur plcetesce,
Fiind maî obicinuit;
Ear’ de ce nici se vorbcsce;
95. Pe cît ar fi de cumplit,
Pricin" e delicata;
Si prea puţin cugetcem
La mulţimea ne’ ’ nsemnatce .
Adevderurî s’aruncoem.

100. Dar în vorbce neploecutce

Ca soe nu ne încurccem,
Si ca nu, de*n întîmplare,
S’ aduc la multî supoerare,
Descrierea începutce,
105. Mai bine sce o urmcem.

Aproape de casoe ’ ndatoe

Spre meadice noapte s’aratoe
Uoe bisericce smeritoe,
Un tîmplu Dumnedioeesc
110. Unde muncitorul vine,
Prinoselle soe’ si încine;
Unde ruga umilitoe,
Ca toemîea cea sfintitoe
Este la ceriuri primitce
115. De pcerinţele obscesc,
T ot coetroe aceastoe parte,
Un sat puţin însemnat,
 In doue rînduri se ’ mparte
Pe linie asiedîat.

120. In valle se voed desi'siuri,

Saduri, livedi, alunisîurî
Pe urnite ociul dîoeresce,
Un deal ce se prelungesce
Verde si împestritîat.
125. Cocestele-i sînt învoelite,
De vii de scemcennceturi
De tiarine feliurite,
De cringuri si de pceduri
Munţii mai îndepcertare

130. Se voed cu tulbure nor;

Vara le e la pecioare
Si earna pe fruntea lor,
Eatoe, dup’a mea poerere,
Locul atîta dorit,
135. Unde dille de plcecere,
Dille scumpe am troeit.
Frumoasoe sîngurcetate,
Bunurile-adevoerate
în sinul toeu le-am sîmtit,
140. Pace, h'nisce, vieatioe,
Toate-acolo moe ’nsotiâ,
Si de’n ori ce dimineatioe,
Multiumirea se noesceâ.
Dacoe vre uoe cugetare,
145. C’uce umbrce de întristare
Fruntea mea acoperiâ:
Usioaroe-i întipoerire
Ca cercul acell subţire,
Ce-atitice de’n întîmplare,
150. P’ o undoe nemiscoetoarice,
Un vînt cu linoe suflare,
Trecei, se pierdea pe sine,
Si-all firei glas sîmtitor
Si ideile senine
155. Luau earoe-si cursul lor.

Adese ori pe cîmpîe

De parte moe rcetceciam,
Adese cu bucurie
In dulci rediun moe pierdeam.
160. Simboluri de tinereîie
Fluturi cu vesele fetîe
Privirea mea o trăgea:
Pe earbce în depcertare
Fluturele pcereâ floare;
165. Dar’ cînd îmbletu-mî sîmtiâ
Inseptele-amcegitoarie
Se naltiâ, goesiâ|sccepare
A ripele-sl scuturînd,
Si eu c ’ uoe dulce mirare
170. Vedeam florile sburînd.

Norî desi, negri, cîte-ucedat

Ceriul îl întuneca,
Si ploaea ’n el adunoetoe
Pe cîmpia ’ nsetosioetce
175. In torente se vcersa;
A poi radîele-î robite
Soarele ’ ncet desfcecînd,
Si ’ n munţi valuri aurite
Nourii umedi prefcecînd,
180. C’ uce privire ’nfloecceratte
Lumea ell o cuprindea,
Si uce mreajte purpurata;,
Peste dealuri întindea.
Cînd acea stea ardlcetoarlce,
185. Aproape de-all sceu sfintit,
Pcerea a da^scerutare,
Pcemîntului, fie-a ’ncceldit,
Si mai întorcînd uce rădice
Cce dîmbet prietennesc,
190. Sta un minut sce o vadice
Ociî care o doresc
Ocii acel, p e ’ntru care
Este cell de’n urmce soare
Ce el poate mal privesc
195. Supus la acea uimire>
L’ acea adîncce simţire,
Care sub ceriuri senine
Sara aduce cu sine,
Liber de griji, de dorintie,
200. In cugetu-m i multiumit,
Moerind uce naltce putere,
Eu ascultam întcecere
 All multor mii de fiintie
Concertul nemcerginit.
205. Si cînd Iun’ arg intuita;
Albind earba de pe valle,
Esiâ lince, ocolitce
De stellele curţii salle;
Pe dealurile rîpoase,
210. Stam, moe oprîam sce privesc
Ceriurile s<EmoBnnate
De globuri nenumcerate,
Ce ca foecliî luminoase
In umbra nopţii lucesc
215. Pre ’n alunisîu sufla vîntul,
Frundîa usior clcetină,
Nucii bcetrîni ca poemîntul,
De-a lungul se desemna;
Unda cea armonioasoe
220. A unui ascuns isvor,
Ca uoe sîoptoe amoroasoe
S’ audia în preajma lor.
Curmînd adînca toecere,
A cimpuluî liniseit,
225. Un glas cinta cu plcucere
Un cîntec obicinuit.
Ast glas, aceastce cîmpîe
Noaptea care moe ’nvcelîâ,
Gîndurî de melancolie
230. In înimce-mî învia.
Si florile tineretieî,
Visuri, sperîntie-amcegirî
Acea girland’ a vietiei
Tiesutce de ncelucirî
235. Care, cîte upa una
Treptat s’au desflintîat
Ca îrundiele ce furtuna
De verdi le-a smuls, le-a uscat,
Mi s’ aratee înreinte,
240. Cu gîndul mce întorceam
La locurile dorite
In vallea ce-atît îubîam
Vedeam livada, grcedina,
Poteca, ce des ceelcam,
245. Pcerul înalt si tulpina
 Unde copiii moe jucam,
Asfelîu în ticeri depcertate,
Unde strein te numesci
De-audi pe neasceptate
250. Limba care o doresci,
Limba acea pcerinteascce,
In care tu te gîndîai,
Ce ’n vîrsta copillcereascce
Cu maîcoe-ta o vorbiai,
255. Ori cît de urîtoe fie,
Asproe, grea la audit,
Se nasce uoe bucurie
Un ce neobicinuit,
Uoe simţire vie-adîncce
260. In sufletu-ti rcetcecit,
Si credi coe te afli încce,
In tiara ce-a i pceroesit.

A ! dacoe uce provedintice

Asupra mea ar privi,
265. Dacoe smeriţa-mi dorintice
Soarti o ar împlini;
Departe de-aî tirceniei
S cot! prea-crudi nelegiuiţi
De cursele viclenniei,
270. De oameni neomenniti,
De tot ce se crede mare,
In fapta, ce necinstesc,
De dimbele seutitoarie
Care le nesocotesc,
275. (Jîtînd acea diceetate,
Care 'n sgom otosu-si sbor
Staturilor înoeltîate
Le suflte caederea lor,
La cîmp, locăsiuri de plcecere
280. Eu multiumit asiu trcei,
Liniscit si în tcecere,
Diua mea asiu împlini,
La binele ce îmi place.
Si neamului meu doresc
285. Pe voi citi puteti a-l face
Asi cercă soe vee p oryesc!
Asiu pune mica mea parte,
Silintîa-vce Iceudind,
 Isbutire nu departe
290. Bunoe, dreapta; arcetînd,
V’asiu arată resplcetirea
Si-un înger ajutcetoriu
Si cinstea, si multioemirea
Ce inimile aprinde
295. Ear’ celluîa ce se vinde,
Un trăsnet roesbunoetoriu!

§. 102.

Cununa.
(D e’n Dîorile Bihorului.)

Eatoe nisce viorelle!

Culegeţi Copii de’n elle;
Culegeţi, legaţi cununi
Daţi propîsindeî Naeciuni!!

§. 103.

Dîorile si Noaptea.
(De Vasiliu Jutiu,)

1. „Eatce dîorile se varsce

Pe-all Bihorului pcemint,
Si eu, ceatia voiu fi stearsat
De p e locul esta sintl

2. Unde domnii multe secte

Peste un fceîmos popor
Ce de’n timpurile vecie,
Locuesce in Bihor /

L „ Cugetam c ’umbrele melle

Nimene le-a turbură,
Sce vce verse peste elle
D tori? în minte nu-mi eră
4. „în sa ece?! cu sumeiie
Eatae, eata cum raesar.
Scotiîndu-mai de'n moSie
V ai! de mine ce amar / “

5. „C estea noaptea ’ntunecoasat

Intru sine suspinînd
( Ceatia la totî fioroasa
L e gemeă încet trecînd.“

6. „ Cînd diorile în porfire

imbraecate, rcevoersă,
De a soarelui lucire,
Ce ascuns le ’mprumută.“

7. „Uoe Strigare furioasae:

Unde m ergeţi, ce voiţi?
( Aud dulcile f o r moaşe)
De cu tot moe nem iciil!“

8. „Intr icesteU ocuri sinte

Cum cuîediaii a întră
Unde vecie monuminte
Singur'-am drept a păstră ? “

9. „ S i voi cu a voastree diare

Voiţi a le desluci
Tragînd fcer<B îndurare
Ycelul ce le coperi ? “

10. „C in e sinteti furioase ! ?

Lossaii-ma; a domni
Umbrele-mi întunecoase
Line furai, lin e-or f i ! u

11. — „ N o i sîntem, — de vrei a scire

Diorile B ihorului!
S i voim a ta esire
D e’n vatra poporului “

12. „C e aicia locuesce,

Adus înca de Troaiann
D e ce sumetiu se numesce
A fi sînge d e Romann / “
 13. „A lui scumpe fioricelle
Voim a le roe'nvîă ;
Cace valul Iceu p e elle
A ! de mult le naedusiă“

14. „N adiui a sfa siare

Valul taii întunecos,
Facind libera carare
Soarelui cell luminos“

15. „Umbrele-ti pîn n'or fi ster se,

Nemic poate un popor
Numai lăcrime s a verse
Cu durere si fior*

16. Unda Crisîului fuginte

Vallul roşior, spumat,
E lăcrima unei ginte
Cu singe amestecat

1*7. „C ara-te dar spurca cea tîa !

Ca in sinu-ti negricios
Diacemoarte, nu vieatia
Si un gemet dureros ! “

18. „ Timpul trece, nu ne-asceapta,

Nu putem mult a -ti vorbi
Firea toata e desceaptce
Mai mult nu poti predomni!

* *

19- „Aidem si noi sorioare,

Ca avem mult de-a gată
Pin' ce auriul soare
Va eSi de'n manta sa.“

20. „Ca sa raverse iia luce

Peste rumînul popor,
Ce flacarînd va aduce
Mai ferice venitor/“
Uce noapte pe ruintle Cetcetii Neamtîul.
(D e Mihaiu Cuciureannul.)

1. Suflaţi rcecorosî dîefirî, suflaţi cu viosie,

Suflaţi si vob ’ ngînfatî, suflînd astor ruine
Unde bravii Moldova, în marea-si bcerbati'e
N im icii sumetîea puterilor strceine.

2. Soarele dupoe dealuri abia mai lumineadce,

Purpura-î se întinde to r /e a rubinînd,
Si luna’ n loc se naltîce, ear’ rîul murmureadîce,
A eî sârbede radîe în undce-si oglindînd.

3. Acum toatce mişcarea în cuîbu-sî se tîresce,

Se trage în locasîu-si spre a se pceusâ,
Numai pcestoriui turma spre cîmpurî o pornesce
Si’ n roediu prevegîoetoarea începe-a cuncertâ.

4. L ’all bucinuiui cîntee eco de’n depoertare

Îî respunde îndatce, cîntarea-i îmitînd.
Cînd si cînd se aude a cînilor lcetrare
All berbecelui clopot, si oile sbierînd.

5. Nemtisiorul în valle curge si murmuesce,

Filomela’ n poeduri cîntce n eîn cetat;
Si ceriul pe încetul de nori se lcemuresce
Si, cît privesce ociul, cu stelle-i presurat.

6. Pre’n vecîele rcesipuri în tonuri fioroase,

Uce beatce cucuvae într’ una roecnîă;
De jaln ica-î bocire, de plîngerea-i duioase,
Si d esele-î suspi'nuri, noetura bubuia.

7. Dar’ eatce se asieadîce tcecerea cea mai sînto,

Toatce mişcarea doarme, totul e liniscit,
Glasuri nu mai rcesunce, neci bucinul mai cînta,
Toate sînt în rcepâus, totul e fericit.

8. Acum sute de gînduri de ucedatoe mce’mpresoara;

Nimic nu se maî vede, nimic n’ aud sunînd,
De-uce parte-m i pare-uce umbrce c ’ asuprceami se coboarce,
De alta ear’ uc» mie în preajma inea îmblînd.
 9. „De altce parte earoe pcereâ didu) cce-nii dice
„Amic all libertăţii spune-mi la ce-a î venit,
De'n lumea traitoaria l'a melle umbre aice ?
Ce sorti, ce întîmplare, ce rele te-au gonit ?“
10. „Si peatra subt peeioare-mî pcereâ, coe se roestesce
Dicînd: „nu se cuvine de-asuproe-mî a calcă ! “
Si ociu’n acea clipce nimic nu maî dîoeresce,
De cît mii de fcentoame care moe ’ mpresurâ."
11. „Si Sus pe cetoetîue, poereă coe se ivesce
Rumîncoe eroinoe, ce fiiul sî-a certat
Dicîndu-i: „ Te întoarce, p e dusmann biruesce,
Seau mori în cîmpul luptei, dar' mori ca un bcerbat!“
12. „P e’ ntinsele ecempii, privîam uoe numoeroasce
Oştire asceptîndu-sî porunca de-a lovi,
Si fatia fioe-coeruî pcereâ foarte voioasce
Ca cînd pe’ ntru’ a lor dreptarî voiâ a rcesboi,

13. „Riul in murmurare-sî poereâ ear’ coe-sî sioptesce;

Intrebînd: „cine aicia p e mine m'a adus?
Pe-acell loc, ce de umbre acuma se domnesce ?
Pe-aceă peatra uitatce, care nevoi m’aii pus /“
14-. „Care dureri cumplite mas fa c sce tînguesc
Uitatele morminte si-acett loc dasrîmat ?
Seau poate, vin ca alţii si eu soe rcesipesc
Acell monumînt, vecinic ce-atîta s'a surpat / “
ÎS. „O ! umbra raspeptata! cu-asiâ obrasnicie,
Pe-aceste locuri sînte nu cuget a calcă,
De împrotiva înca a voastra bărbăţie
Venit’am cu acuma, vorbind a o cîntă.“
16. „Voind sa pling aicia p e tiarîna strabuneasca
Si-apoi soe cînt în lume cinstea, ce meritati,
S a scia toti Rumînii ori cînd sa v a mareasca
Si de-alle voastre fapte ea fia încintati! “
17. „Intoârceti-va scumpe l’avoastre locuintie,
Cu Scipio si Cesar farce a maî veni!

18. „Nu va ngrijiti o ! umbre! ca nu v’am dat uitări,

Nu n i s a scurs de n vine sîngele strabunesc!u
19 .................................. a voastre suvenire
In inimile noastre în v eci vor guvernă ;
Si pruncul, care suge l’a voastras pomenire
D e’ n bratîul mumei salle spre voi va e<eutu.“

2 0...............................................................................

21. Dar’ cine întrerupe a noastrce cunvorbire?

E glasul unui clopot, ce strigoe prea duios
Ell cleain’ acum tot omul sîntee mîncestire.
Adunce ori pe care, pe bun, si pe frumos.
22. De’n fatice-mi umbra piere, ear’ lîniscea s’ asîeadice;
Plcecuta aurorce se vede-acum roşind,
Si glasul rîndunelleî acum îmi sciintîeadioe
De-a dîlleî înturnare, coe’ n prip’ ar fi sosind.
23. Cetatea sta de-asupree-mî moereatîoe si trufasîce,
Spuîîndu-mi cîte veacuri în urmee-î acum sînt,
Si ce puternici ginte, ce arme urîasîe
Supt didu-i îlî gcesirce all lor etern mormînt.
24. Desceaptce-s’ acum toate de’ n somnul lor de pace
Nimica nu maî doarme, ci totu-I ridicat,
Dar’ cine e în stare soe poatce a mce face
Soe las sîntâ cetate, soe las cest dfd surpat?
25. .Nemica coecî nu are, putere asii mare
Soe poatce a moe trage de’ n locul, ce Iubesc:
Mcecar cce lîngce dînsul nu sîmt decît tristare,
Dar’ tot nu-mî stce’n putintîoe, sce-1 las, soe-1 pcercesesc.
26. O ! voi vecie ruine de’ n vînta strcebuneascce!
O! dfduri rcemoesitle ce-acum vce rcesipiti!
Pe voi, cred, viitorîul va sci soe voe mcereascoe,
Va sci sce v’ onoredle, va sci cît pretiuti!
27. Acum l’a mea pornire vce las eu dcerîmate,
Dar’ însce mce’ncin, voue sciind a vce mceri:
Dorind cu -a mea venire soe voe gcesesc înalte
Sce voe sar’ universul ce ’ nvatl’ a vce cinsti.
28. Dar* eatoe se ivesce a soarelui lumince
Cu radîele-î începe lumea a rubini,
Si toate-s multloemite, si inima-mî e plina*
De cinuri ce’ n veci, nu pot a le uîti.
29. Plugarîul eatce trece, cu mare rcepejune,
Pcestoriul îsî pornesce turma în eîmpi'î
Si stînd pleacce genunciî, de-si face rugcecîune,
Ccetr’ acell ce-1 pcediesce în codri si’ n pustii.

30. îmi plec si eu genunciî pe-iice bîeatoe temelie,

Ce pare cce ucedatce acell loc fu sîntit,
Si ceriul rog sce-mi dee moecar ce-va tcerie,
Sce pot tînguî jalnic acest did pcercesit.

31. Si suspinînd în urmce cu oci’nlcecrimare,

Mce scol maî mult în silce pornindu-mî all mîeu pas;
Jurînd "sîntelor diduri etearnce neuitare!
Mce ’ntorc earce-si spre elle: — iau lira-mi si le las.

%. 1 0 5 .

Cartea vietieî.
(De Dcesccelescul.)

1. Omul în lume ori cît trceesce

Altce nu face de cît învatice,
In cartea vietieî, ce n’ o sfîrsiesee
Pînce se curmce si-a lui vieatice.

2. N’ o maî sfîrsiesee, cceci cartea are

Volumuri multe si mii de file
învatice ’ntr’ una fcerce ’ ncetare
Cceci tomuri, file, sînt anni si dille.

3. In floarea vîrsteî, cînd întree ’ n lume,

Toate, ce vede, frumoase sînt;
Apoî de’n carte cunoasce-anume.
Cce fericirea nu-i pe pcemînt.

4. înveţi si annii mereu te-apasce,

Roşele sboarce de pe-a ta fatice,
In loc vin vîrste, ce ti Ie lasce,
Pe frunte, cinul, sbîrcitce creatice.

5. A provedintiei naltce vointîce,

„Viediiasu titlu ccertii î-a dat;
De cinuri grelle, de suferintice
A vîetîei file le-a înundat.
Drept mîngceiare la suferintioe,
Ne-a lcesat însce pe-acest poemînt
Sperînti’ amoare, sî-apoi credintice: /
Fericit simbol, de trei ori sînt.

§ . 106 .

Annul Moennos.
(D e Vcesiliu Aron.)

Turturica, si porumbul
Nu mai tac mute ca plumbul
Neci Prevcegicetoarea inicoe
Neci noptateca ciovicce
Cînd ărburul doe verdeatîoe
Si rcevarsce mustareafice.

1. Drcegoelasîce Primcevarce!
T e i’ resci veselce earcE,
Ne daî semn de roadce bunoe
Ca soe facem împreunce
5. Cinste cellui Preaputernic
Mcerindu-1 în ton cucernic
Pecît firea onienneascoe
E în stare sce-1 mcereascce.
Giatia, si Neauce cumplitcE
10. în pripce fu resipitce,
Earba subt frundice uscatoe
Sce ridicoe de ucedatce
Arcetîndu-sl coltiul verde
Cum frigul puterea-si pierde.
15. Eatce codrul înverdiesce,
Firea toatce se clcetesce,
Pomii ceia ce dau roadce
Unii de muguri se noadoe
Alt ii dupce a sa fire
20. înfloriţi maî cu priire '
Dau albinellelor hrannee
Si sburcetoarielor mannee,
Ciocîrliea desceptcetoe
Vrea coetroe nori soe roesbatce,
 25. Sburînd se 'nvîrte roetigoe
Si veseloe pe sus strigoe.
Cucuiul ce amorţise
II vedem gura descisce
De’ntr’ un loc într’ altul sboaroe
30. Se suie, si se pogoare»
Cîntînd dupce a sa fire
Pre’ n a capului cloetire.
Turturica si porumbul,
Ce trecuse mult ca plumbul
35. Pe uscate rremurelle
Dau glasul cell plin de jele,
Si dacre-si aflre soţie
II scimbre în veselie,
Cearcre loc de cuib, si unde
40. II aflre bun, se ascunde.
Rînduneaua învîrstatre
De’n crepriori desceptatre
Pe loc ce prinde de veste
Cre diua aproape este
45. Pre’n glasul cell cu rrestire
Face Ia casnici de scire
Ca din patul soeu cell moalle
Foerre preget sre se scoale,
Si asia fiesce-care
50. Sre s’ repuce de lucrare.
Mierla, sturdiul, si cu elle
Cellelalte presarelle
Cearcce si, dreere goesesce
Vr’un paiu, ce se covoeesce
55. II duc, în cuib îl asiadire
Cu cea mai strâsnicre padire,
Nu cum-va sre se iveascre
Unde vreu elle soe nascoe.
Peste noapte cu roecoare
60. Micutia prevegiretoare
Glresuind, face mai line
Inimele, ce dorm bine
Face somnul greu, mai dulce
Face pe totî sre se culce
65. Sîngurre ea prevegiadioe
Si cînd dorm toti, îî vieadire.
Tiarca, cioara, si ori cîte
Decît elle mai urîte
iturariu rumînesc Tom. P. II. 2.
 Ciocul soeu cell noduros
70. Nu-1 lasce foeroe folos.
Clontioennesce fioe-care
Si cîntoe dup’ a sa stare.
Tu pupadioe puturoasce
Tu pasere ticoeloaeoe,
75. Cu totul bine aî face
De ne-ai da încai tu pace,
Sce-ti tii gusia neîmflatoe,
Si creasta nebîrdîoiatce!
Cî si tu, ea uoe nebunce
80. Cînti în codru, de’ mpreunce,
Si cînd diua se ivesce
Clontiul toeu pupupoeesce,
Pe cînd soarele lucesce
Si de sus spre noi privpsce
85. Cîmpurile toate pline
De fluturi, si de albine,
Ce pecînd de dimineatîce
Sug de’n flori crude dulceatioe,
în fagur'i desiertati
90. Si de miere despoiaţi
C locesc noue albinelle
Ca înmultindu-se elle
Maî tîrdior soe roeascoe
Si la niimoer soe sporeascce.
95. Privire desfoetoetoarîoe
Pre’ n ra*runci poetrundicetoarlaj
în codri, si pe cîmpie
Lumea, ca de’ n mortce vioe;
Pe tot locul vaci si boi,
100. Capre si cîrduri de oi.
Miellusîeiî ac{ sug
• A cî într’ uoe parte fug,
Si ’ ntorcîndu-se napoi
Se mestecoe intre oi,
105. Aci de maici depcertati
Si la un lo c adunaţi
Joacoe, sar, si tot aleargoe,
îti pare coe vor soe meargce
Ca uoe ceatoe de ostasi
110. Fcecînd poruncitii pasi.
Taurul, ce mult toecu,
Si earna ca un mut fu,
 Voedîîndu-se ’ n ciurdce earoe
Innocsce a sa paroe,
115. Nu mugesce, ci rcecnesce
Ca leul, ce se pornesce,
De fîn nice ca-i maî pasce
îl hrcennesce earba grasoe
Pcerul i se înnoesce,
120. Cell veciu cade, si nou cresce
Armoesariul uitoe pleava,
Cînd pasce la earboe stava,
Asia-tî pare, cînd rîncieadioe
Coe poerul de’n cap sce-tî cadî
125. Nu rîncieadioe ell, ci tipoe
Ca boelăurul de’ n rîpoe
Crescut în pustietate
Unde om cu greu stroebate.
Fetisioare tinerelle
130. Strîng de pe cîmp viorelle,
Si ducîndu-le a casoe
Le pun în sticle pe masoe
La orasie, si pe sate
135. Ceia, ce au moşii late
Soarele nici coe roesare
Toti cu un diel foarte mare
Boii la plug înjugase
De au cai, îi înhcemase.
Sâmoennce, arce, si grapoe,
140. Ce nu pot eu plugul, sapce,
Scot spinii de pe rodîoare
Si fioe ce delusîoare
Nu le lasoe nelucrate
Ci le împlu de bucate
145. Cum are locul noetura
Asia e soemoennoetura,
Cucurudiu, mcelalu, si grîu,
Ce se coace maî tîrdiu.
Ceia ce postesc fierbinte,
150. Sămcennoe mddîcere, linte,
Inul încoe nu lipsesce,
Unde locul îi priesee,
Hiriscoe, alac, ovoes;
Sî pe coaste, si pe sies.
155. Ccertofle, si alte cîte
Pe ici pe colo vîrîte,
 De’ n holdele celle grase
Ce toamna se scemoennase
Polomida îngimpoasce
160. Si puciocna puturoasce
Urda vacii, lusca, porul
Cu soepoîul, cu cosorul
S cot afaroe, smulg, usucoe,
Ca maî bun rod soe aducoe,
165. R od si grîu curat ca jarul
Sae tragce a casoe carul
La tîmp bun soe se ’ mbloeteasc
Si flaemîndiî soe hroenneascae.
Fericit e omul, care
170. Asia uoe vieatîoe are
Pe ell palma îl hrcennesce,
Ce mînîncce, îî tienesce
Are toate, im nu-sî ’ mputoe
Diua ’ n lenne petrecutoe.
175. Viariî cu ce toerîe
Invîrtesc sapa pre’ n vie!
Fiind deir.ult împoeratoe
Si vitîa pe pari legatoe,
Gunoiul, ce se cceroese
180. Si ’ n tr’ un loc se desecercase,
Intre vitîce îl reseirce
La rcedceeini îl însiroe
Si soepînd înprejur locul,
Pre’ n ell rmultiesce focul,
185. Focul, para si cceldura,
Care, precum e natura
Silesce rodul sce easoe
De’ n capusioarele grase
VcE diînd viarul cum cresce
190. Coepusia ce se ivesce!
Cu struguri înfrumsoetiatoe,
Bucuriea îl îmbatoe,
Asia îsî încipuesce,
Coe culesul si sosesce.
195. Acuma va soe cuieagoe,
Si mustul în buti s c e -1 tragcE.
Pîn’ atuncea mai asudoe,
Si mai pune multoe trudce,
S ocotesce ell în s in e :
200. Vara trece, toamna vine
 Atuncîa se va alege
Ce-a lucrat ? Ce va culege ?
Soe nu-î dicoe oare cine
Nu cu putinoe ruşine :
205. „Spune-mi ce -a î lucrat viariu!
„Enn ad struguri pe tiariu , —
„ Asiu aduce, n’ am de unde,
„ Lipsa nu o pot ascunde
„Na’ m ce face, deacoe domnul
210. „N e iubind lennea, si somnul
„Asiă cannonipoporul
„ D e -i lud: din vii odorul
„Deăcce domnul si-a tras darul
„ Ce sce facem cu p ah a ru l!
215. „S i cu folticoasa oalce
„Cînd vedem stînd butea goalae.
„Cîte deage toate sparte
„ Cepul aruncat de parte
„ Sticla toatce proevuitce
220. „Curcubeta muceditoe
„Rabdce matiule! cu jale
„ Seau te trage ccetrce valle,
„S i te stîmpaerce cu ap ce
,,Deacce n'a adus rop sapa:.
225. De-acestea cell întîoelept
Cugetînd are dirept,
Foarte tare a se teme
Cce cu lennesiul va geme
Sperîntîa, frica, credintîa
230. Îî atitice sîrguintîa.

Voîu s c e tac acum de sate

Scb moe întorc la cetate
Cei ce cu mînoefoepturî
Hroennesc alle salle guri
235. într’ acelle dille, care
Sînt loesate spre lucrare
Isproevesc dupoe putintioe
Tot ee li—î de trebuintîoe,
Cînd e di de soerboetoare
240. Cearcoe locuri cu roecoare,
Maî î'ntîîu fac multioemitoe
Cu inimos umilitce
 Celluîa ce facu toate
Si domnesce peste gloate,
245. Dup’ aceea îndelete
Es de pre’ n cetoetl tot cete
Se trag la locuri numite
Si preîmbloeril mennite
Unde arborii umbreadîoe
250. Foecînd veseloasoe vadice
Si a verdetleî crudime
Desfoeteadîoe pe mulţime,
Unde rîde si groeesce
T ot, ori ce de’n poemînt cresce,
255. A colo merg si s'adunoe
Domni, si alţii de’ npreunce
Unii sîed jo s , si cetesc
Aitiî mergînd povestesc
Pe alţii îl Ia mirare
260. De a ncetureî lucrare;
Ce frig eră maî noeinte —
Acum eoelduroe fierbinte! —
ErI, alaltne eri tot gîatioe —
Neauoe, negura:, si ceatloe —
265. Acum si glatia topitce,
Si negura roesipitoe
Soarele p re’n stroelucire
Scimboe a tuturor fire.
Pe’ ntru care nespus bine
270. Se bucuroe fice-cine
La umbroe de frundlce verde
Doue treî oare a pierde
Grcedinile înc<E*-s pline
Ca sî cîmpul de albine
275. De feciori si de fecioare
La umbroe si la rcecoare
Diua soerboetoril trece
Coetroe saroe fiind rece
T ot omul trage acasae
280. Si de preîmblat se lasoe.
Groedinariul, cum se scoaloe
Se groebesce coetroe scoaloe,
La şcoala cellor soedite
Si de dînsul ultuite,
285. Cearcoe, nu vr’ un roemusîor
La vr’ un oclu e verdisîor?
 Vede vr’unu), coe’ nverdiesce
Pom înalt îl socotesce,
Pom cu rudurî i se pare,
290. Asia e dîelul de mare.
Pîsesce sî maî noeinte
La toate luînd aminte,
Cearcoe oare bine ese
Aceea ce soemoennasoe?
295. Si cum celle roesoerite
Spre crescere sînt pornite?
Poruncesce soe se ude
Legumele celle crude
Flori, verdetiurî, si ori cîte
300. Soemoennate si vîrîte.
Vede vr’un supoeratoe,
Cearcoe causa îndatcE,
La roedoecinoe îî sapoe
Si vreun vierme de afloe
305. Ce o roade cu cumplire
Si o trage spre perire
Prinde viermele, de poate
Si prins afoeroe îl scoate
Judecata i se scie
310. Maî mult viu nu va soe fioe
Viermele de nu se vede
însoe cîar a fi se crede
Smulge floarea, o privesce,
Si într’alt loc o soedesce
315. O udoe, cu apoe rece
Sperînd coe tot îi va trece
Ceva-î pune înoeinte,
Ca soarele cell fierbinte
Cît va soe nu o loveascoe.
320. Lovitoe soe n’ o topeasc® :
Plantele asîâ mutate
Cu apoe de rîu udate
Se scapa de perieîune
Prindiînd noue roedoecine
325. Roşele celle de varoe
Aruncoe muguri afaroe:
Si asia ne fac de scire,
Coe se goetesc de ’ nflorire.
Aici ese moeerannul,
330. Coled trece tulipannul.
 Mieriile urecîelle,
Si alte multe ca elle,
Care curînd înfloresc,
Si asiă se sî topesc.
335. Si crinul, care nalt cresce,
încoe tîevea sî-o ivesce.
Vioaiele roesoerite,
Si pre’ n straturi rcesoedite,
Se vced, cum se îndireaptoe,
340. Si cu tîmpul se desceaptoe.
Roşele si bcelsoemine
De prisos se cunosc bine.
Toate cine soe le ’ nsire
Pe nume dup’ a lor fire?
345. Ajunge singur cuvîntul:
„Acum vede tot pcemîntid,
S i cu dînsul de ’mpreunoe,
Cîte sînt, au voe bunce.“
O ! iubitoe primoevaroe!
350. T e doriam cu multae parce!
Scie singur Dumnediceu,
Coe .u doriam numai eu,
Si, cu mine, multce gloatoe,
Ba, soe dic, clar lumea toatoe.
355. T e are acum de fatioe;
T e are acum în bratie.
I-ai adus atîtea bune,
Cît neci cob te poate spune.
Maî am si eu uoe rugare
360. Carea dreaptoe mi se pare.
T e rog, roagoe si pe varoe,
Soe nu ne fi ce amaroe.
Ci sce fi ce ccelduroasoe
Roditoarîoe si moennoasoe.
365. Cu eoelduroe necurmatce,
Cînd si cînd amestecatoe
Cu p loi, însoe cceldisîoare,
Ce fac cîmpuluî roecoare;
Cu ploi, ca earba soe creascce
Si oamenii s’ o coseascoe;
Fîn cu grosul soe adune,
Si cîte sînt earna bune.
Coeldura cînd întetîesce,
Cucurudiul bine cresce;
 N

37a. însoe cînd si cînd de ploae

Poemîntul soe i se moaie.
Roua încce mult ajutce
In tîmpul vereî coedîutoe ;
Nopţile cam roecoroase
380. Grînele ’ n groeuntiu fac groase,
La privire rosioare
La moesuroe loesoetoarîe,
Implu grinarîele toate:
Mai mult bine au se poate ?
385. A vereî trei luni sciute
Bagoe vinuri duci în bute,
De sînt maî mult ccelduroase,
Decît cu ploi friguroase *).

Cînd se tîmploe asia annul:

390. Ajungem cu totiî plannul.
Si plugarîul sf viariul
Pot soe-sî suceascce tiarîul.
Au vin dulce, bune grîne
Pot mînca la alboe pine
395. Cucurudîe coapte bine,
Miere multoe la albine:
Paie, fîn la dobitoace,
Pot cu lumea sce se joace.
Alunei e de noi ferice,
400. Cînd poate viariul dice:
„A sosii un tîmp ferice,
In care necî scumpul dice,
Cce n’a da pe bceuturw
Pe’ntru ticaloasa gura?.
405. A sosit un tîmp, în care
Si scumpul face scimbare ;
Cce acum si ell pre’ n curte
Cu plosca în mî'ni amurte.

*) De aci încoio descrie poetul, în 78 de viersuri, cum aii soe fioe lu­
nile de varoe si de toamnoe, ca soe fice annul mcennos, âdecae :
Juniu: sce fice stîmpoerat, scutit de ploi reei;
Juliu: coelduros, cînd si cînd cu ploae caldoe;
August: cu neguroe si ceatice;
Sieptembre: foerce ploi reei;
Optombre: pînoe coetroe 15. feeroe brum®.
Dupoe aceastoe flescripcîune purcede maî departe, cum urmeadîoe
viersurile noeinte.
 Uce ptrrâ seau uoe grositîce
410. Plaetesce si ia uce itice.
Am ajuns de trceim bine,
Butile sînt toate pline.
Si lipsitul si saeracul
îmblae ameţiţi, ca racul.
4 1 S. Cersitoriul s i ccelicul,
Raestumat, ca prcevaelicul,
D e saetull se tînguesee,
Pulfceîe si gîfoeesce."
&

„A sia p u tern ice Doamne!

420. Dae-ne multe v eri si toamne,
S i dille de primoevaroe,
Sce ncediuim toţi afarae.
Furca, grebla, strîmba coasce,
Si secer ea cea dintioasae
425. Paelmile sce ne tîmpeascce,
Necurmat ne ostenneascce.
Cu cît omul ostennesce
Cu atîta se ’ntceresce.
N oi, puternice si sînte !
430. Prea îndurate paerinte!
Asiă seim dela pruncie,
Sae lucraem cu baerbaetie.
Ca, lucrînd fcerce’ncetare,
Sce ne cîscigaem mîncare.
43S. Seim, cae tu esci daetwtoriu.
D e dar cellui lucrcetoriu.
Darul cell de sus nu cade
In sînul cellui ce siade.
Tu nu ba ti p e om cu baetiul,
440. N u -l duci la lucru cu haetiul
LenneSiuluî, deacoe n’ a r e :
Pedeapsa-i destuii de mare.
S ied erea s i lennevirea
N 'are cinste nicaeirea.
445. Urmaerile e i sînt relle
S i de purtat foa rte g r elle.
Cae lipsa la lenesiu trage,
Vre în sîn sae i se bage.
De n’o lasce, p e ell sare,
450. S i îi stee tot în spinare.
 Ar trînli-o jo s de’n spate;
Cu biciul la ea ar bate;
Ar stropsi-o cu peciorul;
A r sdrobi-o cu toporul;
455. A r pisă la ea si moartce ;
A r aruncă-o p e poartce:
Lennea insoe nu se lasoe,
De dînsul nece cce-i pasce.
A r cercă vr’ u a doftor ie,
460. Ajutor iu în spitiarie
Insoe leacul de'n poticce
N u-i folosesce nemicae.
Fiica lennii, s ă r ă c ie !
Tu n'ai leac în spitîcerie!
465. Musca, carea sînge suge,
Numai cîar de dohot fuge.
Lipsa alt dohot nu are,
Decît sprintenna lucrare.
Lucrul, truda, sîrguintia
470. Avînd unita credintia
Fac p e lipsce de se uscce:
Sînt ca dohotul la m usca;
Departeadîa saraciea,
Alungce ticoelosiea.
475. Drept aceea, moeî vecine!
Te rog, trage-tî sama bine.
Nu Icesă lennea în casce,
De poftesci pîne p e masae.
Adu-ti pururea aminte
480. De-urmcetoarîele cuvinte:
A i fo s t lennesiu p este ann :
Acuma n’ ai n eci un bann.
A asudat a ta d rea p ta :
Acum plata te a scea p ta !
Ostennit’ a a ta brînca:
Be acuma si mînînca!u

%. 1 07 .

Tînguintia trcedcecîunaloe a Rummilor dupce ccede-

rea si apunerea împoercetîeî Romanne.
Strcelucitul soare de nori se cuprinse,
A gintei rumîne moerire se stinse.
Fost’ a oare cînd-va, fost a gint® mare
Rumîna mlffiditi® maî lat® sub soare
Fost’ a ea ’ ntre ginte maî viteadî® gloat®,
Cît sub a el arme gemea lumea toat®.

Dar’ ce sînt eî astre-dî? jale si ’ ntristare!

Sub str®îne limbe gem cu sup®rare!
Unde-î Roma, carea pre’ n rumînul sînge
Mult fu ap®rat®, ear’ acuma p lîn ge?
Pătriea îubit®, eat® am pîerdut’o,
Sâbiea dusmann® de’ n mînî ne-a rffipit o.
Plîngetî dar®, plîngetî, plîngetî cu ntristare,
Cfficî c® ce pîerdur®tî, nu vetî mai aflare.
Plîngetî si voi oase rumîne, morminte,
Cu noî, carii sîntem str®îni în p®m inte:
Plîngetî pre aî voştri urmretorî nepoţi,
Cari ’ n tî®rî str®ine se gonesc de toti!
Plîngetî fii si fete de’ n mrerita viti®
A marelui Romul, viteadî® m l®diti®!
Glas de tînguintî® dati pîn’ la ceriu sus,
C a voastr® m ®rire de tot a pus!
Plîngetî si voi dealuri, si voi muntî cu jale,
Rîuri si isvoar®, ce curgeţi în valle
N eci voî, pasffiruîce nu vetî încetare
Cu noî împreun® jalnic a cîntare :
„Ita lie d u lc e ! p r e a fru m oasa: tiara: !
Cum d e noi, dusm annii, o h ! te depcertarae !
Nu vei mai ave tu viteji inosrmaît
Cum au fo st rumînii fii adevoeratu
Nu vei mai vede tu oaste rumineascoe
Venind cu triumfe d e’n tiara greceascoe;
N eci p e cîmpuri grase pcestori preîmblînd
Turme tinerelle la stîn aducînd.
Nu va sună 9n codruţi mai mult flueritice,
N ecî va sosită hora rumîna fctitice!

O ! lume dcsieartae si insielcetoarice !

T oaf a ta mcerire este trecoetoarias!
Cum rumîna laitdos si domnie mare
Se usca: ca earba, trecu ca uoe floare!

„Dar* credemy c ’ uoedatce semn ear sce fioe,

Coecî steaua rumînoe n’ aj/une’n v e c ie !u
 B. Prosce.

f 108.

Noetura cruda si noetura cultivata;.

(De Boeronul Dumitru Petrino, Bcesoeroebeannul, dupoe Buffon )

1. Noetura voediutoe este tronul de’nafarce all moeririî luî

Dumnedîceu. Omul, ce o privesce, o admiroe, o studieacTioe, se
naltioe treptisiu la tronul de’n lontru all atotputerniciei. Omul,
fcecut sce adoredîe pre creoetorîul soeu, domnesce preste toate
fiintîele yie de'n lume, si ca supus ceriului, este rege all poe-
mîntuluî, pre carele îl împoporeadioe, îl nobileadioe si—1 înavu-
tîesce. Omul presupune între fiintîele vie un feliu de rînduea-
loe maî naltoe, uoe subordenncecîune, si uoe armonie; ell în-
frumsetîeadîoe noetura însa-sî, o cultivoe, o loetiesce, si o îm­
parte, o curoetîoe de dudoeu si de toate buruennele si plîntele
celle stricoecioase, o înfrumsetîeadîoe pre’n vitia de vie, pre'n
pomiî cei gustosi, pre’n florile celle mirositoarîe, pre'n soemoen-
noecîunea a tot felîul de bucate folositoarie pe'ntru sine.
2. Priviţi aceste voei desîerte; aceste regiuni triste, pe
unde n’a coelcat neci uoedatoe peciorul omului, priviţi cum sînt
acoperite si cuprinse de codri desî, si negri, întunecosî, lo­
cuiţi numai de fere soelbâtece; ârburi boetutî si sbicîuiti de
vijeliile noetureî, despoiaţi de scoartice, lipsiţi de vîrfurî si de
croengile coroanei, altiî plecaţi spre alţii, alţii frînti, alţii în nu-
moer si maî mare dioecînd în putrejune la tulpinile celloralaltî,
carii înneacoe si înnoedusîoe orî ce plîntoe vre soe-si scoatioe coe-
pusiorul pe acolo si soe creascoe, ivindu-se si aroetîndu-se si
ea in noeturoe. Noetura, carea ori unde aiurea stroeluce, si se
aratoe ca junoeputernicoe, vioaioe si plinoe de putere de vieatîoe în
producerile salle celle felîurite: se pare aici a fi în decoedintîoe;
poemîntul, apoesat de greutoetile produselor salle si învoelit în
roemoesitiele acellora, este aicî, în loc de verdeatîqp înfloritoa-
rîoe, cuprins si acoperit de ărburi stroeveci, mârturî aî veacu­
rilor, de plînte, asie numite, poercesite, vegetcetive numai pe
jumcetate, si de frupte relie alle corupcîuniî. In toate poertile
maî joase, maî apoesate, ape moarte, clocite, stoetute de veci,
glodoase, nefiind puse vre uoedatoe în ce-va mişcare seaii cur­
gere, si tcerîmurî umede, nesînoetoase, ce nu sint necî vîrtoase,
necî curgoetive (liquidoe), si pre'n urmare nepriincioase si
pe’ntru locuitorii pcemîntuluî si pe’ntru aî apelor, coerora nu le
pot da necî un folos; boeltî late, acoperite de plînte apâtece si
stricoecioase, carile pot sîerbi numaî spre nutretîu la însepte
veninoase, si spre ascunsul ferelor monstroase în sînul stEU.
3. Intre aceste boeltî, în carile se afloe la locurile maî
joase numaî însepte, si între poedurile roesloetite, ce ocupoe lo­
curile mai nalte, se întind un felîu de cîmpii late. carile însoe-
n’au neci uce asemcennoetate cu pcesiunoeriile si fînatîele noastre,
Pirul, dudoeul si alte buruenne nefolositive acopcer acell poe-
mînt, si înneacce ori ce plîntoe bunoe ar voi soe se iveascoe si
soe creascoe pe acolo. Aste buruenne nu sînt acea earboe sub-
tiricoe, finoe, ce s’ar poere a fi pennele celle primărie alle poe-
mîntului; asta nu e acea earboe moliceă, care ne vestesce moen-
nosoetatea (rodniciea) poemîntului cea stroelucitoarîoe; ci astea
sînt nisce vegetale crude, vîrtoase, gimpoase, legate si încle­
ştate unele cu altele, ce se par a se tine maî puţin de poemînt,
decît între sine. si carile uscîndu-se si crescînd earoe-si regu­
lat unele peste altele, formeadioe un feliu de coajoe groasoe,
vîrtoasoe, naltoe de mai multe urme. Neci un drum, necî uoe
cumenecoeciune, neci un semn de întielegintîoe omeneascoe nu
se afloe în aceste locuri soelbâtece!
4. Omul, nevoit soe urmedîe coeile ferelor soelbâtece, dea-
coe vre soe le vadoe, e doetorîu soe priveascoe foeroe ’ncetare în
giurul soeu, ca soe nu deviîoe prada acellora, si spoeimîntat de
uoe parte de mugetele, sbi^roetele si roecnetele lor, ear* de altoe
parte cuprins de fiori de toecerea sînguroetoetilor adînce, se
roentoarce dicînd: ce minune! — „Noetura crudce e urîtce,
e ca st moarttB, si ctar înfiorcetoarîce ! Numai eu sînt mennit,
si doetorîu sce o fac vice. si sce-i dau uce fatice, uce privealce
plcecutce, rîdiîndce. Veniţi, fraţilor! sce uscoem aste boeltî
clocite, soe rce'nvioem aste ape moarte, foecîndu-le soc se
scurgoe. Veniţi cu totii froetiesce, si pentrecute, soe facem
sidntiuri, soe soepoem coennale scurgoetive; soe întrebuintioem
elemîntul mistuitiv: focul, soe doem foc la astce earboe lemnoa-
sae, netrebnica?, si foeroe folos; soe doem foc astor poeduri,
putredite acum pre jumoetate, si ce nu va mistui focul, soe
sterpim pre'n fierul prefoecut în soecure si’n alte unelte. în
cipul acesta vom face, ca, unde cresce acum păpura si ear-
ba fearoelor, de’n carea isi scoate broasca veninul, soe vedem
crescînd trifoîii, earboe dulce, si plînte vindecoetive. Ani­
male sierbitoorie folosului oamenilor vor sceltă atunci pe
aceste locuri, carile acuma sînt atît de soelbdtece; atunci
aste animale îsi vor află aici subsistintioe îmbelsiugatoe si
poesiune roenoescîndoe: asia se vor înmulţi. Soe ne folosim
de ajutoriul astor lucroetori noi: boul, supus jugului, soe-si
întrebuintiedie puterea si greutatea spre bresdoeciunea poe-
mîntului, carele soe se roe’ntinereascoe pre’n cultaroe. Asia
vom vedd uoe nceturoe nouţe esind de’n mînile noastre."
S. Cît de frumoasce este astce nceturoe eultivatoe! cît de
lucindoe, de pompoasoe si de ornatoe se face ea pre’n mînile
omului! Omul este ornoemîntul eî cell maî principal; foeptura
cea maî nobiloe; ell înmultindu-se, înmultiesce tot uoedatoe soe-
mîntîa si sîmburele cell maî preţios; cu omul, pare coe se în-
multîesce si însa-sî noetura; coecî ell aduce la ivealoe tot ce
ascunde noetura în sînul soeu. Ce de odoaroe necunoscute! ce de
avuţii noue! Florile, fruptele, semintîele îmbunoetoetite si în­
mulţite; feliurile animalelor folositoarîe, stroepurtate de’n tioerî
depoertate, îrnblîndite, usîurate de greutatea fireascoe si înmul-
tite foeroe numoer; ear' felîurile celle stricoecioase, ori sînt pre-
foecute, ori împuţinate si sterpite cu totul; aurul, si fierul, ce
este maî trebuincios decît aurul, scoase de’n sînul poemîntuluî;
povoaîele roetinute; rîurile îndreptate si regulate; marea su-
pusoe, cunoscutoe, si cutrieratoe dela uoe margine a lumi si
pînoe la ceealaltoe; poemîntul apropiâvoer si folosfvoer pre tot
locul, în tot locul atît de viu si de producoetiv; în voei cîmpii
rîdioetoarie; pe siesuri poesiuni îmbielsiugate, ori secerisie sf
mai moennoase; dealurile acoperite de vil, de pomi folositori
si de dumbrcevi tinere; desîerturile scimbate în eetceti locuite
de popoarce nenumcerăvere, carile 1ucrînd fceroe ncetare se
loetiesc dela mijlocul pcemîntului pînoe la moerginile lui celle
maî depoertate; drumuri descise, comunecoeciuni tocute in to­
ate poertile, s. a. ne stau noeinte ca tot atîtîa mărturî vorbitori
de puterea si unirea sotietcetii omenesci: mii de alte monuminte
de putintice si glorie ne aratoe destuii de învederat, cce omul,
domn pe tcerîmul pcemîntuluî, a scimbat si a înnoit întreaga
suproefatioe a acestuia, si cce ell în tot timpul împcertiesce dom-
nintia cu noetura.
6. Dar totuşi omul domnesce în nceturce numai cu drep­
tul învingerii faptece, ell se bucuros mai curind decit posiede;
ccecî roetine si pcestreadice numai pre'n trude necurmate si
rcEnnoite tot ce a produs si a foecut uce datce. Tot se stricce si
piere earoe-si îndatoe ce înceteadice omul a lucra, ccecî tot de­
vine earoe-si în puterea ncetureî; apoi ea începe îndatce a lucră
si a strceformă lucrurile dupce legile salle celle generale; ea
stricce lucrurile omului celle pcercesite: acopere cu pulbere si
cu musciu celle mai frumoase si mai mceretie monuminte alle
lui, le surpoe, le roesipesce, le ruineadice, si nu lasoe in urmoe
pe’ ntru noî decît numai pcererea de roeu, cce am pierdut cu
vina si negrija noastrce tot, ce au fost produs si mfiintiat stroe-
buniî noştri pre’n trudoe si muncoe neobositoe. Aste timpuri,
cînd îsî pierde omul locasiul, aste veacuri, în carile se stricce
si piere tot ce este produs de moestrlea, de truda si munca
omeneascce, sînt pregoetite si produse tot de-a una pre n bcE-
toelii, pre'n annii neroditori, producoetori de foamete, pre n
boale nevindecâvere, sterpitive de popoarce. Omul, care numai
pre’n numcer poate învinge noetura, omul, care numai pre n
unire este tare, si numai în pace fericit, — are mînfea, seau,
mai bine dicînd, nebuniea, de a se armă spre nenorocirea sa,
si de a se bate spre ruina sa: pornit si împins de nescetioasa-si
Icecomie, si orbit de îmbiciunea si maî nescetioasce, lâpoedce fi-
rescile-si sîmtieminte de omenoetate si de dreptate, si-si în­
toarce toate puterile cuntra sa însu-si, cearcce soe se strice si
soe se nemiceascoe, si se si stricce într’adevoer; apoi dupce dille
sîngeroase de luptoe, dupce ce i s’a mai împrcesciat fumul de
glorie, pnvesce cu ocîu trist la poemîntul pustiit, la cetoetile si
satele stricate si deprcedate, la noecîunile sfoesiate si sîngerîn-
de, la popoaroele sloebite si obosite, Ia fericirea sa dispcerutce
si la putintia sa fâptecoe, nemicitoe!

§• 109.
Cuvintele învoetiatului germîn, Hoffmann, despre
însiisietcetile noecîuniî rumîne si alle limbez ei.
„Dar'' den amesteccetura elemintelor, de’n carile se
trage poporul rumîn, se desvoaltoe capete, carile sînt cla­
sice, si s ar put6 întrebuintid ca modelle pe'ntru diugravi si
scobitori capete, carile si în lontru ascund aceea, ce aratoe
în afara;; pe'ntru ca; pricepere asia de Iute, întielegere asia
descisce, agerime asia de mare, împreunatoe cu îndemî-
ncetate, înpurtare, cum vedem la rumînul cell mai de rînd
si mai ne nvoetiat, nu se mai afloe nicoeiurea. Acest popor
într uninduse si aducîndu-se la cea mai naltoe civilisoeciune
ar fi potrivit, soe stea in fruntea culturei spiretuale a între-
gei omeneetoeti. Si ca soe se împlineascoe aceasta, este si
limba lui atit de dulce suncetivce si bogatce, cît aceea s’ar
potrivi cu deosebire pe’ntru cell mai cultivat popor de pe
falia poemîntului
(D e’n cartea luî Hoffmann: „Beschreibimg der Erde.“ la pa'gina 3074.)

§. 110.
Rumînu de'n Elvetiea. Morăviea si Poloniea.
(De’n „Foaea p e’ntru minte“ etc.)

De’n Cantonul Grisiii (Graubiinden). Noî Rumînii seim

de’n geogreefie si de'n Iitercetura noastree, cumcce afarce de
Ruminiî ceî compapti de'n Tisa Nistru, pînce în Marea neagree si
Duncere, maî sînt înece la doue milioane si jumoetate peste Du-
nwre, precum aroetârcem mai doeunoe-di în articulu! „Rumînii
Lepturarîu rumînese. T. II. P. 2. 8
de’n Tttrciea. “ Afaroe de aceste mase maî marî se aflce încoe
în Elvetiea de meadîce di un Canton seau un tinut, unde sînt
vruce 30,000 *), de noi asiă numiţi „Reto-Rumîni.“ Asemenne
se afloe în Istriea austriacoe în prefeptura Pasino cam la 1>000.
Aceştia însoe fiind catolici, se prefoecure în slavi si se prefac
încce pe di ce merge. Bcetrînii încoe maî sciu si mai vorbesc
limba asia numitoe „cicereusc«eK precum vorbesc Moecedonen-
nii cea „ tiîn ticerea sceeD. I. Maiorescul a fost si în annul
acesta 1861 si în 18S7, de au cules cuvinte dela „ciceari“ si
asiă vom vede roesultatul la tîmpul soeu. Afaroe de aceştia se
mai dic aff „Vlahi* sf în Morâviea la „ Medierici si Rojnov,“
De aceştia se pot vede pre’n Vieanna vîndiînd cutite, pipe si
eascoe. Poate sce fice ce-va rcemoesitice de n ostile principilor
rumînesci de pre’n bcetoeh'ile cu turcii îu aliantîa cu Austriea;
daroe atunci s'ar goesî la ei mcecar' urmoe de vorboe rumînea-
scoe, darce asia nu se poate cuncide cu segurcetate, de ce
origine sînt „ Vlahii“ aceştia, coe vorbesc boemesce, numai
portul si unele de’ n dătine s'nt rumînesci **_). In cunfiniele Gce-
litiei de coetroe Ungâriea, încoe se dice, cce se albi* seminţii de
rumîni. Cell puţin locuesc la poalele munţilor nisce oameni,
cari sâmoennce tare cu rumînii nu numai în stcetura lor cea ro­
bust ce si în ccproepteriul lor cell melancolic, serios, dar’ si în
linele d aţine. Ciar sî lucrurille celle de întîia necesetate, pre­
cum sînt alle mîncoerii, apoî uneltele de casoe si altele încoe se
dice, coe le numesc ca noî. Cell ce scrie acestea a avut occe-
june a afla acestea în Vieanna Ia universetate de la un profe­
sorii! polon, care diceă, cum coe esistoe în limba poloneascoe

Pe la annul 1848, cetîam în „Canabich," cos între 2 milioane de

locuitori aî Elveţiei se afloe 4( *,000 carii vorbesc lîmba rcticoe seau
reto-r uniîmce si coe numai în voeile Engadinuluî sînt preste 10 mii
de locuitori rumîni, carii vorbesc limba ladinoe, dupce cum o nu­
m esc ei.
iaeob Muroesiann.
**_) D. can. Andreiu Liviu, e capelan ostoesîesc nî-a a fost promis uoe de­
scriere a ruinînilor acestora, despre carii noî am cetit în „Erinne-
rungen'' ca; si limba lor are un tip rumînesc.
Jacob MurceSiann*
 ciar si un opusîer despre acest solii de locuitori privilegiaţi ai
Galitieî *). Iî numin privilegiaţi, fiind coe eî ciar neci sub
feudalismul polonesc nu aveau altce doetorintlce, decît a pe­
trece pe regele la vinat si a-î proved^ curtea cu brîndîce, cu
lapte, cu miei si cu de alle vînatuluî. Cit e drept de’n affestea,
nu seim pe’ntru coe pînre acuma nu ne aducem aminte sce se fice
scris unde-va despre aceasta, de ccetrce oare-care rumîn. Pe
lingoe aceătîa afloem neguticetorî si bancîerî mari de’ntre Rumî-
nil mcecedonennî, cari inse-sî cunscerbarce mare parte numai
relegiunea greacoe rcesceriteannce, darce de ncecîunceletate se
cam tin, seau de greci, cum sînt cel de'n Vieanna, seau de a-
cela, unde locuesc, cum sînt mult! de’ n cei de’n Pesta, carii nu
se maî indoesc nice el cce nu-s Unguri.
Sce r cevenim la ruminiî de n Elvetiea. Uoe corespundintlce
de’n Engadinesiteeîngadîeta elveticcenemtîeascce „ Bund* dice:
„ Ncsciun celetatea noastree rumînce, se întceresce tot mai
tare. Nu numai cce de vr’uce doue luni încoace si-a Icetit
coloanele salle gadîeta scoalei popurenne a Ladinilor nii-
mitce „Fdge d’ Engadina,u ci cît de curînd va esi si ccelen-
dariu rumînesc, care se compune de ccetrce sotietatea pe’n­
tru folosul comun de’n Engadina de sus. Mai în urmee a esit
proieptul de a edd formal opuri si tipeeriture rumînesci.
Acest proiept asecurce pe autori si edeetori de pierderea
cieltuelelor. Proieptul acesta aflee pcertinire în mai multe
pcerfi. Intre acestea a esit „Testoemîntul nou“ treedus
de noi în dialeptul Enganinei de sus. Aceasta sa întîmplat
de'n tîmpul reformceciunei (ca>ci rumînii aceştia sînt mai
cu totii reformaţi') acum a doua oarce. “

§• i 11-
Pcemîntul născeru.
(De Iosif Mani.)
1. De’n tînuturl depeertate se întoarce un tîncer earce-sî
în pâtriea sa dulce, petrecut de prietennul si Învcetîcetorîul
*) Acest op, pecît seim, se afloe Si la nobila foemilie de Hurmudîaei.

8*
vietiei salle. Maî avea înece doi eunsoti, carii voiau a-I petrece
în patriea luî. Trei anin petrecu tîncerul în tineri stroeine, si cu
vesel* graboe îsi puse acuma peciorul pe p<Emîntul nâseerii,
asîâ cît cunsotiî abia se puture tine de dînsuL
2. Eatce ! acole se ridicoe munţi învcescutî în norii cei
vineţi, împregiurînd voellceaua tineretielor lui. Ah! cum îi trce-
murâ genuncii, cît de fierbinte îi cerculeadice sîngele în vine,
cum îi învoepceeadioe ocii sub fruntea-i nobil înboltitoe. J
groeeascoe, însoe sîmticîunea cea adinece îî incuîce budiele, si uoe
lâcrimoe argintioe, curatoe ca roua diorilor de primcevarce, i-se
prevoelia de pe înfocata-i fatioe la pamînt.
3. Toecînd, si cufundat în adînce sîmtiri roetoecesce toa-
toe diua. Dillele celle încîntcetorie alle trecutului si vieatia cea
vioance a junîei împregiurul spiretuluî luî. Mîriile-i sînt îucolce-
cite ca spre rugoeciune. Ocii îi odihnesc acum pe albastrul cell
cîar all ceriului, acum pe erburile celle îuverdite, acum pe
poedurea cea întunecoasoe, peste care-î trece callea. Radiele
celle luminoase alle soarelui înauresc frundiele celle sunatoarie,
cînd eata cce ajunge la vallceaua cea de mult doritce, la satul, în
care întîia oaroe a privit lumina dcetoetoarîoe de vieatîce, unde
lîngce rîurellul cell prea bine cunoscut sta casa parinteasca îm­
presurat oe de pomi umbroşi. Sunetele clopotului de însoerat
de n turn leâgoenuoe aerul, ca nisce glasuri cieincetoarie la min—
tuire. Cutremur puternic â cuprins moeduloerile tîncerului, se
ascerne pe poemînt, si îl soerutce, si plînge cu suspin.
4. Atunci di'soerce cei doi eunsoti unul ccetrce altul:
„ e a tc e p rieten n id nostru se fcecu pru n c, s i diced întru
a scu n s în tre sine, si îl hulid p e dînsul-u
5. între acestea poesind înnceinte bravul învcetloetorîu all
tîncerului, cuvîntce asfeliu; „ C e v orb iţi v oi cuvinte h tilitoa tie?
Si d e c e vce b a jocu riii, rîditnd d e sîmticrtnîntul Bell n alt?
P e ’ ntru c e nu sîm liti a tot p u tern icu l glas all in im ei ? “
6. Earoe ceia rcespunserce: „Cum sce nu ridem , cînd
înbrceîisia dice pcem întul, ca cîn d a r a ve a cella vieatîce . si
soerutce p en tra ce a r e c e , ca cînd a ceea a r ave inimce gboco-
titoarîce ? “
 7. însoe invceticetorîu! roespunse asemenne cu cuvinte do-
jennitoarîe: „ O! nebunilor! cuci vii inima asin tnndavce?
Asin vi-i vou4 vieatia spiretului uce tnince nscunsce? Au nu
vefleti, cce paemîntul, pe care calcoe prietennul vostru, e uce
sîntoe tiaroe pe'ntru dînsul, unde îsi soerbeadice suvenirul
tineretielor plăcute, si pe acea peatra, pe care o scerutce, a
sioediut ca prunc si s’a jucat; aii poate-se pofti ca amu, ca
june, sce nuoude cu lacrimi? In vcellceaua aceasta încîntce-
toarioe se desfcrtd ell în presimţirile dorului desceptind;
spuneţi! au poate sce nu-si descidce bratiele, ca pcemîntul
nascerii sce-l cuprindă; coetroe piept? “
8. Aci îndatoe se ridic® tîn®rul, fatîa-î sclipîâ ca rosa
cea rourat®. Usîor ca ii® pasere grăbi pe dîlm® în sus si pe
callea cea înverdita, cu sîmtirî neînvinse într® în casa p®rin-
tfeasc®!

4. 112.

lirY,mesa ^nm^majibpî cKoace den icmopiea

uâmpieî pxm/nne.
(D e’ n <3>oaea ne’ n rp s minTe. eTC.)

1. N o î v p m 'B T o a p îe ^ e ic T o p io a p e n v u e c u p ie m uri nv
jie cKoaTem Jia jiv m in B .lim u a n o a c T p ’B n e ’ n T p v H exiT O -
p i î a n e îa , K a p iî, a B ^ n d K vn oiU T in ua d e .lim e t C T p B in e, a e
C Tav d en iK Îce T o a T e i c s o a p u e i c T o p i e î s e s i e m i n o v e , >de’ n
K apî c b c e n o a T B a d in a ; d a p ’ a e a u iT e p n e m a i i î n e ’ nxpY
«jeea.iaT ’B nJiacB d e H eT iT o p î, K B p op a ac«i>e.UY d e K v n o u i'r in -
UÎe icT o p i* ie «i»BpB „fv.ndoea.i'b a e s o p u p o d v ie ne.ui n x ijin
v n «t»e.iîv d e d e c ^ B T a p e .
2 . »|LnTpe a^uî icTopinî de’n Beiume, EpodoT, BecTÎ-
xva ane.i.1 CKpiiTopîv rpenecK, nape a TpBÎT ky mat m m
de 4 4 3 de annî ^.miBinTede KpecT, cînrne. nvinKi YBdinioa-
pB Dâpiv, «niÎY.i j y Î IcTacne, peije.ie ITepmi.iop, a e m ir
ky p*bcboiy acYnpa aoKYÎTopiaop Daniei, adYK^nd ouiTipî
 neavzÎT de m ap î necTe D v n ip e deim oan e. .loK viT opiî i ţ î i -
p ijo p asecT opa 4>i>K\p,b a .iia n u T t cav .ierxTvpi> acvnpa .iyÎ
D âp iv kv ToaTe n o n o a p u e de npe’ n Be«rintTaTe. .ţLnTpe
anecTea epâ vn non op, Kape ce nvm îâ Ar'BTipeî ini JOKVÎâ
aBo.to, vnde m rpyeâ pjsiv.i M ap ic, (adenb m vpT»iuîv.i de'n
naTpiea noacTpi»), nervcT op in dv-ce m aî BxpTOC k v âvp,
de Kape ce a<î>jâ m i aT vn sî m v .iT , m i k v T o a r e , e i e î epâ
oam eni in im o m î m i o co iiiî, dap .ie n.i'bieâ e h Tp^eacK i.
nane; ne’ nTpv Kape KâvcB n iiî nv spvp’B cb eac*fc .kn-
Tp’ aaîvropîv ^.mnpoTÎBa ITepmi.iop. zituind, Kt d^nm iî
n’ av khvet de a -î Bpim niiijul ne eî.
3. .JLnTp’ aseea D âpiv c r p i s i r v ^ n t i n T e m i iio*i»t/
de.ia aoKviTopiî D â sie î (n e napii r p e iiî «i»'i>p'b ninî \ t d eo -
CBBipe .f^î nvm îâ c u i n i ) Ka i r t -î dea, cupe c i m n de c v n v -
nepe m i a c a v jT a p e , an~, m i ubm/knTn,^ dvii 7> kviu epâ o b î-
neîva BeaKvpi.iop asea.iop a. .loK viT opiî ^ .î Tpîm îcepx .iv î
.fui .iok de p t c iiv n c uuc7>pe, s n tu io a p e u e, ârb (fpoa-
ck 1> m i u in u t cfyeetţ / . Dapiv nem riind. Kvm c 'B -iiiîT ^ n sv e a -
ck t. m ie anecT d a p , sT en ii ne cBeTnÎHÎÎ m i noBi>i(YiTopiî
c t.Î ^niripeYn'B. de’ u t pe i;apiî vn noBi>i(viTopîv a.1.1 .îvî.
l'o o p i a c î - a t * .i k v î t a m îâ : ..de n a e o p c o n p a a e p iu i Ka
u a c e p ijie n p e 'n a e p , c e a s d e n a c e e o p a cK s n d e Ka tu ioa -
p e u i î, o p t d e n s c e e o p a p sn K ti ./in auZ n a o p o a tu m e.ie .
e î nu e o p CK&ad â e cZ ftetfi.ie CKiruine, ui eop (fii a n i u it
Kb~ w o t ţ it .“ E î av m i h i t î v t ci» anii>ijeacKi> ne D âpiv. na
ci» ^.nTpe ^ n Ba.i.iea aneea C T p * m n ., vnde .îOKVÎâ A r t -
Ti’p m iî, m i vnde epâ advnaTi» T o a r b nvTepea .«op. A r v n i î
ci» B t z îv Dâpiv <t>’i>pi> B ecre ..^niiipei.iîvpar m i CTpjunTopar
de T o a r e in»pni.ie m i oacTea ca .^n nepÎKÎv de a <i>i upi>iii>-
d in » de t o t ; ne'nTpv aneea a uii x o T ip ^ T , Ka c i auvne
<i»vra ^ .n T *ran de iio a n T e: •ţ.iiTp’ a i e c r i;in pvm inaT r ce
m i Tpacee.Li ^ .n d i p î n r . A tv d h Î A n »T ip m iî .fon;i> auvKapi>
apine.ie, a.ivnrand ne B p iu iin au iiv.i n^in> j a Dxm >pe, vnde
Dâpiv <t>rbKvce m aî ni>inTe vn nod, ne Kape aKvnia ai>îâ.fviuî
CH tu-i Bieaiţîa n îep zi^n d «i»oaj»Te mv.inî de’ m'p aî ci»î. mi
a m iâ .îiiiepra rea m i riininiTea uîi.piî ce pecTBTopnÎMi ea pi».
 4. IJfeniî mi i»v Da'iiî av «i»oct t o t vn neam : eî aBeav
t o t aMeîa-mi pei,u, a'ieea -m î pe.icijÎYiie: D a'iiî, de u&nd
.ii-ce nomenneurre nvme.ie .iop .^n icTopiî, ce apari» TOTde-
avna ua vn neam «noapTe Bixeazîv m i p tc n o in iu ; miai.ioKY.i,
itape upi'iinvîa nvrepea mi B ip e iifie a jiop, a 4»oct xpaÎY.i
sie m e î .iop ne.i.i aenpv, ocTenniropiv m i cxuiujiy. E î nv k y -
nom xeav ni «îî mo.ri4Îvnea, ninî dec®'bxapea, de liape n’a -
neav ni4 Î vi, «fominvipe. Ilp e’n meaiţa uv K vm n iT ce « t t -
seav ocTam î *i>oapxe inimomî. Dap’ aneea 4 e .^ncY<i».ieiţîă
tnaî mv.iT K«pai,iîyji .iop, av «i>oct upediinţa aneâ Tape,
KvniK'b moapxea ecre nvmaî v t xpesepe de.ia vn .iok .ia
a.rrv.i. m i kyi» k i eî, ^n d a r'b 4e Tpea de’ n .ivmea aseac'ra,
ce ^mnpcYirB ky DvmnezÎTbY.i .nop Z îtm o .ic e . A ieacT i» npe-
d in uit a .iop «^nTp’aT*Ta „kî ^KncY4>,ienîâ ne d^nm iî, k a t
eî mepyeav .ia moapxe kv a w r a nvKvpie m i xor'BpApe, ua
un kyui ap nopni .ia v l K'B.itTopîe iuţKVT% .
ii. Zî'tmo.ice <t*vceee de’ n neainv.i I^ezi.iop, mi a mepe
de T&miiYpiv .ia l'peH‘ ea5 nape epâ neaiixpi.ie a ie v e a
OKaYiiY.i niYce.iop mi a.i.i ^nme.ieusÎYniî; aiio.io a acKY.rraT
e.i.i ^uB'jbnîfrvpi.ie «i>i.ioco<i>Y.iYÎ n ix tro p a , nape xpi»t iîy
540 de auitî „Kn’biuxe de KpecT. Dyii'b «ie a npimiTZÎ'binoace
xoaTe .jviiBin'tTv pi.te a4ecxvî .^nnîe.ienx,' xpeit y .ia Ki,iî—
nex, ua ci» ^iiBenîe xaîne.ie iioni.iop de aitojio mi acxpo-
nonuea cav ui»Yxapea ne cxe.i.ie. Iiv ac«*>e.iîv de uixiiimîe
nperi»xix, ce ^nxoapce e.i.i .ia nâxpiea ca, vnde c ’a •t'bKVT
IIonT» mape, .lemyixopîv nrb4îvniî ca.i.ie, iui upopoiiv.i pe-
j,ie.ivî mi «iiadK'b ne a4e.i.ie x^mnvpî xoare xpeBYÎa ci>
<t>i'b anonepixe ky bb.iy.i T’bînvipiî, e.i.t „fjnuîe.ia ne nonop
„Ku o>e.iîvpimî de Kinxpî, «iK ^nd ci» ae cxe.ieacK'f» OKiî mi
c i «mi» opnî .ia 4e.i.ie Kape Jie <*>,b4eâ ejiji. Ka c t .^nx’ipea-
CHt ne oamenî Kpediniţîa a4eea, na iui Kvm ap <*>i e.i.i
nemvpixopÎY, ce acKvnce .fjixp ’v t nemrep'b, anvme K o-
ijeon, (vinî cnvn, Kt a4ecTa ap «i>i <i>oct ^ n Ba.i.iea X iu îe -
rv.ivî .ia rp id in ix e) vnde nexpeny xpeî annî «MtTpegî.
Tom uineâ de mopT ini nvxpeaiT, K&nd «t'tp’B BecTe
eapT>-iuî ce api»xi «a de’ n mopm ^îiBiax, E.m Becxi ,ia
jo K Y iT op î ♦e.iTvpîmT «le n p o p osii, ^js.nB'Biţi'i» ci» nv ce
Team de moapTe, kt^hi aneacTB vneuiTe kv Dvmnez.î'Bv
uii *|»J 4»aHe B e ii «i>epiMinî. Kv anecre .^nB'BurBTYpî
a-r^Ta B a z ii m î - a KxniTiraT inie Z î i m o j c e , K X T d v m aneea
D a 'iiî .i’ av adopaT, Ka ne D v in n e *T iv j cbv. D e ja eJJ, dvm>
Kvm ni cnvne Orp'BBYne ini a.iuiî, c ’ a ^ n i e n v T OBÎMeÎY.i
anejuia, Ka peijiî D an îjo p c t noaTT» t o t d e -a vna d v n t Boea
j o p n jeK a rai n o B iiţiv i ne nonop.
6. D v m ne A .iecandpv ? e .u M ape, peije.ie M a c e d o ­
niei nejia a. 3 3 3 ^ n u t in T e de K pecT , ap <i»i .fjie in c rai (vn-
•&piKoiraaT ne xoaTe u o n o p u e „^neeiin aTe, au^nd de KxijeT
Ka c b TpeaK"B A cie a acvnpa ITepiiiijop, c o k o ti c b ^ n -
« t p x n n rai ne v n e je neam vpi de npe . u n r i D v iu p e , Ka nv
Kvm s a , « iia d e j.i dvc de a KacB, anecTea c b n i B i ^ e a c K i
A n n ît p i.ie jivÎ. JţLnTpe ane.i.ie neamvpT epâ rai 1 piBa.iiî.
vn non op to t ije r m , p ic s o m iR rai cvnvc .ia peije.*e D a­
niei C tp m x c cav C â p m ic. JfLnBinyepi.ie .ivi A-iecandpv
rai cnîpeTvji .ivi de a poBÎ iţT ipî »^.î epav .iv î Câpm ic k v -
nocKVTe: a m îâ dap’ e.i.i ce nper'BTi de T x m n v p i v , Ka c b npi-
meacK'B ne dvînraannvj kv B'BpB'Bnie. M vîepi.ie rai npvnniî,
ţ H Y , c b ce a m îe z îe ^ n T p ’ î t i'n e v ji a D xM »piî maî de-
m»pTaT'B anvme Ife& ne , andini K vyeT vj c b v , c b o n p ea -
cKTb ne epov.i a n e j.i ne’ nsinc ^ n K *m nv.i B’BT'Biî. Dap
ouiTÎpijie ca.i.ie n’ av i i y t \ t c b cv«i>rBp'B Kvpaijîvji ini epoiKa
nvT epe a M 'B iedonenn i.iop; e .u e «•vp'B .f.mnp'BinTiaTe m i
«•yripÎT e. J fin cv -ra î C âpm ic «t»v c ^ . i î t cb ce TparB J a nv -
mÎTa i n c v j i rB, iu i c b o ânepe ne aneea acvnpa nrBBrBjipi.iop
dvram annv.ivî.. A aecand pv x o T ^ p x Ka m i incv.ia c b o k v -
npind’B ; n e’ nTpv aneea o ^ n ii v n ţ iî v p 'B de ToaTe ni.pui.ie kv
KopdbBiî. K v ajiem iî p’BCBOÎninijop ce dvce acvnpa jivî C a p -
m ic , nepKJRnd c b icBYTeacK'B jionTpvji în c v a e î; dap
M 'Bsedonenniî «tvcep'B b ’b t y i j Î de ToaTe n i p i ţ i je ra i n e -
B o iu î m aî ne vpni'B c b ce denapTe de aKo.io. A tv u h Î A .ie -
canddv TpeKv necTe D v iu p e de’ nKoane, j v i .ia ® v n ne
T O tţî .lO K v iT o p iî anecTop iţ r B p î ra i d i p ^ u i i _j>,nca-iiiî k i -
niTa.ia .iv î C â p m ic. K v anecr npijen» a v Tp'Bmic T oare
nonoaptJie <le npe’ u npeHîvp cojii iui tlapvpî .ia V iecandpv,
p vr*n dv-ce de na«iea rai npieTenniea .ivî. T o t aTvnHi Be-
n ip t co.iî im de.ia neainvji lIe.iuMop de ne .ix n r t mapea
adpiâ’riiit, Ka c t *i»ai>t npierennie k v ^nBÎnri»Toptv.i. D vnt
ne .^m njiinipt t o h t i couiea, . f j ^nrpeu'i» A .ieK can-
dpv „mitpe dicKxpcvpî npie'rennemTÎ: „de He\.*e-ap (fii Jiop
maî f/JpiieZ ne u7>m,Knm ? “ couoTind Kvm ut, d v n t aT*Tea
^s.nBfui,iepî CTp’BJivMÎTe, sop zi’ie co.iiî, k® de diKHCX.i. as
(ppiKTt mai mape. Dap’ eî p t c n x n c e p t , K t d e c n tp u in d v -î
mvnuî iieî najuţt rai ne^mBjai|î ne denap're de d^incvji, eî
de nimiK n’ av «tpiiîb, de k ^ t : tea n s Ksm-ea c7> KaztZ ue-
ptxji ne d&nuiil: ^ u r p ’ aneeq, t o t v i i i i eî npeuîvecK n p ie -
Tenntea utpBaiJţî.iop Bpedrrâiî. Aaecandpv m in\Bxndv-ce
de a*tecT crapeT de jiisepTaTea, ‘ie ^ncv«i>.ieuîâ ne aieJi.i
neam, î -a JitcaT, ^ n c im n x iu l aT^Ta, K v m K t 'Iejuţiî c x i i t
Btpiîaiţî cvmeiţî.
7, D en tp T *n d v -ce A.iecandpv de’ n D â'iiea, rpiina
nea de’nTJfcît a .ivî Câpmic a «**oct, Ka, emind de’ n m c v .it,
c t ce «uo.iocacKt kv TxmnYji de na*ie, ^nn oind rai p t C T t -
Topuinind caTeae rai opaniîeje ne.i.ie apce m i nptdaT e de
Maiedonennî. Ctpm icti.ieTYzîa (^ n Baxiea X t u îe r v .iv î)
^vnKt o -a zidiT de’ n nov. Kjiji a *i>oct peije BpedniK de vn
neam am îâ BÎTeazîv rai BpaB, Kvm epav Da'iiî.
8. D vnt moaprea .ivî Ajiecandpv, Toare uîtpijie ky-

npince de dxncvji «tvcept ^ m n tp u iT e ^ n ’rpe ijenepâjiiî

jivî, Kvnpinzîxnd <t«it-Kape de’nTp’xncejie, ne î - a njitKYT
maî sine. Tpâniea (ca v Pvmuiiea de a -z î, vnde e K on cT tn -
rinono.ivji) ce nimepi jiyÎ .licim ait, vnvî epov Bixeazîv,
Kape, kv nYTepea TpvnvjiYÎ c t v ^nBincece KÎap rai aeî.
A iecT a nepKxnd c t -r a î jitu îacK t domniea, dedaT a ^ .u -
Binije, „kndaTt .ia ^nnenvji a ntB taiT Daniea, coko-
■rind K t rai a kyiti , Ka zijuiejie Jivî Aaecandpv, ToaTe n o -
noaptae *kuiî sop n.ieKa KâneTeae, cvnYÎxndv-ce .iv î. Dap’
peytJte DpomiHeTe^Ji ^n T Îm n in i kv v t ocTe Bine de npin-
c t ini K^uiTÎrt 4 ea maî cTptJVHirt ^iiBi'nyepe acvnpa avî.
ToaTe ouiTipi.ie .îvî «tvcept ^m np tniT iaT e rai T tîaT e,
 TUBbpa 4>Y npada ^nBiiir'&TopTv.iYj, , 1ici mai; „^ncv-m î
11pine mi dar .^.n mstia j y î f)pomi«ieTe. KcTe Bpedniiîii de
mipape, .ia *^irr.simn.iapea acT<>, nypTapea jiyî DpomiqeTe
ii’BTp'B npincv.i ctir mi ne m îepiiem re t o t de î id a x i» d edo-
Badb, KYinK’b Da'iiî n iit r im a v p U e ane.i.iea n’ av «i>oct
a uita oameni neKY.vriBanî, Kvm î-,ay aÎYrpişÎT YniîcKpiiTopî.
D pom ipey« npiim ne .lieiniaii ky T o a x i KYBeniTa nincTe, ce
nvpr'fc K iTpi. d x a ţY j upieTennemre, a p ir f» ky 4e nvtţin
e cre e.ia ini nonopv.i c b y ^iidecTY.’UT, „k.i iio<i>ti .1 a npie-
Tennţe, doaîbnindY-.i ci. nv KavTe a ane dYmnrbnnie ky vn
neam cbpaK, mi inaî BxpToc c i 'rpbeaciii. .kn na4e, mi c i
„fv.niîTeîe .ler'b'rvp'b de nane mi KY^nnîejiei,iepe ky ejui.
Oyii-b 4e de aitixndove îrbpni.ie ce „foiKÎeîe aenbTvpa de
ua4e mi de npierenm e, a .ii»caT Dponmiere ne .licimaK .1 1 -
uep ^HTpY T o a i i Minerea. C'i> deimudetn jcTopiijie t y t y -
pop neamvpi.iop m i c i 4epnT.ni, de boiii a<i>Jiâ oape niY.rre
aceineiinî ecAmm.ie de Inim i niiui.VB mi utap m i .ia 4 e.i.ie
maî .lYiiihiare u i i î v n î ? 11Si anoT c i, x o ’r^p^ni, de a î *i>oct
Da4ii B ipuapî, de n’ av o»oct eî yii uonop «pan mi spedniit
na ct» i ce n terp e^ îe nomeiinipea ^ 1 1 icropiea seaiiYpi.iop?
9 . O po.ie pei.ie.ie Da>ii.iop ciioiţt&nd ne aî c b î acYiipa
IiiC T a p n ijo p (v n nonop BeMi'11 ) mi «niind D a 4 ÎÎ * v r i p i i ţ î de
aMeniTÎa, e.i.i, 111 , 1. 1 . ;k ir mi ^ n T i p x r a T dec.iajua jiop iiYpTape,
.ie -a nopYiiMÎT cupe nedeanci*, na, hauit, aTvnsî ci» « t ii u i p -
liaiţiî vjvii mîepiiinÎY.i «ueuiei.iop m i c i ce KY.i4e ky KaiiYJi .na
nÎMÎoape.ie .iop , 1 1 1 1 1 1 KAUid hy nop nixepţie npe’ n v i, B ire-
«KÎe n a ra a>ieacTa de pvm ine de'n nYmejie c i î . Iled ea n ca a
♦ o c t npea a c n p i , de k x t c i . o n oa T i CY«i>epi ^ n d e.ivn raT ,
mi K^nd K Îe m i Ile p c e Y , peije.ie M i 4 edonieî, ne I)a 4 Î ^ n i -
npoTÎBa Pom anni.iop, e î ce o i u t i p i na Jieiî „fs.n aaraea a 4 e a -
cra, «ţjiBÎnrj&nd adece o p î ne P om annî. AMeacTa a « j» o c t
liavca m aî de K in e ’rennie, de c ?a « ^ iip id in in a T m aî T ^ p ziv
Ypa a 4 ea ue’î n n iK a T i .joiTpe D a 4 Î m i Pom annî.
10 . D vm c ^ n ijep o a c a K iT a e TYp 4 e a c K i ^ 1 1 K ţ m p j
nxuiiî .ia Q p w r i « ^ ,n annY.i 1 4 7 9 , vnde Txp4ÎÎ n îep d Y p i
« )2 ,0 0 0 mit de K ip & aiţî, dap’ mi de'n Apde.iennî m aî b ^ jjto c
de’ n C a in î, Kapiî c’ av ^mvRmrMaT c t d.ib jiosipea nşa
de’ nTXÎ'B, nv mvjitţî av ptm ac, ptCBominu noniTpi x o t e -
p ^ p t cb np*n7iîacKTb Kxmnya B'bTtiî. .iok de
macE advnap'E î i rpamad'E de Tpvnvpî moapTe vnv.i npe-
cre a.iTY.i. Kpvziî epot m^niiapE Bece.iî de ne aseea iui
Bevpi,, anoî c t ciiv-iapi» c e «coane. Epaviie ajM PvniA-
ni.iop, TTav.i Kinezîv.i Bannv.i TeininiToapeT, Kape k a i u t i -
race ^nanuiepea kv Tîoda Tp'Enci.iBanieî CTenanii B&ropi,
anvK^nd, vnv.i de’ irrpe He.me maî mapî Tpxnvpî de Tvpi; kv
dimţiî, «kvk’b kv anejua ^m ripeiiîvp .f^nTpapmaT r.vm epâ.
1 1. I.lîopuîv DoiKa, C titv îv de’ n Dbjihok, litMerentiiea
pi 1Be.1 i.10 p Snrâpiea .ia annvji 1 3 1 4 , d v n t i n v .m B^p-
cape de c%mţe <*>v .fumine m i npinc de Tîoda TptHci.iBanieîi
Ioann ZrEno.iia, de’nnpevn'E kv neî maî de «j>pvnTeaÎjivÎKvn-
coiţi, Kapiî av TpeBvÎT c e moapi» ^ n T p ’ »n i;in .^nrpoziTopîv.
IfaTpv-zîe*iî de p’Euejiî <i»vcep’B iţinviţî •t.i’Bin.sinzî
T*ran de 14 zijijte; de’ nTp’ aneuiTÎa nove cv<i»epipţE ^n«*>pi-
KoniîaTa npoBT., Meîa.ia.mî av mvpiT. D v n t aneacfa Doa;a
4>v iivc ^ n r p 'v n Tpon de <t»îep ^.n<*»îep« An Ta T, kv v t iîo-
Kopoati’B de *i>îep apzîxnd „f^n nan, mi kv vn cwenTpv t o t
,^n<i>îepiî.sinTaT ^ n mAuib, capi. neî nove acemennî vm upe-
.iop, cKoniî o»iind de’n Temnin’E, jii ce nopvnii c e m x n ie
de’ n Kapnea He.nvî KÎnvÎT. H lîece de.’ nrrp’&nuiiî 4>’EKvp-E
aneacra, mi arnîâ i^urî don.&ndip'E Bieanîa; e a p t neîajiajuţî
Tpeî, a K'Epop <î>ipe kv itiv jt maî Tape ce ^ n r p o z îâ de a ce -
mennea neomenipe, „^ndan» «•vcep’E T tîa iţî ^ iib v k e u Î. K p v -
zimea jivÎ Do;Ka ^ m p ’anecT kîii ecTe kv anenoe a o Kpede.
ITxn'E jia nea maî denpe vpim> a ca prEcv<*>aape nv c’ a a v zit
Bpe vn cvcnin cav ape v e u tip e de’ n rvpa jivÎ. CÂnrvp
aTvnnî, k^nd podea npieTenniî c e Î l e î Jieminaiţî de «o a m e
din Tpvnv.i .xvi, zinea^ kayII'i ciwz ocpfajmiuz , nv npieTennî.
Attap-E de aneaCTa Jia nopvnKa jivÎ ZrEnojiîa c^-Emiâ nimTe
iţirannî ne minvTe iiapne de’n Tpvnv.i jivÎ kv. KJteniTe apce
de «PÎep. Dvn’E ne nenoponiTVJi ^n T p e ac«i>ejiÎY de Kinvipî
rpozîase m î-a p «i»i daT cv®jieTvjj, <&y T tîaT ^ n naTpv b v -
K tnî, Kape anoi «tycep’E cnAnzîvpaTe Jia Bvda, IlecT , A.iBa-
p era .ii iui Opâdiea-mape cupe ec«mn.tv «fjirpoMTopîv
ne'nxpv p tB e jî.
12. r t c n a p Beneiînv epâ cxpJfcmxopax aa annvji 1S73
q m iţ Î T e a dejia fp t r t p a m îv npe’ n J.iîopi.iîv Ban«*«i de
.florKonuTv, de’ n itâ v c t, K t ea .1 ce .^.mnpoxÎBÎâ -*YÎ C x e * a n n
B t x o p i , ne Kape C xâxvp iae U to p ii n v m ice p t de np in -
nine ajia T p tn cia B ân n ieî. D e’ n aneacxa nvm ai BiKjeiuîvrv.i
î - a daT j iv î c iit n a p e ; Kt*iî .^ p x p ’ v t zi n e rv p o a c t nopviiHi
ita c i ce « a n i de v i n ap re a H extiţîv iî jia p m t mape kv do-
ueae, Ka ini Kvm ap ape e .u c b n iB u ie a c K t a«»api ne aKoao.
ITe K&nd n p o x iB n i'iiîrp iB Îp t K V TO iţiî^n Tp’ aKOJio, BeKeniîv
decKÎzi^nd noapTa rie de a jT 'b nap T e, ne'rpeKVT de vn
Pvm xn, o -a a v a x .ia « r a K U i p e i i i r e ne O a x ^ n c v c , mi
a m îâ a CKtrtax kv ne a astfT maî citvmn, m i a n vxvx c t
dvK t kv cine. C npe m aî mape c erv p x n u jît * t K v c e Ka c t
B axt noxKoaaejie ^.iixoapce ne Konixa Kaaavjivî. N vm aî
d v n t K *x e -B a zi.u ie, i<^nd c’a dax n e x tn îv e a , KvnocKvpt
kv TOniî, K vn m t nâcepea n t z Î T t nv ce a o j i t n iK iip i.
1 3 . A n d peîv B t x o p i , Ktpdina.i ini n p in iin e aaa T p t n -
cijiBânnieî, dvnt nenopo'iixa B tx a e de Jia C îb u v acvnpa
.iv î M ix a îv B ix e a z îv a , npin’iiiieae I I ,îtp iî pvm x n eu ix î, <i»y
c ia ix kv n v n in î K pedin'iîom î a î c t î c t - m î Kâvxe CKtnapea
^kn <t>vrt, m i d v n t m v.ixe n tn a z îv p î, aatvnce n * n t Jia C^,n-
Tom a ^n CKâvnva l Iiuvjixî .ia mâpijinijie M oJiloBeî, vnde
C0 K0 x îâ K t - m î sa nvxe a<i»aâ m ^nxvinn îa. D ap’ e ja m i ainî
<i>v npinron ix, k ih Î B tc ia iv E p d er c tK v îv ji a n t m a i x n e -
cxe d^ncva kv K ^ n î-s a n îtp a n n î, Kapiî, d v n t ne ap «i>i r t -
îa x m i ^ v u in p tm x ia x ne Kvnconiî a v î weî nviţinî, jia’ v jv a x
npexvxîndennî jia <i>vn, a m îâ K ^ x a s îâ a n v x v r c t CKane k v
naxpv de aî c t î n ^ n t j a N tn iK o a a x . Ainî vn BÎex de m -
c x o p îv î - a dax c t Bea z î t p o b o c î x v j i «i>vripiT, ad v K *n d v -î
uiî a n t , n e ’ nxpv Kapea B t x o p i î - a nincxix vn râasenn. .flLn-
x p ’ aneea r i^ n t kamm! nenopoHirva npin’iine ce p tzim a ce de
va KonaHÎv, Ka c t - m î A n n o e a c K t nvxepiae kx v u coniii
CKvpT, eap’ Kpedin4Îocva c t v NiKoaaîv M îko .^.a n t z î â ,
m n io n iî a v î B t c i a i v E p d e r c ia ip t ne n ic x o p Î Y j c t - î dvK i
 vpina iipinHinejivî, ne Kape llu aoaxiidv-Ji maî .^nTAÎY
YHicep'B ne Mîko TÎpBnneniTe #oapTe, kbhÎ aB^nd niuiTe
c ifiiî TOHÎTe iui pvninoace, Kinvindv-ji .^ndeavnraT, maî
ne v p m t jii d td y e.ia ^ n c v -r n î câiiiea ca, ziKAnd K'Bxp'B
vnvji denTp’ A n iu iî : „miepfiewme-uze kk aneacm'i câ o ie
.pmupomiea mea, n a mfi Kinai kv apma ma nea 6'oma-
uim7> (p'bK/r^ndis-mî panne f/)7>p7> mpeaă5 .“ llxirB a'rviriî
B tc L u v Epder kv ajiuî Tpeî Ci.kvÎ c’ a apvnKaT acviipa npin-
lin e jy î, Kape a u m ce xpezice de’n comn. Decnepapea „fa
d td v nvrepea de epov, dap’ kv maî mvjuţî tot ny nvTeâ cb
iţiit, neKAnd B ic u iir Epder apvnKAnd „j^nTp’ AncYJi kv v i
CBKvpe, î -a a>’BKy,r î i paiint ainîâ de ad^iiHt Jia okÎyji ieaji
CTAnr, ^Jviikat K'bzî^nd «toc nvmâî k x t a maî cyciiiiiar v i ­
d ă r i. IIaiib KAnd maî p’bCY’&.iâ ^ n u t npinninejie, neoa-
meniî a ieîn ria ^ î T'BÎap’B deyeTvji iejui miK, Ka cb noari"B
anvKa vn ine Jia de diamanr, ue nape nv-.i nvuea cKoaTe de
k x t nvmaî kv ocrenneaji’B. D v iit a iea cra î -a v T tîa T Kanva,
.rB C A n d T p v n Y J i roji.i de tot «i>epe.iop cbji b a re ie de xp a n n t.
Kaînrji ie.i.i TBÎaT Ji’ a advc Epder a a M ixaîv Bod'B An
BtJirpad, iiapeae B'Bzîxndv-.n a zic k y v t miumape de’n . i t -
YnTpv: „ O ! c'hpaue uoa'h! cfipane aoWb!“ M ix aîv Bi rea-
z Î yji nopvn'ii ky deocBBÎT'B C A im ţip e de omenipe cb advK'B
Jia BiJirpad Tpviivji v h îc y j iy Î npiniine Y'Bdinioap'B aji.i dviu-
mannvjivî c b y , vnde ^mnpevnAndv-î KauvJi kv anejMa-mî,
î -a «t'BKVT ^nrpoii'BMÎvne apednÎKB de vn iipinniiie, acTpv-
KAndv-ji ^ n KpiiiTa nicepineî «lejuieî maî m iiî.
14. M ixăiv BiTazvji iipinHÎnejie PvinAni.iop iui r v -
Bepu'BTopîv aji.i Tp'BncijiBannieî .ia a. 1600 upe TAimiv.i
domniniţîeî ^mii'BpaTvavî Pvdojui» II. nv invjiT dvii'B ^ n -
TAnuijiapea c u v c b maî cvc, <i>v iiip ia u iiv Tpicreî copiţî a
jivÎ Andpeîv B iT o p i, Kape ce Bede a o «i»i upecxiniţir .ia
npinipea Kanvjivî a*iejUYÎa-nrî. l l e ’ ni’pY k-b I,lîopi,UY B acra
ÎT'BJiiann, mi Kom&ndAnTe aji.i jivÎ Pvdo.i<t>, 4>iind .fjix B p A -
Tar acvupa jivî M ixaîv, kt, 41 a ie c ra , KvnpinzÎAnd T p t n -
ci.mănniea, aBeâ de rxiid c b domneacK'B ^ n T p ’xnca «t’Bp’B
c b Bpea a un i de nopvn*ii.ie .ivî Pvdo.ia», ji’a ^muî-BjiaT c v b
KÎn de ^ n n i » 4 ivipe npieTenneacKB, Ka M ix aîv c b -u iÎ d e -
n B p r e z îe o tn rip ia e c a .u e de’ n K ^m nva T v p d eî, vnde <p y-
cece T â sep ea e am ^ndvpopa, m i c b «t*BpB rpi.Ka kv
KopTY.i c b v A n irn'iK.ioKVJi TaBepeî a v î B a c r a . De v b daTB
^ v în n p eco a p t KopTva avî M ix a îv 300 de «i>e4Îop î aaem î,
eap’ noB’Bnvi'ropîva vn laKOB Bopi, Kape «f^nTp^nd ^«.n a o n -
Tpv, vnde epâ M ix a îv nvm aî kv doî n o s ia i, A Î e x p ir a : t v
eiuTÎ p o B ; aT\n 4 Î c tp in d M ix a îv kv m ^nie icB*ndiToapî'B,
*^n 4 eii^ c b ce ân epe, dap’ d v n t 4 e nBBBaipB a h KopT ini
m aî m v a u î, eaa «*»v apvnKaTKv v b B a p d B a a n im ^ n T , T B Îx n -
d v - i -c e ijanva m i m ^n a C T ^ n n . C oadau iî «tBKvpB BBpBB-
piecKV Kanva avî M ix a îv , KB4Î TBÎxnd Kanva aa vn Kaaa
inopT, qe ZB4eâ anpoane de KopT, p^dÎKapB cT^pBva a 4 e a -
a v îa nm nd Kanva an î M ix a îv aa d^ n cv a . Tpvnva avî
M ix a îv x>.i decBpBKapB ro aa uii TBBBaindv-a ^ n xinB, a
T p eîa zi a ’ av ^ n r p o n a T aa nopvnKa a v î BacTa. Ac«i»eaîv
ce c x in c e de’ n aum e a4ecT e p o v , de i;ape T om icr6p i4iî
m aî Bvnî uii n e*iiT P p ec«n î nv iio t c b iKpiB «i»BpB aâvdb,
m i aa Kape BvK vpenrretiniî cxn T raTa c b -Î pidi 4 e A n ziva
de a c T B -z î vn m onvm ^nT BpedniK de cTpBBvnva aop.

§ . 113.

Jlimfia pXMJKneacKfb -f ti VI. c&mft.

( D e ’n „<l>oaea ITe’nTpu minTe.,, eT e.)

Kviiikb cvxa a VI., ne aa mvitieae Emvavî c ’ ap «ti

Bop.BÎT ainiBa pvm^neaciiB, apaTB vb AnTAHinaape, 4e o
ciipie icTopÎKva rpe4ecK Teb«*>aim ^.n cponorpB«i>iea ca An
a o -a e ann aaa ^ m iiB p a rvavî M tvpm iv, (fDaiţa 173 ediiţiea
tîeaa lieneniea). AdeKB: ABapiî iiBTpvnzî&nd a<t>vnd
^miiBpBUiea Pomanniaop de.ia pBCBpir, d v n t 4e av *f^n-
BÎnc, ii:i av npinc ne DvKa K acrva, av aaivnc ii^hb aa zi-
dva 4 ea a tnaţre de’ n Eoa'ie de KoncTBnTinoiioae. Koinen-
nîo.i *farrpv a«jeea de'mnpeviiB iîv Mtp'rin, kv naxpv miî de
ocTamî a.K'iuî, c’ a iţinYT ^ n x p e mvmţT, iui. ^ n q ie .îe r^ m l,
i i i ABapiî, ctiincl „jvnuptniTiaqT npe’n T pasiea, ap «i>i n e-
raTa jia B tra e , a b o ît a n iB t .n ' a cY n p t-.ii «i»ipi BecTe, *ie
x o t y u u nv c ’ a c*i>eTiT; K t K tzT xnil capniua de ne yb K tT ^p ,
oape-nine a cTpiraT K t x p t <ie.i.i ne dY«jea K tx x p Y .i: „moap-
n'h! moapnZ! «flpampefK tui ane cmea jie-a cmpisam
.f.n Jiimfîa udmpie.“ DyKtxopiY.i k t x ^ p Y .n î nva aYzÎT;
dapt ocTamii, coKOxind, k i c x i i t ^nKYnjjîvpanî de npoTiB-
n h î, aV npinc «MrrSf, expirând: rmoapn7>! moapn7,! “ A 'ie -
exe KYBÎnTe c x iit pvm ^nem xî, m i dvKtTopÎY.i K tx x p Y jY Î
«i>y KÎemax .f^n dtptn x, c i - i u î îae capqine.ie ninaxe, Ka kybi
aî zin e: ^nmoapnfi, */inmoapn/& ffipame! „juict ocxam iî
air c o k o x ît, K t „fOf KÎamt ne dem nii *|vndipinx. A n ea cT t
»jsiix^mnjiape a p a x t, K t zi.i.ie.ie .^ m n tp a x Y .n î M tY p i-
iţfy air r p tix ne jta mYnxe.ie Eiby.iyÎ .lOKYixopiî pvm xne-
nrre, mi kt, ocTamiî .n î Komeniţio.i air Bopeir .umi;a anea-
CTa. Ni<iî ce noaxe zise, K t anemTia a î o,oct ocTam î c.iaeî
ne’ nxpY Kt ca‘ v e m p ia x arnîa Kvp^nd jj Kt ^ n cv -m t T e o -
®ana z h e . i;t a*iemxîa a? <j.oct *jet m aî ajiemî dehi x o a x t
oaexea; ^ u c t <i>iind nYmaî naTpY miî, jiecne c’ av i i y t y t
cntpieâ.

§• H 4 .

ib&ipea de uampie.
(D e ’ n „<J>oaea ne’n T p» m inTe“ eTC.)

1. Torn oamenii exmr .fu cine v t d e o ctB Îx t nopnipe

de a îyBi mapa, Kape c ’av ntciîYx iui a? KpecKYx. A-iecx
-i>e.iîir de ÎYHipe, Kape ecre a x * x de n tX Y p a .it * n inima
* î^ -K t p v î ora, i;a m i îvuipe de x a x t M de n m iit, ce nY-
iiieurre tsoipea de uampie cav utmpioaiicm.
2. IÎy xoaxe K t opî-Kape om a xpeBsix c t ce nacKt
un c t upeacict Yndc-aa; xoxvm î ÎYBÎpea de naxpie « y ecre
de v b noxpiBTb .ia t o u Î ; mi Jia v n iî o am en i ce a«i».iB rpad
m ai m a p e , .ia a .u ţiî »^n m a î mii».
3. H ep4eTA nd K avca, a n e c T e î îv B ip î, k v Kape to u Î
o a m e n iî m aî m v jT c a v m a î nviţin c x n T jieraiţî de naTpie
c a v iţîa p a n â u iT e p iî iu i a K p eu rrep iî Jiop, nv c e n oaT e r t c î
ajiTa de k^t o B i4 În v in u îa , jia a jji e K B p iîa j e i j î c m t c y -
n v u iî t o u Î de oBU iTe. A n e a c T B ajixB n B x v p B ^ n T in B p e u iT e
^Kn 4»ÎB-Kape o m aiu ieK ap ea iu i îv B ip e a nea b ib k b t p b u îa p a
ca; a n e a c T a «*>a*ie Ka Kaca n B p in T eacK B , ji o k v j, u in\T V 4,
UÎapa K o n i.i.iB p îî caju ie c b - Î «*>îb o sîe riT e «pBBopÎTe ^vn T o a -
T B B Îeaiţa c a . N v n v m a î jiOKviTopÎYJi K A m m i.iop ne.i.iop «i»epi-
nrre e c T e Jierax BenîniK de anejuie jo K v p î «tp v m o a ce , vnd e
c ’ a nBCKVT iu i a KpecKVT; hi iu i jo K v iT o p î v j m v n u ijo p ce
cxm Te Tpac de vb nvTepe nen vm iT B KBTpB B^p«i>vpi.*e
neJiJie .v n n a jtx e ajute jiOKvpi.iop O B in învin u îeî c a .i.ie : KÎap
iu i iu îe c v p ijie le .u e ^ im n c e in i m o n o T o a n e , uii n v c T ii.ie
•lejuie CT epne u ii n e p o d iT o a p îe av \b n vT ep e m invnaTB
a c v n p a în im e î o m e n e iu T Î.. N im e , <i»Bp’ a «i>i r o n ix d e c o a p x B ,
4>Bp’ a «ti ^ n i i i n c de ^ iiT ^ m iu iB p î m a p î, c a v T pac de ^ m -
n p e ijîv p B p î r p e .u e , n s c e d e c -u n e u iT e k v ^ n .ie c n ip e d e u îa p a
c a : iu i, K * n d e c T e c^Jiix, Ka c b o CKim se k v a j-r a , BapcB
ja K p im î d x p e p o a c e u e ’ n r p v n B p B c ip e a e î, iu i dvne kv cine
m iî de cv B e n ip î u jiB K v rc n e 'n x p v d x n c a . K & nd «îine-na ce
a«i>.iB de n ap T e de n aT p iea c a , de KXTe o p î nv ce «v n p in d e
de v n d op a p z ÎB T o p îv d v n B d  n c a ! He xp e c B p ip e de svK vp ie
nv cx iriT e, KA»nd i c e ,fai«i«B iţim îazÎB Bpe vn OBÎeiiT d e ja
jioK vpijie n e jije ÎT B ÎT e, iu i ne m iuiK B pî d v jis î n v - î a rin r
In im a n x n B j a ja K p im î, K * n d ^ i u î «^n K În veu rre ape î b k o -
j iib b n B p in 'rea cK B , Bpe vn n B p B v ’ sp e vb dvm upaBB cav
Bpe vn d e a j d e’ n n aT p iea c a !
4 . D ap’ anecT «te.iîv de îvBipe de ua'rpie ecTe nvmaî
vb îviiipe i i b t o j o i ^î k b , iui n’ ape ^ n iîb g l i c i n e ni*iî vn npeuîv
m op a .i; \b acem enne ÎvBipe de ua'rpie nv ce rB cenixe
nvm aî ,ia o p î ne oam enî, ni KÎap u n j a doBiToase.
5. IvBÎpea de naTpie cav nBTpio'ricmvji, dvnB Kvm
iipiuim n o î a i s î , e c T e n e-B a m a î naaT , >ic-Ba m a î B p e d n Î K
de MbTvpa m opa.it a om vjivî; ecxe vn c^mLţîtniAnT iie u u ,
Kape c t e ^ n T p ’Y t anjieiiape cT'ETopnÎK'E de a boi t o t EÎnejie
KonMeT'Biţîennijiop, kv Kapiî Tp’EeuiTe sine-Ba .^m npevn’E *kn
coiţieTaTe, m i ^ n T p 'v i. neBoiniţî'E nenpeKvpmaT’E de a jii
o a ie , de a Jii ntoTpa mi de a .ii ^m m ^aiţi «tepinipea jiop.
N vm aî anecT <*>ejiîv de îveipe de naTpie ecTe cÂnrvp mb-
TpioTÎcm omenecK cair mopaji.
6 . AnecT o ea îv de iitTpioTÎcm nv c T t n v m a î a n a e -
Kapea de a Îvbi “rine-Ba v t iţîapi> ne'nTpv-K'E c ’ a ^ n r a m -
njiaT Ka c e ce nacKB m i c t Tp'EeacK'E ^ n T p ’ ^n ca, ne’ n -
Tpv-K'E ^ m î ape anojio CTapea m i aBepea, kv Kape noaTe
TP'Ei ^ n TpAnd’EBie «fc’Bp’ a ce rAndî m i a jivKpâ ne’ nTpv
«•episipea Komvmb, iji ce decKonepe npe’ m p ’ vn zîeji «i>îep-
BinTe rie’nTpv opî ne Bine Kamvn ajui coiţieTEiţu, ne’ nTpv
^ncTiTVHÎvnijie m i a m î’Ezî’EminTejie eî iivBaine, ne’ irrpv
^nTepecejie m i rpeiiijie eî, m i kv vn KvoxnT ne’nTpv tot,

ne ripineniTe «tepisipea KoniieTi>iJiîenni.iop. Snacem ennen'E -

rpioTicm nv ce iep e nvmaî de-ia HerBiJiîennî ntcRVitf m i
Kpeciivuţî vJ^nTp’ aneea-m î nîapi>; hi iui deaa CTpiiiniî, Kapiî
siind de’n'rp’ a^Te u^pm , ^ n T p t ^ n Tpvnvji coiţieTi>iţiî, ini
ce BVKvp’E de ToaTe «tojioacejie eî. ,|Ln acd>ejiîv de Kin vn
c rp tin ntinAnTemiiT ^ m p ’v'E m a p t , ne Kape m î-a ajiec’ o
de naTpie, KAnd jivKpeazî'E ne’nTpv <i>epi«npea aqejuieî iţî'Epî,
K&nd ne’ nTpv sine.ie eî ^ m î JKi>pT*i>euiTe nvTepijie m i aae-
pea, m i KAnd .ia Txmn de TpcBvinuiî'E *|J[ di> m i Bieaiţîa,
n oaie c e «tit îrE-rpioT, „fuiTOKinaî na u n anea.ia ne c ’a m -
ckvt mi a KpecitvT ^viiTp’a ieâ m a p î.
7. Dap’ k v k ;s>t niH ivn u e <i>aK.f>.nni>inTi>pîii’BTp,B *UBi-
.licEHÎvne: kv aTATa n'ETpioTicmvj aop ce ju n v p e m T e , ce
deoceneiuTe de aiejuia, K ap e .fvji av KÎap iiii d o siT o a ieje •
mi kv aTXTa ce «pane mai mopa.i mi BpedniK de n*Ea?vpa nea
noBi.il> a omvjivi. IF'BTpioTicmv.i nt^ivnijiop liBÎ^icaTe, ne
.i*nri> ÎVBipea de nîapa ni'uuTepiî mi a Kpeuxrepiî, ne Ji^nr-E
îvsipea de «ieî de vn neam mi de vn cxnţie kv cine, m i ne
.i&nris îvsipea de aimna, de ni>pepi.ie, Tp'Ed'EHÎvniae mi
oBÎHCÎvpi.ie n-EHÎvnaje, ^niBpT>qimîea*î'B a.rre OBÎeiiTe
Lepturarîu rumînesc Tom. II. P. 2. 9
CK'vmne. JJâxpie „j\.n OKiî n'Bwîvni.iop yiBi.iicaxe nv ecxe
nvm aî uţîapa iui aoK vixopiî e î ; 41 adenxpaxa nâxpie o *i>aK
w^ncxixvHÎvnijie m i a m î’Bzî'tm inxejie coijiajie, ^ n x ep ecejie
m i xpeBÎJie, napî ^ n x e m e e a z îi» «*»epi4ipea K o m v m a x v x v -
pop K o n ie x ’i.uîennijiop. UJi Kvm c’ap n vx e deoceBi'n’BHÎvnea
HiBÎJiicax’B de ie a B ip s a p i, npisinua n ix p io x ic m v a v î,
KAUid n âx p iea e î ap «»i x o x Ka a nT»4 Îvniî B ip s a p e ? Oinva
B ip B a p e cx e jierax nvm aî ^ n K inadchide n’Bmxnxvji Lţîi,piî
caa.ie m i de ni>4Îvnea c a ; omvji Misijiicax, ne j ş n n .lera -
x v p a •ficiK'B, m aî ape iui ajixa m o p a j i m i m aî nvxepnin'B,
Kape J ie a n de n ’b m x n x w n âxp ieî ca-SJie m i de m,MÎvnea
ca, cxm xe i i jien >xvp,B ' m o p a jn m i m aî nvxepniK, Kape
.fvJi jiearB de ^.ncxixvH Îvni.ie m i amr&zîi>minTejie eî. U li
a x v n 4 Î nvm aî^ ti^nd nâxpiea ce npiBemxe x o x vrt d a x t ^ n
n t m x n x v j n â m x ep iî m i ^ n ^ n c x ix v H Îv n ije eî, c^m m 'Bm in-
x ejie, ne j e ea, ce decsojixeazî'B ^ n x o a x i enep-
ijiea Jiop; n e ’uxpv K t k v jierBxvpijie <*>ici4e a .u e iţrBpiî ce
vnecK jie r tx v p i.ie m opa.ie ajuie *faicxixv>nvnijiop e î, mi
a m ^ n d o v e v n ix e m t p e :K npenîvji nâxpieî, m i «^nnajmrb î v -
s ip e a , 4 e .^ n c v *».!* ea n e ’nxpv dxn ca.. A s e a c x a ecxe ax;s>x
de a d e a tp a x , ^.nK.'fvX, „fui npieim ţîa n tx p io x ic m v-*v î, H
n iim e niB ijiicaxi. ap n i x i m i de v-b n oxp iB t m i dani» ne
n t m ^ n x v ji eî ap «i>i c v r iv c t Jia „^,ncxixv4îvnî c x p iin e , m i
daK i c ’ap dvne ^ n n im * B X c x p iin na ci» xpieacKi» cvb x
wjv.ncxixvMÎvnijie ca-uie.
8. I lli wKiup’ adeBBp, K ^nd HexTjqîeannvj v n v î cxax
nv s a «»i n t x p v n c de aneâ ^uKpedinLţape m o p a ji, k"b nâ­
xpiea c a e cx e H m a m t E o m u n i, Kape ^ n r p im a m x e n e’n­
xpv wj^ndecxvjijiapea, n o p o ’iipea, c erv p x n q îa , Mincxea mi
«tep iiip ea <*>it-K3>p\îa, ce anpinde de îvBipe «K n«O fiaxi
n e ’ nxpv #d ^ n c a ; id eea Hitpx<j>ipiî n tx p v n d e „ku cv<i>jiexvji
a v î, m i n'B xpioxicm vji «t»a4 em in vuî. C x m n îim * n x v .i anecxa
ce <t>a«ie K vn d vK txop îv ajui „f^nxepece.iop nvB.mje m i npi-
sa x e m i aaa xv x vp o p avKpvpijiop •iexTbiţîannLiop; m i m -
x p io x icm v a nv n'vmaî a i e.ui ciinrvp ecxe yea m aî de’ n -
’tiki'h B ^p x v x e ^ n coiţiexaxe, hi ejM ecxe un icBop m i mvnrb
a.*Top myjiTe BApTvitf, Kapî <*»aK, c i .fn<*>JiopeacKi couţieTa-
xea iui c i doB & ndeacK i «tep iiip e T p a în iK i. K& nd .fOQTp’v i
coiţieTaTe inimejie c a iit iuiine de anecT n iT p io T ic m B iv :
aTvnMÎ o p î Kape 4 e T iiţîe a n n n p iB e r îe a z îi n e ’nTpv Bineae
h v b jiîk , n e ’nTpv n ic T p a p e a iui ^ n m v ju ţip e a jivî, Ka uri
KÎap n e ’ nTpv sin e a e Kaceî c a ja e iui ajui o în r ij r ie î cajute.
^ .n rp ia îip e a o p î -K i p v î 4 e T iiţîe a n n c e .ja iT in d e acvu p a m iaî-
.loanejiop, Kapî ^ n m vjn ţîecK Minci'ea n i 4 Î v n a ji i iui tep iqi-
pea cotţieTtLţiîv^nTpei,iî, K a m i acvnpa miîKJioa«iejiop, Kapijie
«HBopecK HincTea m i n o p o iip e a n e p c o n a jii. ÎJn n iT p io T
^ n T e m e e a zîi de’n a ra p ea mi aBepea ca n tp T iK v jia p i
a m îiz îim in T e o o a o c iT o a p îe m i 4>vndi«rîvnî B in e<»iK iT oap îe
ne nTpv T o a T i coiţieT aT ea: ajiTv.1, npe’ n c T p ^ n c i n i z i p e a
jieyîvipijiop u î i p i î iui n pe’ n lin cT ip ea ^ n c T iT v s îv n ijio p e î,
Kvpayîv m i zîeji ^ .n inima t i e - K i p v î a , cn pe a -m î
•fnin-jini o p î-4 e d iT o p ie c o iţia a i. ,| u i Komvn touiÎ ce n i -
rpvnd de vn zîeji Biv de a ^ .n T o a p se c o q i e T m iî k v d o s A n d i
t a i e p i a e de Bine,k i e Jie npimecK e î dejia d xn ca . D e ’ nTpe
ToaTe ^ n c i n iT p ioT V .i 4 e .u s v n , d e K Îip A n d v -c e dvm m ann
a^.i opî K ip v î a s v c , Kape B a r i n u com eraT ea,_ ce ^ m npo-
TiBem Te Kopvnnîvniî m i d e m o p i.iic i4 ÎY n iî k v v i BiTemie
4 iBi.11., Kape ce ttc e m in n i k \ opi-K ape b it o k to m i.iiT a p i.
D ap’ n iT p io T icm v .i niqî v i d a T i nv ce a p a T i A n T o a T i
m ip ip e a ca , Ka ^ .n râm n vp u e de nepiKÎe m apî, Kapijie
anpind cnîpeTva o p î-K ip v î H eT a^ean n, Ka m i K *nd l-a p
amepiimâ B iT im a p e a KÎap a «epim 'piî nepconajie. ArvnHÎ
opî-Kape le T iu îe a n n ce c n o a a i ^vmnpoTÎBa dvm m annvjivî,
Kape K8JK1 x o i a p i a e naTpieî ca-iae iui B a T i m i nincTea
n m îv n a a i, mi mepije a c v n p i-î k v anea x o T ip x p e m i k v
a4ejia ^ n T v c ia c m , Ka m i ^ n n p o iÎB a T A.ixapîvjivî, Kape m -
rpvnde *fn Kaca c a m ic n v p K i 4e^.ie C4»inTe aji.ie e î. A i v n 4 Î
viiiî ne’ nTpv niAnxvipea K oim eriu îen n iao p , dopecK k v A n
«foiiape 4incTea de a mvpi ^vn Kxnmvji B i T i j u e î n e’ npv
n a ip ie , eap ajiqiî kv BVKvpie a tip -ra e ca cxapea, c x n ir a T e a
uii o p î-4 e nopo4ipe m i n a in e p e a Bieiţîeî n e’nTpv m * n T v i-
pea eî. Ni4Î î i o cT e n n e a a i nv ce coKOTemTe a ix r de rpea
mi n i s î v n n e p iK i v a T X T d e m a p e , na c i n v - ji n p im e c K B k v
B YK Ypi'e, c i n v -ji c x i - i p i k v m v j i ţ Î B m i p e u ii c i n v - j . ^ n -
e in n k v B ÎT ea îi'e. A c e m e n n î q e r B u îe n n î, n B T p v n tu î d e vn
nvB ÎJi n B T p io T Î c m , d a v oii «KBpT«*»ecK t o t ne n r p v n a T p ie ,
n e ’ n T p v -K i e î c x t i t ^ n K p e d in u îa iţî, k b t o t n e a v , d e ja n â -
T p ie a v ; iu i k b e î n v d B p v e c K n a T p i e î , hi n .iB T e c K v b c I b t o —
p i e K B T p B d x n c a , .rai a n e a c T a e c r e v n a d in ie j.ie m aî de’n -
T * î e d B T o p ie .
9. DeniKizî^nd icTopiea, a o .iim , kb CTaTtrpî m iiî mi
ne^ncBmnaTe, > d Kapî av domniT nBTpioTicm rai c^nnţiv
Komvn, av dec«i»BmrspaT *|s.n T^mnvpî de nepiKÎv vnnvpaijîv
rai v i nvrepe, Kape ne « a s , c b ne mipBin ! ne K^nd CTa-
Tvpî rnapî rai de a.vrminTpe nvTepniie 5 .fn Kapî ase.i.ie
B^pTviţî qiBije av .linciT dejia «iea maî mape napTe a m c t b -
nîenni.nop. av a p iT a T ^ n acemennî ^m npyîvpB pî v b c . i b b î -
HÎvne «»oapTe mape. Cnpe a nvTe npetţîvi nBTpioTicmv.i
dvnB spednisie, c b acK vjT im rai i e zice P vco ^.n Kon-
TpanTVji coiţia.i: „ FJfinrpiomimx.r a u p o d x c a m ^ rn de
m x jtm e ţfia u m e n em x p im o a p r e , .piK^r.m cm p7>.ixvipea
jio p nmoueKTy c.x a 6 a noacmp7> e e d e p e : tu i aiura de
m x^ iiţi 6 a p 6 a tfi m a p t, .pnK*nm e ^ p m x t ţ i .i e .io p ue.i^ie
eercîe ^ n m p 'x n eearc e x ic m in , c e n a p a (fii (fiddx.ie. f i x
m oaxne a u ec u ie, n x m p eS xre c7> c e m ip e u in e -e a : k7>hÎ,
m i n e* u ie m a r .fitiKAinm'hfuoapre c ^ m t ţ ip i a .i.ie inim iJiop
v e jt .i o p vainepe c e coK om ecK d e e i c e ./»nn'binm ea a n eji-
jio p a , n e n s .i e - a x nepnatcc, a c e m e n n e tui d ec u p e ix o ip e a
d e u d p m ie , K ape d e x7> cxm7> de opr e c m e m a t ei% tu i
m a r d s u n e u e 'n m p x v em $>tţteannsjt .p.ncxţfi.iei{im de cui-
pemx.'T u/bmpiomiK, d e n t a r ix fiip e a csnmtţixa^ili de a .im e
jt x n p x p î, n x u o a m e u in e -a a c7>-iut rfian id ee, d e n ta r
KA.nd o cjK m m e ./^ncx-iur.“
10. D a p ’ i i B T p io T ic m v .i, d e .ta e n e p m 'e a , n e o d B M e n -
i ţ î e n n i j i o p , ra i d e .i a .f n T v c i a c n i Y . i , n e Jii-Ji ,fn c Y «t».iB , n o a T e
• to a p T e .îe c n e cb T peaK B An « t B n B T ic m , ra i c b c e «i>aKB
vn «*»ok d B p B i i x n ’B T o p î v m i n v c T i i T o p î v n e 'n T p v n in e .ie iiv -

b jîk a a .i c o n i e T B u i î d a m n v na <t>i A n < i> p *n a T t o t d e - a v n a

de a e y e a m o p a a t a d p e n T tiţiî rai a o m e n ip iî. <J»epinipea
naTpieî cOKOTÎndv-ce de ie a a m aî ^ n n a .iT s v n . ne dopecK
oamenii c t d oB xn d eacK t, a v K p tp ia e Jiop noT t i ac<*>eaîv de
d eocesiT e, d v n t Kvm c ^ n T de d eocesiT e m i id eiae a o p q e n iî
<j>au n e’ nTpy uaTpie, n e’ nTpv sin e a e îiyb .u k rai n e ’ nTpv
mijfiaoaqeae de a -a d o s i n d !. D e aÎMÎ v p m e a z ît , na m v jT e
Kpime c b ce îa dpeiiT B x p T v iţî; d v n t Kvm ce Ba n t p e
vnopa, K i B^pTvqi.ie B a T t m t naTpiea, rai aa'ropa K t K p i-
meae o <*>oaocecK. D e Komvn n tT p io T ic m v a , n e c v n v c a e ijiî
m opaae, nv ecTe aaT q e -s a , deK^T \n ev icm ijenepaa, rai
adece o p î noaTe ct» ce ripe«i>aKt .foiT p ’v t m ^n dp ie n t s î v -
na.rj) d e m îa p T t rai B t T t m t r o a p î t , rai „ţ^nTp’ v t v p t rai
d v m m tn m e ^ .n u p o T isa a.iTop n tH Îvn i, rai n oaT e a s e v p -
m tp î d tp tn tn fr o a p îe n e’ n rp v naTpie. D a p ’ EXntl ecTe
cnpiţiiniT rai K^pmvÎT t o t d e -a vna de aeijea m o p a a t a d p e n -
T iiţ il mi a om enipiî, ce noa're vnî rai kv a d e s tp a T v a koc-
m o n o a iT Îcm ; u e ’ n 'rp v -K t *fa>n tin Teavn vî acem enne n t T p i o -
TÎcm, xoaTe mi<Kaoa4eae nedperrre cn p e doB ^ndipea c k o -
nvpiaop ca.i.ie, c ’ ap c o k o ti nem opaae rai .^m npoTÎB a m im ţiî
c x u t Toace.
11. K tp tn T e p îv a d e K t n e T e n n ie a a a r r t T p io 'r ic m v a v î
neaavî a d e B t p a T e c 'r e n e ^ fa iT e p e c v a ; ra i, ne.i.i ne B o e r a T e
c t-a K vn oacK t .k n r p v T oaTt K v p t r ţ în e n ie a a v î , T p e s v îe
c i - . i K avT e d v n t a n e a c x a ^ .n c v u iie T a T e . C n p c a n v - a a m e -
cT eK â k v B x p T v ra m in H Îv n o a c e , a v x n d v - a e n e a n e c T e a ^ n
aoK d e n t T p io T Î c m , T p e s v îe c t - a d e o c e s e a c K t q in e -B a d e
îia T im î ra i a n a e K t p î iip is a T e , K apî a d e c e o p î c e îa v dpenT
«t>oaoc m i B in e iiY B a in ; d a p ’ m a î k v d e o c e n ip e T p e s v î e c t - a
a t m v p e a c K t d e ^ .n T e p e c v a n t p r iK v a a p rai d e e v ic m , Kape
e c r e MÎvma s i n e a v î i i y k .u k uri m o p m x n T v a n t T p io T ic m v a v î .
E v ic m v a e c T e v n c x p i r o î v , Kape ^ u r î x p t n n e r u T e s ie a r ţ îa k v
e ie a u î a a a T o p a . I l e 'n T p v Ka o a m e n iî c t iio a r t a*Kvmţe a a
a a e a d e c t B ^ p n r i p e m o p a .it d e n e x n T e p e c m i c t - m î îv n e a -
CKt n a T p ie a , n e ’ iiTpv d x n c a n v m a î T p e s v î e c t a a iv n r t m a î
^ .n T x îv a a a i e â ^ n s p e d im p a p e ^nTeiiieea-rt, K t n a T p ie a
ecxe v t c o iţ ie r a T e , Kape â n t p t rai O K p o T e m re T o a T e n v -
Tepi-ie ^.n m eje cv a a e mi mopaae a.i.ie iertuîennijiop. mi
K t ea ecxe v t m viut Komvnt. Kape «»aqe mi cnpiţrinemTe
BÎne.ie mi 4>epiiipea «t»ii-Ktpvî HertuTeaon ^.n napTe. X t -
niai aTvnsî, Exnd HeTtiţîenniî Bop «*>i niT pvnm î de aq eacrt
^nKpedinrţîape, Bop «t»i r a ia t o t de-a vua de'n an.ienape mi
de n d txop îe a -m î H»tpT<j»i ^nT ep ecva jo p ntTpiuvjiap
ne nTpv Kine.ie Komvn; nymai aTvnnî eoiţieTaTea q isi.it, aî
K tpiîa eî cxnT nud v.ţapî, OBopîvBi maî m m de e x t KÎap ne
cine ^ n u ii -m î , m i nvmaî aTvn*iî ntTpioTÎcmy.i aop sa nvp-
Ta KtptiiTepîv.» ne^nTepecv.ivî. JJLnTp’ a.iT uin Kvm ap
nvTe sine-Ba «iepe de.ia vn om, Ka c t - m î JKtpT'i»eacKt t o t
ne nTpv naTpie, a su d ea nv ap <i>i deaswp v t advnape de
oamenî ninviţi kv cx.ia j a vn j o k ; K^nd utpvTeae c o ­
jo a c e , 4 e j e d t ea, ap * i moniTennipea nvmaî a vnop oamenî,
mi KAnd o m v j n’ ap ase neînma ^ n T p ’^nca, ne’ nTpv Kape c t
o îvB eacK t?

§. 115.

line.ie +nebmnjRmfle decape n.i.i //-.te prye­

ni,t*nur pxm/Fi/i mbptyineann de n Apdeaji.
(D e 'n 4> oaţa ne’ n T p s m in T e.)

1. *ţ.n annv.i 1830 e m f .ia O pâdiea-m ape v t KtpTΗ

HÎKt, ^ .n T i T y j a T t : „IIoem âK ion decnpe a.ţ.i Il-.ie pei.iem.sinT
p v m x n m tp ijin ea n n de’ n A p d e a .i, cvb K tp o .i B tpon E n iţîen -
Bepr * ) “ ^n -înmiit a i T i n t . Ilo e m a 4>v de m aî n tin T e
K v m n v c t de K onT eje C i.ibîv T tn n o .ii ^ n onoapea m i .tâvda
n p e z ic v a v î Koaone.1 .1 . npe’ n a K tp v îa nen peyeT aT t CAprvin-
i| it ce .fvn<*»iinqîace n.iannv .1 nem ypiToapîeî ^ m n t p t T e c e
M. T e p e c ie a , npeKvm mi ^.n onoapea pejjem xnT vavî, Kape

3 11 > ie a e n . Kapxe ce sn ec^.n)n.iapis 1111 .^n EÎB,uoTeKa

şimntciainTiaop p s m * n î de’ n Hfpm>siţî, d tp s ÎT de o+iiiapis.i
npim apîs: ţtTopţîs ilon.
An cKVpT TAmn dtdvqea maî Bedepart. dosadt a BiTeaneî
pvmxniaop. lipea Bpednitîva avrop (cTptm vraT aa nemv-
pipe) KtntTi» npe’ n a4eacTt noem t qeaa maî Byn npijieai
cnpe a-rnî *&a4e OBCtpBt4Îvniae cajiae, k y cKon de a maî
„knaeciu 4eTiTopiaop «^.nmeaecva.
2. De'n Kâvct dap’ , K t aneacTi. npea ^.n TepecanTt
KtpTiqiKt ecTe K vm nvct .An jim e a a t r i n t , m i nv noaTe «*>i
KvnocKYTt TVTTpop KvmntTpiouiaop pvm xnî, kv aTx ra maî
nviţin 4eaaop de’ n npin4inaTeae Be*iine, decnpe a a T t napTe
•tiind sine ^.nKpediniţîaT, kvdik’b nvuţineae ec^m njiapîe,
Kapî c’ av Tpimic ne Î4Î ne Koaeâ n’ av h v tv t c T p tsa T e .^n
ToaTe vnrîvpiae pvm&nimiî, ne vnde uvnejie noacTpe <*>oî
nvsaise av ^nTpaT, a«na;i>ndY-mt d e -v t d a T t m ! *jaidtTO-
paT, a «taie maî m vjTopa KvnocKVT epoicm va K v m n trp io -
iţiaop m eî: am c o k o tît, k i. nv boÎv <*>a4e avKpv n en atK vr,
daKt de’ n vneae oBCtpBt4Îvnî boÎ, Kvaeiţe nvmaî ane ea, ne
noaTe «&i ne’nTpv noî maî „^nTepectuÎB.
3. De’n OBetpEt 4Îvnea I. neTpeKxnd vnejie, — aTinr
^ n rpapea n t 4 ivniî vnrvpeuiTÎ ^ n Apdeaji. AneacTa c’ a
^nTxm u.iaT ^.n Beanvji aaa IX-, neK^nd D t*nea p v m x n t de
maî ntinTe, Kpedin4Îoact ^m ritp aiţijop p tc t p iT v a v î, epâ
npinqiniaop c t î , Kapiî epâ: Mens-
nenuiKaoHÎT e v n v e i
mopsm ^ n M tpm âuiea, Tjiddii ^ n B t n a r mi JJeMs ^ n
Apdeaa, uapeae aseâ aoKviTopî P'sm&nx mi C ^ a ei. P t m î t -
diimîa npinMirieavî IJeaiv ^ n Kacrpva IJttatv, 4e n,&nt
a crt-zîce n v m e u iT e, auiîâ epâ .fjvrpe aneae K tn v u rîv m i C o-
meurîv. J[LnTp’ a4ecT Ternii, neaa annva deaa KpecT 894.
Apnad, dvqeae îînrvpiaop, ^ m î a tu ic e domninma ca npe’ n
maî mvaTe ntpiţî aaae Snrâpieî, eap’ maî ^ n v p m t « m y
npeTincivneiui aa domnipea avî M onvm optT, a K tp v îa napTe
mape, n k n t aa noapTa M ezîeiu int, nenvTxndv-i-ce nvne
decTvaat ^m iipoiiBipe, o av iui Kvnpinc’ o. — De aÎ4 Î T v-
x v t , vn dv 4 e vnrvpecK, 4 epv aoe m i nvTepe deaa Apnad,
Ka ue’ nrpv cine iui vpm tTopiî c t î c t - m î c v n v ît nîapa
ne4int vaTpa-ciasannt (TptnciaBânniea n o a c r p t), ne K ape

Ka c t o K^iuriye, T ptm ice cnionî kv ckoii, Ka c t ce «kiikv-

nouiTiiniţîezîe decsipe EvriiTaxea n im A n T v a v î iui decnp e
CTapea aoKYÎTopiaop Jivî.
4 . P in o p T V j npimiT ce no'rpÎBÎâ <j>oapTe kv n e c r x m -
m p iT a Jivî ceTft de a Kvnpinde a n e a cT i iţîa p i B o ra T i iui
.^ n a î i c T p i T t kv jioKviTopî a r x T de nâqni'iî, k a t m î m v n -
MiTopî. De«iî T v x y t *fuuî rpeKY o c T in iim e a necre n id v p î
iui o a m îiz îi jia p;t»va A a m a m îv . T pin ciaB ân n iea epâ
aTvnqî iiponpiexaTea P vm A niaop. D v i e j e Pvm;svniaop IJLe-
a iv , avzind de n iB ia ip e a jivî T v x y t , n eT peK xn dv-î upe’ n
minTe de v i .faixsannaape aiuîâ « i p i de secT e, ky oacTea,
k o t nvTY K v a e ţie ^ n n p i n i, vj^î e iu f^ iin tiiiT e , ky c n e p x n -
i ţ î i de a-Ji onpi iui p i a m c â , ^ n c i Tvxyt decTYjui de
uiipeT, m aî m in T e de inipea zîopijiop, ^L u n vb p n in d v -u iî
oacT ea, v t napTe o TpeKY necTe a n i., Ka c b CTpAm Topea-
c k i ne P sm A n î uri de’ n doc, kv Kape A n iu î i a iH Î v n e . . . IJ e-
• t tt
a iv <i>iind aTT>K8 T de’ n «i>anîi iui de’ n doc, «i»y neBOÎT a avâ
<i>vra m i npironÎT ÎY T ede c o a d a iţ iîa v îT v x y t, k i z Î y ao p v iu î
«KipT<i>i a*n n pxva K n v m ÎY . — A ty iih Î aoKYiTopiî
m m x n T e n n î, P vniA niî iui CaaBiî, B izÎA n d moapTea d o m -
n v a v î c i v , de .f^ n ca -m î a ca s o e , m î -a v aaec in ie -in î domn
npe T v x y t , K ip v îa î-a v uri HîvpaT K pedin n îi aa E iu k y -
a ev * ) , m i de’ n ziva aneea aoKva aneaaa ce nvmeiuTe
E iiiK vaev, n e’ nTpv k i aKoao av m vpaT.
5 . D e ani ce Bede, KYfnKt T p in c ia s â n n ie a , d v m k i-
depea npinHineavî pvm xnecK IJ e a iî, c ’ a d a r de K i T p i P v -
m x n î npe’ n ^ n n iH Îv ip e a ^ n K Î e e a x i ^ n domniniţîa a v î T v ­
xyt , cav ne Ba c i z îk i , aoKYiTopiî d&nd m ^n a de’ n c n-
r v p i a ca B o in u îi iu î-a if aaec m ie -m î domn ne T y x v t , k i-
p v îa î - a v m î HivpaT K p e d in ijîi? k im Î n o n o a p ia e .ţomince
ky apme m i apvnKare cyb Htvrva cvnYnepiî, n’ av nYTepe a

#) ^ n T p ’ aMeaCTT. •fnm.HÎ'sipe, densne T kxst S t ■M.rtdsiniţÎTj, .jn -

d’BTopinds-ce, kxitiki. de’ n ocTainn c t î napTea Mea maî mape, ce Ba
.jnToap're de’ n Ap dea.*, mi r a m ia a*.*aTa opromiziape a cTaTSJixx
psmnecK o Ba jr&ed neKJi’BTÎT’B. ,ţ.n 6 annî 4>it-Kape cb *i-B .iibp ])
de iconTpiB»>uKne, d *n d jr-ce .jnTpeÎTTi decm>rsBipe ne.i.iop in>-
rsBiiţî.
da m&na, rai de ^ .n ca -m T a ca uoe a -u iî aaeije m i e -r a î
dom n; c b nv Tpe«iem kv Bedepea npânTÎKa v n r v p e a c K t de
ne aneaae T xm n v p î, ^.n T pv npieTenneacH 'b^m B p'i.iţiuiîape a
n o n o a p ta o p , ni*rî <i>tpt ^ n T e p e c , n e’ nTpv K t de n’ ap <i>i
aBYT e f cnpiatinipî n tm x n T e n n iî, kv napii m aî n tin T e ce
.^ n c o n ip t , m i-in î H îvpapt aa o a a jiT t K p ed in iţît, n ’ ap i>i
nvTXT ni«iî v t daTt onpî cro m oT oaceae n tB ta ip î aaae
dvm manniaop ea ninî .^ n misKjioKYJi „^nBinm iaop n ap <i>i
nvTYT «>i ceKvpt, de o a p t iie eî n vm aî aa apm e <t»iind d e -
n p in m î, n v -ra î nvTeav KAxinTÎrâ «leaae de a i n c t cnpe uţi-
nepea Bieiţîeî, dap’ ua c t ce neB oeaciit a -n i î ^ k n d tT o p â kv
de a dincva n o n o p ta e K xniTiraTvavî n t m x n T , Kape avKpv
nv c’ a nvTVT «tane deKXT npe’ n v t ^ n coifip e; n e’ nTpv K t
aisepTaTea n îe p d v T t, de OBinre narare m i x p t n n e i u T e vt
B tT tm a p e , Kape, d * n d v -i-c e npiaeat, Heapitt a - m î p t c -
Bvna, Me „foraîeaeim iî cn p iiT o p î, npeKvm \n on im v a , Ba m i
.fo ic a -m î Kvpijepea a^Kpvpiaop m i ^ .iiT x m n a tp ia e aop de’ n
decTvaa adeBepecK.
6. Ct Tpenem aa ^kn'remeeapea peijiem xnTvavî p v -
mxnecK nedecTpv de mâpi,iine. M apea ^ m r i t p t T e a c t M. T e-
peciea, ^ n a v p K a T t «t>iind ^ n ptCEOÎir ne’ nTpv c^ n n îv n e a
îip trm â T iK t kv npeTendinuiî c t î , a a>t>aaT de Bine a -m î
^ n rtp î x o T a p ta e m o n tp in e î ca jia e , kv m ianţie C T a B tp t,
m i aneacTa maî BxpTOC de K t T p t T Y p q î, n edvm epiniî d v m -
mannî aî nvm eavî KpeuiTÎn. JJln vpm ape, d v n t ^ n T e m e îa -
pea m iam ieî de m a p ijin e ^ n x o T a p t a e D ta m â m e î, K p o â n ie î,
C a tB o n ie î uii a B tn n a T v a v î, c ’ a anvKaT m i de npinninaTva
nocTpv, c t - a ^.nKYiuj[îvpp, ky o c T a n iîm tp m ’ nennî, cn pe^k n-
T tp ip e a p t c t p i r y j Y Î de K t T p t iipoBinnîeae T vp 'ieurrî, a
nvc aa annva 1 7 6 3 ^ .n nenîoape pei,iem^nTva I. ctK vecK
m i ^ n annva vpm tTOpÎY aaa II.
7. T o t ne anecTe T ^ m n v p î x o T t p x c e ./^ m n t p t m e a ,
na de’ n p t m t m im e a e PYm xniaop, BecTÎiţiaop v t -d i n i o a p t
domniTopî aî Di.Hieî, « t t p t d eoctB ip e de n o s ia î ca v a is e p -
Tinî, m i n x n t aa «*»iiî npevm’aop , c t pidi^e aaTe peijem inTe,
cnpe m eaK Ît-iioanTea m i m e a z ît-7 â v a iţ ît p iî noacTpe, ni
 a*ieacxa de n ^ n d e m n , Kvm K i Ptrm ^nii, napii «t»aK nea m aî mape
napTe a mrionop'BHÎYnff x p ’&ncijiBani'ie, <i>iind de v b d a x t
iui ^nn 'bcK viţiî jiOKYixopî aî ri’B m xn T Y jyî .f n npÎBiniţTa
ne’ n sin ceî ÎYBipi de n i m x n T O c iy , ap ptciiY nde .f n x o a -
xt ^nTxm naapea npea a m ic v p a T CKonvpijiop cajftie: ce
x o T i p * auiîâ dap’ a o p r tn n â ne a jji II. pei,temxnT pvm^>-
necK n Ba.uiea P o d n eî, Kape ecTe xoT'Bpxuiî'B ky ipnYXY-
pijie BYKOBineî m i a^jie F tJ im ie î. — Mine nv Bede, K t vn
jivKpv a m ia de ^ n c i m n a T , a m îâ m ape, de im x p eB v in iîo c,
nv ce noaxe ic n p tB i <Prb p t k ^ t de riviţint rp e v x a x e ? —
^ n x p 'a n e e a x o a T t rpevxaTea o pidiK^ c^prY inqta m i m i -
ecTpiea yhyÎ Kojionejui Fihpoji (ffipori de E nvfienfîepz, m i
peijem ^nTYji «i »y iiyc .f n nÎHÎoape. J[Ln annvji Y p in tx o p iif,
1 7 6 5 , de’ n acem enne .fn d e m n Y p î ce pidii;l> peijemAinxYJi pY-
m ^necK , nxp’ v t Jiinie JiYnrt dej»a noapTa de «i»îep npe’ n
K om m xw X Y nedoapeî, a^ji BtJirpadvjiYÎ , npe’ n cKaYnYji
O p t m x i e î nrî ajui CifiiÎYjivî, npe'n dicxpinxY .1 <J>rbr,BpamÎY.*YÎ
n s n i m i n p e ’ n iţîapa B ^ p c e î. M a î a î i k o j o n p e’ n miaî.iOKYJ
npoBÎm ţîeî de .ia dicxpinxYji l e x t i ţ u de n e a x p t ^n H en ^n d
n^ni .ia dicxp. 4 > i n p a m Î Y J Y Î c’ air ® opm ax onx e cu t-
dpoane de K't.i’Bpime p Y m x n e a c K i, Kape m aî x ^ p z i î ne .ia
annvji 1 7 7 5 , ce p t d v c e nvm aî jia naTpY, ^ n x p Y n x n d Y -c e
ky K'BJi'Bpimea c t K Y e a c K 'B . JJ^n annvji 1783, x o x a p t.ie p e -
i,iemxnxYjiYÎ pvm xnecK ajiji II. c’ air m aî jitn ix npe’ n ^kn-
xpvn ap ea dom iniY.ivî B o p ro , x o x t ţ w K m Î Y ky M ojid osa, Kape
nemYpiTopÎYji ^ m m p a T I o c i * II. npe’ n Kameiir Ji’ a p tcK Y m -
n t p a T de.ia «stm ijiiea rpa<i>Liop EeT-iennî, d y n t ne n c Y -m î
•lOKYixopiî c ’ av «tocx pv ra x ne’ nxpY aneacxa, m i a m îâ ce
ic n p tB i u p o îe n x a x Y j n t p e x e dene mupi,iinijie n p in q in a xv -
Jiyî nocxpY.
8. Baxpa (ca v III xaBYJi) peţjemxnxYjiyî 1. ce x o -
’r t p x jiu Op.iax, optuiîejiji nv denapxe de CisiÎY, ea p t ap e-
ţtemxnxYjivî aj!.i II. .fn opamÎYji Ntc'BYd, de’ mupeYnt k y
npe<*»eiixvpi.ie cajuie. ./loKvixopiî pei^em*nxYjYÎ II., de
Kom Jiva a<*»apt o«i»i«na.iiî Btîem îârvpijiop de’ n Podna,
npeitYin ini nicKapî o<t>im’ apî nencionaiţî mi op tm îen n î iiy
npea mvaqî, ^.n caTe 44 .fjiTÎnce •^nTp’ v'ii jfnîe de .ia Ka-
niTvji KomÎTaTYjiYÎ Tvpdeî de KTbTpt p tcsp iT ^nnenxnd,
n ^ m jia M'Bp'BmYp'binîv qîapa YnrvpeacKB ne mâpţiini.ie
q îtp eî cxiit Toqî Pvmxnî, sa nri caTejie ar nvme pym x-
neiUTÎ n. k. Li ari a. Ilapsa, Nendc, Pvmvjiiî ui. h. ji.
9. De B o m K B Y T â Jia c x a p e a c o j j d a q i j i o p , n p e K v m nri
Jia m o d v ji d e a B î e q î v f , 4>iind k t . T o a T t •t’B n r i.iie a ^ . m î a p e
d e n p o n p ie T a T e m o m iv iţ îa c a , n e « a p e ^ .n T x r a n d e n a n e o
JiY K pt ky c x p r v i n q î 'b m a î a jK Y T o p x n d v -c e u ri k y K v jT v p a
d o f ii T o a n e jio p , Bom n e d e , K vm K ’B a n e a c T i m ijunţief d e m â p -
i,u n e n in î v i daTi. n Y c ’ a v a m T Y T d e jia K p e d iim r B K 'b T p i
m o n a p iiY .i c b y , d e jia C T 'B T o p n iq ie m i B iT e a r ie , «ri d e ’ n K o n -
Tpt R v im it e a a daT n ea m a î m ape d oB a d t, m i d t n x iit
a c x t-z î, decn pe a q e e a , kt» n im m n v - î ^ n c Y < i> jie u îe m T e m a î
n Y T e p n iK , d eK A T ÎY B Îp e a m o n a p K Y jiv î c k y mi am oapea k i -
Tpt n a T p ie . C ’ a v a v z Î T K x n d - s a , k t . a n e n iT Î c o j i d a q î c ’ a p
«i>i d a T n p in n iî d e b y i i i B oe d v m m a n n i j i o p ? c.’ a v k b , Jivsrnd
«i>Yra, J iî-a p 4>i ^ n T o p c d o c v ji? m i e a p i - m î d e ’ n K v n T p t,
sa nvTe u n e -B a T in d v i k y iîik 'b eî n ’ a p <i>i « j i o c t m a î A n
t o t Txm nYj ^js.n <i>pynTea a p m e jio p ? Ny, k 'k h Î Jiop a î - a
< j»oct c m t i n o p y n K a , m i n p im iT Y jt p i n o p T d e .ia Y n o « » i -
M iapÎY (n v m a î k v iio c k v t de ^ m n 'B p t T e c K , kv a w a m aî
sxpT O c a v n v î dvqe, n p in H În e k v s a z î 'i . ') — jiî „ f^ n n o îâ n v -
T p iT a c v m e i ţ i e c n p e a n i B w ! K vnT pa d v m m a n n ijio p * ) .
A q eacT T b m i j u u i e a <i>oct n e a d e ’ n x s iî'b , i ; a p e , c r ip iîK În in d n t -
B T .jiip i.ie d v m m a n n i .i o p . m aî raT a epâ a rvcT â m oapT ea
d v jq e jie ir b x a p » jm B iT e a r ie î, d e K X T a jiî A n r T .d v { kxt de
n v iţ in , Ka m a î ^ n T ^ î v c a v m a î T s i p z i v , c t - m î n o a T i , ji v â
d e c n p e d ^ n m i î d v jiq e a ic B A n d 'b , a î K p e d e , K v m iiB C T p -t B v n iî

* ) .ţ.ni,inTe de anecTa k s 18 anni a-M Ands-nn, K&re S-b d a T i „jn

nuac.ioKSJi im>pţiinennwop Podnei, aseam noponipe de a aszf necicapi
enicodspi de n F>-i.-r'f..u'ea k s X^pkka mî kk N'bno.aeon, a K’bpop
C4>^.puiÎT ^.nKieia k s sn Biepc jf.n jiimBa nemiţieacirb: Freuet
Euch des Lebens — weil uns Prinz Karl eommandirt — Ihr mar-
schirt! ITIi a^eacTa de’ n r^piae Knop BeK^irţî' B'BTp^nî', rre’ nTp^
kt» Heji./iop Tinepi c’as «£te>k8t de ToaTe zi.i.4ejie.
 Jiop, Pvm xniî, «tâvpiî mi „jsjinBinTBTopiî Bxp'rvmî octb -
mieiUTi c ’ ap «ni pBnBCKVT .^.n cTpBnenomî cb Î.
10. De ecTe t o t v - iu Î «rine-Ba, ne Kape ^ndoeajia Ji’ ap
Tpaţie Jia v i, napTe de Jia adeBBpva KvsinTeaop a^ecropa,
a4eaaa cb nv-n iî npeijeTe a 4epKa kv de amBpvnTVJi
înodvji de a TpBi mi epKvjiiiieacKa cxprvinm B a a4ea-
a o p a -m î; nBmxnTva caaB mi aa mape napTe nvijini «^BpB
ne’ nqeTaTB cxprvinuÎB mi «»BpB m v jT i cvdoape nv npea
nrBnneazÎB de’ n decTvaai, xpanB cupe mvauţitmipea Kaceî,
nv e crape de a nvre npea aecne npodv4e 4eaae Tpe-
BvinHÎoace ne’ nTpv ^nBpBKBminTe, kxih I to tv - iiii a »
TXran de na'ie cxnT nesoim a -m î aronici Toa're. A i i cb
npiseiHTÎ aa .f^nnpvmvTaTeae capqinî aaae «jeaaop k b c b t o -
pnţi, K&nd BBpBarţiî ini <*>emeiae k v acemenne enepijie nvn
m&na ne rroaTe 4eaae de aincB aa eKononue, ce «KBpT«*>ecK
«x>i»pB deocBBipe iu m n mi a Kaci> cnpe T^mnvp/a ^ .n -
ziiBCTpape kv neaae TpeBvinMÎoace; acnpimea o>pirvavî,
moaaiHivnea K'Badvpiî, ijjpva noniţiî mi zÎBdv«i»va ziaaeî
ni'iî mi,Kap ne ceKcva «i>emeecK nv-a noaTe asaTe de aa
cxprvin q ÎB ; BBpBaTva ini m vîepea, «i»iîva mi «i>aTa de aa
iţitţÎB ce ^ndeaeTiiiqecK kv acemennî denpi'ndepî, .^nKXT aa
u mn de neBoe ceKcva «*»emeecK ecTe npea decTOÎnm de a
nvpTa rpevTBniae BBpBaiţiaop, Kxnd aMenrrîa c;s.iiTKvnpinmî
kv iuîepBiiţîeae miaiT'BpeniTÎ, cav denBpTaiţî aa Bpe
vn pi»CBOÎY.
11 . Spm eazB Ka, c b a'rinr 4 e -sa m i decnpe ^.ncTiTV-
Tva de ^n B B n ÎB T vp t aaa zicvavî peţtem^nT deaa JVBCBvd.
Jf-mnBpaTva Ioci«& aaa II. npe’ n aaa c b v ^ m n . pecKpinrr
de’ n 2 3 . <î>eBpvapîv aaa annvavî 1 7 8 2 , KBTpi» npe«»enTvpa
miaiTi,peacKB, d^nd de’ n BeniTvpiae peijem xnTvavî6996 «i>a.
4 3 * /4 K p., riopvnHi ^nTem eeapea ^.ncTirvT vavî, Kape nv
c’ a npeavnm'T ^n d ea v n r, k b m Î ne aa annva 1 7 8 4 ^.n 22.
NoemBpe, CKoaaeae ce decmcepB ini ^nBBtţÎBHeiî k v 4epe-
moniî c&pBBTopemTÎ ce ^nTpvdvcepB ^ n c^iiTva m a a T
aaa mvceaop. NvmBpva CKoaapiaop de’ n ^ncTÎTVT a <i*octaa
^ n 4 en v T 5 0 , mi aweîa nvmaî de’ n’rpe «*»iiî miaÎTapiaop
m tpyinennî. JfinKt Ypma nopnipiî «ttKYxe .ia annv.i
1 8 2 6 , ne Jia 1 8 3 0 cair i i y c .f n jivnpape, Ka pedYKxndv-ce
iiYm'BpYji vKnB'Biţî’BHeijiop CKOJiapî de 5 0 de’n peţtemxnT .ia
30, c t .fn x p e .f n b c x îx y x y .i de’ n N t c t Y d a.njî 30 de
Tinepî de Jia pei^eni*nxyji I. pvm^necK, ^ n K M a c x t - z î n v -
nupYJ .iop ecTe 6 0 .
1 2. .1a ^ n 4 e n v r aseâ .fn c x ix Y x v .i nYmaî doYe Kaace
nopm a.ie, eap’ aa 1 8 2 4 ce « ttK v p t naxpY uii de axYiinî ^ .n -
Koane ^ iik i m aî n tin x t npe’ n ^ rp ia tip e a m aî B^pTOc a
D -jiy Î BmapÎY m i dipenxopÎY 4. p.ajiji a4ejM op CKoajie l o a n n
M ftp ia n n , ne K^.nd ce o p r t n n a p t u n CKoa.ie d isizivn ajie,
CKoajie de e a p n t ne ea x o a x e caxe-ie, na iui 4 e -s a « fii4 e -
n ep î n e ’ nxpY .fn B tu îa p e a CYpdo-mYnijiop.
1 3. Jf.a .fjn cx iT Y x c e .f n B a n î t u rr iin m e jie e jie m ^ n -
T a p îe api rmeTiHa, i,ieorpt<i»iea, c x t x i c x ii ia m i ic x o p ie a , a n o î
.liiinia n e m n îa c iît m aî ky d e o c tu ip e , ^ n K X T de a i i î e m i p t
m i e c o«ti4 ia p î, c u p iix o p î m i ajiiţî in m î «toa p x e d e c x o în iq î
m i <i»ojiociTopî peţiem xnxY .iY Î, cvBOtf’i'jia p iî d e ’ n p ei,iem ^ n -
t v .i a.ui d oijiea epâ .itY d a iţî ^ n K i ne Jia 1 7 8 9 , .f n r tz îe -
Teae d e ’ n B iean n a, KYmKt, Pvm^nî<i>iind, ap BopBi nemrjţîe-
m x e «t-o ap r e Bine, ^ . b k x t a n îâ . f î K v n om x î d e ’ n aK4enT, K t
nv c &b x nem iţi.
1 4 . D v n t 4e n z ie a u a p x e IIo e m â K Îo n , d e ’ n K ape «tă ­
ie m an ecx ecxpac, ce .f n n iip t vn n ctm n a T n y m t p de
B tp B a m , K a p iî, e m in d d e ’ n c i;o a jie jie N t c t y d v j i v î . c e a .i e -
c e p t m t d v .i a p î B p ed n i4 Î c x a T Y .i B ic e p iie e K m i m i j i i r t -
p ecK , a u o î c ’ap K t d e , na im n o i c t K o u it m a 4 i a ie jM e n v m e .
J f.n c t d v n t ne d ejia e m ip e a i . t p n i î â d e K t d e 12 a n n î ^ n -
K o a s e c ’ a î m a î a jie c u n a .u iiî m Y ju ţî, e a p ’ a .u ţiî av p t i i o c a r
n Dom nyji, ne n rpv Ka ct n\ «i»a4eni nedpeiiTarre v nopa,
a c r t d a r t . f î p e x t4 e m ne TOiţî, ky ciiep A n iţît K t bobi ase
npijiem a -î «i»a4e UYnocKviţî ne-Ba m aî x.*pziY. Ax*xa
n v m a î:
JUe’ n c K o a ^ a d e jia N tc tv d aî e m ir u x n t Jia 1 8 3 0 ,
npeouî 49; d i p e n r o p î d e C K oajie d o î (< J> exea m i I c x p a x e ) ,
^ D B t u î t x o p î d e n o p m t 3 ; ^ i i B t i ţ î t x o p î x p iB i a a î 1 0 : K ^ n *
x t p e iţ î 5 ; e ap ’ o«t>i'iiapî e rn ip t: vn mi>îop (M in e d o n J ia n );
K H iixaiini 9 ; aoiîviţiixopî npim apî 1 0 ; aoKviţiixopî 1 6 ; c x e -
ra p î 3. A o a p t de aneiUTia m aî ernip'B m i ec n ^ n i a -z î
m vaiţî cvBOO'i'iiapî tui a a q î cKpiiTopî ne jia KX.nHeaa’Bpiiae
peijem inxeaop, xoiţî P v m ^ n î 4>ipi> deoceeipe.
10. <l>anTejie, ^ K n T * m n .T B p ijie iui B'BpB’B iţiia e p e i j e -
m A U Tvavî a a a II. p v m .s ;n e c K c x n T C K o a c e a v x e n x m KÎap
d e ’ n n p o x o K o a v a aeţrîvniî jr h v d a T e , K a p e n e c K v p x v p m e a -
z î t a m îâ :
I. JfLn a n n v a 1772, K a p e e p â aaa o n T V J e d e a a p id iK a -
p e a m i ^ n T e m e a a p e a p e i,ie m * n T v .i v î a a a II. D. y e n e p a a
Paaa k v n p ia e jK v a BizixTS>piî m i a i x ’B p e m x î a a n e c x v î peije-
d i m i t a a < »a a x aTATa n .n b M ep e „ f u i x p v m i e a c T p a d e n p f n d e p e
a a p x i a e p i m x i a o p , „fvn n a â K v p ia e m i n im e p ip e a aa H enxpv:
hxt rpasi» m l o n o p i n e m î e c e d e ’ n x p e e î k v m e d â a iî
d e apijinx; eapi» n e « M iT e p im a a v a K o m ^ n d ^ n T e D. B in e k o -
a o u e a a I1Jjia v n .j^a T p i T Î aa m a c a c a .
11. ./la 1 7 7 9 „f^n pTbCBOÎva B o p v c h s , p e i,ie m ;* ;n x v a a n e -
c rr a «t*v p p * n d > Î T a a T p o n a B i e a , v n d e c v b K o m ^ n d a KTbni-
x a n n v a v î X t a m a i ^ i n v n v m a î a . j u i s i n c m i «*>vr,b p i x n e d v m -
m a n n î ; mi m i x â E 't p a a o p o a K v n p i n c ’ o , ^ n c i > 4>iindK'B z î t i î
niniÎK n v B & n d «t'Bp'B n p e n î v , m i „f^ n B i'n ţiepiae n v m a î n p e ’ n
B ip c a p e de c^ n y e ce n o x K x m x i r 'â ; a v p t i n a c m i d e ’ n x p e
P v m x n î m v jjn î p î n n i n î , v n iî m i o m o p ^ iţ î.
III. „1a 1788, K^nd ce ecK i Bi»xaea k v Tvpnva, acxi>
spaBT. aeţiîvne nvmi»pâ 3420 de apmaLţî, Kapiî .^n avna
avî <J>eBpvapîv av m i em ix „f<n BvKOBina c v b Komxnda D.
Koaoneaa, Xaîdendop<*», de a ii n'bB'Baip'b ^ n Moadosa, „f^n-
ntin x^n d n ^ m aaKTbnixaaa Iam î. „la DvpvKann, <l>oaxiqennî
Baea, B oxom îannî mi ./lapra, m'Bcvp^ndv-mî BixeHiemxe
nvxepiae k v BT»pBapva, n iî-av a p txa x cxprbavHÎpea deoci»-
Bixeî caaae B^pxviţî. Acemenne av cxp ia v n ix aa X x p a ’Bv
^ n a v n a avî Jlivaiv, mi ^ n lUîenxemBpe aa Aijîvd. Nv k v
maî nviţini» a â v d t av cnpiaîinix coapxea pbCBOÎvavî aa
1789 aa saaaea m vepiî ^ n nacva Bpannvavîm i’n Onxomrpe
aa K^m nvaavnr *^n Pvm;suiniea; aa 1790 „fon avna avî Maîv
ne KAnd KomAndAivreae, iiojionejiava B tp o n a Kpoâ ce
aBi.Teâ K'tTp’B neTaxea Tvpn, .ia NiKono.i v t Kvmnânnie,
^iiKpedinuîaT'B aoKviţiiTopîvavî W îa p d a , a K Aiim raT „j^n
caxxa M irv p e a e xoaTe qeaae de TpeBvinmît ne’ nTpv xpanna
ouiTipi^op. Jf.n JKvniv aa HeTT»tţîvea JJLîvpqîv, K;&nd Tpeî
Tpvne de'n o n m p ia e ^mn'Bp'BTeuiTÎ epâ kv totvji a u k v n-
ijîvpaTe de dvmmannî, aeţuvnea pvinAneacKi a II.
^ n rp aB t cnpe aaiVTopîv, 4>i>KAnd kv icTeiţime de mipape
v i. n’BTp-BTvp'b (c a rie ) Jivnr'bpeaqî’B, uii d v n * yt, dimiKape
^n«i>piKouiîaT’B a e-a mxnTviT epoiqeniTe de’ n ne’nKvmjîv-
paTa nepipe. Kv anecT npiaem Kopnopaava Ioann B v t t o
de’n MiaiaoHennî, a cKbnaT ne I^Bi.iaax de’ n rîapeae a 6
Tvpqî, de’ nTpe Kapiî ne vniî î - a m’b'ieaatpiT , ne aaqiî î -a
pT»nniT ini î -a «*>vr?,pix, ne’nTpv Kape epoiKB BApTVTe, «jh
mi onopaT kv m onera de apyinT. I le ’nTpv CTp'bavqrreae
<t>anTe ini deoceuiTa BApTVTe aa I,lÎYpyiv, ■î.vcep't npemiaqî
CTpameineinTepiî, DeninoT m i Bob D tn iia kv moneTe de
â v p ; eap t apmamiî de pxnd lîâ n T e je îv X oaoqea m i Ioann
Capidon de’nnpevn'b kv Biqe-Kopnopapîva DimÎTpiv UlîvKa,
kv medâ.iiî de apqinr.
16. A p t ia r a BiTeime ini intpmaaa BxprvTe a .icnîv-
niî a ie c ie ia c ’a neTpeuvT aa nemvpipe nri de noBeaejie
Biennene de’n 13. Noeinspc 1789, napi av .itcai' Biiropimiî
>n cî>mn nemTepc de’n Bireatiea pvmxmb npe’n vpni'tToa-
pîeae KvsinTe: „N v m a î de ap KZaZzad peţiem ^n m aji ps~
m,r,necK de m upyine a ju i Tp'bncijiednnieî upijiew de
a-iui usiae ap7>md deauine upooe de e^ p m sm ea ca p7>c-
ootniK'h, urf.n'b aKsma de ooium e apim icasji cimGoji aju t
peyeniA im axjisi anecm aîa: „e^ p m sm ea pamsr.nO> p e n-
eieam ţ, jCam aipjid «fniaps aneaciwh n'&nîsne adeeftpam
iui ţ/J'hpT) ,pidoea~i7).“
17. Ovrit ^ n i iî e e a p e a ii’b q i î d e a a CicToc aa 1791
•fn avna avî AvrvcT c ’av ^ n rop c aa aaae caaae An LUîeii-
leniKpe, *^nci ai;îa TpeKV vn ann, mi eaTi ai <t>y no-
pvnqir ci, nopueacK’b ^nKvnrpa <J>pximîvjKiaop; ^ n vp-
niape:
 IV. .la 1798 .fn 9. M apqîv B'tT’Baionvj I. .ja m «*aqe
npen>TÎpijie de nopnipe cvb Kom^nda D. BÎie-K o.ionejj
C xoîanim îa, m i ce opxndvem xe Jia pin .ix n rs omxipi.ie
^ jn n ip iT e n iT Î , Kapî epâ a m îizîa T e aKo.io, dpenT aseea «i>y
de <i auÎL vpmT>Toapîe.*e b’BT’B.iiÎ:
1. J|ln 2 7 . A vttct 1 7 9 3 .f n B i r u i e a de ji^ n ri
mvnTejie Z îtB ep n , vnde K'tnixannvji Kuriann dvni> qe ky
KYînnânniea ca a n d ip in T a x epoiqeurre «tvpioacejie n i -
B'bJiipî a.iJie d v m m a n T jT Î , a k b z Î y t BiTejKemxe ky 1 2 .
aî e i î .
2. «Jm xp’ aqeju ia-im ann IIlîenTem Bpe 1 1 , 13 m i ( 4 , ^ n
B ajjiea B v d e m j , Bepap (PYmx,nJ m i K i v n , m sî jo k y -
u iix o p î npim apî m î-a v a p iT a T papa ca BÎxeaiie nv nvniaî
wknxpv di.p’b n ’Bnnapea m i Kvnpindepea .fnx'Bpipijiop, qi m aî
B^pTOC nTpv peanvKapea m i pecToapqepea xxnvpijiop, ne
Kapî B t x ’BJiionvji c u v e c c de’ n nenopoqipe Jie-a C E inaT ^ n
nusmijie dvm m annijiop; ne K^»nd ce .fn x o p q e â .f n 1 4. l l l î e n -
Tem Bpe, cvb jtOKvuiixopîv.i P iT ez îv kv 1 8 o cT a m î, av k i -
z Î v t «fi’bpx^'B , eap i, K'BniTannvj Ki.po.i PiXTep *■* dvc »
npincoape ky 6 apm auî.
3. 1 3 . OiiToniBpe, ne K&nd ceKvnpincece Binamv.i Baî-
cenBvpyiK, npimapîvji Jioiiviţiixopîv Fpaiţie kv Bo.finxipiî
c i î a Kvnpinc d'Bp’bii'bnaxcjie ^ n x ip ip î aa mvnxeje ZÎt>-
j;epn, Bepapîv ( pvm xn ) c^fBJOKYniixopî4>v s e x i de’ nxAiîv ky
B^n'bxopiî, «ape îiiB u î .f n qex'BnÎYea BaiseuBvpr „j^n
2 6 . OiiToniBpe, lipim, .iokvu. Fpauiîe a ronix ne dvmmannî
de’ n riijdYpea Cxp’BCBvpr, eapi> «t.ii.niYpapÎYj l'u a n n , p v -
m.s.11, ky B^;ui>Topiî cbÎ n\bBT»jw acviipa (UiumannY.ivî mi »KÎ
l u i r i kv n > d'bp'tntnnape KYnm.iixi>, ky Kape upiaeai k t.-
iiitanDVJ IVlonxar m i npimapiî .lUKYuiixopî mi Kpaî, cvb
jo e . Ulniidx mi « ji m v p a p î v j l'i>.iann kx 95 aî ci»î ce a«*>.n>
p'fcnniuî.
4 . 18 . NoeniBpe .f n ii'Bdvpea KpavdepBa.id .ia C x p tc -
Bvpr lipim. JtOKVLţiixopîv LUÎapda, kv H Inimi p'BC'bînnax'b
aTiKX>nd ne dvmmannî, <t>v kv aî cbÎ ptnnix, eap’ 1 1 k i -
jiîv p i B rreH >eu rre omTÎndv-ce.
 5. 12. Zienemfipe „joi ntdvpea Jia Xarenav auiîâ de
BÎTeHieiiiTe c ’av nvpxaT aeijÎYnea anecia, mi ^.nTpe neîa-
aaaiţî Bepapîir, «tjn.mxpapÎYJi I t x j i mi Deeaî amîâ c ’aif deo-
c t B Î T , k ^ t Kepmcep maî mapejie npe<J*enT aaa ouiTijiop n’ a
n p e i^ e T a T a jii «nane k y i i o c k y t '& i i y b . i î k jiâyda.

6...............*|^n 23. MaÎY Jia neTaTea IlIi<&<*>epmTadT aa

sâT epea mi C T p iita p ea .f j i T B p i p i a o p K tn iT a n n Y a X e p T iţ in r
m î-a ap^TaT siT e a tie a d e ’ m n p e Y n 'b ky c y b JO KYiţiiT o p ÎY a
IT on , K a p iî d e ’ n n p e Y n 'b ky 135 de ocT am î av K in tT a T
p a n n e , e a p t 1 1 K 'B zÎYp'b . f j i B i n a i e .
7. JJln 29. M a ÎY mi 2. J K y jiîy aa U lB ir e p x a îm mi
< I> p â îc n a x d e ’ n T p e T o iţ î a H t u i T i r a T K o p o a n a B r r e îK ie î n p i m .
aoK . I U î a p t la ky B o a Y n T ip iî, r o n in d npe dym m annî de’ n
n eT a T ea < î> p â îc n a x ; ani 7 a p m a i ţ î K 'B zÎY p ’B asepT^^, 52«&Yp'B
n p e ’n a Y n T i p ^ m n iţi, e a p t 2 p i n i m ^ .n n p i n c o a p e . ^ > a i m Y -
p a p Î Y a I,Iîopi,iÎY I a i e m Î Y , K a p e k y n e p c o n a a a c a ^ n d p 'b c n i p e
m i n e ’ n «i>p*n T a n p e c x n c i î 'b c ’ a a p i T a x , k y T O T Y a m a î B i x e a z Î Y
. f a i x p e B x n b x o p î , c ’ a m i d’B p Y Îx k y m o n e x t d e a p ţ ii n x .
8. JfLn 16. mi 24. A v r Y c x a a M Y n d e n x a im d e ’ n ^ .n x x î a
m î a n i ţ î e a o p p e n a n n e «nxp'B p i ,n n i u î a o K Y tţ. n p im . M t p in K O -
B iiÎY , k y 14 c o a d a q î, 4 c ’ air a o a a x m o p m , mi 27 d Y m î .A n
n p in c o a p e ; ky n p ia e a iY a a ie c x a K t n i T a n n Y a II<uâi<i>ep mi
n p im . a o K v iţ. M 'b p in K O B i'iÎY , av K v n p in c v i m Y n iiÎ Y n e a a
M a n x a îm , n e e p â K Y n p in c d e d Y în m a n n î m i n e a n e m x î a .j j f
« • Y r tp ip 'b de’ nK oao de M v n d e n x a îm , n e ’ n T p Y K a p e e p o iK B
• ta n x i» a i - a i f m i x p im ic d v ie a e o m T ia o p n p in iin e a e Aa-
Bpexx aâYdt ^ n C K p ic k y a n e â d e K Î e p a p e , K Y m K i. d ^ n c Y a
n Y n v m a î K t n i x a n n Y a Y Î m i a o K Y i ţ ii x o p Î Y a Y Î , x p im ix e cxn-
TY pâTeK ’B i n Y a n î i m i p e , ni de v t daxx. T \T Y p op o c x a m ia o p
de’n E’B X 't a i o n Y a pym ^necK , Kape c ’ aif a p i» x a T ky deoce-
B i x t B iT e a iie ^ n x p Y a x t K a p e a d v m m a n n ia o p m a î a d t Y r ^ n d :
KYmK'B ce q in e ^ n d t T o p a x , npe T o iţ î a n e c x îa a -î peK O -
mjMidâ ^ .m n 'tp ax Y a Y Î.
9. J^.n 1. Z î e M e m B p e a a M o r Y n L ţie a m i T i a s a x ^ . n 20,
22 mi 29 e a p t -m î aa M o r Y n ijie a mi XâpxBepr* tot a *ie c T
B i .T i .a i o n p v m ^ n e c K cyb K om anda B iie -K o a o n e a v a Y Î C t o Îb -

Lepturariu rumînesc. Tom II. P. 2. 10

 nÎMÎir, a KYnpinc eiTeMtecre de’ n m*.nijie d-vuimannvjivî d o îe
wf^nT'Bpipî i i p e m -i x e ky T vnvpî, m i i e e m aî mvjiT, ^ iikt.

m i Tvnvpijte ^nnpoT iB nÎH iiop j i e - a î jivaT c T tn x n ip e a

c a , r o n in d v -î jia c -v n ,, vjs.nTp’ aieacT 'b J iv n it KTbzîv c x p i -
HtemeiuTepvji, A d p a x , ky 5 aî c b i, mi jiokyij. B-bnaBcm ky
2 4 K T c e p i p în M iţi.

1 0. .la T ^p iea B ejim ex ^n 2 0 . IlItenTem ape 1798

npim . jiokyij. Illîa p d a , jiokyij. K apn m i «i>ji'BmYpapÎYjirpam,
^.m npei,iÎYpanî de dYînmannî ky î i Komnânnie a ca 4>iind
de r t d a r a m i dem >pTanî de o u iT ip ije ^ m n i p i T e m T i c ’ air
c m y jc de’n rn^niae dYmmanni.iop npe’ n v i CTpiTeţ(!e de
urî ky nepdepea a 3 . cojidauî, m i a m îâ c ’ a î .jvnTOpc Jia
B’BT'BJUOnYJl CBY.

11. «Ţ[Ln 1 2 . OnTomBpe 1 7 9 S jia F a îm îa îm , ^ .n 10.

N o e m sp e aa n ’Bdvpea B inrensaad m i CTpem BvpB, jitY d a -
t y a jok . Illîa p d a ky î i KYmuânnie a c a a vpnÎT npe d v m -
m annî de’ n aoKva B opm cpoT , m i î - a î «*»vr"BpiT kY î ’B a o sip e ,
5 cojid am a î k i >z;Î y t , jiok. H îocyji m i ■&a’bm vpapÎYa M o p a -
p îv a ky 3 3 de o c T a u iîa î K in iT a T p m n î , eap’ jiok. BtnoBCKi
ky 2 3 av ktjzÎ y t ^ n m &niae dYmmannYjivî.
12. J^n 13. NcemBpe aa D pexain rcxâîcen 26. .^n
iri»<lypea B in reî m i ^ n 30. aa B in reî a ^ n n p*Y.» n o î a î
k ’b z Î yt 5 K ip s a q î jiok. TpâÎTman mi •fra’tmvpapÎYa Tpama
a î Biii'kTaT p m n î ky 37 de inm i .^.nnpevn’i»: eap’ Ji'bYdaTYji
•*ok. Illîapda ky Komnanniea ca a o t k y t itaaae omTijiop
noacTpe, de a T peie necTe p xva n o î ^ndepenT^nd nocTY.i
de n a z ît de’ n apina CTxnra acvnpa mTipiaop «fînnpoTiBni'ie.
Nv maî nviţint enepţrie a apxTaT B iT ia ion v a aiecTa ^ n
B’B'ro.iae dejia Oaem sepr m i B t x p a x de’n 17. Zîeqem spe.
13. .^ .n 1. JK vniv 1 7 9 6 , jia m d v p e a ConenBaad m i
20. H îv n iî twind o p ^ n d v iq î jia C o p rx aîm a î k 'b z i v t
5 B ip s a iţ i m i 6 6 c ’ a î p tn n iT , .ta OjienBvpr m i B 'B xaax,
neoBociTva pvm xn jiok. Illîa p d a ky Komnânniea ca m i jiok.
B e p a p îî ky n ion ep iî, n’&B'&jtind ky c x p i m n i i i e acvnpa d v m -
inannijiop, î - a î npironiT n j , n i aa aiU im v.i nom ţiî.
 14. JJln 10. mi 20. AvrvcT .ia C’iJiicfivpr mi Bojwornr
ky âc«>e.iÎY de sxpxvxe c’av .fonnoxpiBÎT nedvmepixYjivî
dvmniann, kxt jiok. niBpcmîajvj KxmnecTpv BBponvj
Kpaî nv c’a ndoix a jiBvdâ n cKpic npeKvm npe owriapî
amîâ mi npe cojdaiţii de pxnd ai BBTB^ionvjivi pvmxnecK,
apBTxndv-iuî mYJUţÎBmipea.
Kv ToaTe anecxea pBmâcepB 41 de mopiţî ne jiokvji

BBTBJiieî, 185 4»vpB pBnnim m i 2 8 KBzîviţî npincoape.

1 5. JfLn 1. U lîen xem B p e Jia UlBapuţîen<t*ejid, eapB ^ n
3 . wjvnxpv n tin x a p e a .ia CB Jiicsax, . f n 1 0. Jia Amîa«*»enBvpr
jiok. B ep a p iv kv n ionepiî . f n o p v n x e a apm eaop a npinc vn
nvm Bp mape de .fn x p B p m a q î deaa d vm m an n î, uii de’ nTp’ a î
n om T p i c’ av pBnniT nvm aî 3 5 .
16. *Jui 1 2. m i 16. IllîenTemBpe Jia .lim s v p r vb d iei-
ciyne a «tpxnx XBpi'ijie am îezîaxe jia .Io n , Kapî jie-a m i
Kvnpinc, .fn c B av k b z Îv x KBnixannvji Paîcinrep kv 3 2 de
cojidauî; eapb niqe-KOJionejivA CxoÎBniHÎv kv KBnixannvji
T pex, npim. jiok. Donax m i jiok. I xyji de’ mnpevnB kv 67
de cojidam de pxnd c’ av pBnnix, ne’ nxpv Kape 4>anTB maî
mapejie KomxndxnTe ajij om xipi^op, apHidvnejie K b p o j i , a
daT aoapB vpmBxopîvji deKpeT: D e oape ne ^n 1 6 . a. re.
6'bmfbjiionxji pxm & necK ^nm peg, c ’a u'bcmpam k x m ape
eimemie jfnm px auftpapea nem'btţit Aim fixpd, iui Cmp'b-
Mememep i% Wlăîep xui K o6ăjiini &a x deoce6iuz uecuie
m ont: aiuîd am aţfijiam, kx Kajute Ka ecm op 2 cmp'bwe-
m etum epî c7> Jti-ce dea m eddjiie de apyinm .
ApHidvneJie K bpoji.

ftHaipZ N p. 3 0 .
1 7. JJLn OiiTomnpe nv denapTe de AjiTK ipxen, n pim .
jiok. .len K o u ix in d v -c e Bixeatem xe .f n Konxpa d vm m an n v-
jivî * v pBnnix kv 11 de a î c b î .
18. 1 79 9 ^kn 2 1 . M a p n îv a a <l»Yjendop<i>, m i ,f n 2 4 . Jia
A x m i E ren nv denapTe de C xoK ax, ^ iiB in T x n d , KBZÎvpB
13 B B pBanî; KBmxannv.i Apadi c ’ a a<*>jiai kv 7 2 de o c T a m î
pBnninT, KBKBJiini kv 35 a î c b Î «i»y dvc .f n n pincoape. Kv
 asecT npiaem c ’ air a p tT a T npea Bireaiî KtnÎTaimYa .leiiK
m i llla in d , jiok. K tB tJiin i, ronind ne «funnoTpiBni'iî. J^n
2 5 . M ap 141 ir t o t «^.nTp’ anecT jiok c ’a ^ n T ^ m n a a T a jT % B t -
T tJ ie , Kape jiok. npim. Bepapîir, cybjiok. DeaK m i O ţie -
c k o b îx , ky 15 0 de in m î «*>Ypt p tn n iq î.
19. J[Ln 3 . A npijie Jia <J>pidBepr 6 . NoemBpe jia
K oK iu îa în m i E a n d m m a j, 8 . Noem Bpe Jia M in ro .n x a îm ,
.^ n 1 6 . t o t a K o ao ; 1. Zien en isp e e a p t jia K oK m îaîn
c ’ air CKimuaT aTaKYpijie de m a î mvjiTe o p î , ky nîepdepe
a 9 in m î m i p tn m p e a ajuiop 6 2 . Jf.n 3 . Zîeqem Bpe Jia B ît -
jio x air K tzÎY T 2 4 , m i 1 1 8 c ’ av p tn n iT .
A T X T a «*>it decTYJi.i cnpe a dosedi B tp B tq fe a m i B ^ p -
TYTea m ijiiT apt a BtTtJiionYjnrî I. de’ n peqemxnTYJi ajut II.
p Y m x n , Kapijie jie -a a p tT a T m î ^ n ptC B oaîeae «j»pAniţÎY-
z îe iir r î nvpTaTe a â a. 1 8 0 0 .
16 E'BT'BjiionYJi II. ^ n 9. UIÎenTemBpe 1 7 9 6 , cyb
M'BÎopYJi, K onTe a B e c T e m a x , «sYcece opxndYÎT jia apmaxa
de’ n iTajiiea, de Ynde nYmaî jia 1 7 9 9 TpeKY jia Pin.
«7[Ln 13. O nTom B pe 1769, ji a p a y j i Il i a n e a ji a B e n e q i e î
n tB tJ ie c K 2 0 0 0 d e <J»p;s.njj(ÎYîKÎ a c Y n p a K Y m n â n n i e î K t r i i T a n -
n Y jiY Î p Y m x n , Ile T p Y M e x e m îir ; dap’ n p e ’n ^ n tţîe jie a n x a
K o m x n d 'B a a q e c T Y Î K t n i T a n n , c n p i a i i n i K Y m r ia n n ie a n t a a j i a
t p A im Î Y m i .io p , ky aTAxa nYTepe d e ji a 8 o a p e d e m in e a q îa
îjA n t ji a d o ir e o a p e d v n t a m e a -z î, ^n K *r nY n v m a î c 'a i ţ i -
n Y T n e m i n i K a x t , d a p ’ a n e r fo ix n p e d v m m a n n î a c e p t x p a q e .
ţ le n e p a p îv ji .li n x a î , Kape n p ia ic e ji a a * ie â J iv n T t, a ih Î
apt T i n .i t n ep ea m i m Y jiq îtm ix a K t x p t o o o iia p î m i K t x p t
ocxam î n e’nxpv c T tx o p n iiie a m i n i x e iK Î e a jio p . Avi K t-
z îv p t 7 o c T a m î, eap’ 15 ce p tn n ip t. J(Ln z i j u i e j i e HeJtJie
K v m n a iT e d e ’ n 15. 16. m i 17 . N o e m B p e , ji a A p e d a B e n e m e î ,
vnde K o m x n d i ^ n c v - m î N t n o a e o n , a ji a II. B tT tJ iio n a d a i
d o sezî de c T t x o p n i « n 'e n e K J iin x ix t, de Y t B tp B tq fe n e ^ n -
c n tîm x n T a T t m i de î t a d e B tp a x t x t p i 'e e p o in t, K tiî
âdeK t ^ n z iju ie jie anecxea, Tpeî vna dvnt a jix a , d e’n
z îo p î de zi n x n i cap a c e ^ m iip o r im ' k y a m a c x t x o p n i m 'e
m i K Y p a q ÎY , ^nK XT m i jio k y j de x a B t p t q*n v, m i ne
ji&nrt aieacTa maî npince 3 5 0 de ocTauiî deaa dvmmannî.
KtniTannvji Nememîv mi M exeuiîv npe’n npecxniţîa cn f-
peTvjivî Jiop av adavc <t>oapxe h i v j i t cnpe .fanBtpEtTapea
ocŢamijiop. Ktnixannvji Bârnep mvpi, ^ m n pevn t k y
135 de ocTamî. KtniTanniî, N em em îv, M exem îv mi
R op sa x , o^iiiapiî npim. lllm id mi Bob , **>jitmvpapîvji
P tv ji mi 6 5 3 de ocTamî c ’ av ptnÎT; eap’ KtniTannvji
Jlanre k v 4 5 de aî c t î K tzîv ^ n npincoape. <î>jitmvpapîvji
P tvji, 0 xp'BHtememTepvji r tsp iiji, mi KvndvKtTopîvji X ep -
iţîer, an tp ap t nodv.i k v deoccBÎTt B t p E t m e . A c x t bî-
xemie mi B ptsvpt 95 BtTUiionvjivî aju II. pvm^n, a p t -
x a xt aneacTt B iTM ie K'vmnjiiTt de 3 zijuie, mi c iiji-
jiaxt k v cxnijejie dejia 3 9 5 de ocTamî de aî B tT ta ion vjm
K'Bzîvm ^.n aneâ EtTtJiie, <*>v Jitvdext .^ntinxea om Tipiî
de K txpt IJenepapîvji, Btponv.i A-inincKi.
17. Cnpe d e o c e B ÎT 'B J i â v d t m î e p B e m x e a i e c T v î b i-
x tJ iio n m i aneea, Kt ^ n c v - m î ije n e p a p îv ji B v n t n a p x e ^ .n
p tn op T V J i c b v , x p im e c K t x p t D i p e n T o p î v j i p e n v n .i i 'i e î d e ’ n
H ip ic , .f a m a p a x t m apea ca a d m ip a p e n e ’ n T p v B t p s t n i e a
m i K v p a ijîv ji B'BX’b J iio n v jiv î ajut II. pvm xneeK ; n e nTpv K t
a ie c x a npe’n C T t x o p n h r i e a m i e p o jK a ca ^ m n p o x i B i p e n i­
m i c i k v t o t v j i n jia n n v ji ji v î N t n o - i e o n , K a p e m i - j i « & t K Y -c e ,
de a -m î d e n iK id e K a ju ie mi a ji o b i ne aî nom xpi m i
de’ n doc.
1 9. JJŞlii 1 6 . mi 1 7 . Ianvapîv 1 7 9 7 jia Pino.ii mi Monxi-
Bajido, B'bT'BJiionvji Kvnîepdepe de 1 7 ocxam î de’ n napTemî
p tn i dove ^nTtpiTvpî deaa dvmmannî. B iie-K ojio-
ne.ijivji BecTenpad, KtniTannvji Pem exeî, o«MHiapiî npi-
mapî EuiinT uii Desaţ mi 4 6 de ocTamî c ’av pm niT.
1 2 . m i 1 5. M apm v Jia TpavninTen, «frtKxndv-ce v t jio-
Bipe: Ktnixannvji Jlanre K tz îv , eap’ 5 6 c ’ av ptnniT.
1 9 . JfLn 3 0 .
AvrvcT 1 7 9 9 , Jia TvicKa, anpoane de
Iliemonx, K tzîvp t 7 ocx a m î, ««mm. npim. Pejiand mi 1 2
ocTamî ce ptnnipt. Jf.n J K v jiîv de’ n 1 8 0 0 4>tKxndv-ce
ntBa.it de’ n HeTaxea 5 .n n , «tatmvpapîvji Eapev.i k v 5
ocTamî K tzîvpt, eap1 1 3 c’av ptnnix.
 20 Aaa xpeiae B iT u io n de’ n zicva peijim^nr pvniA-
necK de mâpijinî euiice ^ n 30. IIIÎenTeinBpe 1796 de’n cn > -
qîvnea dejia C tB em îv de’n Apdeaa mi ^.n m ip n i ÎYTe j a
ÎS . Noemepe aatvnce aa apime. .ţ.ndax’B .^n 16. mi 17.
N oem spe aBY OKtHîvne de a-n iî a p u a B*pxvxea aa A a s o -
pedo, vnde cnpiaunind axaKva dvuimanuvavî, mi a v i deaa
d^ncva yn Tvn mi yn Kap ky mYniHÎvne; ^.n aneâ aosipe
K'BzÎYpi. 12, ce p tu n ip t 44, m i 14 sen ip t ^ n npincoape.
Jf. n 14. IanvapÎY 1797, aa Pisoai K'bnixannva Pem exeî «j»y
p tn n ix rpev, aoKviţ. lipim. Desa a v i î i aoBixYpt rpea,
13 «senîopî mvpip?», 37 ce ptnnipib m i 18 c ’ av npinc.
B x p x v x ea m’Bpmaai» a ayecxvî B'bx'Baion dosedix'b ^.n
jnrnxa aneea, K Aiuxiri Kvmna’BHepea nvBaiKi a .7JinnT,ameî
Ca.iae upinnineaYÎ EnpÎK aaa 15. de P a îc, Kapeae na ko—
m^nd^nTe ijenepaa aaa om xiaop d id v m î vpm’BxopÎY.i
a x ecx a x, Kape pvm xnenixe c v b i auria : u sm ep ea
depei7txnopiei vnejuie ni?> c ^ n u ţis .pid'bm.opava, a m Zp -
m s p ic i u e’n m p s a ju i m p eijie 6'bva'bJiion p s m ^ n a p d e-
jiea n n jpnapedinniaia Kom dndeî D o n in s jts i m aiop Bo~
x a u is , KaniK'h a v e ju ia -m i %f.mupeun'b k s s n a~tuc 6'bm'b-
jiio n p sm & n ecK u s c csu m Konuinda D -J isi m'biop de
B ecm en p a d m , ^ n 6'bm‘bJiiea, d ejta V ieoJii (fi'bKsxu'b
jis n a Jifst la n s a p is 1 7 9 7 , n s num ai .p i K supindepea
jftfiTja'bpipîjiop auiîezîavue. o k o jio , v i m i + n p ^ n d sJ i o s n
tu i csfm z n ea m a i Ksmxuiixn'b p eu ezip e a u siu m ejiop dsm -
in'hnneium i p e ’n m p eyim j/ai n ea m a i de a a p oa a e den'bp-
xaape a ^.nm 'bpipi^op, tu i-a apftmaw. e^ p m sca ea ca n ea
eim em acuZ m i %ienepoa&b, ea p ’ m a i e ^ p m o c D -ns*x
m 'biop B oarauis k s neupe^iem apea ca uepconajt'b, k s .f /i-
demnapesL ocu ia m ijtop m i k s n eooocim a JisKpape a
a d a s c (fioapm e m a r o a a au ecai »isK p s, Kape aueacm a
e s *pn u sm ep ea depet'bm opiei ni e. i. ie o m 'bpnispicecK m i
o jf.nxa'bpecK.u
En p Î K 15. npisine P a î c .
P o p i i ţ i e a 7. IanvapÎY 1797.
.loKsiţiÎTopib imtpciufa.1 K«f»mnecTpw.
 2 1 . « f i n 2 . A r i p i .i e , o t K x n d Y - c e f t a o B i'p e .i a n t d v p e a
M i T x e .i B a .i d d iim o jio de C x e p i ţ in T , B t T t -iio n v .i c e j y i i t 'L

ea p t-m î ky d e o c ts ix t B ip s iitie , vnde m i K t z Î Y p t u iîe c e

4 » e 4 io p î u ii c x e r a p î v .i IU îy c , eap' 25, m i c x e r a p î v .1

E e jic o iţÎY c’a î p tn n ix . .lâ v d a , Me o K tm x ir t m i.u 'n ie a

i u i a c x t d a x t , c e K Y n o a n iT e d e ’ n d o ife a x e c T a T e , Y n Y j a .i.i
m tp e m îa jiY jm K x m n e c x p Y b t p o n B v K t c o B i H Î Y m i a a x Y .i aa.1
m i .p e m a j v a Y Î j i o K o i ţ i i x o p Î Y K e p n e n a a T p i e n x , d e ’ n K a p e n e j i j

d e’ n x ^ ÎY z is e , K t m î-a p «*>i i ţ i n v x d e m a p e n o p o n i p e a a s e
c y iix a c a K o m â n d t n e a y e c x B t x t -iio n m n p e v n t k y x o iţî
0 4 *iH ia p iî d e ’ n x p ^ n c Y j .
22. A m îecea Mapiţîir de’ n annv.i 1799 e CKpict .f n
icxopie ky Ymspe «toapxe nerpe, Ka uu opî Kapî o a n x e
B tpsape, K&nd âdeKt Kom^nd^nxeae <t>p^>n,iecK M tc e n a ,
ne K&nd epâ .ie ra x t .fs.nnexape de apme, 4 > tp t ninî Yn
m tn io e cx dax .fn t in x e , ic si « > tp t BecTe om xipiae ijene-
paaYJKÎ Btpon AY«*enBepr am îezîaxe aa .iokyji, ne ce zine
K yx*p , iui XYpBYp^nd m ipe.ie, ţienepaavji .fm n p e Y n t
ky omxipijie K tzÎY n m&na <i*p.*.nnmKi.iop, de’ n Kape KaY—
c t m l BtxtaionYJi aju xpeiaea pYmxnecK ^.n 1 2 . m i 1 3 .
MapiţÎY, cijiix a Bem n n&nda dYiumannY.ivî, de iui c’ aY
a u tp ax ky ^nnîepm îvnape, x o x y u iÎ dvnt ne nîepdv 2 5
mopnî, 4 0 de ptnniiţî, maî ne v p m t nYimtax 4>iind m l KajuYa
m tîopv.ivî Konundxnxe, nK\pitax K tzÎY n npincoape.
2 4 . Jfin 1 5 . î K y ji îy 1 7 9 9 K o m ^n d ^n x eae B tx t-iio n v .iY Î
a ju x peiae E oxan ÎY ky n apxea nea m aî mape a o«M*iiapi.iop
C K tn xn d de’ n npincoape, p tK Y J ier^ n d v -m î o c x a m iî . f n 1 5 .
AvrYCx sen i K t x p t ÎJjim. ^Ln 1 0 . O nxom B pe se n i aa I l i e -
m onx, Ynde ce ^ m i i p o n i m l ky aji.i doi.ie B t x t .iio n iui Jii
ce «»tKY p t a i c x t .
2 5 . JJtn 2 2 . Z îe n e m . m L u ijie a a i e a c x a m e p c e .ia a p u n e a
p e n n a n t, e a p ’ ^ .n 1 4 . <I*eBp. d e’n annva 1 8 0 0 xp eK Y ^ .n
l l l s t B i e a .ia I is a e p T im îv , 9 . J K y n iv B t x t . i i o n v j i a.i.i x p e i.ie
«i»tKY Y t n i B a j t acvn pa Y n op m îâ m ţÎ Y p î, n e K a p î ky nY-
î ţ i n t n â r Y B t Jie m l K Y n p in ce. J f n 1 . Z îe n . aa Onax 4»tK \
ît .lOBipe n o p o n i x t ; e a p ’ *^n 2 . Z îe s e m B p e î t n a p x e d e ’ n
B tx tJ iio n , a a tv x a x t de B x n tx o p î, icEeurre ne dvmmannvji
mi-Ji .f^mninije .^ n d t p t î iT , ce J Y n T i Tpeî oape, ^ j i ajiYnrt
npin n t d v p î, m i npince 2 2 de o«i>i*riapî m i 8 7 0 de ocT a u iîo p d en -
n a p î, riîepd m i a î nourrpi onT m i ne 15 m i - î advK p tn n im .
IJenepajnrji m tp im îa ji jiOK om iTopîvK xm necxpv nenxpv u.an-
Ta a ie a c T a s i x e a z î t Jiâvdt ne B txtJ iio n <j>aiţîa o m i i -
Jiop. — ^ n 1 8 . Zîenem B pe ^ .n nea de’n y p m t Jivnxt m v -
p i p t 5 . ce p t n n i p t 1 9 , m i o n x c ’ av npinc. ./la 1 5 . <t>eBp.
1 8 0 1 d v n t .jaiKÎeîapea n t*riî, T o a T t mijiiiţiea c 'a a m îe zîa x
ne jia peijeminTejie cajuie m i c ’ a p^ndviT Jia cxtH Îvni.ie
K vseniTe, npe’ n vpm ape mi peijem xnxvji pvm xnecK ajui
doijie Beni a n a c i ne Jia K.îvhî, ne vnde xpeKxnd ^ n H îv n iv
1801 , D -n a Konxeaca C vcan a N em e m îv , B^dvBa KonTejivî
I. X ijijiep , Kvm m i ajnţî m irn ai^î ji’av n p im ix , o cn tT x n -

d v -ji k v m&nKape m i B e v r v p t.
26. Inm iî, Kapiî ^ n anecx p t c s o îv jivapt medâjtiî
de apyinx, av «. oct , cxerapiî T. Ijiiem îv mi F. DoKe,
Kopnopajiva Onicim Ktpdann Bine-Kopnopajivji Icn. O nim îop;
M ix. Bond pin, B ac. Ilîepdepea peyem xnxvjivî ^ n p t c -
b o Î v j i TvpnecK c x t x y de'n 1 2 1 8 , — eap’ .^n qeaji «i»p^in-
m vzîecK de’ n 1 5 5 4 de <i>euîopî.
2 7 . D v n t a ie c x e a v p m i n a ie ne naxpv annî. Peije-
m x n T v .i aji I I - jiea pvm ^necK .^ n denpindepe mape, ne .ia 1 5 .
A v r v c x 1 8 0 5 s a v t p e s i c x t -m a p e , ne K&nd Jta 2 2 . A v r v c x ,
B e cx in d v -ce p t c s o î v « r a p t BecTe, i ce n o p y n ie m x e a em i
k v na tu î îv iţî de’ n q î a p t a<t>apt. Jlâ 1 2 . U lîe n x e m sp e m i
aîK v n cep t dove B txtJ iio a n e Jia p ^ v a En m i An<i>inr; .-M ict
n * n i a T v n iî n p ea n v m tp o a c a apmie «*>p;s.nmvzîeacKt p t a -
n t c a c e ne a î n o m x p i de’ n x o a xe n vn xvp iae, «knKXT B t x t -
jiioaneae p y m x n e m x î n’ a B v p t iipi.ie<K a ce m tc v p â kv dvm -
m annvji, d eK ^x nvm aî K ^xe v t daxt Jia niuiTe nodvpî,
vnde n îe p d v p t d o î «sieiîopî m i kv aneacTa jia 1 8 0 8 «l>eBp.
1 8 c o c ip t a K a c t. D v n t anecTea ^ .n x p e o^in iapiî peţie-
mxnTVjnrî ce «raK vp t 4>pvmoace ^ n n t i n x t p î . M tîo p v a
T paÎT ep, .ivx n d a c v n p t - m î npe«i»enxvpa nipKvjiapt a peijie-
m^nTYJivî, c ’a cijiiT a -.i denpinde a x x x m ijiix tp em T e, k ;h t
m i a -î «fiKJBvn'BT'&ui C T a p e a . f n n p ÎB in q a e K o n o m i K t . D e ’n
aqecx peyem ^nT ce T p im iT e â ne axvnnî a im tz ÎY p î ( n p -

n ic o a n e ) a a K x x e -B a H e x t iţ î d e’ n n â x p ie . E de ^ n c im n a T ,

K t x ;& m n v a annvavî 1806 4>iind <i»oapxe n a o î o c m i <*»pirv-

poc, B Îe iţii oam eni de’ n anei m v n ip « t K v p ’B cenepranva

ky nincoape, eap’ <*>*nYji m i K Y K Y p v z îv a napTe mape a i c ’ a î
C TpÎK aT.

28. A s ia xpeKvpt xpeî annî, uu Iloaoniea ce riYce ^ .n

m imKape, eap’ de a a x i napTe ce pidma mi N tn o a e o n .
Miafqiea pvm xneacK ! Kom&ndax'b de m tîo p Y a KpâÎTep
naeKt .f n 2 8 . <PeEp. 1809 KBxpt Iloaoniea m i npim iBapa
<»Y amîezîax'B ji^ n rt KptKOBiea, Ynde Ap«iidY*ieae <î>epdi-
nand o nep'iex'k m i o a iv d 'B ; necTe nviţin x â fiip a c ’av
mvxax anpoane de B tpm aB iea. H eaae dove b 'b t ’b -
jiioane pvm xnem xî «svp’B pxndvixe a da ajKvxopîv aa apina
dpeanxt a apm ieî; aaa doiae B tT ta io n , xpeKxnd ne aa
T ip s im , aa v i oapt dvnt m îezîva nonuiî h y icBix de
dvmmanniî Kvndvmî de ţienepaava K im e n q m .fn x p e cxp i-
n p î «t>oapxe m ap î; naxpv decn'BpiuTvpî cvnx aoKOqiixopîva
laqinîv m i cxerapîva M opapîv cnpiHîinipt «fOKva d v m m iu -
necK nemimnaxe n * m aa naxpv oape demineaiţîa, ky n îe p -
depea vnvi ® eiîo p m i pm n ip ea a 9. — I le aa naxpv oape
dvmmannva cnpe a m s t a i ky îv u îe a a t nrî m aî mape, ce
pexpaije nviţinxeaa, Ka ne aa m îece oape ce apvnK^ acvnpa
decntpijţixvpeî am îezîaxe de’ n-Binxea I lp a y e î, avnTa o
. f nnoîeniTe ky axxxa nvxepe, n k x x Kvmnânniea .fn K p e-
dinnîaTt o<niiiapiaop Iai'iîv m i Mopapîv, neKvnocKxnd nini
jiOKvipiae, <i>y ciaÎTt a ce pexpaije, .f i i c t • tip t a i ce cnapţie
pxndvpiae; Mopapîv <»v npinc. Afivma ce apvnKi» ^.n ®ok
x o a x t om Tipea, ne ce a<i>aâ aa aieaa aoK, ^ u k x x a in -
c iT t de apxiaepie m i de K ia ip im e , uiinv a v n x t n x m aa
10 oape, « t i p t niqî vn aajvxopîv, ne K*nd uri m tîo p v a
xvcapiaop •fm nip'Bxeinxî KonTeae X oxiiţîv, a n tc a x de’ n
c x *n ra , ciaix a ce pexpaije, de nv ce a<*»aâ doî x v ca p î,
Kapiî î-a p <i»i aasvTax, amîâ u ri miaiuiea p v m ^ n e a c K t o m xin -
dv-ce neKonxennix npe’n n td v p î ini ninTpe aaKvpî, ne aa
12 oape noanT ea am vn ce a c e .^ m n p e v n â kv neeaaaaT t
o u iT ip e , ne c e p e T p t c e c e d e a a I l p a r a .
2 9 . N v m a î n p e 'n d e o c e B Î T a ^ n i ţ î e j e n H Î v n e a o<t»i*n ap i-
aop C K tn a p t a x v n iî B iT e a îiî a ie n r r îa de n e p ip e a T O T a a t ;
1 6 9 d e « • e i î o p i K 'B z î v p ’B ^ . n n p i n c o a p e . — J[k.n 2 7 . A n p . n p i n -
lin e a e A p iid v ie < I > e p d in a n d a p t T ’k m ia iiţie î pvm . deoce-
B i x a c a K v m n j i ’B H e p e . — Ka c t Ţ in e m de a a x e a o s ip î m a î
v m o a p e , j i a l l . J K v n iv T p e Î K v m n â n n iîp v m * n e m x î^ n c o u ix e
de K ta tp im e j» a CoaK O C K a B a jia ^n K vp r*n d de xpeî opî
a c v n p a d v m m a n n v a v î, 1500 d e’ nxp’x n m iî n ap xe î-a v o m o -
p*T napxe î-a v n p in c , p m i n d v -a i m i Bpe î i K ^ T e -n a x v -
n v p î; de’n aî n om xpi m vpf vnva m i ce p iu n ip i h Îu h Î .

n 11* Mtyaiv vn B i m i o n nvm. nvc xoKma .ţvi) 4»pvnxe

T o a r t ziva ce b i t v aa Kconq, eap’ capa T tp ziv d^nd n t -
s a .it ^kmnpevnt kv KtJitpimea n * n t ^ n 14. JKvaiv aaivnce
Us.n KptKOBiea, Kape anoî, B t x v x t Tape, K tzîv .^.n m;s.neae
Pvm iaop. — «JLn 12. ZîeMemspe, 4>tK*ndv-ce nane, mi-
aiiqea pvm ., ^ n K tp K a x td e aâvde, aa ÎS. Ian. 1810 aaîvnce
aa N t c t v d , a K act.
3 0 . C o c e m x e annva 1 8 1 2 . T o a x t E v p o n a d v n t p tcB o a îe
de annî d o v t-z îe iî dopîâ rianea; dap’ N tn o a e o n Kpoice
flirânxiK va naann de a c v n t p â K oaocva neaa Rvm nair deaa
m e a z ît -n o a r iT e , de a vm iai ne P v m î. A vcT p iea ^ .n a 4 e -
CTe ^ m n p e i j î v p t p î nopvn*rî vn Kopn de OBcepBtMivne de
8 0 ,0 0 0 cvn T Komânda n p in iin e a v î Illsa p iţe n se p r. ./la a n e-
CTa ce T p im ic e p t m i dove B t T ta io a n e de’n peţiem xnTva
aaa II. pvm ^necK , Kom ^ndaTe de Koaoneava «leim m i dvce
^ .n 2 8 . A n p . 1 8 1 2 npin BvKOsina ^ n F t a m i e a . Jia ./Iac ce
a>tux p e s ic T t, Tpeî Kvmnânniî pvm . ce ^ n T o â p c e p t Ka
a m îe z îv aa B p â m îo s , eap’ MeaaeaaaTe aa K jv ik , B ic T p in ît ,
M . O m îo p x e îv . Aaa doiaea B t T t a io n cvriT K onunda
m t î o p v a v î K an cap m en T n a e K t aa Prăaiea. A i i î kv Kane-
Tva avî O iit . a o sip ia e ce ^ n n e n v p t ; aa MapKO-IIieBO
aoKoiţiiTopîva M o p ap îv m i m îen T e 4»e iîo p î c ’ av ptnn i'r, aa
B e z îa CTpiHtemenrrepYa B o p K o iea a kv 2 0d e ««esîopî K tz îv
^ .n npincoape. D v n t aaxe T peî aonipî m aî niinî asecT B t -
Ttaion .fn 16. <J>eBp. decntpijiT deapmie, amvxax nxmaî de
nviţinî K tatpeiţî, .fjaTimninax de BÎse-peijeae Ixaaieî kv
Tpeî Kvmnânniî de rpentdipî mi kv Tpeî ecKtdpoane de k i -
atpim e, a « « o c t ciaix a ce peTpaţie n&nt jia TocKoaano,
mepzî&nd 35 de ocTam î. «ijLn 15. $eB p. avnxa ce’nnoi
nBÎepmîvnax*t»oapTe; dvmmanniîepâ mvaTmaînymepomî;
Ktnixannva BpmoBaiţKi «*>v ptnnÎT , aaiţî o*t>i*riapî de aî
nomxpi K tzîvp t .fn npincoape. IIvpTapea BtTtaionvavî
«i>v minvnaxt, Konxeae Bearpade, noBtiţîvixopîva apmieî
.fm n tp txem xî, nxpeKt ne cenaxva deaa Coao : v K a p e < fix
K a sca , K 'i e i n e -p e ^ i e J i e I m d a r ie i ic o i ^ n u e p c o a n ty k x

aui,Kina u x tn e p e ue xn m iK n&mTtp!^ Ptciivncva 4 >y;

„ D e n K a x c f t K'b a u e ^ ji m iK n x m 'b p ( o 'b m 'h j i i o t t x j i p x m . )

t -a (p T tK x m x7> c m p i K 'b n t s n e m a p e u îe p z î& n d x -t o ftp S a ifi

m a p i , o m o p A i n d K i a p t u i u e a i K x u i A i n a c e ji e e i u e - p e ^ i e j i x t . “

3 1 . D v n t .juiuîeîepea n tn iî aa 19. A np. 1 8 1 4 a iec T

B i T u i o n vJvnKt Bem a n a c t 2 4 . AvrvcT . Peijem xnTva
.fn T per e BpednÎK de 4>tBoapea mi amoapea nâxpieî.
Ap <*>i iip e a de d o p ix : Ka uu «i>an xeae p e i ,i e m * n T v j v î
I -a e pvm ^necK d e m a p iju n î c t eact o a p e K&nd aa a v m i n t .
3 2 . Dap’ aa annva 1 8 4 8 , dede anecx peijiem&nx vn
ecxm nav cxp tavn ix de Kpediniţît K t x p t m n tpaxva, mi
de vn K tp tn x ep îv a d estp ax pomann. Domnva o<t»i«Hapîv
npimapîv nom viţîv, ni decKpie vpm txoapîeae «i»anxeae
m i BptBvpeae deaa 1 8 4 8 aaae B tx ta io n v a v î .^nTAiîv de’ n
aneaa peijemxnx.
Aaivnr&nd .fji a v n a avî JKvaiv 1 8 4 8 dvm m tnfiae . f n -
Tpe Kpoaiţî mi Snrvpî nxnii aa .fn K tîtp a p e a n p ia x t, m i-
nicxepîva vnrvpecK nopxnqi Kom&ndeî yenepaae de’n A p -
deaa, Ka c t x p t m ix t B tTtaion va I. de’n aaa II. peijemxnT
PKmxn mtpţiineann de’n Apdeaa aa Ceredin, kv cKon npea
KvnocKvx, de a ce nxpeBviniţîâ Kvnxpa p tse a ia o p , npeKvm
nvmîav 8 nrvpiî axvnnî ne Kpoaiţî. H i vpma a p tx t, Kt
îînrvpiî ^viui v îx a p t, cav nv KvijeTapt aa aieea , K t eî av
a «ane kv Pxm* kw*, Kapiî c *n x nvpvpea Kpedinnîomî
M tîe c T tq iî Ca^ae m ntpaxvavî.
 3 3 . E rbT uionva ce advn t aa 10. pe jiokv-i de
denpindepe, mi d y n t î i KVB.s.nTape enepijiKt mi ^n«*>o-
K aT i, iţinvTt de CYBKOJionexsr.1 SpBann, oiind raTa de
njieKaT, ^ r n î decKonepi ne’ m tpxnm Btpa ca Boiiuţît npe n-
T p 'v t ^n«i>oKaTi cTpirape de BVKvpie, i e p tcv n â de’n p o-
c t y .1 ^nTpeţieî advntpî, Kt ecTe raTa „ a m .ep\ie iu i a c e
ji&um d n s m a î dau'b jfitn a jvm a eoin iţifi a ~]lm u/ & pauzxJixî,
tu i o p t x n d e jC a p K iem ă a u e a c m a . D xrit aieea m i nJieKt
A n daTt, neTpeKYT de cvneTvji m vcilieî mi de î t mvaiţime
n en vm tp âB tp t.
34. «Ţf.n Kvm dpioapa epâ jokvji, vnde aBeâ BtTtJiio-
nvji c t d e n v ît Ktypim^nTTJ ne KYncTiTY'iÎYnea vnrvpea-
CKt, cnpe Kape cKon c o c i âKOJio 14. JKyjiir, IaBJioncm
Kojionejiyji de aTvnnî, m i jiOKvmÎTopîvji de rpintdip, ne-
TpeKVT de III Voii »i>, Komicapîvji de p t c s o îv . A iiî nv ajiep-
r a p t nvmaî pvm xnî «toapTe m v jq î, Ka c t «*»it «*»aiţît .ia
a c T t <t>anrt ctp B tT op ea cK t, i i kv cn ep xim ît, Kt B t T t -
jiionvji sa denvne «*»tpt ^.ndoeajit atvptmxnTva MepvT,
Beni m i rapda n t iîv u a jit vnrvpeacKt de’n Deat, kv <*»jia-
mvpejie cajuie TpiKoaoape, d v n t Kape ce advneav maî rnvjiTe
Bviţl kv sin m i kv ptK iv, menniTe cnpe ocntTtH Îvnea B t-
T tjiion v jiv î, K&nd ap denvne atvptm^.nTvji. P tcvjraT V .i
ap 4*i TpeBvir c t Baije Snrvpijiop minTea ^ n Kan, Ktnî Jia
npima sedepe a aiecT op 4>jiâmYpe KYnTpt-avcTpiane ce
npodVce vn mvpmvp am ep in u îtT op îv^ n mipvpijie B tT u iio -
nvjivî. Kojioneavji IaB.toncKÎ npoBOKt aKvm EtTt.iionv.i
c t Htvpe, m i Komicapîva LLliout ce neBoi de’ n ToaTe n v re-
pijie c t Kvnsinrt ne oam enî, K t e î, npe’ n denvnepea b»y -
ptm ^nTYjivî «xepvT, Bop seni *|^n pe«*»epinnîe maî BYne .fo»
T oaT t npiniim îa; ^knct Boiniţîa neKJiinTiTt a anecTop
ocT am î «ttKY demîepTe ToaTe ademennipijie aop ; Ba «|vuKt
kv m xnie mi ,/juiTtp^Tape npoBOKii BtTt-iionvji ne rapda
vnrvpeacK t, Ka c t ce dentpTezîe de aKoao ^ n aneâ u.iint
kv ojiâmvpejie cajuie m i kv BYiţijie kv sin, cnYnsmdv-î, Kt
eî n’av TpeB vinm t de acemennî B tv T v p î, Ka c t p tm *.ît
neKJiinTÎtţl Boiniţîa ca, mi K t, Jia TAimn.iape de’imvnTpa,
 ap n * n u a a m iaiaoaqe n en a tK Y x e . T apda n tq îv n a a t v n -
ryp'b n’ a n iT e n x t c-b i ce m a î z m t Y t d a x t . Mi ^ m î „|<n-
B ta i «.a â m y p ea e, m i ce v fn T o a p c e a sac-B a a Deat, K oaKtind
.f n r n im t -î no*Ta de p tC B Y n ape, Kape d v n t e p y n q îy n ea
p'BsojiTeî S n ry p ia o p ce uri B t p c i, Ky T o a x t i»ypiea a cyn p a
peqem xn T Y .ixî. B t z î ^ n d K oaoneava Ia sa o n c K i, K t cxnx
d e m îe p x e xoaT e .^n q ep K tp iae de a <i>aqe npe P y m ^ n î c b
d e n v ît JKYptm xnxYa ne KvncxixyqÎYiiea Y n r v p e a c K t: n v -î
p tm a c e aaxa, deKXT c t - î jKYpe ne âqepa (n â a jY p a ) a v -
c x p ia K t, cyb Kapea d en vce E tT ta io n Y a daxt a tY p t-
m *n x Y a KY ^ n x Y c ia c m de BYKYpfe, s a ^ n Kt HiYpt ^ m -
npevnt m î xox n on o p v a pym xn adviiax aKOJio. D vnt
a c x t ® a n x t c t p B t r o p e a c K t n p o p Y n c e p t k y x o iţiî i^ n x p ’vn
B isax p t c y n t x o p Î Y n e’ nxpv * e p iq e x a x e a M t i e c x t m î C a a a e ,
jp.mn'BpaxYjiYÎ. Am îâ, ^nxpe o m x ia e d e’n S n râ p ie a m i
denApdeaa, aqecx E tx ta io n ® y qeaa ^ n x -s Î Y , Kapejie
d e n e r t minicxepÎYjiYÎ Ynrvp a tY p tm x n x y a ne KYncxixY—
qÎYnea Y nrypeacK t.
3S. D ecnpe aqeacxt <*>anxt ce b o P bi' ^n r tz îe x e a e
Y n ry p e m x î m i ^ n q e .u e ţtepm xne k y x o a x e K Y m xnxap îeae
n y x in q îo a c e , qe npodYce Yt .^ n x in tp iq ÎY n e n e c n v c t.
DecTYjui, K t E tT ta io n Y a ^ m î n p o Y p m t m tp c v ji.
^ 36. A a iY n r x n d B tx ta io n v a jia E a e c r cyb K om ^nda
m tîo p Y jiY Î I l o n , K tp y îa i ce a c K p ie â q e a m a î m a p e s in t,
n e n x p y K apea ny boi E tT ta io n Y a ct JKYpe n e K Y n c v i x y -
q ÎY n e a Y n rv p ea cK t, * î mf coci v t cx to ex t x p im e a c t
d e a a B tp o n Y J i E e x x x o a d , ky nopvnK a: Ka B tx ta io n v a c t
m ea p rt ky nac îv x e aa O p â d ie a -m a p e , Ka d e a Ko a o c t ce
c x p tn o a p x e ky Kapt aa C e r e d in , ml de a iq î , n v l^ n d v -c e
n e n aea de â s v p c t a a e p i je a a B e q e a - B e w t a a K * m n v a d e

a v n x t. Aa aqeacxt ^ n in x iin q îa p e , d e c K o r i e p i n d v -c e d e -
n a in , v n d e a o e m x e m in ic x e p îv a Y n rv p c t ^ n x p e B Y i n q î e z î e
B t x t .w o n Y a ; a q e c x a e p â m a î c t c e * n x o a p Kt a Ka c t ; A n -
c t, K YvexA nd, K t -m î sa advqe «â v ca n t in x e a a o K Y m ix o -
p ÎY aY Î m tp e m îa a K A m necxpy I 'a e c e p , «ap eae ce a *a â ne
axvnqi a a O p a d i e a -m a p e , m ep ce n x n t aK oao. J fin c t deaa
a ţ e c T ije n e p a a a v c x p ia K K i n i r t ne j * n n î i ^n^pvnTape
a c n p t, nopvnK a, c t m eaprt aa C e r e d in «*»tp t ^ .m n p o T i -
B ip e , vnde w ^ n iî n a n v x e a p i x â K a v c a n t in T e a m in îc T p v a v î
vnrvpecK de p tc B O Îv , K ape ce a « i» jx aneâ neTaTe.
n ^ n x ji a C e r e d i n c e d v c e B t T t a i o n v a n e K a p t . M in ic T p v a
de p tcB O Îv aaa T în r v p ia o p , ije n e p a a v a M e c a p o n iîv ^ .1
a n u e i i T a a*j>ap’B d e l e x a T e , n i l a a a n p o n i a p e a a i e c T v i a T p i -
m ece npe K tn iT a n n v a K oa, c t c n v ît: Ka. o c T a iu iî c t ce
n o a p x e B Î T e H îe n iT e K v n T p a p t B e a i a o p P tc iia n n î, C ^p sî m i
K p o a iţî, ne’nxpv K t eî c’av advc nvm aî cnpe a ie c T C Kon,
Kape dvnt n e -a Bop a jK v n ţie , ne ce noaTe ^nTxm naâ
n e a a m v jiT ^ n d e K v p c d e 1 4 z iju ie , ce s o p T p i m e 'r e e a p t n i î
a K a ct. D vnt ne ce a m ie z ii» B iT ta io n v a *^n K op-
T e ju i, m epce o « * > i* u t p im e a aa m în ic T p v ji M e c a p o n iîv c t-î
<t>aKt K V B e n ÎT a B ÎzÎT t. K v a c T t O K ia iv n e iţin v m in ic T p v a
v t K V B ^nTape, npoBO K ^nd npe o o d n ia p î, Ka c t ^ .n d e m n e
npe o c x a u iî m i c t-î ^ . m B t p B t T e a î e Jia B Î T e s K ie ; ^ .n c t eî
.fv î c n v c e p t B e p d e , K t o c T a m i î d e ’ n B t T t J i i o n v j i ji o p m î - a v
nponvc n e c T p tm v T a B tp : na n s ce jisu t u A n e v i .p n m p s7>

.ft/irn m u jia p e ks o cm a tu ii m / S p y in e n n t, n a p i i .f?iK7>

c^n m a ocm a ru î a s c ia p ia u i, Ka tu i e i, tu i ks n a p ii

c o ty ie n z a m e u 'b p i n t ţ i i tu i c u ip 7 > ()x n ii jio p a s (fîo c m .p n

m a i m s jim e & b m '& jr i i, tu i a s u xp 7>iiu i jiu s 'h j i a j i x u f b .1'''

B t n v T e i ţ î ^ jv n K in v i < i»v p ie a m i n i c T p v a v î ! „Z >e n e ns m i ce

j f .n t u m i i n V /i 'b a u ea cm a m a i m ^ n m u s p is ? “ ^ iiT p e B i. eaa,

« & îe p B * n d de m x n ie . M tîo p v ji Ilo n «f«î cnvce nopvnK a
d a T t d e ije n e p a p îv a Faecep. v ti7 > u j,7 > J iio n s ji p 7 > r r tA \ n e de
s7> n a n i d a m r.fi a i u i , es m t> â s n J ia B e n e a - e e n i f i , mH e o is

jfn tfie jie ţie â ecu p e a u ea cva a ks K o m ^ n n d ^ K n m e J ie a p m i e i ,

tu i e o is m is K M o n iy u e ea (fii de a c e (fia u e m a i d e u a p m e , “

acxea Jie z i c e m i n i c T p v j i M e c a p o n iîv , anoî naeK i K Îa p ^ . n

aneâ c a p t. M tîo p v a I lo n n p im i a dova zi nopvnK a de a
in e p ţie A n daTt Jia K o p T e ju i ţe n e p a j. De aR oao advce
ea a nopvnK a ^ n c K p ic , Ka c t dvKt B tT ta io n v a aa B e ie a -
B e K Ît, m i de ap K X T e z îâ a c e ^ .m n p o T Î B i , c t a i a m e p in iţîe
z îe iim a p e (K t adeK t sa ^ran vm K â to t aaa a îe ie a e
 ocxaiiiîv), mi decnpe o^ iiia p i, ne n’ap acKvaxâ, c t *a K t
npoTOKOj, mi ky aieaaa c t meaprt j a xa B tp t. D vn t
ie qinvpt o w ia p i» vn cnax de ptcB oîv, nvBamapt a c x t
nopviiKt B txtaionvavî advnax .fu n tT p tT v p t (earre).
•fcnct ne-JÎ yt, nvxepe, mi neqî Y t mbecrpi'e nv * y
cxape, a asaxe ne oeTamiî Pvm *nî deaa nponvcva: nâe a
n s ce gam e Ksnm pa K p oa tţijiop ." JfLnKt nenî H daTt
ny aptx-fc Bpe Y t apmfe Y t maî cxtT opnm t Boimţît deKXT
BtxtaionYa aiecxa. He-aa xpeBYÎâ c t ce *nx*m nae.
Denî ce x o x t p * a inepţie .^n BtnnaT; mi aKoao a ce
cvnvne dicnYctMÎYniaop Komxndeî r,ienepaae deaa Temi-
unoapa. D vnt aieea n aest BtTtaionya K tTpt Besa.
37. S t ^mnpeqîvpape xpesvîe xoxvm î c t o advK
.fn tin xe. 0»nnd Kt Btxtaionva a naeKax K tx p t Besa
nvmaî de Kanva c t v : ne’nxpv aieea deaa Ceredin nv i - c ’a
dax neM1 yn KaP ne’ nxpv cxptnopT. .^nm xiinm xndv-ce
PvniAniî de’n BtnnaT decnpe aieacxa, Kapiî avzice aKvm
de .fnxxm natpiae B tTtaionvavî, aaeprapt eî de cine kv
KaptJie, Ka c t CTptnoapTe ne ocxam î: adeBepinqît npea
^naedepaxt decnpe vpa, ie o aseav Btnntiţîenm î acvnpa
rYBepnvavî vnrvpecK.
38. De n Besa ce <i»tKY ptnopT decnpe xoaxe qeaae
x*mnaaxe, KtTpt minicTepîva vnrvpecK, mi KtTpt leaa
.fm n tp tx e ca , KtTpt Komxnda ijienepaat de’n BtnnaT mi
KtTpt qea de n Apdeaa, mi ^ n vpm t KtTpt BexToad ţie-
nepapîva apnrieî vnrvpemxî, Ktpvîa i ce cnvce, Kt maî
mvax nv Bop c t acKvaxe de minicxepîva vnrvpecK. Jfinct
ne c t sezî senind deaa Komxnda ţienepaat de’n B tnnar!
aieea nop^nif, Ka „fam Z M on xji n en i densm c t n s ce
nepne a mePVe +nm p’aJimt uapm e, den^m ukojio, snSe
ecm e uopsnnim de KZmpZ m in icm eptvji sn esp ecte,
tfiin d k7> jiu ^nm ^m ujiape de n Ksnmp* nom ^nda %iene-
p a M ea w m i ousne a u eju ixia moame uU denijie, K,nm e
ap <fiiKS axm inttte.» Denî *n K t v t ^nKvpKtxvpt ne
a *n rt qeaaeaaaxe. ^.nxp’aieea coci aKoao Koaoneava
M tpziani, m i, * n nvxepea .fn ctp n in tp iî minicxepîv*vî
vnrvpecK , H epK t a ^ n T o a p ie ne o c T a m iî Pvm xnî aa Ce
r e d in , n p o m r a î;* m d Y -a î „«3, de ce eop jia u m ă K s n m p a
K p o a tţiJ io p , J i i » a d a J ie a ffi'b m a t m a p e , d e K j n r a J ia u e t a -
jia J ir f o c u z a tu i; eap ’ d e c e e o p + m u p o m i e i J ia a u e a c m a :
a m sn u i ea z îe u im ă m o n t 6 ‘b v a / h j i i o n s j i . ^ E î .f n c t p t c -
c r iY n c e p t: „n x c « n e d a i J iea rp T , m a î m a p e , d u p d e n e-a i
da ne m o a m 'b m is a K ^m e a n ză J iS in n : m o u i n u n e jix u -
m /bm K xnm pa K p o a z ţiJ io p , ni + n m p ’ a J im iu ie p 6 iy ,t 8 ,
+n epe sn a u i i e z i x ( z 'b p n ic o a n 'b ) s n d e-e a eom tu ie p 6 i.“
J jL n T p ’ a n e e T K in c e o n v c e B t T t a i o n Y a x v r v p o p a d e m e n n ip i-
jio p , a m tţiip ia o p , Ba K Îa p n r i a m e p i n n î t p i a o p , u ii p i m a c e
K p e d in n îo c J ^ .m n i .p a 'r s J t Y Î c i y , K p e d i n n î o c H îY p 'b n i^ n T Y a v î
mi n e n tT a T O v î cb y K tp tn T e p ÎY de o c T a m î. K o a o n e .i Y a
M t p z ia n i z ic e Y p m t, c t m e a p r t B 'b T i a i o n Y J aa C ere-
d in , m i d e a n o a o n e n a e a d e â fiv p a a C o a n o K , v n d e B op n p im i

n o p Y n K 'B , ne a î c i» « t a m m aî ^n K oao.
39. M ^ n T Y in d v -c e B t T t a io n Y a de .f n d t T o p in u îa de
a c e aY H T â K Y n T p a K p o a u i a o p , Y p m t n o p Y n K a , ne i ce
n t p T t u r i ; c e ^ n T c a p c e a a C e r e d i n , d e a it o a o c e ^ m B i p R i
n e n a e a d e aB Y p mi m ep ce n p e pxv ^n cyc a a C oanoK .
A i n î n p i m i n o p v n K a d e a m e p i je a e n e c T a , Ka c t n i n t a i n î e -
zÎY a , n e t d e ’ n Ile c T a ^nK t c e T p im e c e m a î d e n a p T e c t
n in t a in îe z Î Y a .fn IIo îK o n . A in î p t m a c e p t nYm aî d ov e
K Y m n â n n ii, e a p ’ c e C T p t n x c e p t a a J l e o n o a d i n .
40. JJLnTp’ a n e a c T t d ic a o u a p e p tm a ce B tT ta io n Y a
a<i>apt d e Y n e a e T p im e T e p î m i p tm e m tp î, n x n t n avna
a v î lU îe n T e m e p e , ^ n K ape T * m n B ann va le a t n in iv < h k y
n p o u t m ip î ^ n ctm n a T e .fn o n tp tM Î v n ia e ca a a e K Y nT pa
T J n r v p ia o p . Jfk.n I T o a io n c e a t n l «& aîm a ne tot aoK Y a, Kt
n e a a e d o î e K Y m n â n iî d e a K o a o a o p c t c e C K o a T t . f n KYnTpa
a\î Ie a tn iM ÎY , K ape c T p t B t x v c e aKYm n ^ n t aa A asa pe-
ra a t. J f m c t Ka c t c e c n a n e d e ’ n a i e a c T t m r c t i Î Y n e , m i
ct nv «fit n e s o iu î a c e a Y H T a . f n K Y n T pa o c T a m i a o p
m tp i^ in e n n î, ce 4> o a o c i p t d e v n m o m * n T «.i> B o p iT o p ÎY m i
wkn 2 4 . U l îe n T e m B p e T p e K v p t . f n A v c T p i'e a m i c e . f m n p e Y -
napt m aî x ^ p z iv ky oacT ea a o K Y n iir o p îv a v î m tp e u iîa a
 KAmnecTpv Îeaaqiqîv. Nvmaî 60 de ocTamî de’n aqecxe
Kvmnânniî ptm âcep’B cxBqîvniae cajuie de serîape 48
de oape necKimsaqî, Kapiî anoî maî x*pziif «frxcepB decap-
maiţî nxp’vn mod neomenoc, xpimeurî aa KomBpon mi de
aKoao aa Ilecxa. Heî qe av xpeKvx aa îeaaqiqîv, «•Tcep-B
npimiiţî k v necnvc ^nxvciacm ini k y cx p irtp î de Ypape de
K'bxpt ocxam iî Kpoaiţi, KBpopa ai epav KvnocKvxe esene-
minxeae aop. Aqeinxîa ce avnxapB aaixvpea k y Kpoaqiî
.f*n ptcBoîva de’n 1848 mi 1849.
41* lle a a e n axp v Kvmnânniî de’n «/leonoadin a n e a v , c b
CYO'tp'b v i coap xe x p i c x t . ^ I q e m x îa .fnH Y m jîvpatţt * iin d
de dvm m an n î, de un' ce ’nqepKapB cb xpeaKB ^ n A v c x p i'e a ;
x o x v m î n v -m î n vxvpB ^ .m n a im CKonva, qi p i m a c e p t aKoao
cyb Koaoneava B isp a , KomxncLsinxeae «so p x B p e iu e î, n x n i
aa 4. O nxom B pe. «JLnxp’ aqeea, m in ic x e p îv a vnrvpecK x p a -
ce aa HivdeKaxB ocxB m îacK B BBX'Baionva ^ n x p e r , ky o o i-
qiapî ky x o x , nenxpv qeaae x x m n a a x e a a C ered in ; dap’
d v n t î t ^ n d e a v n ra x B XBiţipe ^ n cyc uii ^ n jk o c , ce dexe
xvxvp op am necxfe. De yb daxB ky am neexiea ai ce dexe
de n ov nopvnKa, c t aivpe ne K vncxixvqîvnea vnrvpe acKB,
ky aqeaa adavc, k i xotţî o<i»iqiapiî, K ap iî ce s o p .fo n n p o -
xiBi aqecxeî n op vn q î, ce Bop xpim exe a K ac% , n a x x in d v -
a i-c e a e a n a de x p e î a v n î, eap’ „^n aoKva a op ce Bop nvne
aaiţiî de’ n ocxa u iiî BBXBaionvavî. K oaoneava B is p a ai
nvEaiK^ acxB nopvnu'B m inicxepiaa'B, m i ai dexe x ^ m n de
Kvqexape de 24 de oape. D ap’ e î * î p i.c n Y ncep B ky y b

rvp-B, KB e î ne Kvncxixvqîvnea vnrvpeacK B nv Bop atvpâ

neqî y b d a x B , qi aop PB m * n e K p ed in qîom î ^ m r iB p a x v a v î
c b y , o p î uri qe ce Ba x x m n a â k v e î.

42. D e c n p e a q e a c x a c e < j»b ky p B n o p x k b x P b m i n i c x e -

p îv a v n rv p ecK , K ap ea e x p im ic e doî d e n v x a q î , Ky c k o h Ka
c b K opvm nB n e acK vn c n e o c x a m î; Hi m f a q e a c x a «i»y ^ n -
d e in îe p x , sa ^ h k b d o m n iî d e n v x a iţî a o a a p B k y K aa ae a ce
denB pxâ « . b Pb n iK d e ^ n x A p z ia p e d e ’ n * o p TB p e a m B , Ka
nv K v m -B a ne’nxpv x PB d B iţ iBe a e aop avnpBpî cb K a d ’B
aiepx<i>B d p e n x B q i î n o n o p v a v î ; K B q î T v p B v p 'B p ia e a m e p i n -
Lepturariu rumînesc T. II. P. 2. j<
iţîtT o a p îe ce r p t m t d î a v . Ptm jKne aa coKOTinuîa HeTÎTo-
p îv jiv î n e n tp T in iT o p îv , cb iKvdene nepinîoaca n v c n î v n e a
a ie c T v î E i T i a i o n .
43. K om icap îvji p e ijec u , Ieuiienan onpf a d viep ea
m iaiJoaHeaop de B ie a u ît ^.11 « p o p T tp e a m t, iui auiîâ ce
^ iiT p e p v n c e T o a n KomvneKtHÎvnea kv jiOKvrropiî de ne Jia
caT e, n e ’ nTpv aneea uri o cT a m iî neî BOJinaBÎ ^ h k i npim îav
n v m a î i u n e op d en n a p t. IIposian T nv ce a«i>jiâ ^ .n «i»opTt-
p e a u î t , uri H om ^nd^nTejie eî nv ce ^ n r p ia if , c b o u p o s i-
c io n e z îe : de a i i î ce n ic K Y ^n rp ia sa p ea , k b nv ce Bop liv re
a uB pâ KvnTpa aTaKvpijiop dvmij»ane. H e nv n r r y aJKvnţte
dvuimannvji n p e ’ n a m e p in u îtp î, ademennipî iui jin r v u iip î:
aneea vf^uiî n p o n v ce aKvm a o d v ie ^ n T p v ^.mnjiinipe
npe’n T p td a p e uxi ^ n u iîe ji'& iîv n e neom enoacB. M inicTe-
pîvji vnrvpecK o p d e n n t, Ka BBTtJiionvJi c b ce TpimeaTB a
KacB. O o is ia p iî nepeav kv Toiţiî Ka c b ce .^ n T oap K t npe’ n
TBJifuiea; «fk.net i;Bp. Iem îenaK jie CKpice pvTa de mepc
n p e’ n N evrp a K tT p t B a u îv . J ^ .m b vna Ba m aî <*»i aiqî
aa jioKva c tv . B t T t J ii o n v j nv uiTiâ nemiKa de ToaTe,
K«?>Te ce T ^m n jiâ n p e ’n S n râ p ie a m i npe’ n A p d e a j, «tiindut
Kom vneKtM Îvnea a e epâ A n K ic t kv to tv j: aqeacTa <*>v
K âvca, n e ’ nTpv Kapea K t z î v B tT t-rion v ji ^ n Kvpca, ye i ce
«K n T in c ş.
4 4 . J^n njitKVTa c n e p * n u î t , de a jivKpâ .fui Apdea.i,
upeKvm i e p e meni«rivnea Jiop ^ m n p e v n â s t p t kv H ivpt-
m xnT vji d e n v c , n t p t e i p t HeJiJie n a rrpv Kvmnânniî <*>opTt-
p e a q îa Jia 4 . O n T o m sp e, m i *fs.n 1 0 ajuie aiea jieîa aaîvncepB
jia B a iţîv . A in î TpeBvi B tT t-rion v ji c t ce c v n v î t Jia v t
n p o B t de nejijie m aî acnpe. ţlenepap îvji XpaBOBCKÎ kv v t
c v i T t npea C T p t a v ii T t »fvn T o a T t n tp a d a , Ka npe'n ji v i i-
Tvpt ct o p s e a c K t npe o c T a m iî P v m x n î, ce a n p o u it iui
m a î npoBOKB ^ n n t v t d a T t B tT tJ iio n v j c t Hivpe ne Kvn-
CTiTVHÎvnea v n r v p e a c K t, a m e p in u îx n d v -î „K'h n s n sm a î
ea zîeuim ci, ui-Ji ea su id e k s xaoxasJi, de n s ea eoi
n e u î a n sm cZ sK spe.a B t T t a io n v j A n e i p tcn vn ce uri
aKvm, Ka ajiTt daTt, maî a d to rx n d pyrtm ^nTva, Ka c t
nY-a maî uposoane maî myjiT cnpe aneea, ne*iî c t - î ame-
ninqîe; „ k7>hÎ e mai iama a m spi, deKAxm a JKspdM
A cT t x o T tp * p e , pocTÎTt neptK Îtm aBip, <t»y de aatYnc.
OcTamiî ^ m î .fm naY pt nYiuTiae . f nTp’ aneâ KainiTt.
ţlenepapÎYa, B'&zÎAnd aneacTa, moaKomi ne ocTamî m i-î
. f niBvnt, d^ndv-jie c t .fniţîeaeart, K t n’ av c t ce Teamt
de nemma, iui nopvnHi c t meaprt Jia IlecTa, Ynde .fn 12.
OuTomEpe ce am îezîapt ky KBapTipYa .fii Ktcapma kyu-
ipoatpiî. Ai*iî ptTaK nenamepiae m i BtHiOKvpiae, k i -
popa «j»y ediYC BtTtaionYa, KJ^nd a .fnTpaT .f n IlecTa iii
dvnt aneea.
4 5 . JJln IlecTa n» a t c a p t XnrYpiî ne^î Yn miiKaoK
neMepKaT, «a c t cmmBe nponYCYJi ocTainijiop Pvmj&nî, iui
c t-î T p a rt .f n n a p T e-m î; . f n c t ne a x n r t ToaTe e c x m -
njie.ie, ky Kapijie ocx a m iî . f m n tp tT e u rr î TpeneaY ky rp t-
mada .f n napTea SnrYpiaop, B tT taion Y a pym ^n p tm a ce
neKatTÎT . f n cxtTopiuHiea ca.
46 . De mepc aa Apdeaa nenî s o p n t : SnrYpiî anea?
. f nrepec, Ka a*iecT B tT taion pYmxn pesea, kyiii . f a nYmîav
eî, m aî sine c t - a CYnYÎt uiie-u iî. NenYTxnd .f n c t B n -
rYpiî .fndYnaeKâ ne aqecT B tT ta io n dynt B o in n ît-m î,
•fuiî n p o n Y ce p t, c t - a <t>aKt "lejia nYiţin necTpiKtHÎoc, sa
c t z r â t , c t - a decapmezîe. OKtnîYnea cnpe aieacTa ce
u n deTe. M eprxnd B tTtaion Y a .f n NoeniBpe c t npimeacKt
n x n e : ipxn cept .f n KBtpTÎpva aYÎ dove B iT ia io a n e de
rtpdiuiTÎ S n rvpî m i Yn B tT ta io n de ctKYÎ mtpţiinennî,
ky Y t BtTepie de KXTe 6 nvniţî; m tJiTptTapt npe s o a -
nasiî, q e -î a a a a p t aKoao, am îâ de KYînnaiT, ka»t Yniî de’ n -
Tp’ ;nnmiî a î uri niYpiT de’ n aneea, mi avapt apmeae
BtTtaionYjiYÎ.
BtTtaionYa pYmxnecK o»y deKÎtpaT de npinc, mi .f n -
Kic .fnTp’vn CTâvp « tip t «tepecrpe, Ynde n ^ n t .fn 5 ziaae
mvpipt 40 de <*>e>iîopî de’ n BtTtaion. De anoao ce Tpimi-
cep t cyb n azît aa ÎJÎBapomîv JErîeK.
Amîâ dapt aneea, ne a decapinampe ocramiî Pvin^nî,
a <t»ocT Tptdapea mi . f nmîeat'uvnea neomeuoact.
P s 'm m n u d e 'n A n o - B j i a x i e a , âdeteb d e’ n M f i-
u e d o n i e a . T e c â j i i e a , E u i p , m s n m e j i e T lin d tu. a.
(D e ’n •Poaea u e’nmpts minme.')

1. P v m x n iî, Kapiî dvnt deoceBÎTejie n p o sin iţîe , ne

jioKvecK, ce n vm ecK : P xm A int-m oJidoeennt c a s dH uienni,
âdeKB de’ n D ân iea, d e p a z ît opfţiinea ca K o m y n i de’ n k o j o -
mijte pom anne, ne .^m nonopâcep'B vb d in io ap t Dâniea
seKÎT.. J lim n a , denpm depijie, nvm eae aoKvpiaop a o a t-
x o a p îe a c T t - z î , npeKvm uri «&icionomfea aoKviTopi-
jio p , Kvnpind ^n cine tîiiyji «/ItTinijiop, iui Kvpaijîvji
o cram ijio p pom annî ^ n ptC B oaîeae BeKÎe, npeKvm m i ^ n
leaJie nove c ’ av a p tT a T spedniK de jieijîvniae pomanne.
A ie a c T B Koaonie, Kapea c vb .^mn'BpaTvji Avpeaiann a «so c t
^ n naprre CTptri.ixnTaT'b ^n M e c ie a , decntpm T'B de
maÎKa naTpie, ini ^m n p ecvpaT 'B jia seaKVJi ajia V III. de
K tT p t n tB ta ip e a X vn u iaop («Snrvpiaop) a B tz îv T d e c n i-
K x n d v -c e de’n cxn va e î m aî m vaTe cem inqiî, ne m ep cep t
cb KavTe m vntţiî M tH e d o n ie î v t B iea iţît m aî n oT pin jT t
kv denpfndepiae Jiop n e jje neKÎe; â d e K t : aneajiea aaae
v n v î n on op n tC T o p îv m i ptCBOÎniK.
2 . M a î atoc Bom Bede K t anem TÎ P v m ^ n î Ancv<*»jieiţim
de dopvJi n e a T A p n tp iî av Kon«i»tiiTvÎT «uoapTe mv.iT jia p e -
nâniTepea TpeH ieî de a c r t - z î . *ţ.n a i e a c r t decKpiepe ne­
am «*»ojiocît m a î kv cam t de a m tp v n m iu îe a e ^ n T e p e c a »T e
daTe de D . de IIvKeBia.
3 . P s m x n ie a r p e n e a c K t, npe Kape icTopnm va NineTa
o nvm eniTe M e ic w io -B jid x ie a , e c r e î t napTe a T e c â a ie î
mi a E n ip v jiv î, v t d i jii o a p t jio k v îtb de D ojion î, decnpe
Kapiî O m ep m i Bipm 'aiv av 4 > m v t v t ic r o p in iţît s p e d n m t
de a â v d t, decTVJia ecTe a zine K t eî epav o cT a m î de aî
n e A n ein cY a v î A x ia e .
D o a o n iî av «*>irvpaT vn m n .^n deavn r ^ n csaTva
A m oiK iţion iK , m i deaa e tT ta ie a de ÂKiţivm nv c’ av m aî
BopBÎT de d *n m iî .^n icTopie. A ie ac T B qîapB, amvnrxnd
a ce BOCTvpâ de’ n .fvmnpeijÎYpBpî nove neKvnocKYTe, c’ a
pe^m nonopaT npe’n Kojiomî de P vm xn î eruiiţî de’ n Dâniea
ori JXBnnoniea *j^n enoKa «knKvpceî ijinTejiop, Kapiî ce arnîe-
zîapB nannÎK ^ n xpoennejie m vnTejvi Ilin d m i O jiim n;
ne’ nTpv Kape ce nvmeiUTe A n o -B .iâ x ie a , CTBTBToapÎB
de’ n KinToanejie de acT B -zî ajuie M iâ a c ie î m i a ju e A c n p o -
noTamvjrvî.
4. A ie n iT Î .foiT.su P vm ^nî, de’n Kapiî ce Tpar P vm xn iî
de’n jioKvpijie nvmrre, ce nap a o i *n?juie maî de ne vpmB
Tpvne ^nnpoTÎBa K Bpopa^m nB pam î rpenî qinvpB pecfioaîe
maî ^.n tinT e de nBBBJiipea Tvpiijiop. NineTa, Bopsind de
P vm xnî, ce nape k b -î amecTeKB kv Evjirapiî, de’ n Kapiî
e.ui nv <j>a*ie deit^T nvmaî cxnrvpB nBHÎvne. T o ty u iÎ
anecTe dove nonoapB ce deocesecK <**oapTe mvjiT ^ n T p e
dxncejie npe’n BopEB, «tdciononrîe m i denpîndepî. AnecT
icTopiK, dvm , i e c'a KvnBÎnc .f^ndecTYJUi decnpe CTpt.’iv'u -
Tejie ^ n T x m n jitp î pBCEOÎnine ajuie Pvm xnijiop, decnpe
.f^nKvpcejie mi EocTvpBpijie Jiop, nv BopseniTe ne*rî Kvm
decnpe opn,iinea (cniiţa) Jiop, ne ce nape kt» ce nîepde ^ n
^nTvneqim ea BeaKvpi.iop; ^ n c v -m î eTÎmojioi,uea nvmejivî
Jiop ecTe vn OBÎenT de .fjidoeajiB .fjiT pe .f^nsBqam, m i
4>iindKB nv ce a&jiB deKXT nvmaî ninrre KvnomTinqîe ne-
cenvpe decnpe opiţiinea asecTVÎ nonop, nv som BOpBi deKXT
«toapTe CTp^nc. EcTe npea adeBtpaT kb nvmejie de BajiaK
ecTe t o t anejuia, ne ţlepm xniî uii CjioBeniî ^ j i da urî D B iien -
nijop, uiî Pvmxnijiop, de’ n K ap iî.^uiî Tpar opminea. I le i-
coneji, K’t .i’BTopîv <*>oapTe .^nBBmaT ^ n jiiniBÎ, a B traT
de c a m t, kb jiimsa Jiop de m i «rîvnTÎTB m i amecTeKaTB kv
idioam eje nonoapB.iop BtpEape: to tv u iÎ a nBCTpaT ® vn-
dBm;s.nTYJi, opxndveajia, pÎTmvji m i cinTacvji JiBTÎn.
S. Pvm xniî nvmiqî (Mcra J o -B a jia x î), i e jiBKvecK
A n zijuieje noacTpe mvnqiî neî „^nnajiqî aî ITindvjivî, ce
z îk , «t»BpB a da Bpe vb doBadB icTopiKB , KOBop^Topî de’ n
pB m B U iim eJie apimeî Jivî IIomneÎY, Kape, dvnB e b t b j îea
deaa <J>apca.ia, ce adBnocTipB ne meTeope.ie Tecâjiieî,
 de’ nxpe d^nuiit Kped a <»>i vpmamiî vneî
m a î m ifjLţî K oaoniî
eruiTe de’ n ABpviţqo ^.n Ixaaiea.
6. P v m ^ n iî, nvmitţT B a a a c i î -M a c a p e u î , p t v p z ix o p iî
M e T in iî M o c K o n o je , K i p i î a d e d e p m v m e j e de „Bot\vo~
uojie: o p a in îv de u%cmopi,‘e c * d t , d v n t K v m zîk e î, v p m a u iî
de’ nTp’î i K o.tonie a j y î H in x M acin iY a »|ji T tY a â n T ie a , de
Y n d e e î ap «i>i xpeK YT, ^ .n niYniţiî K i n d i B i e u m ^n
m s i a i p i î B ip s a p ia o p . wjLnct a i e e a , ne sp e d n in e n ix e a <i»i
de ^ n c i m n a T , e c T e K t ^ .n ţien ep a a x o a T e cein in iţiiae B a -
a a x ia o p , 4e c x d t ^ m n p tu ix ia T e n p e ’ n T e c â a ie a m i n ^ n i
aa m e a z îi z iîa r p e q f e î , p i K Î a m i ky m & n d pfe n vm eae de
Psm^nnî cav Pomanui, 4 e e c x e K om vn T Y xvp op jio k y îto —
p ia o p ^ n n p o s in n îe a e , 4 e 4>o p m a î î t d i n i o a p t se K Îa D a n ie .
7 . IcT op iea ny noraeneuiTe de B a a â x ie a Ka de î i n i -
HÎYne, deK^T nvm aî ^ n aaa zîen eae se a K ; *^n a n e a cT t
enoK t de am ecxeKape ce B td ^ .n j y n x i ky ^ m m p a t ţ i î
rp en î a n p in zî^ n d m i BOCTYpxnd qeaae m aî ««pYmoace n t p u î
aaae T p â q ie î m i M t 4 e d o n ie î; K ^xe î i d a x t ^ n B in m î m i
a dece o p î .^.n B in rtT o p î, e î ce d e o c e s ip t npe’ n «i»anxe nai ne
de K Ypajjîv. S n in d v -c e ky K vm an n iî m i C ? in iî, 4 e ce c k o -
so p ^ p i Ka n o x o a îe a e C T tp niT oapîe de’ n B^p4>Ypiae niYri-
niaop E m m i de’n P o d o n e ; C e p e , «P iainonoae, TepnaBe,
PodocT, cY**»epipt «i»Ypiiae a o p , mi p i c t p i x v a .^ n c n t î -
iiu n x a T Tpem vpâ n xm aî aa BYeTYa nvm eaYÎ a o p ; e î <t>op-
m api xoaT e peBoav4ÎYniae n e’ nxpv a ce ^ m n i p T i u i î de
d ^ n c e a e , ce a m ecx eK ap t cBYHÎYintpiae 4 eaae c.suij,ie-
paTiqe aaae CTaxvavî, n e ’ nxpv a -a c<t>imiâ m i a -a b y k i -
x tn i. n annva 120S d t d v p t v i a o B ix v p t « n a j i a q e -
CTeî «tânxoaine de ^ .m n i p i i ţ i e , n p e’n Kape . l i T i n i î s o î a î a
o cnpittîim ; am ecxeK^indY-ce ky B v a ra p iî, ce .|t.n<i>iuiiuîapi
.j\.ntinxea xaB epeî 4>p;&nse qe .fuiKYiii.iÎYpă A d p ia n o -
u o a ea , m i, T p i r x n d aBanrâpdiea ^.iiTpy îi K Y p c i, aî
x t i a T o *^n B Y K in î. K on x ea e de B a o â, ţienepaa 4»p*n 4 ecK,
n îe p d x ni ea na ^ n a 4 e a c x i nen opo 4 i x i .ţ^nxAiniiiaape
un ^ v în n ip a T y j B ia d v in a k i z Î y t npinc m i dvc aa T e p -
noBa. ^ .m in T e a a v î B op a , p e y e a e P Y ni^n iaop , 4 e -a <i>iky
c i cv«i>BpB moapTea sea maî ^nopiK om îaT 'b. Eyporia Kpe-
uiTini» xpemvpB aa avzipea vneî A n x x m n a B p î aT *T de
KpÂnnenne. lia n a r p ir o p iî I X , nBTpvnc de K\ndvpepe,
mi Boind a CKimsâ denpindepiae cxmjepâxiHe a .u e anecTop
n o n o ap i., KYxezÎB a ai TpimeTe ne aeraxYa (am sacadop )
c b î; ^.ncBceKYnpincede dvpepe, B B zîxndY -m î naannYa n e -
Am nainix, kbhÎ xpimicYa de nane a «*>oct avax .^ n d e p x -
depe, s a a h k b iui OKBpxx; K&nd e.ia ai Bopsîâ de n eden -
cejie iadYjYÎ, „ n o î n s n e vnemem, .f.t p'bcusncepTt, e î n en î
de idoaî, n eu î de d s x s p t, n s adop'bm ( cji'heimJ deKs¥>m
n sm a î usm epea m i ep o icm sa “
8. -Maî denapTe ny ne som .^.nxinde ky ierop iea P y -
mxni.iop MBnedonennî, deKXX nYmaî ne Bom mBpmni a
decKpie denpindepiae aop. ’ AnecT nonop aoKYemxe *^n
mymţiî, ie ^nBenineazÎB icaoapBae IleneY.iYÎ, AneaeYaYÎ,
a.i.ie InaKY.iYÎ mi aaae A o c y j y Î ; m irY piae ^n n a .ix e aaae
IlindY.iYÎ, ^m jÎYpYa KBpopa c x a î caxeae aop auiÎBzîaTe,
na opauiîe, aaiţiî c’a î xpac ah KOTYnYpî aoaBToapîe ne
YnrÎYpiae CTxn^eaop, ne cT aî aKonepixedeTpoenne nea maî
mape napTe a annYaYÎ; m i aneîa. ne a î pBmac nBcxopî,
Ka mi cxpBBYniî a o p , cxn x nomazi m i BÎemYecK
xâsepî ky «*>Bmiaiiae m i xvpmeae aop. A necxe cem inm î
nYxepnine de aifiepxaxea aop uii de nYCBMÎYniae neaae
^n<t>piKOUiîaxe, Ynde ce a<t>aB B xpxxe, npeBBzîxnd
kb maî x * p z iî c’ a î maî ^.n npinB ap KBde cyb «KYrYa
YnYÎ rvBepn, dYni. ecxm naya KYmnBTpiomaop aop de necTe
DynBpe a î aBYx »f>.nmeaen4ÎYnea de aKBnixirâ npîexennfea
nopiţiî, cYnYÎxndY-ce YnYÎ xpiBYx annYaa, Kape ecxe maî
niYax Yn cim n de CYnvnepe, deKxx Yn xpisYX de m îe p s ie ;
ky asecx miasaoK a î p im a c «tepinî de amecxeKYa T Y p iia op ,
m i n e iî î b d a T i nY a î ®ocx KYnocKYqî ne aa eî acvn pi-
xopî c a î Tpimemî aî rYBepnyaYÎ. IV sepn aiţî ^ 1 1 koxyky—
piae mi caxeae aop de Yn csax de’ n i e i maî BBxp&nî «j^n-
m eaennî, a î BÎeiţîviT cvnT aei,iî xox am îâ de cimnae, Ka
uri ^ n xĂmiiYpiae nBxpiap«riaop : affiepî ^ n Ksraxya aop,
•risepî ^»n <i>Bimaiiae aop, aî nexpeKYX ^YpxYinea©
 ptC B o aîejio p , *ie air TYJiBYpaT de aTXTea o p î EnipYjt m i
T ec â jiie a ,, n x n i jia ajKYnţiepea « i T a j i t a jiyî Ajii Ila m îa jia
rvBepiiYji a q e c r e î npoBiniţîe. A T Y n sî P ^m ^n ii aneuiTÎa
air c ^m iţiT Hîvrva c'BTpanYjiYÎ de Ianina, KapeJie m’trYjiind
m i 4>,BK^n d ne Yniî d e ’nxpe d;&nmiî cn io n î, av .juiTpYdYc
nem opiJieTaTea imaîJiOKYji vneî n iH Îyn i, Kapea ifid in io a -
p t epâ spedniK «^nKTtde p ecn en T a T n e’nTpx neBinoBtuţieaca.
9. De m l anecTe cem inn fî c x n i nejiininiTiTe, t o t y u iÎ
e aa e nv ^ m e a T i a ce deda KomepnÎYJYÎ ky yejut m aî mape
zîe ji. Jia Kaaa«i»ciTe ce a<x>jrB npen îva KYpenT Hea.iop
m a î de K in eT em iie n ieu îe ajuie E v p o n e î, Hfejuie m aî mapî
B ^n zî'bpî ce «*>aK ky BYmsaKYji MTbHedonnieî m i ajui T e c â -
Jiieî, ky m iT a c a Aqifeî m i a B ojiyjiyÎ, ky ecnYpxtHÎYnea
nîeijiop de envpe, de BYpcYHÎ m i de Y p m î, ky ji^ne.ie TYp-
mejiop m i npodYnxejie m;s;n,i.«*»,BnTYpijiop Jiop. K .iaca n o -
nopYJiYÎ, ne nY ape KiniTaJi, ce ^ndejieT ninem T e ky y i
pâmYp-b de ^ndY C T pie «soapTe K'BUiTiroac'b. J[Ln AjiBania
Kape ecTe «t'BBpiKa o d o a p t jo p m i a cKYjiejiop de âvp m i de
a p ^ n T , aMeîa de’nTpe d ^ n m iî, Kapiî n Y c^ n T ^ n T p eB Y in q îa n î
irtnzî'B p fî m i «i>rBBpiiie, cxn T avpapî, K apiî, de uri
.liucirţî de m odejuie, JiYKpeazi decTYJi de sin e âvp m i
apijinT ; «•iindK'b mxmb«*»,bnTYpijie Jiop nY c^m ? cvnY ce
npYBeî, a n o î Tpar uvijin «tojioc din meTajiYpijie ne ce Uvn-
T peB Y iniţîeazî’B am ecTeK xndv-jieK YajiTeae, neK^TJTBKonriea
Jiop ce noaT e ^ n x in d e . A iie K'BYTT.Topiî de B eK ÎeT m î
noT a<i>jiâ m edâjiiî m i moneTe npeiţioace.
10. M erajio-B ajiaxiî, ne av K’BJi’BTopiT, BopBecK maî
mvjiTe jiim sî uii air BisjiioTeqî ky decTYJUie K tpnî «tp^n-
*iemTÎ m i iTtJiienne; eî air ncjijie maî svne edlMÎvm a.i.ie
aYTopijiop Fpenî KJiâcinî, K'tJitTopÎYJi Meji.i ^ n B in îa T a<i>.ii>
dejia djsmruiî t o t <*»ejiÎYji de aatYTopÎY jiiTepapîir, dap’ n e -î
m aî de mipape, ecTe a sede BYna op^ndveajit, ne domne-
m Te ^ n «*.T,mfjiiî m i ^.n oparnîe, irt .foinîejieanT'B npene-
depe ce ntcT peazrB ne’nTpY aoK^pmYi' t o t aMeea, *ie oinva
wf^nKYHîBaT c y b t decnoTicm noaTe ^nTpeupinde cnpe ^ n -
mYJinipea m i acerYpBHÎYnea aBYTYjiYÎ.
 Opamîvji K'bJi'b’p im a , zidiT d m apHÎTenTYpa Mea
m odepn t, nv ecTe Kvpioc, deKAT npe’n nvctM Îvnea ca ne
erxnMÎ nepnendmvjiape; jiokyji, ne Kape ecTe zidiT, ny ^ .n -
jiecnenrre aoKviTopijiop de a mepţie vjiiiţîe, deKXT nym aî
ky Y t mape JiYape aminTe m i aHtYTopaiţî de Yn BtCTOn «t>e-
peKaT, eapna nyn ^nK tJinîtm inTe de n& cjit m i Kxpjiiţie
Ka c t nv JiYneMe; ky xoaTe aMecTea adece, maî ky c a m t
Koniiî ce pocTorojiecK ^ n «tYndvji adxnKYpijiop. A n o -B a -
jiaxiî c’aY am îezaT A n âcT«>ejiÎY de iţîe a p t, ne’ nTpy a BÎe-
iţÎYi ^ n naMe, eî ay JitcaT TypMÎJiop B tiae m i m îecypijie
ne’nTpY a nY * i cvnyniî acYnpipiaop; a«napt de aMecTea
KYTpemypiae de n tm A n x , b tx t de adece ^ n G nip, Jia
d&nrniî niMÎ Y t daT t ny ce cxm iţîecK, ne Ji&nrt aMecTea
eî ce noT antpa m! de M Îym t; ToaTe aMecTe «tojioace
^nBpedniMecK <*>oapTe myjiT a <i»i jiyaTe A n B trape de c a m t.
<J»iindKt eapna ecxe JiYnrt mi a cn p t A n myniţî, anoî cxnT
m t r t z r i, ptcepBe meniTe a aasYTa ne ctpaMÎ m i a nin£
^m BÎeam ÎYrapea Mejiaop .^naBYnm î: anoTxmnyji mcjiji p t v
ny TpeMe ^ n z ît d a p , ^ndycTpfea ny ^n M eaT t a .fanojiopi
eî TopK ji&nî, tţîec n tn z îe rpoace, âxpya m i apijinTYji ce
m odejieazît m i TAmnvji ecTe AnTpeEviniţîaT ky Yn isin npe
k m de <*>oJiociTopîy npe aT*Ta m i eKonomÎK.
1 1. He neTpeMepî njitKYTe ^ n cxnyjt «tn ujiiijiop A n
ctp ia e jiynijî ajuie epneî! ^ n Txm n, KAnd t o t y j i ce ^Js.n-
cy<*»JienîemTe npe’ n Jiykpy. NecTopyji (B tT p ^ n y ji) k o t y -
jiy Î icTopem i’e zinepijie « te p m e K tT o p ijio p Tecâjiieî m i aajie
CTpiroijiop de’ n IJÎymepKa. Ky Toniî ce cTpxnr, ce A n -
d eact m i ce ^mBYJizîecK ne Ji&nrt dAncyji; TOiţî acKYJiTt
k y necaiţîv, m î icTopiniţîeae Jiop de c a p t nv cxnT A n T p e-
pynTe deK^T nvmaî de mîvepaTyji BÂnTvpijiop, Me crvdvîe
KonaMÎÎ mvnni.iop.
12. K tp tn T ep îyji <&i'ciK ajui anecTop P v m xn î (ajui
M eraao-Bjiaxijiop) ecTe nYTepniK dejiiniaT de n tT v p t,
npeKvm uri mopaBvpijie ^Jiop npe’n w^ncTiTYMÎynî m i aniîe-
zîtm inTe ntnîvnajie. St t t n T y p t cojiidt, CKypTt, *jvn-
decaTt mi e x n tT o a c t K tp tn T e p e a zît ne am xndoye ceK-
 c e j e ; nec^m iţiTopî aa CKimKipjje T*mnvpiaop annvavî,
c v o i p de î i n o T p is i m f K iadvpa nri «i>pirva.
13. I ţîip a n ie a e , ne ce ^ .n T p e K k y B ip B a m î ^ n T p v
a c n p im e mi o c T e n n e a a i, av î i « t ic io n o im e a m i z i o n i n i ,
m i, K^nd a a iv n r a a o a p e - K a p e B x p c T i a n v m iT i, c e <*»aK
c ip iin a p ie T o a T e o p a m îe a e E n ip v a v î, m i « a s m îe p B i-
n îe a e n ea a e m a î r p e a a e , nYm aî c i K ^ n iT ii,ie sa n n T .
14. « ţ . n T p e o a m e n i î ^ s ,n c T i p i i ţ î m a î n e i î d e KYm n v c e
o c e s e u iT e ceK cva . ./la <i»em eî nv ce sede nenî deK vm
«• a o a p e T p e K iT o a p îi de * * » p v m c e a q îi, 4e K ip in T e p e a z îi
n e r p e ie . ./Ia a i e c T e P y m x n e c e a w i v m e p î a a p i j î , c n e T e
•laT e, n î e n x d e m i t i c , T p v n p o B Y C T , n v T e p n in , ® ik v t anv-
m e , Ka c i c v « i » i p i o p î «ie o c T e n n e a a i m i o p î i e a v K p v r p e î .
D e ’ n a c T i K a v c i, ce z is e , k i c e p a îv a C v a r a n n ia o p T v p s î
nesî î i daTi nv m î-a aaec K itU n e de’nTpe Pvm xneae
Ilin d v a v î. D eaK i m ^ n ia e aop « le a a e K p e n a T e de avK pv,
m i C T iT v p e a e a o p y e a a e v p ia m îe m i ^ m n v iT o a p îe n v <uaK
de n eaae K id x n e de c e p a îî: a n o î a m îe z îim in T e a e a o p
H eaae m in v n a T e a î « * «ik v t d e ’ n e a a e n v p v p e a K p e m T in e a e
le a a e m aî p e a e ţiio a c e m i o e m e i a e y e a a e m a î s p e d n in e de
T oaT i c T im a n e ’ n T p v c T p ^ n c a K v p m fe a m o p a a v a v î.
15. U o T p iin T vnop a e ţiî o u p iT o a p îe d e o p î - n e a v * r i-
Tvpi (a v K c ), ^ n T e m e îa T i d e ’ n x & m n v p î c x p ia e K Î e n e n o -
m e n iT e : T p eB Y Îe o > e m e ia e c i noapTe a a K an x o B O T e c a î
^ n B ia ÎT v p e n p o d v ce n v m a î de m x n io m T v p a a op . I le ’n -
T p v ^ m B p iK im x n T v a m a i a a e c m i m a î d e o c e s iT , ai ecT e
epTaT, c i n o a p T e d o î e n îe n x a p e d e m i T a c i , kv n a p ia e c e
^ m s p a K i n v m a î a a z ia a e d e c i p s i T o p î m a î ^ n c i m n a i e .
K v c v r v p ijie kv âvp, n aoan eae mi n ÎT a n n ea e de âvp,
m îa a v p ia e neaae n p e m o a ce , m i B a im p fia e , n a p ia e T o a T e
c*nT »^ n m odi aa P ic ip iT , ai c x n i 1 o n p iT e k v TO Tva.
B ip s a m î ^ n «i n iz îe c K acT e a m îe z îim in T e kv nea m a î
m ape^ c * m ţ îe n n i e mi c K v m n iT a ie . D e a K i v n B ip s a T ap
K ia K a a n e c T e a e m , m i ap n v p T a o p î e a a B pe î i x a îm de
a v n iT v p i, o p î ap ^ n K V B i in q îâ «i>em eiî caaae, c i noapT e
spe î i x a îm a v -H T v p o a c i ( a v K c o a c i ) ; ap *i nv nvm aî
OK’&pxT de KîiTpt TOiţî neîaaaaiţî, «ii KÎap uri oc*ndiT m i
daT a«t>apB de’n Komvnixaxea aop. B a î! de a ie a a om aa
dem nii, napeae ap ^ n d p ic n i, cb n o a p ie Bpe v b xaînB «i>b-
kvxb dvnB Kpoeaaa nopxvavî cxp B in , BvnB oapB Bpe v t
x a în i avpixB, Kvm ecTe nopxva cineTapiaop: vnva Ka
aseaaa nv noaxe «ti mat mvax ^.nxpe KxmnBxpioiţiî cbî !

1 6 . Ac«i>eaîv cxn x aeijiae Komvnaae m i aim ezÎB m in-

xeae 4>Bmiaiape aaae anecxop P vm xnî. A*ieîa de’ nxpe
d ^ n m it, napii aoKvecK npe’ n opam îe, m i ^ m i K^m xirB
îipe’n KţÎBpt cx p tin e edvKBHÎvne Bvn’B, av cnfpeT «i»oapxe
âţiep aa xox «teaîva de nervcxopie, m i cneKvaBHÎvne. JJLn
pBcxxm nva am îâ nvmixeî „cicm em e KvnminenmciJie“
(adeKB onpipea Ka nime cb nv noaxB advqe ne mape m i p -
«>vpî de BXndvT aa Evpona, Kape onpipe a «p o c t ^ .n x p v -
dvc’ o NBnoaeon «leaa Mape Kvnxpa JjLnraiaop), ^.n pBC-
xxm nva acxeî onp ipî, zîk , c ’ av <*>oaocix P v m xn iî de’ n
dpeanxa DvnBpiî <i>oapxe m v ax ; m i npe’ n neroiţîva aop kv

BvinsaK u iî-a v «i>b k y x aBepî neKpezîvxe.

17. K a cb „^ndenainim anecT apxiKva, x p e sv îe cb

maî Bopsim decnpe a*ieîa de’n aHenrrî P v m x n î, Kapiî dvK

vb BieaiţÎB nom adB, ^m BaBxoapÎB de’ n aoK ^n aoK.
AnemTÎa ce okvhb ky nBCxopixva, ky rpiata xvpm eaop;
ne Kvamiae m v n x e a v î Ilin d , ne BBiae, Me ce »Kn-
xind „|v.n Toaxe aâT vpiae n ^ m aa nÎB pm vpiî m B piî.
1 8 . Jfin iTâaiea ce nvmecK a«iemxî P v m x n î: „K on iit
Cuhniei, K a m 6izia , “ ne’nxpv kb BÎeiţÎYecK ^.n xâsepe ^.n
miJKaoKva BBiaop. Jb c’ av maî dax iui aaxe nvme,
npeKvm: '„Kapaz&Jtitţi, R o jio a n n i, U im in t cav JVomazt“
ne’nxpv kb aoKvecK ^.n mvniţî ^nTOKma Ka A p a s iî ^.n
nvcxiiae A cieî. Kv Toaxe anecxea eî cxn x ^ n pxndva
xpiBVTapiaop Ilopiţiî oxomanne, KBpiîa ^ î naBxecK z î e -
HÎveaaB de’ n xvpmeae caaae, npeavm m i vn «teaîv de dap
Ilam iaop , ^ n x p ’aaa KBpopa rvBepn ce a « a i nexpeKxnd.
1 9 . IlB m ÎY n iae cxnx .^ m n B p n ix e, .^ n K i d e’ n T * in _
n vpiae BeK Îe, .^n x p e d eocesix ea e cem im ţu , m i Kaniî a o p
 dav 4>i'B-Kape ann K xxe v t napTe aa «*»T>miaiiae m i ^ n -
c o q ip ia e Meaae n o v e.
P v m x n î n tC T o p i, ^niB pijK aqt nerpv, (a m îâ iik -
m iq iî: fCapassrjtiz) ce a p a x t ne aa .faiMenvTva avneî a v î
M a îv ne K ocT im îeae, de vnde icBop'bcn p i.v p î KpicxBaine,
4 111Î ainieazÎT, T a sep eae ^ n denBpTapea cemneaop p A n -
dvÎTe , cav ce am îeazî'b caTe « iK V T e nvm aî nenTpv
sa p t, m i ^nTpeBvinuţîeazî'B Tpeî a v n î de s a p t , Ka c b ce
cvî'jj de’ n aoK .foi aoK, de’n noxine ’ n noTÎ*ie i u n b aa neaae
m aî ^ n n a a ie Kvam î aaae n in d v a v î. J^ncB KAnd ^ n «ie n
BÂnTvpiae Tom naTene: .fu id a T i ^ n n e n a ce k o b o p â ne .fo i-
MeTva de'n m v n q î, n x n t ne nacK k v Tvpm eae caaae ToaTe
K oe T im îe a e. Ile 1 8 . Noem Bpe ce BTbd a m ît z îa ijî aa n o a -
a ea e „Menaeopijiop de Cmagxe“ m i ^ n ţiîvp va IpiKaaeî,
de vnde n op n ice npim 'bsapa, cnpe a ce p tx p a ţie A n a d i -
n o c r v p ia e de s a p i. ( T o t acem ennî daTine n'bzîecK im
n 't c r o p iî P vm xnî de’ n CTxnra O v n ^ p n , nvm inî C&cxennt
opî „ lipsii îxîen ni. “ *
2 0 . n e r a n in v a , K *nd c ’ a BAndvT vnTva, BpAnzîa m i
a A na T v p m ea o p , K *nd n iî-a v n a^T iT Bipva m i zîeHÎveaaa
de’’n Tvpm e n e ’ nTpv m aca C vaT an n vavî, ce c vB ^ m n a p T ^ n
MeTe m i ce a m ie a z t ^n b ^Î, vnde c’ a c o k o t ît de a v -
Biimţî’B, K t m î -a p nvTe epnâ BÎTeae: o ia e, Banpeae, Kaiî,
sa n ia e m . a.
De Kom vn ^ . m î «i>aK K o p T v p ia e .^ n T A m n de e a p n t
d e ’ n n A n zî-B de n-bp de K a n p t , n e m â a v p ia e ic B o a p ta o p de
am p i n e d e m i m a î t o t d e -a v n a c v b « tp v n z im îv a Kona«ii-
a o p , K a p iî .f^nri n tc T p e a z î'B <*»pvnzîa Bepde nri eapna.
21. «J>em eiae d en p in ce m i dedaT e kv a«K p v a, cA n x
^ n c b p q in a T e a c e «^nrpiari de T p e B v in q îe a e z ia a n iq e aaa e
« ttm ia ie î. J f.n « M t-K a p e c a p i adv«ie E x p E a T va k v 4»iiî c b Î
Tvpm a aa K o p T v p î, -srnde a aiV T op a m de K A niî n t z i T o p î ce
C K o a a t n o a n T e a a d e c e o p î a n p is e r îâ ^ m n p e ţ i îv p v a n ep K v-
a v î 4 > s k v t de n z id ip î BeKÎe de neaTp'B. n o n n ia e n eaae
^nTvneK oace, m i K A iid v -î T A m n va vpA T m i p t v : n peB e-
r îe a z ît n 'h C T opîva kv «i>oapTe m a p e a v a p e a m in T e : «tiind
k i aTvnnî avniî mi w p iî niBiaecK Tvpme, aJKVTopaiţî
de rpocva .^nxvnepeK, mi «an cxpm i'iîvn î .^.nTp’xnceae.
Jfr.n âc«*»eaîv de nonm neTpeK n icT op iî t o t .^n nesîoape
ne w i Tvpme-mî, m sxsd v-m î cvb ravţiiae neaae ne-
CTpisiTVTe de naoae mi de nea, nvniTiae mi nicToaaeae,
napijie ae decKapKi de’ n it^nd ^.n K&nd, mi d^nd C T pfnxe
mi Kivixvpî p icT p iB iT iiţiB e ne’ nxpv s a c i - m î tţiîi K^niî
neKvpmax ^.n aâxpex mi aapmi. E î av vn «seaîv de x e -
aerpaa» <i>ipecK, nimxe cemne anvinire, npe’ n Kapiae ^ n -
mxiinmeazî'b kv nea maî mape r p a s i ^.n KXTe-Ba minvxe,
de Jia v i CTxnt jia ajiTa, K^nd ce iBemTe Bpe vn nepimv
mape, BYni oa p i, K^nd Bis Txaxapî de ApniYiţî acvnpa
xvpmejiop, c i ae npade: mi aTvnnî cape ^ n K iTe-sa mi-
svTe t o t KOTYnvji CTxniaop mi aaea p n aa av n T i Komvn'i»
KvnTpa x^axapijiop de A pnivm .
22 OmeTejie mi BipciTvpiae aneaop, Kapiae cxet
amîâ de OBWsviTe ^ n Tecâjiiea, K iv ce a zîi m cTopiaop
adece opî dâvne «toapre mapî mi secvnvprx âsepe. AcTa
sise im de aKoao, k i nicT opiî nv av n eiî v i nposeaivne
de nvTpemv ne’nTpv BÎTeae caaae: de4Î deaKi ce Tom nai
omexe mapî, opî B ip ciT v p î de ane, Ka c i nv n oaT i na-
niTe siTejie e a p s i: aTvnnî Bin ^.n nepmîv, c i m oapi de
<*>oame, kih î <*>xn nv ce a<»ai, de aneea dapi cxnT neBoiuţî
c i- m î B^ndi siTimîoapeae kv vn npeiţîv de nemÎKa, mi c i
cip in ea cK i kv totvji. K a c i ce CKane de âcoeaÎY de ne-
noponipî, Kxnd npecvnvn , cav B id cemne, k i eapna o
c i «*>ii rpea, ce Tpar maî de Txmnvpiv K iT p i mă.ivpijie
m ipiî, vnde ecTe KJiima maî dom oaai mi p iB ip c ip ia e maî
pape uii maî ne’ ncimnaTe.
2 3 . M ip e a ip i, c ip six o p e a cK i mi ^ n K ^ n x ix oa p îi
ecxe cxp im vxn îvn ea cav mirpinîvnea annvaai a a ie -
cxop Pvmxnî! ea Kvnpinde ^ n cine ne-Ba pap mi c x p iB i-
xix op îv, ne nv ce maî osiHÎnvemxe Jia ajixe n on oa p i. ./la
v i zi anvmixi, s v m oap i, aa cxnTva Dvmixpv, ce ad vm
cemimţiiae aa opamîeae IlepieoJie mi C*fin-Mftpina, a o a i-
xoapîe ne Kvamea m iiedoniK i a rfindvavî mi aKoao 4>aK
 y b c'BpB’BToape nxB.iiK'b. D irni a c n c tp B tT o a p e B iT p * -
n iî ®aK c b 8 t Komvn m i ajier KATe-sa «Bnriaiî -spâne mi de
om enie, Kapiae ce x o n p i c K c i p i m x î t necTe e a p n i a
KacB m i c b iiBzîeacKB caTeae mi aoKvinnîeae m.p'&ciTe.
M in v rv j nvpHedepiî BecTecK npevniî, p tB tp c^ n d necTe
nonopvji nvpHezÎBTopîv npe’ n pvrBHÎvnî eeaBsioace mi
KVHepniie sineKYB&nTapea dvmnezÎBeacKB. E cre ne-aa
CTptB’BTtqiB n x n i aa inimi», a npisi a c x i m vjqim e nenv-
m’BpaB'bp'b, Kvm »fum îa ziva g v iu m i p im a c svn kv aâ-
upijini m i kv Meaae maî dvîoace KvsinTe deaa neî qe pB-
niAn cnpe iiBzipea caxea op , deaa Kaceae caaae ^ n c e -m î
m i deaa t o t , ne ce a t a i ne aAnr-B dAnceae. Anvm ce
nopnemTe T o a n mvanimea de y-b daTB, ce miuiKB J,n neTe
pervaaTe, nap’ K t nopnemTe nim xn T va ^nT per cnpe k b -
aBTopie, Dap’ asîâ av o i k y t KAnî-Ba namî, nri aa oape-
Kape den-BpTape ^ m î maî ^nTopK ^ .n n i y b daxB OKiî cnpe
Konepimîeae Kaceaop, ne Kapiae ae nBpBcecK aKvm, vpAn-
dv-ae, c b ce a<»ae Bine ^ n t o t deKvpcva epneî n x n t aa
npimBBapa siiToapÎB, KAnd av c b pBBiÎB, Ka cb aoKvea-
ck*b eap-B-mî ^ n T p ’Anceae! <I>iB-Kape CTBHÎvne de pBnâvc
(n o n a c ) ecTe x o t b p a t b , k x t TAmn av c b pBmAÎB A n -
Tp’Anca, Ka c b nacKB kv Tvpmeae t o b t b eapna ne ce a4>aB
aKoao. Acemenne e de<i>inTB nri «*»iB-Kape CTBiîvne de mac
necTe noanTe. Ac«*>eaîv "nopnecK Toamna mi KOKOCTApHÎÎ
ky n oveae-in î «tBimaiî, Ka nBpBcindv-m î aoKvinnîeae aavTe
necTe napB, c b meaprB denap re necTe niBpî ^.nTince a a
y b Baim t mai KaadB, ky cnepAnnîa, kb aa npimBBapa vp-
mBToapÎB ce Bop .^nToapie eapB -m î aa aoKvinqîeae de
ne ainî asvTe *js.n sapa TpeKYTB.
Tvpm eae c e KaiţÎBpB ^ n Koaoane ne KocTim îeae
m vnniaop, vnde c o c e cK : TvneTva TBaanseaop deaa nîan î
nii B ep B eqî, CBÎepBTva BÎTeaop de t o t «teaîva «fnconîecK
a v n rv a m ip aaa KBaa'BTopiaop n in d v a v î, Kapiî ky ^ 111110 -
nopBMÎvnea aop de BapB aKonBp aaTeae m i ^ iiT in c e a e
iu îe c v p î aaae M-Bnedorneî. B B T p A n î, nBpnaui, Hivnî,
K oniî, <t>emeî, m epr ^ n K v im îv p a n î de BÎTe domecreHe, de
Kaî nvTepniHÎ, de KtT&pî .jvnKtpKaiu k* capnini de u p o se -
HiYnî de ajjie m & nK ipiî, de-acvnpa K tpopa K ^ n n kyk o-
iu îy j, anecT opnin ntT vp a .1 iui ne’ n m îejim iB ajM q îtp a n n i-
Jiop! 4>eiţîejie TYTypopa CTpuiYHecK de <i>jioapea np eiţioact
a c ^ n 'B T ’B iţ ii, HK'vp'BLţiei m i n e B in o u r b i u e i! E î m e p r ky T O iţiî
nainî de c n e p x n ijît, K t aop a«jiâ .^.mBÎejiuiÎYrape iui v t
K.rimt maî dvane iui maî d o m o a jit, vnde c t JiOKveacKt
necTe e a p n t KopTvpî, ceair uri .foi caTe, v n d e-u iî av
aoKvinijîejie de e a p n t. D eaK t ^ n « t t i 4iuiîapea acTop o a -
menî n ap ®i aT^Ta de B a ^ n d i, de nanîniKi uri de n a t K v r t :
aTYnyî qejiji i e î-a p npim' de denapTe, opî î-a p ^ n T * jin i,
ap Kpede, Kt ce a<j>^t ^.n a*iejMe T xm nvpî TpicTe, K^nd
m e a z ît noanTea ^ i u î p tB tp c a non oap tjie caajie Hejuie
ctaBaTene, CTepniToapîe iui neniiniToapîe acvnpa ne«i»epi-
HÎTejiop I ţ î t p î deaa m e a z ît zi.

25. Kam aneacTa ap «*>i inoana •/^.mttiriiuî'biţÎBt a P v -

mxnLiop Mtnedonennî b t x t CTtTopniiî k x t uii ntCTopî
^m sjitT opî ceav nomazî, Kapî BÎeiţÎYecK neuiTivm de
axxTea BeaKvpî ne mynTejie ITindyjivî, neaB&nd ajiTt ^ m -
Bnrîvne, deKXT nymaî a nerpene y t Bieauţît cimnjit iui
nâiÎMKt, de miî de opî maî «tepiqiTt deKxr a nonoaptJiop
nejiininiTiTe iui neacxsunntpaTe, Kapi.ie ^mBJit ky Kanyji
pynT dvnt «tepinipe iui ny o a<oat, ni de’ n KYnTpt kv k x t
ce n esoecK m ai ih y j it c i» o «. JKYnr'B ^ ciT^TSt c e dB nftpT'B
m âi m y jiT de d& n caş (^4»iind k i o KaYTT» de c in e ,
jiY K p Y p u ie c x î n m v a j i e , Y n d e n Y e c T e 5 nv o Kâ.YT'B •/Knc'B
^n c i n e , *f.n in im a c a , ^n k t»m a p a CY«i>jieTYjiYÎ c i y =
KynuiTiinnît, vnde ap a<i>jiâ-o ^ndaT t ^ n t o t Txmnvji iui
^ n ToaTe .^mnpeţrîvp'bpi.ie Bieiţîeî!)

J f.n c t deaKt ^nrpiniipea ne’ nTp* n tzip ea Typmejiop

uii cmpeTYJi de cneKYatHÎvne «taK ne Pvm xniî M tn e d o -
nennî neî maî sv n î ntCTopî m i Heî maî nopo«riiţî m i maî
âţiepî n ervn îtT op î: anoî ÎYEipea n tc T p tp iî m i a sieiţîeî
nearxpnaTe deuiTeanTt ^ n inima aop ntTpioTicm a d eB t-
pax m i Kvpaijîv BpedniK de «tariTeae Pomannijiop Beuî =
CTptBvniaop Jiop, a KBpopa advnepe a minTe ce n'BCTpeazî'B
jia dAuuuiî iiopsaa deaa T a r a aa «*>iîv.
•/Ivmea HiBiaicaxB c ’ a m ipaT de «*»anTeae neaae m apî
aaae r p e ii a o p n ecrop noî, n p e’ n Kapiae m î -a v pBKSiniTi-
raT n eaT ^p n ap ea naTpieî deaa T v p iî, «ţip i» a npenvne
m iH ap ne denapTe, K t vn n on op nan înm , KvnaoiiviTopîv
kv d ^ n n iiî, a K v n o tn T v iT «noapTe mvaT a a p tn 'B C K U Îv n ea
m i aÎBeptM Îvnea r p e 4 i e î . D ap ’
„fp ifi-K 'b p si c7> c e ’m.aapju'b
K s e e n im a a c a u a p m e -“
A n e îa , K a p iî M e p 'i e T e a z î 'B kv T e m e îv in i a a 4>auţîa a o -
K vavî tot a m ’B p v n T v a a n e c T e î ^ . n T ^ m n a 'B p î , nv so p npe-
jje T a a c e ^ n K p e d in n îâ , k i P y m ^ i n i î M 'B q e d o n e n n î ( A n o -
lîa a a x iî) m aî n v tţin î aa n v m tp d e K ^ T 1 ’ peM i‘ î , a v a a iV T â T
A n aneacTTb a v n T i n e’n T pv a is e p T a T e m i neaT^pnape, Ka
n e î « K n T ^ Î E i p s a i ţ i n o a i T i i î m i o c T a m î m a p î.
26. Cnpe a adesepf a q ecre zic e , e de aatvnc a ^ n m ip â
n vm eae cTp'BavriTe de n tq îv n e ceav de m p in iţ î P v m x n î,
ne Kapiî deripindep aa opî m p T in ip e a CKpiiTopiaop .fvî
n v m e m ie r p e i î . *)
N o î Bom .jvnyene kv le a a m aî c T p 'B a v 'r iT de’ nTpe e î :
Kojiewci , mbCKVT aa Kajiapiwca , o p a m îv ^ m n o n o p a T
de P v m x n î. A i e c r B 'b p u a T a<*»aa;ndv-ce .fvn ko-

n ia a 'tp fe a ca .jo i cKoaaa deaa C iT p a n v a E n ip v -

a v î, m i npe’ n TbainTeae caaae Heaae cTpBopden-
napîe peKom;?;nd;«;ndv-ce I la i n îe î , anecra a ’ a T p i-
m ic ne KÎeaTVÎeaaa ca aavniBepciT’B iniaeEvponeî,
vnde a ^ n B ^ iţia T m edicina. D vnt aqeea .^ n -
T opK sm dv-ce a n a c t a ’ a 4>tKVT Ila iu îa do«t»Topva
cbv de KacB m i ceKperrapîv. Kv a c r a OK’BHtvne
miiKaoMi KoaeTi aa I la m îa , Ka cb uvuob ..(vn

* ) EcTe de .j.nci>mnaT, k l ne.i.ie maî msaxe nsmipi aL/iae fpenLiop

ini a .u e PsmA.ni.iop de’n rpeniea c & o t -jnxin'tpiTe de <topme
de aAie aimnei TspHemTÎ, Kapea a asKT -ţnp.>Tispiniţîi> .$n n,iapa
aneacTa.
 deperiT opiî t o t PvniAnî M iH edoneonî. .l a anniî
1 8 2 0 m i 1 8 2 1 , k b zÎv Ilaiiiîa vpţnea CvjiTan-
nvjivî. Ko.ieTÎ kv Toiţî deper^Topii nii apmaiţiî
P v m *n î M-bnedonemiî c’a Tpac n M opeea, m i a
jivKpaT kv CBaTvji m i kv sp a q îv a auiîă, k x t ce
coKOTecK Ka qeî de’nTxî vpzrropî aî JUBep’BHÎvniî
m i neaTApntpiî Fpenieî. KoaeTi a 4>oct Kanvji
rvBepntTopÎY ajui TpeHieî dvnt moapTea avî
KanodiCTpiea, anoî c v b t peţie a «i>oct minicTpv
de n jionTp’v, m i maî ne vpuii, amuacadop aaji
p e y ejm rpenecK jia H ip ic .
Bjiaxonojio, Kape.ie ne jia annvji 1 8 4 2 a <j»oct m ini-
CTpv de ptCBOiir ajui rpe*rîeî.
KoJtoKomponi, neaji ^ i i t a Î v <i>’B n T v iT op îv ajui ji is e -
p t p i î T p e H ie î, Kapejie n e ’ nT pv n’BM Îvn'BaeTaTe-m î
c e nvm iâ r p e n i e a : Hjiaxoc-Iîapaicnani.
Ninima mspKO(/)agsji (âdeKT,: mAiiK'BTopîvji de T v p iî
Kapeae a «i»oct Kojione.i.
JJepeeoc, a «i>oct Kojioneji.
Maupiam, a <i>oct ţienepaa de B p ira d i.
Pama.
Tpidion.
Dejiianns.
liana, qinqî 4>paiţî
Ti ana, Tpeî <t>paiţî.
lopdani.
Dejia%opo.
Manda.x.
Kapanac.
Kapac.
Jleueniom.
Hîomo.
Kamiandoni.
Medioeonimi.
Diamandic.
Kapamac.
Lepturarîu rumînesc Tom. II. P. 2. 12
 X p icm om o.
X aii Kpicmea.
IJcipa.
Nittomei, Tpeî «tpaiţî.
Heamio.
Heamanocma.
IameKocma.
%/ladiex, d o î «fpaiţî.
E a zd im ieî , d oî «npaiţî.
lani Vpi&eniva&Ji.
Iliuia.
Beida.
Itauadimac, )
IJauaKocma, ( Kariiî T e c â a ieî.
JJiaaKo, )
mi aaiţî m aî m vaqî deperaT opî m apî iioarriqî,
BÎcepi4em TÎ m i miaiT'BpeiiiTÎ.
B tp on v a Cina, acSmenne Pvm xn, M inedoneanii, ecTe
c o k o t î t ^.nTpe *ieî de’ nTxî BanKipî aî Evpoiieî.
De ce Ba n ep ieT a kv de-am 'bpvnTva ii'bh Î v -
n u ie T a T e a B'bpsaiţiaop .^nB'&iţîaiţî aî F pen ieî, ce
Bop a«*>Jiâ m Y jm îv fa iT p ed x n m iîa <t>i <*»o c t P v m x n î,
m i M vceae, kv «ap ia e jioKvecK *fs.mnpevMb ,-kn
m vnTeae I lin d v a v î, Jie wk.ncv^ji’b n ^ n i a c T i - z î
«i>okvji Jiop neaa c ^ n iţiT , Kapejie ecTe neaa ^ .n -
txÎ e.ieniAviiT de sieaiţrB aaa TVTvpop u iT iiim îe-
aop m i B^pTVui.top.

27. K v c e m n i i î v n e CTiTopiTi a Pvm&niaop

de’ n Fpeniea dvni KaaKvava aupouii»-
ni b aaa ji v î n vKBia ne aa a n n v a 1841.
Maitacimiî c eav JKacaapicaiomii.......................1 2 ,8 2 5 .
Acupouom amimii................................................ 11,150.
M azoeim iî ......................................................................... 9 ,3 5 0 .
Zazopim .it.............................................................. ..... . 5 ,6 5 0 .
B ajiaxii cm 'im opniui............................ - . . 3 8 ,9 7 8 .
 Boeiennii ceas Bomait, ne cxnT anYm arae-
CTeKaiţî ky rpenî mi ky AjiBannî, <*»op-
m eazîi Tpeî c e m i n m î ............................ 1 0 ,9 9 3 .
Dacapemiî ceaY Macapemii, qe cxnT P y-
mxnî Minedonemiî, K'BTp'B Kapiî TpesYÎâ
crb ce adavr* mi 4 ,0 0 0 de nomazi . . . 1 8 ,5 0 0 .
Cvma TOTajib aPYmxnijiop de’ n Tpeqfea 1 0 7 ,4 (i8 .
28. E ara mi Kxxe-Ba ecemnjie de qeTiT de’ n aimea
PYm^nijiop M'Bqedonennî.

Mbzedonemme-psmjMietume. Dwiennewme-pmi&neuime.
I. I.
N y mindyecKY t y iiî anii di- N y r*ndecK Toiţî am îâ KYm
KYmY rpecKY. rp^ecEY.
./Ibim» aaaru *sm iT ocs ci a- Jlsnsa a.iepru M im & n d ci»
*.ii> fesa spâni». Bine sn ’ oapi» jia a-i-ae sn d e-sa xpanni». Bine si»
sni» Ka.iint, nii asde kt» ii.iJuiiye daTi» jia si» KoaiBi», mi asde ki»
Cî.pmanima , mi mxma, iţi s #piK5- n-i.x.nţe Koniajia, mi m sm a, *ie o
ma kt» cecTe k i » ns ce aKsmTini» di -j.n<j>piKomiă, ki» de n s sa .«nMeTâ
naanrs, Tp’ o a p t Ba ci Te das a deaa n .i^ n c, .jndaTi» Te das a s -
asnasî. ./hiiiJiîi ^szinds aicTa, m e- nsasi. Jlsnsa aszind a^ieacTa mie—
zs ms^Tî» oapi» a*oapi» mi amTen- ziîî TAmn inwT â^apî) mi aniTenTd
Ta k s rspi» K T b C K a T i ,. Ma Kapa in- k s rspa Ki»cKaTi». ^.nci» daKi» ,j.n-
TsniKi mi ctpmaniiţa ce aKsmTini», TsneK'f» mi KOnia.ia ^.nneTi», .j.n-
«jnu,iirs msma ci s d icn îa p d t, mi nens msma ci» o decm îepde, mi
ci aii z î k i » : ns aî -i-piic^ dam sps ci»-î zim» : n’aî *piKi» dpara mea,
ames, k t » cecTe k i » Hcine asiuis, Ba ki» de Ba seni asnsa, 4 a Bom CTpt-
ci a s B iT im im * k s csjia aicTa di nsn^e k s a ctî» csai» de *iep Dea­
xeps. Kapa aszi a s iu s axTape Ki» aszf -isns.i aTapî rpâîspî, 4>sţj(
rp e a s p t, 4>syi insipinaTg, zÎK^nds: csntpaT , ziKAnd: „^n acan kom6%
„mps aicma îcaMez ajime nunms- ajime i&ndecic, vii ajime (fiaK.u
ecKS mi ajime <paKs.“

11. II.
,-lYKYpjiY inBYrYtţaniTe JlYKpva ^.mBoriDiîemTe npe
oaminjiîi. oamenî.
îîns aptTops anpoane xiinds Ifn a p t Top îs anpoane 4-iind
ci moapi», mi Kapa ns asea asepe cb m oapi,, mi <t>iind ki» ns aBea

12 *
 M’b zedonewme-pumjhnewme. ■ D'bziennevj aie -ptimjhnevjme.

ci a a c t a x ia îop s, ma aîi bj>b inima, ane pe c t aace 4-iiaop, .jn e t .fi s p s

ci Jifi ■J>aK'b B snî a p tT o p î mi iţeaax- inima c t - i t a r b aptT opî Bsnî mi
T icep iiţî, aii K aîam t jia n a T s, mi ntCTptxopî', . j î K itm t aa nax m
a t z i c e : „ocijiîi am eî! eoi eedeiţî, ae z ic c : „(friij. m ei! eoî eedeifi, m
tch ce aupSKe oapa a mopmijiii ameî. ce aaponit oapa mojnţii mejuie.
Tsm'b aecpea amea msmaiţi-s mps- Toarne asepea mea m sacaiţi-o, vii
ntinîe, mi ea ci s aţfijianî.u D s n t o c% o aţfijiaiţî.* D s n t nsiţin T.&.inn
n s iţin t o a p t aii a t e i k s cţn iT aT e. jli a te i» k s c * n iT a x e . llii «j-iiî ks
E xiaîi, k s m indsipea, kt. asea e a s r.x.ndipea, Kt eaa asea aKoao
aKoao_ B p esn s T e ca s p s acK sncs, IBpe-sn Tecasp acKsne, a s a p t ^ n -
a o a p t Tp’ o a p t caniae di e t n a p t IdaT t caneae de e tn a p t ks mape
k s m ape K sp sn d ea iţt TSTa Mcinîea. |r p a s t T oa xt siea ; Tecasp de-aaT-
T ie a sp s de aaixea n s a-i>aapt, ma minTpe nV a-i>aapt, .f n e t siea de
xânîea di m s a T t e tn a p e dao o p î m s a x t etnape de dose op î a T * ia
axTanTB «tps'Ts dede. 4-psnT dede.

III. III.
M a c T o p ie a v m rî opeir. IcTeiţiea tttnrî o p s .

^în s o p s s acea T p s s n t noxe Kn opB ^ n r p o n a e e -jn T p ’ Kn

di r a p d in t a a s î 100 di Taaip in- kot d e ’ n r p t d in a ca 100 d e T âaepî.
r p s n a i t . Biiţinas a a s i-, iţi a s B e ^ in s a a s î , i e - a B t z i s , c e ds>ie
s iz s , ce dstţe s n t noanTe a îi d ic - • jn T p 's t n oa n T e, - j l d e c r p o a n t
r p o a n t mi aîi aia. D s n t nsiţine m i-î îa. D sn t n siţin e zia a e ce
ziae c e dsiţe nanoî o p s s a s ciBeadt,^ dsne nanoî o p s sa , c t s a d t, c * n T
c s n r a Taaipaîi niKa aK oao, îs a ii -jtnKt T â a e p iî aK oao, s n d e - î n s c e c e ,
a n s c e , ma Kapa ce d s c e iţi Ba n-s -j.n e t d e a K t c e d s e e , n s a<t-at n e -
a<*>at. Am i T p s o a p t a îi TpeKs mina. A m îa ^ n d a T t ^ .î TpeKS u p e ’ n
npeTS minTe npe Biiţinas a a s î, ma minTe s e n in s a c t s ; ^ n c t aKsma
Topa n s mTie Ksm ci a s CKoaTt n s nrriâ, Ksm c t - i CK oaTt d e a a eaa.
diaa ea *. AKoao î s m t m indsîa A K oao Ksm c e r ^ n d îâ , .j.î Kade a e T t
aii Kade aicTS d o a s T p s minTe. ^ .n m îea tH isn e ^ n minTe. Ce d s n e
a a Beninsa, d e - î z i i e a m îă : „aszî
Ce d siţe aa Biiţinas di.aîi ziiţe am i:
„a szî siiţine 6sn e! es einîs ci me eezine 6sn e! es eis ct, me jf.nva.pe6
inm pe6i mpr, sn% cim âsjiie: es atns jf.nmp's'b mpeaftb: es am 2 0 0 de
2 0 0 di majiipî, sKHmimame di a- măjiepU, iKSimmame de’n azewvaîa
iiuiţî cnnms mp a cizsps jioks im ps- cJMim j/tmponaiţî jpnmp’sn jiok ce -
uaiţi, iui mopa ns uimis ci impovcS\ zsp, iui aKSm ns uimis, cr> jfmpon
iui ajianiţî mps atţejis jioks? “ E iui zeiajiajiiţî junmp azejui jiok?*
siiţin as aîi ziiţe, aKoao, ceeT e K t B e n in sa ^.î z in e : a ito a o , ^ iin d n t
 M%iedoneuime-psmA.nemme. I D^tiennemme-psmjMiemme.

e cT e a o K a s di a a îs m T p a e ir s p S . a o K s a e cT e de aaTrninTpe cersp .
T opa iţi 4>ai\e B iiţin a s ? K s p s n d s A k s iii n e •saie s e n i n s a ? K sp^ nd
dsu,e c s T a di T a .iip î T p s a o K a s, di d a n e e s T a d e T a a e p î -f.n a o K s a , d e
î s a îi d i c r p s n 'î , k s m in d s ip e a , m s n d e . j j d e e r p o n a c e , k s r A n d ip e a
d s n i. nsiţin?» o a p t . Ba c i a - t a t 2 0 0 kte. d s in . nsu,in u r n a s a ci> a<j>ae
di T a a ip î. M a K apa .a+ a 4 o p s s a s .200 d e T a a ep î. .Jnc-i> dean i» a-s>ari>
n a n o î e s T a di T a a ip î m i a îi. .10, o p e x a n a n o î e s T a d e T d a e p î, m i - î
K .iîarirt s iiţin a s „ k s . a x L , KÎerrrL n e s e n in s a , d e - î z i c e :
di a îi z i c e :
msm’ atţea ui es ecK§ op6s, ma es „ ks mo am e m es cjsmxu op6, j/anth
mopa ma tine eizsî di mine, iţi', es aicsma maî 6ine ewîsî deicJMn
euimi ks doî okjiu.* Jmine, Kape eiumî ks doî okî. u

IV. IV.

III riiniţa cuant di moapxe. IITriiniţîa citam de moapTe.

Dionicisas Tipans emi s n ’ D io n îe is T ip a n n s a eiu i ste. daT?»
oap-b in maiţi.. Illi Kapa TpeKS -j.n n îa iţîi.. U ii dea K i. TpeKS T oa T e
TSTe Boaiţiae, Bizsnds nîizT. aaanTe B oa T ea e, in.zÎA. hi] .j.nTpe a a T e m i
mi sn s ♦iaoco^S, Kape medea Tps s n 4> iaoco 4-, K ape rn îeded -j.nT p’ s'*.
s u i bo.i t i , a » inTpiB'f.: „ms iţi BoaTX , - j a •j.nTpeB'i.: „ms ze«inzî?“
einzi?* e >j>i.ioeo'i'.iB p e cn s n ce : „es „es ejhnd
U ii 4 > ia o co * s a p t c n s n c e :
einds -pnaeif.is.* K ^ T « -a s daî? jnehiţîi ceas w.miinvlî'b“ Ks k * t
a s -j.nTpeaEi. Dionicisas. 600 di •fa d a î ? . i ’* n T p e a B i D io n ic is . Ks
■topinTe, 4>aiţe ■i-iaoco^as. Kapa aii 600 d e ♦ a o p in î', zin e 4 -ia o c o * s a .
n.(i»Ti Dionicisas Kb’tT’b ci aîi a » D sn t n e naţ>Ti' D io n îe is , kte>stt>
da. llpe aicTa a » ziiţe 4>iaoco4>as: ct i-a dea. Jia a n ea cT a - j î zin e
„inido m tjiaifî, ţfii ks mimue, iui ■ tia oco-j-sa : „opî-te tjiaiî, fjii, ks
mindsfo iţe c-KOJiscma.u AicTe rpea- minaie, iui iAndeuxuie, te ea spma.“
îsp i. inTpapi. aa Dionicisas tjjh A c T e r p d î s p î c e ♦ ’BK spţ. a a D io n ic is
zaKons di ae ziiţea t b t s di sn s, d d T im ., de a e zi«ied tot d e - a s n a ,
k t . ae Ksmm.p'b CKsmne. Ce ars di ■t'iind kte. ae K sm m bpaee CKsmn.
sn’ oapT. xp'b mape Ţipenia mi ne- Ce T A m n a i s i . d in io a p t , Ka n e ’n -
indpenTaTea a a si ci m i CBspacKT. T p s m a p e Tip’b n n iea m i n e d p e n T a -
nacK^nu,î ci a s craoapt, iui B t- T ea a s î , c t c e K sn a csp e n e c k a h i -
rapi> ci #aKi> aicxa isaxamape Eap- Ba, c t-a o in o a p i., m i n s c e p t , c î»
s e p a s, Kando ci a s cspceacKT. ci ♦ aK i. a cT i. o m o p i p e B ip E ie p is a ,
afi Taaîe rpsman,as. Kapa Bine K i n d s - a Ba p a d e , c i . - î T a î e r p s m a -
Bapsepas ci a s cspceacKi», aîi ziiţe z îs a . D sm . ne s in e B i.pB ifep îsa
Dionicisas rp e a is p i, u,i îc.'imuu.[>rL, c i» -a p a d t , z i i e D io n ic is r p d î s -
di Kape axTAnTs ce acnape, k m s p ia e , ne n s m u ip a c e , de K api.ie
 J fe î edone m m e-psu ixw ew m e. Ihaietm
ewaae-psm
smeunae.
di x p e m sp a p e n s n s r e a ei iţem> a T A i a c e e m .p i'B , k a * t d e x p e m s -
c s p a * e a , m a .iii e i z x
di T p s m anf. p a p e n s n s re a e s q i n i E p in îs a , i i
E-tS nn> m in dsi, e b afi zice en ra - - f i k b z îs d e ’ n mab.nî. Eaa . f m î
CTenS, mi i ^ n d a m xia m indsipea r * B d î , * n ,- î z ic e -ja ix p ’ a d in e , rai
mi eB spiiţea iţi nn> a se a * a ir r & , uri K a K A n d a p * i u i r i s x r A n d i p e a m i
jiîî en sn e T B T e , s s m s nr& E i r a p i K s n ţ î s p a p e a , ne m î - a s « o c t ♦■b-
x p s m inxe- A x s n iţ e a s i z s D io n i- k s t , n r i - î e n s n e x o a T e , K s m -ţ m i
e i i u s , kt, n s e eK sm n » -jjie e n a s , n p o n se e .jn m in x e - A T S in ia
n i RsnurBp-b, KBxp'B ni a ii eiri>m< ic t .z îs D i o m e r s , k b n s e CKsnm
sa n a . - ţ n irB iţisa , n e K s m ir B p a e e , « n o d n
eKBirB B ie a a îa .

V. V.
Di K\mY <*>aue om .iv: a*j% . i IlpeKvm 4>aqe om va: a « ji.

T p e î # s p i aK M ţîap-B s n s ne— T p e î ♦ s p i a p in c e p i sn n e r s -
rsiţiT o p s Kape asea m saiţî ni'Tjnî u i x o p î s , K a p e a s e a m s a iţ î B a n n î k s
k s e j * , mi Kapa aii -loapT, n n a u c in e . m i d ea K B i - î a s a p x » , m i - î jţm -
ia m p iţip -b niiza e.in npe xrsmiTaTe. irb p n ip -b .jj iT p e c in e n e a r sn rB x a x e.
M a Kapa n s asea m anK an. dao zLte -JkneT. « i in d k b n s m a u u n e e d e
i ţ i s a , - i 2 a o m ape -toarne, uii neiţxi d o s e z ia a e n e m i s a , . j î a s i s o a m e
s n s n s s p e a ei ee dsKB in iţrraTe m a p e , m i n e i i s n s a n s n p e a e i c e
ei KsmnapB xpx> m A n m p e. Auri d s K B - f n w a T e , c b K s m a e p e d e
apsnK api. m K s p r a - k i Kape e i , e e : m a -n K a p e . A m îâ a p s n K a p B e o p iţ î,
dsE3&. Hli Kapa k b z s n p e Kami j K a p e c i c e d s K B . U li d ea K B k b z î s
n u o s , xp'oap-B u n , .10 Kaaea. |n p e n e a a m a î m iK , -ş jid a x B -fin i
A k o.io î s imna au Kade in K ops a s B K a a a e a . A k o .io k s n i r a u id iâ
aiexa m i n d s i p e : j-s m e 3 me ats « i j - j i s in e 411 inim-B a c r t ra & n d ip e :
m a a utpeîa n ap m e, d i 1ţi jutm s, m I „ s i -m e m â i! mg a î nsm ai a m peîa
epa ms-xm m a rim e e i aeecă w a j napm e, d e’n xe Msâpr,m: ns epa
a s a n a te dao nspişî ? K s a i e r a m in- j m gjua m al dine d e aeecă 1u i ţ e a a « -
d s ip e a i a di a p sss& « a p m a K g x p s I a a a a w dose m ptţi ? “ Ks a r r b
r îc .n ,. 11,ikn8 epa a ic x s in niTaTe, I r A n d i p e îa d e a p s n s i> s e n in 4 a
mi aaan nî d o î in îTBdspe m c b s —! m & n K a p e . TTj . m . e p â a i e e T a - jn
pep*B e i B a rb n v B e o i ţ a s K a n d o c i e e j i e T a x e , m i * ie îa a a a iţî d o î - f n ie b -

T o a p t r s , m i c e d t b i m n a p n , n a p T e a ! d s p e e e K s m K s p a p B ct» o m o a p x . n e
a a s i n îiz a e a îi. K a p a s in e a i e r s e o n i s a . u n d c e Ba -fn x s p n i mi
K s r îe a ia e in*M >pnn,K aTe, a » ans- C B - m î -jim n a p x B n a p x e a a s î .f-n x p e
x p s in ip 'B a a a n iţ î d o î , m i K a p a a s j c in e . D ea K B Bine a i e e r a k s m i » -
 Mhzedoneuime-psmjMieiume. i IHziennemme psnuxjiemme.

omop-SxpT., a u rrepn ap 'B m e a e a , rai c i p u e .ţ n s e n in a T e , -f-i an xrp s-

ra e zjjp i. m i m a a in . es n a r e , m a d s n i . I m i p i. T e îa a a -m î d o î m i d e a in ,-.* o m o -
anrm iTaTe d i c a r t . e p a nn e o n T p s |p ^ - p i . , a m re p n s p -B m a c a m i m î e -
j x n if t i a j a n TT>. |Z is p ii CT> I T lA D ^ m B K3 llâ’IGj
' d s m . x t . H ksm tTaTe d e o a p i. e p a s
■m i e l { . d .is m e a n e e M a -m t» .

Osc'B pB'BH Îxne. Areepa Ji ntinTea jun î CK spT c e as d e arfa n e

yxnvKTaTP, mxîaT * 2Gein6DDC mi n m»inTea j î i i CK^pT, ce
pocTemxe sa iTT»-iiaim5-i gn, ienanniKS.i n, snrspeCKs^ ny, npe-
Ksm ce asde nu|HESBADm psm^neeK: mejui^ Ksm -f~i p oere-
nrre nonops.i.
K sB ÎnT e-ie, K api.ie c * n T d eoceB ÎT e .tim ca m t n e d o a m . -
pK H LM t ce hoţ Kîrnoanrre d e 'n a j- b - r a p t i i s n e a ks T*eTB-i
p s n L £ .n e c£ a^B T xpaT .

§ . 117.

P&nv&im den Icmpiea.

(D e’n -4>oaea ne'nmps ere.)

1. u «frvndvA M tp eî adpiaTiie, KBTpt ptcBpiTTj,

m eazîi noanTea Irâ.iieî. ce ^ n m in T ea zit ^.n mape vb
nenîncvjx nvinin»: Icmpiea, ,f.n «t>aqa Ktpiîa ce vpzi B e-
neqiea, eap’ KoacTeae IcniYJYÎ aaT, neT-Buiae Tpietrre
m i cpiyine; ne K*.nd Pomaniî ^ n ie n v p i a-m î .im î dom-
niea cnpe L u p », eî a-iecept IcTpiea Ka nea .^ n r^ ît c n -
HÎme a onep-bHÎYniaop mi.iiTape. CicTema aop de a CYnYne
jiYinea nv epâ Ka a Bî>pBapi.iop. de’ n BeâuYpLie de mim.iOK,
nisî Ka a -ivi NmoJieon de'n enoKa noacTpi», de a „^nvndâ
m p j.ie k y peneiKYnea YnYÎ noBoîî de mYnTe, ni KYnpin-
zî*nd v i npoBinqî'b, Pomanniî amîezîav .^n ea Ko.ioniî,
zidîav q e n u î monYminTe, KY.iTÎBav mi pom ianicav nono-
p Y j , anoî ^.nTemeî^ndv-ce k y acemenne aanrropÎY, ^.n-
TindeaY KYiepipi-ie acvnpa npoBinqîejop .^nBeqinaTe.
 Dvn-B acemenne cicTem'B n-Binind SKVjiiv Hecap, neaa *f.n-
TAÎir B iT y ne I.iipî, napii anoî ne p^nd ce cvBHtvrapi. de
A vrvcT , JJepinâniK iui T is ip iv , dap’ „fvmn'&paTYa Tptîann
maî kv c a m i a KoaonicaT IcTpiea k y Pomannî, a ^.nTipiT’ o
k y HeTi»iţî m i a ^.n^pYincenîaT’ o k y «pYm oace monymiiiTe,
ajute Ki.popa pvine mipeuţîe ^ n K t ce amip'b aa Iloaa mi
aaxe aoKYpî aaae aqecTeî ripoBÎniţîe. De aiqîa t o t cnpe
p t c i p i r meazî'B noanTe ^.mbinTAndY-ce, Pomanniî ay ko -
a on ica r yna d y n i aa'ra npoBimţîeae n « o t aa rvpa D y n ip iî
m i a aYÎ Tipac (NicTpYaYÎ), m i npeKYm aTvnnîa Pom an-
nYa nYTeâ K'ba'BTopi deaa TispY n x n t aa Aasa (qeTaTea
A a B i ceair AKepman) t o t npia npoBiniţîe KYnpince de qinTa
pomann’B, de acemenne ^nK% iui a c T t - z î, de m i k y oape
Kape ^.nTpepYmnepe iiYpqezÎAnd deaa rvpa NicTpYavî npin
M oadosa, Lţiapa pym^neacK’B, E t n a iy , Mopaâxiea (P v -
m *n î nerpi) m i IcTpiea, Pym xny.i Ba aacYnţie t o t ninTpe
PyhiahÎ iiaii-b aa Pom a os^pm iea ijinTeî caaae.
2. ./la ^ m iiip n ip e a mn,i»pT>m'eî Pom eî, Iai'piea Beni
^.n napxea AnYCYaYÎ, dvn% Kape TpeKY aa a BizîamţÎYaYÎ,
dap’ ^.n a inîecea c y t i d y n t Kp. y ”b Koaonie de Pvcneaqî
e m irp i de’n Iloaoniea m i KYnpmcep’B iţî’&pmYpiae D tam â-
iţieî n x n i cYnT IcTpiea, aqecTÎa ^.nqenYp’B a catBenniea
ne Pvm xnî.
JfLn a c T i npoBinnî’b ce^n'BCTpeazî’b î t sii^rb a n o n o -
pYaYÎ P o m a n n , iia iiî, aiivma n o îe neKYnocKYTt, decnpe
Kape nYBaiKi» Yn p tn o p T ^.nTepecanT „fuiBKnîaTYa D.
AnToniir K oB aq ÎY , ^ .n «t>oaea iT t a ia n n t .fnTiTYaaT'B
nI c m p i e a ,u decnpe Kape de’ n N p iî 1 — 2 , ^.mnrbpT'Bmim
Ypm 'BToapîeae:
3 . „jp .ii ninvTva B a a d ’apca (B a a a e -a p c 'b ), Kape deaa
n oaaeae M v n ie a Y Î M ape m i de aa KYamiae B oaivn m i I l e -
dena ce «fn'rinde cnpe K ocaiaK , BÎeiţYeniTe Yn nonop, i e ce
nYm eniTe npe cine P v n iA n î: eap’ aKYin a adonTaT m i n v -
m eae de B a a a x î, ne i - a d a î CTptiniî.
4 . . liniiia Kape o Bopuîâ, m i o BopseuiTe «j^nKi, iiy
ecT e se a c ao a an n î., neqî i i t a i a m i i , ni nea j i T i n i n o n o -
pa.iT,, ceav urBpi.nneacK'B, HapeaoBopsiâ nonopva Pomann,
ne-Ba amecTeKaTrb ky KVBinxeae ca-BBenne. A c t i Jiiinsi,
Kape o Bom nvini P vm ^n i,, nv ce so p siă nvmaî .kn BaJi-
dapca, hi iuiKape o de Ilimeenme, dvnpe m'Bpxv-
piea aYÎ <I>aer „fjnn'bpT'bimrb de T o m a c in i, ce sopBÎâ
npin npem vpva T piecxvavî .ia Oauina, Tpefiinfano, Ila-
dpanino, uri m'nvTva Kacmejinoeo, dvnpe m'BpTvpiea
jivî Ipenev deaa Kpv*i£, ce sopBÎâ de K'Bxp'b a seîa , Kapiî
ce nvmîâ de nonop Hint ne’nxpv cvneTva *ieaa dec aaa jri-
Tepeî Y, »jvnxpeBvÎT ^.n aim sa aop, K&nd e î npe cine ce
nvimav Fomepi (P v m *n î}. . lini Ba caoB am m u rin d a ckoc
ne nea Pomanmb de'n irinvxya T piecTYjm uii de’n K acT ea-
noBo, a«tapi> de opamîeae Msne m i Ceiane, m i nv x'Bpziv
o Ba CKoaxe m i de aa B a a a e a -a p c t de’ n x e m e îv , ne ap ®i
de npicoc a ae ^ n c im n â ainî. Ilo a x e k -b aim sa Pom xnB
nv ce m'Bpirineâ nvmaî ^ n anecxe n'BmxnTvpî, d a p t ce
sopBÎâ m i ne aa aaTe mnvTvpî, npeKvm, ne a ^ n n a a -
xeae, m’BpTvpicecK aT*T Tinva neamYavî, Kvm uri m vaxe
dâxine. ^Ln a c x t npiBinnî'B ni aincecK m Tiinqîeae ic x o -
piqe, ne’ nxpv Ki CKpiixopiî C aasî, Kapiî coKoxîav acxb
npoBinuî'b Ka v t napTe a K ip n io a ieî, av x ik v t decnpe
aim sa P o r n im , ceav neKvnocK^ndo, ceav noaxe KÎap
^ n x p ’ adinc.
A cxi ai m m a c x i-z î ce BopBeinxe *jv.n <î>T>nriaiiae a
6 0 0 0 de nepcoane, *t>iind aim sa t i m i a i a p i , Kape^v.ncB nv ce
^.nTpeBvinmeaz'b ^ n xpeseae n o a ix iie aaae Bieiţîeî.
AneiUTÎ P v m *n î nv maî Kvnocu pYnbHÎvniae ^ n aim sa
pvm^n’b, de m i niceputa a i x i n i anoBiaind’ o, a n ic x p a x ’ o
Ka a iin s i ue’nxpv aixvpijue. E î nv KvnocK pvm xnem re,
deK^x neaae „jvnxiîe zîene nvmepe, de m f dove de’n ane-
cxea c * n r caaBe, kv xoaxe anecxea, a c x i aimu-B xox
Bieaz-B, ecxe a ie e a , Kapea o BopEÎâ nonopva, ne amv de
2 0 0 0 de annî a cvnvc Icxpiea, a4eea Kape a uinvx 2 0 0 0
de annî.
De un c ip a K i acn> ainiBi, ea ce m c x p e a z î i ^.n s e -
cxe de n vp m t ziaae aaae «i>iinmeî caaae, nn nap ki no-
nopva a ajKvnc aa vn auiîâ nvnT de cntdepe, k x t eaa
^.ncY-uiî a adonxax aneaa nyme, ne xpeKvx ce coKoxîâ
de«&iîm,BxopÎY mi maî opdinap KÎap deKXT aaaMiHiaop, Kvn-
<z>paiţiî aop, Kapiî pe«*>vcace nvmeae cxptin Ka vn d e ^ t î-
m'BTopîv. A nioTpa nvmipea aop, ecTe nv nvmaî op n i-
m M T , dap-b mî ajKVTopîv ^ n «lepHex’Bpiae icxopine.
6. .lin iB a ecT e poniA.ni. ^ n x o a x e , m i n v -î deo ceB ix t
de aneea, Kape ce n t c x p e a z ii» ^ n aaxe nÎT>pi flit .foixpe
deaiiTopii Koaonîiaop de Pom annî cxp ’tn v p x a x e de e c x m -
n a v wfvn D â q ie a ; idenxiqe c x u t kv aaae D â sie î m î deKÎ'Bp'B-
«jîvniae, m i n î e c ix v p a KVBinxeaop m i KvsinTeae m i kv
nviţini» d eo cesip e «*«inaaeae. ATXTa nvm aî ki» P vm A niî
IcT pien n î av m ape naeKape a CKimBa ^ .n p, m aî kv c a m t
aÎTepeae n mi a; KÎap ^ n T p iecT nvm eae de C ijiso jia ,
K d j i e o j i a , CKOJiKsjia, c ’ av npi«%KTT C e p eo jia , Htap-
60Jia, Cn 6pKOJia. N vm eae B’B p B tx e in x î, Kapî ^ .n a t -
xin a ap a se vc, ce c«t»;*.pmîecK .foi y ; *ieaae <j»emeemxî
a, ^n e u e , Kaoî a ’Bxina ap aBe x (k c ) ; av a p x î-
Kvaiî p s ( a v ) , p a ( a a ) s p ( v n ) ; ijen en isva ce «topmeazrb
k v : de\ a v nponvm e nepconaae îo , x v , îe ; n o î, b o Î, îeai
( e î ) ; nponvm e a p i T ii ţ i B e : n e a u a , u e ju ia , u eiu m î, n e ju it,
u ea c u z a , u ecm e, n ea , n e ju ie ; — Bepsiî ^ .n â (a p e ),
^ n e ( e p e ) avn r m i CKvpx, ^ n i ( i p e ) ; sepBva ajKvx’BniB,
a e e (a a e p e ) , «i«i ( a « ti); a iix op îv a »fs.a Kvmnvn kv Bepsva
e o j i e , cieep e, av m odva dopiiţifi, av de acem enne B epsî ne-
p e r v a a p î, kv vn kvbxhx av rp tin a x in a DaK'B-PvniAnrb,
mî KVBÎnxe, de m î av adon xax vneae c a is o a n e
^ .n x p v ^ .n x p e sv in n îa p e . “

Psmtnniî Icmpianî de/cineaztft Kia&jt &prn7>moptîf:

N, Hiane. x a x ia
r. de HÎane, x a x ’B avi
D. av Hia«ie. xaT i»avi
A Hia«ie, x a x ia
A b j. d e a v n îa ie , d e aa x a x i a
 N. HÎaqi, Taqiî
r. de HÎaqi, Taiţijiop
D. jiy MÎani, Taiţiaop
A. MÎani, Taiţiî
A bji. de jiy mÎani, dejia Tatţî.

N. Kapjie, Kapejie
r. de nipe, (ad. de nine), KTbpvî
D. JIV KYÎ, K'BpYÎ
A. Kapjie, Kapejie
A bji. de jiy Kapvte, dejia Kapaae.

N. îe, e ji
r. de îe, JIY1
1>. jiy îe, JIYÎ
A. îe, eaji
A bji. de av îe, dejia ejui; iu.

E î K y n * v r i ac«j»e jiÎ y :
icmpiennemme: psm.jhnevu.me :
am, am
apî, aî
ape, ape
apemo, asem
apeiţî, aseiţî
apv, av.

am aBYT, am aBYT
pac «**oct ase, auiÎY «*>i aBYT.

ape, CT. aÎBl

aBe, a aBe
JlYKpY, JlYKpY
 icmpiennemme: psmjMiemme :
a v K p i, JlYKpi
J Y K p i, JYK pi
jiY K pam o, avK p'bm
J Y K p a q î, -lYK paiţî
•lYKp'b, •lYKpt.

a m jT K p a T , am «lYKpaT
BOÎY JYK pâ, BOÎY aYKpâ
pac « oct JY K pax a m ÎY <j>i .lYK pax

7. E a T t nif dove icT opioape aim na acTop Pvm xnî

icTpiannî, T p id v c e u n »^n a iiu sa noacTpT»:

^ B T xîa icTopioapt.
jiim6a psm & m icm pianm : •jln -nmoa psmjhnb d'Biianm :
D oî o m ip t (o a m e n î) ^ m n iT a D o i o a m e n î -j.m B .iaS - j n t p ' isri,
-tn p a C »a) ca K a .i.ic. Kp (sn ) K a .i.ie. îiiis .i de n ei a # ^
de e j v i î a<*>.iaTa o c e i r e p t , 3 K .iîe m a ; ctK sp e , mi „o
K Îem -i ( c T p i r i . ) :
o B e p î HÎa „am io arJ)jiam?u — 6c%tj zfi am ( . 1(1ut es am
nN’ am afpjiazuj a mopecTe z i i e , a<pjiam,“ a î T p e B s i c b zîhî, z i c e
z i i e l e a a j a a T s , m a „apetno a - n ea a a ^ ia .iT , d a p ’ : „n oi am atfijiam.*
<pjiam.“ C a ^ e K n o K . i e s e p i T a l e x i î ,I lx iţ in d s n -b a i e e a BenÎT’ aB a n e îa ,
K a p .ii ceK spa n ie p d s T , e
B t z s T a K a p iî n î e p d s c e p - t e t K s p e a , m i b t >-
c e K s p a . f n m ^ p a ( r n ^ n a ) j s n e j u z î ^ n d ’ o „ jn m i n a n e a j i s î K a p e o
K a p .ie b o a-i'.ia-j-, n o p n ÎT a m a ^ iT p a - a ^ a a c e , ^ .r n e n s p i . a - a TpT»Ta d e
T e iji c a T a x a . „O mopui eemo ! u * s p . » O I cjkmmem moptţif CTpiri
K J ie m a T a e-1.1 T s n i e . K o m n a n n is a T s n n î a n ea -ta . D a p ’ K B m n tn n io -
a^i jb î: ns ecmo m o p e c T e z h e , i - a z i c » i s î : „n s cjMimemu a î
m a eccam. Caiţî K’ a î t s c e n s p a T p e B x i c t z in î, «ii „ e s cvnnca rnopm. “
“ ♦ • ' a u , K J iîe m a T -a î: „ion eo,u e I l e ’ n T p x kt > a T s n n îa a î * o c t C T p i-
n o : „n o i amo eo aţfijiava.'* r a r : „ e s am aţfijiam,u e a p ’ n » :
„n oi am aţpAam’o.*

a dova icTopioapt.
icm pien nem m e: I psm jM iem m e:

E apna * o c Ta K psd* e p a ie . E apna * oct a K p s d i. m i p e*ie.

« J > p »n ira , K a p a aB »T n e B e p iT o . j n , «I>8pniK a, K apea a * oct adsn aT
B a p t M isd a x p a n n a , cT a T a c m i p o m ; B a p a m s .iT e rp i> B n iţîe , cT a .tini-
 icmpienneuicaa: pismJMieiutne:

411 p'b ca Kac-b. HepneKS ce B o d iT inTin. Kaca ca. rpfepxji, b * .-

c s m m  n T , naTÎTa de xoame e
de p aie. PoraTa donKe -tpsnira
nena eji^t ds ie ca^eK in sn K » ca
HciBÎ. E 4-psnira zin e : „înea aî ros
<pocm jpn ipima (inim a) de eepa?
caiţî te n'ai ros msnte a me ntie-
jien\ie apeapaeim ? “ jJm eepr>, zica
HepieKS, KJMimamam e dieepmimam
Kapjvi mpeKtsm.“ E «frpsnira epcxK :
C ’ai ms KJMimam jfn e e p i: aemote
Kb-î eapm, — ,en moam !
p ^ n d s -c e csb m>maiit, nfriiiua
de *oame mi de p^nea-ra; denî a
p s r a T ne ■tspniK'B, c t - i dea ^e-sa
de DiAnKaT, Ka ci> noaTa Tp'&i.
Eap’ •tspnÎKa .jî zice: „sn de a î
ţfiocm jpn inim a ee p e î? de te ns
v,i-a î apezzmim am sntîa te JiJie de
e iea iţn ? * — „Iiapa, zice rpiepsa,
KJMimam’am iu i aempeKSm’am ne zei
te m peteaă.“ Eap’ «frxpniica p t c -
n snee : „D ea m sapa a î KJMimam,
aKSm K h -îe a p m : en 3K o a m !u

8. D vnt anecT e d o ve e c ju n n a e ajuie jiimBeî p vm *n e

ic T p ie n n e , a d â v c e D . 4 > ia o a o r K o B a H Îv v p m 'b T o a p îe a e :

A n e î a , K a p iî K ped, K t d i a j e u r e j i e i T iJ ii e m i e m i KÎap
jiim e a n ea ^ n B i q î a T 'b iT ’bJiieann'B c ’ ap <*>i iv b c k v t de’ n
am ecxeK YJi y e ju ie î jib T in e ky jiin is e jie n o n o a p ’b jio p de
m e a z r b -n o a n T e , a î m 'b p T v p ie ^ n a s e m T Î P v m x n î a îIc T p ie î,
k * . t de ^ n m î e j i t T o a p î ’B e c r e y b a ce m e n n e o n in iv n e , K xnd
m aî BbpTOC e c T e B ed ep a T k i d e ’ n jiiin s e jie s i î n o n o p a jie ,
c ’ a KvmtiYC w(^n e n o n a B eK Îb jiim n a n o B i ji t .r b x i n b , n p eK v n i
«jvn T ^ m n Y p i j e n o v e e Jiimna n o B ijib iT b J iie a n n 'b , d e ’ n Kapi
jiim B Î n e n î Y n a n e n î ajnra s p e v i d i n i o a p t n v c ‘ a v BopB ÎT
de n o n o p v ji d e p & n d , ni ce CKpieâ n v m a î d e K’B xp'b *ieî
^ n B iiţîa q î m i c e «fovrp eB vi n iţîâ n y m a î «js,n n pi-ieJK vpî n v -
B .iin e m i c b p B b T o p c m x î. «P iin d K b a c T b c e m i n m e d e P v -
m & n î, «Knrp’b d iT b . f j i T p ’ v n v n r îv d e iib p T a x , a « » ji * n d Y -c e
«• b p b ni«rî v i K om vn iK ’b H Îv n e , mi a«*>.ixndY-ce .^.n T p ’ v'b
K Y ndbH Îyn e m aî n v u in d e k x t n eK Y -iT iB a x b ,fs.n miHjJiOKva
v n v î n o n o p , K a p ea e B o p s e m T e a jiT b .1 in uri, e a p ’ n v n e a r r b -
jtia n b , a nYTVT .^.n j ii m s a K acn iK b a iib C T p â a T * T a n e jia e
K v n in T e , K a p î cxnT a a jie Jiim Beî no iii.te a b T i n e , kxt iu i
a n e a jie m o d v p î , K a p î m a î ^ n v p m t c ’ a v a d o n T a T .ţ o i jiiniBa
ÎT b J Îe a n n b .
 9. N esî ecTe de K p e zîv r, k i aneuiTi P y m x n î de'n
ajrre iţrbpî ap <i>i TpeKYT ^ .n IcTpiea aa aaTe TÂm nvpî m aî
anponiaT e de n o î. M vaT e T em ersp î ce « n T i ^ n KvnTpa
anecT eî coKOTiniţîe, a aop em irp’BHÎYne (decK'baeitape) ce
Tpaije de’n TÂm m rpî m aî deni>pTaTe, ini K oaom ea P v m A n i-
aop IcT pieî ape tot a ie â a im B i Ka rnf neî de’ n D âniea,
de’ n E n ip v , de’ n In cvaeae D ta m â T iq e , m i noaTe ky qeî de’ n
m aî niYare iţ ît p î. * )

* ) <f>iiniţa p s m ^ n ia o p ce noaTe d o se d i de’ n nsm eae Me-a n o a p rb

aoK siTopiî sp m ri>Toapîeaop aoK pî: a ) -J^n IcTpiea csb n«m e.ie
P sm en n î c e a s PjM njienni mi Hizi, npeKsm -j.n Baadapca, -J.n
K apco de IlinrBenTe npe T p iecT -jn Ondina, TpeBenîano,
dicTpinTsa K acT eanoso mi b ) .jn Daamdiţiea mi -jn incxaeae
DT>amdTiMe. c ) .ţ.n E n ip , T e cd a ie a , ^TÎKa, Ilejiononec csb
nsm e de B a a xî; d ) M-bnedoniea c s b nsm e de Iţiniţapî ce a s
KsiţîoBJiax'i; e ) -j.n Kpodiţiea mi B ocnica c s b nsm e de M op jiaxl
c e a s M a a p oea jia xi; f ) ^ n d s -p sie a mi B sarapiea csb nsme de
D'bziennî c e a s D ezienm mi B jia cî. T oaTe aMecTea c * b t doBezî
sie , n p e’ n Kapiae ce adenepem Te npodaTa (T e m a ) TptTaTT» .ţn
„A p x ie a A~i6ineî.“ kt> ne a ^ n r-b Dd’iiea n p o n p it mi a n sm e : a )
IP bnnoniea, b ) iţîapa -fnTpe T ica mi m sniţiî TpdnciaBdnniei,
âdeK i.: 1 ) B i.nnaTsa, 2 ) O p tz ie a c e a s B ixapsa, 3 ) Mrbprb m s -
p t in is a . c ) Tpdneiasdnniea, d ) iţîapa PBm*neacKT., e ) M o >
d osa k s : 1 ) EsKOBina, 2 ) IvbCbpdBiea, 3 ) mi îţîapa de’nTpe
N icT ps mi B s r , t o t n im A n T U de'nTpe D sn'bpe, AdpidTÎKa,
Mape a n e a r p t mi M apea aaBi> (M apm apa, E aecnonTsa, E reîa,
ApxineaayiK a, Ionina) «ţ.nni>piţiT , deaa D s n t p e n *ni> j a E m s
( A ) -}.n Daniea Aspeaiannrb mi (B ) deaa E m s n *m > aa Mapea
AaBT» mi AdpiâTÎKT> .ţn Dâ^iea KoncTanTÎnieanm», a s «i*oct de
îpb noTpisT» a'BKsi'n. de Psm<*aiî Koaonicaqî ^ n ocesiTe e n o a ie ,
-jm e n .ţ.n d d e’ n BeaKsa 11-ae jj.nn'binTe de Kp. de ne K^&nd Ildsa
Enu'ais a .fim inc ne I le p c e s aaa M-bnedoniei. MeTea mi M sm is
csnscepT> rp e n ie a , mi K0B0p 2^ n d s -ce -jn ziaaeae a s î lIecap mi
A s r s c T , Ki&nd ce ^.nTÎnce Domniea Pomanni. il&.iit> aa Dsrn&pe
mi ce s m n a s p t ToaTe le T iiţia e P o m * n n ie ? de a e y îsn î Pomanne.
A n o î (I) k s T p tîa n n »j.n Daniea np6np’n>, nsmiTT» T p 'b îa n n t
Ksnpinci» „j.n Ksn4>iniiae a p tT a 'fe maî c s c ; (11) dsm> aseacTa
k s A speaian n a d d sce Koaoniiae .fn M eciea mi (IU) k s m apeae
KoncTanTin »j.n T pdniea mi M'bnedoniea n-vaid asî» nsm ipea de
P oniA n n iea axcsnr.&nd ^n Kxpyepea de 700 de annî m aî sine
 10. A n e m i î P vtn ^nî aî IcTpieî »^ m î n îepd Jiimsa ne
zi, ne m epije, Kvm av n tiţiT ’ o m i aaiţî * p a q î aî aop de’ n
n p o s in n ît ; aHeniTÎ P v m * n î nv av npe«&tKVT’ o , Ka aaTe
nonoape, adonT,s;nd m odvpî aaae aimBeî m odepne. DpenT
aneea, a Kvaeţte p t m t m iiţ îe a e acTeî ainm î anTÎqe po m â n -
ni'ie, n’ ap <*»i asKpv nîepdvT m i <*»tpt «**oaoc, Ba .f n K t de
mipape ecTe Kvm nv c’a HepneTaT vt a i m B t , Kape ecTe
mvaT m aî iip eiţio a ct deKAT Kodiqeae CKpice, n e ’ nTpv K t
nv ecTe CK im ociTt. IIoaTe Kt aaTt daTt so m aTinije
acT t m tT ep ie A n T e p e ca n T t m i so m da v t npoBt a tm v -
p ix t decnpe rp tm a T iK t, m i v t advnape de KvsinTeae eî
m aî ^ n T p eB v iT e ."

%. 1 1 8 .

\(J).i7>mxnea m gjteplujtxjixt.
(D e Ix a iis B t p a m î x . )

1 . „ I s m e Ka i & n d i w i a e c T e vt p t c n iK t « iîv n e seK Ît,

^ .n T p e B v in q îa T t, Ka c t «sânem v t a ctm tn tH Îv n e , n e’ nTpv

a iţin s T K s p a T i» d o m n ip e a P x m ^ n i c m jja B Î , n p e ’ n K o a o m ia e
CT'B T opni'iiT e - jn o c e s iT e e n o a xi e , n p e ’ n a e ijîx n ia e .jn K T .n T on a rr e
.ţn MeTT.u,] ( r i a l i i . a a a m i t z i a p e a n o n o a p t a o p c a d n e n e - j n n p o -
B in iţie a e a n e c T e î n e m 'n c s a e ) , a c e p o m a n ic d a o K s iT o p i î e î , - jn
K ii n’ a x n îT S T <j>i a i'iîa aaTT. aimET. *T>pT» n x m a î p s m i n a ,
nai n p e K a p î P s m A .n î a n o î l - a x .jn n e K a T y i m e a e • j.n K x p rt.T o a p îe
d e a a m e a z îi. n o a n T e , -fn T p e K a p ia e m a î kx cam i c m t X n r s p iî
.jn n p is i p e a D a n ie i m i c a a s i î . j n u p in im ţia IIp oB in ii,îeî E m iM e,
napTea nea m aî m ape d e ’ n a n e n iT Îa , e a T .B e n n in d s -c e ce ax
r p e M in d s - c e , n e ’ n T p x kt . a im B a a o p a p i> m a e ■tT.p’t a iT e p ’B T s p i.,
nxm aî b o p b ît t » .jn K a ct, m i aT *T B ecep ÎK a u t mi *opxa a
aBST de opran n napTe n e aim B a r p e a K t , n a p i e n e c a t E e a n i» ,
napTe a c r t-z î ne n e a s iir a p i» . De d o p iT e c T e , Ka P x m A n i î
d e ’ n d e o c e B ÎT e a e n t p u î a a a e D â n iia o p , im iT A n d n e iţjinTeae, n e
i-a x m n p e c x p a T , c i . . j m e a m . a - m i KxaTÎBa a im B a a o p n t ^ î s -
n a a i> , m i n p e ’n a n ea cT a a -m î a x m in a m in T ea m i a - m î n oB ia d
in im a ; d e d o p iT e c T e , Ka P s m ^ n i î c t - m î noaT T. K x a e ije K s s i n -
T e a e pxin^s.ne, n e B op * i n T.C Tpi.nd . j n c n e iţia a m a î Bine d e o >t
aaTa ♦ i'i.K a p e de’n o c e s iT e a e nonopT>H Îxnî pxm ^ne .jn tot

Kx n p in c s a D a n iia o p .
 îv q îe a ja vn^î avKpv. Dap’ CTpiEvniî nouiTpiî nv m î-a v
•faminviT, k i Ba Bem vn T«m n, K^nd AnTp’ adeBip ideiae
noacTpe .faiTp’ v t Kaint sop CEvpa necTe cvTe de miae
yeorp âoin e, necTe mvntţî m i p £vpî m apî, KÎap mi necTe
mape, mi K t vn om, cTxnd ^ n EvKvpeniTÎ uri ajiTvji «^n
.lon d on , nop nvTe Kvptcnvnde v n v j k v aaTva, AnTOKmaî
Ka n oî oameniî Kapiî BopsecK, CT*nd vnv.i a& nrt aaTva;
âc«i»e.iîv de îvTe mepr mi sin pecnvncvpiae aop.

2. T eaerpa«& va eaânT piK a npodvc aneacTt m in v n e.

K tn î n e ’ nTpv a secT Teaerpa«i>, c n a u îv a n v e n e m i s i ; vt
d e n e m ît T e a e r p â « » iK i noaTe ct axvn rt a T ^ T a de Î v t c
c T p tB tT x n d vn c n a u îv de 1 0 0 de m ia e ueorpâ<i»i,ie , ^ n -
TOKinaî Ka R xn d ap C T p tB a T e n v m a î z îe ie m ia e . IIv T e m
k v d p en T k v b x b t , c t z iie m , K t , n t m ^ n T v a n o c T p v e npea
miK n e ’ n T p v d e c s o a T a p e a a v K p t p iî Teaerpa«i»vayî e a e n r p ii» ;
K tM Î n ep i«tep {e a ( o s o a v a ) n t m x n T v a v î , ă d e K t 5 , 4 0 0 de m iae
ijeoppâ«M He, n e ’ nTpv v t d e n e m ît e a e n T p im e vn c n a u îv
a T * T de m ii», «^.n k«&t nv T pen e n e i î a z îe n e a napTe a v n e î
ceK vnde, m i a ie c T c n a u îv e C T p tB tT V T . D ap’ daK t ap
m ep ţie v t CJRpmt T e a e r p â o iK t d eaa n tm ^ u iT n x n t a a a v n t :
a T v n iî d e n e m îa Teaerpâ«i>iKt ap C T p tB aT e a i e c T c n a u îv
de 5 0 0 d e m ia e ţie o r p â -M ie ^ n 4 8 de ceK vn de. D ap’ daK t
ap e c ic T a v t K o m v n e K ty îv n e T e a e r p â o iK i de a a n tin & n T
u & n t aa coape: aTvnnî v t d e n e m ît ap aHîvnţie a a co a p e
.f^n 8 ° / 4 m in v T e dvnt ri.iei.apea e î de aa n t m x n T , de m î
c n a u îv a ^ .n T p e n t m ^ n T m i c o a p e ecT e 2 0 de m ilio a n e de
m ia e ţie o r p a ^ iie . A k y ih n o a T e n in e-B a c t <i>aKi a c t m t -
n tM Îv n e ^nTpe îv u îe a a a T eaerpaovavî eaeiiTpiK m i « k n -
T pe vn a o R o m o T is de ă s y p ne d p v m v a de «nîep, Kape inepţie
m i eaa kv î i î v u î e a a t c T p t o p d e n n a p t ; K t s î ap aBe T p e -
B v in u ît de 400 de a n n î .^ m B a & n d n e ^ n ie T a T z iv a mi
noanT ea, cnpe a n v T e C T p tB a T e c n a iţîv a ^ n T p e iit m ^ n T
m i coape!

3. D a p ’ Kvm ecT e <kikvt awecT Te.ierpa<» eaeiiTpiK,

a'iecT mipaKiv aaa a vm iî m odepne?
 E axB Kvm ! Dap’ maî nBinxe TpeBYÎe ci» Bopuim q e -e a
decnpe yneae ideî «wcine, Kape ce p tn oap xB Jia ^.n q îejie-
ţiepea ÎBiiî'vnijiop ejienxpiqe.
K ^nd ji^Bin yb ii.iaut (BYKaxB) de qinK m i aaxB
i i.i a Kt de apamB, jie nynem ne am ^ndove ^ n T p ’ vn Bac de
nopiţîejiann njiin ky a n t , ^.n Kape c ’a nvc ne-sa BiTpioji,
nvî*n d anecxe dove naaiie, ^mnpeYnxndv-Jie am ^ndove
cyc ninTp’vB c x p m i de «*>îep .faiKYnţiÎYpaxB ky m B xacB :
aTYDHÎ o cb aBem vn JianiţÎY rBJmânniK uii c x p m i Bop
*j».nHene a ce apBxâ iBiniţîe («i>enomenne) eaenxpine, ceav
Kvm ce pBcnÎKB «ticm a, cxpmB Ba ^ .n ie n e a KYpţie vn
p *Y ejtenxpm; K^nd ^.ndoim aqeacxB c ^ p m i ,/kn «oapm a
vneî Jifniî cnipa.ie m i .fjmYnţiÎYpBm ky dxnca Yn «tîep
moajie, aTYn«iî «i>îepYji .fjid arB Ba desem niBrneT, a n o î
«i>iind kb mBmeTYJi ape nponpieTaTea, kb axpaije <i»îepYJi,
de anea K&nd som nvne j ^ n r t aqejiji <i»îep npe«i»BKYx
mBrneT, ajix «t>îep cimnjiY, anecx «*»îep de ne Y p m t s a
*i»i aTpac de KBTpB oîepYJi deBeniT mBrnex. Dap’ K&nd
P^yji ejienxpÎK ^nnexeazÎB a KYpţie c ^ p it ii: axYnHÎ
<*>îepvji ^nqexeazÎB a i>i mBrnex, m i qejijiajiajix <t>îep hy
maî e axpac KBxpt d^iicvji. DaKB b o i» iiYne Ji&nrB «tîepyji
aji.i doijie Yn KJionoiţieaa de mexaji, âc«*>ejiÎY ne K&nd ejui
Ba «ti axpac KBxpt «tîepYJi de’nxxîir (deeenix m Brnex), Ba
j io b i KJionoiţejiaYjt m i Ba eKoaxe vn cYnex; Kxnd pxY.i ejien-
xpiK Ba cxa ^ n c x p m i: axYnnî «nîepYJi ^nH exxnd a «i>i
mBrnex, ne«rî «wepYJi nejuiajiajiT nv Ba maî «si axpac, npin
Ypmape nY Ba maî j io b i ne KJiononîe.ui. Dap’ aqeacxB
cxpmB noaxe cb «*>iB k x t de jnrnrB, ^ n K.rina, K&nd
am^ndoYe KanexeJie ca.i.ie Bop axinţie n.iai;a de iţinK uii de
a p a m t, «sîepYa Ba j io b i ne Kjionouţîejui m i Ba eKoaxe aKo.io
Yn CYnex; mi K&nd vnYji de’nxpe K Bntxxîejie cxpm eî nv
Ba ajKYnije ne Yna de aiecxe d o îe njia*ie, K jo n o iţîe ^ jy j
iiy Ba cYna. A m îa dap’ e ^iiBedepaT, kb ecxe mxna
n oacxpt a «sane, K&nd soni b o i, Ka K.ionoi(îejjYji cb CYne
maî adece opî cea? maî pap. T o x am îâ de ^ n se d e p a x
ecxe, kb, daKt cxpma e «i»oapxe a v n rî,, c. e. de.ua B y k y -
Lepturarîu rumînese Tom. II. P. 2. 13
 peniT Î aa K p t î o s a , m i m ’ am ^ n q î e j e c ky vn araiK, Ka, ne
K *nd Ba a v zf Dvmaî vn cx n ex de Kaonoiţîea, c% rn x it k i
^ .n c t m n e a z î i A ; K-^nd s a a v zf dove YnYa dvne ajiTYji, sa
.jv n c tm n ă B ; dap’ x p e î ^ n c t m n e a z i ’B S . u i. a. E cT e ^ n -
sedepax k i n v x e m c i ^ n c î n m i m Yn aa«saEex ^ n x p e r npe’n
n Y m i p y j m i m o d y j p m exiqîyn iî cynexejop K .io n o q îe ^ jy -
aYÎ. A m îa dap’ KÎap «^n KJiina K&nd b oÎy a n p on iâ ceav
dem pxa KanYji cxpm eî de naa4eae r u B â n n i i e : ^ n aneâ
nai n i, amiKva m îev ^ .n K p t î o s a Ba m x i , ne am s p v x c i - î
^ m n tp T tm îe c K .
4 . D v m i e av decK onepix a iecT mitttaoK n o v m i ^ n -
ije n io c, cn p e a -m î KomYniKa îv x e vnva a axvîa ideiae caaae
n e cx e Yn cnauÎY mape, axYnqî av .fvnxpeBYiniţîax ^ n aoK
de K aon oqîeaa aaxe yn ea xe, Kapî ay * iK y x , Ka s e cx e a x e -
aerpa<*«iKi c t a a iy n n ^ n K i m î m aî Î Y x e m i m aî aim nede.
aoKYa KaononîeaaYaYÎ c ’ a ^.nxpYdvc Yn a p tx tx op îir,
Kape cxnrvp cKpie ne o x x p x ie cemneae aaoaBexvaYÎ x e -
aerpâ«MK. llli a ie c x m exod de ne y p m i ecxe .faixpeBYin-
iţîax ^ n cxt4ÎY niae xeaerpa<*»Î4e, aKYm ^ n lÎYpona uii
Amepma.
5 . Dap k x x de mape ecxe ^np^Ypiniţîa mexodYaYÎ
<j»tnxvpeî m i aYKptpiî xeaerpa«i>YaYÎ acvnpa îviţeaeî c o -
cipiî d en euiîeî, a p a x t * a n x a Y p m tx o a p ît. C’a « i k y t
aa Bieanna vn ecnepîem ^nx a KomYniKa y i secxe aa
IIIÎenBpYn , Yn aoK denapxe de Bieanna nvmaî Kaaae de
Y t * Y m i i a i e de m i a t , npe’ n dove cxprne xeaerpâ<*>i4e ;
vnva m epr^nd dpenx deaa Bieanna aa IIIÎenBpYn uri aaxva
meprxnd npin B ieanna, liptKOBiea, .,leina (.le m B e p r),
C x s iîv m i I le c x a ; npe’ n vpmape KYnpinzîxnd Yn cnaiţiv
de CYxe de miae i,ieorpâ«*»i4 e, iui c ’ a ^nKpedinuîax, K t
npe n am xndovc dpYmvpiae xeaerpa4>i4 e Becxea a cocix
aa IIIÎenBpYn *^nxp’ a4eea -u iî Kaint. C ’a ariposax dap’
ripe’ n a4ecx ecnepîem ^nx a4 eea, i e am zic m aî c v c : K t
ne'nxpv xeaerpa<i»Ya eaenxpm cnaiţîva nv «Mrvpeazît nimiK,
nap K t ni4Î nv e c ic x t . Dap Kavca, de 4 e npimim c. e.
a i4Îa .^n BvBYpeinxî v t necxe maî îvxe deaa Bieanna
deKAT deaa I lt p ic ceav .-tondon, ecTe, Kt KpeuiTepea cna-
iţîyayî ^.nmvanîeniTe cxt«rîvniae Teaerpâ^ine, ne aa Ka-
piae ce .fn x A p zit xpimexepea maî denapTe.
6. MeToadeae xeaerpâniqe .^nxpeBYinqîaxe aKvm,
cxnx âc4>eaÎY, Kt cemneae Teaerpa«i>Yavî ce CKpiir de
cine-m î ne Y t «siune de xxpxfe. Anecxe cemne ^.mnai-
necK aoKYa aa^aBexYavî (auia c. e. ^neB iim eazît ctrnnva
a; . b; . d ; . e ; . . . m* . . n.). EcTe npoBa-
s tp , Kt siiTopÎY sipoYpiae xeaerpâ-tiie Bop sinde ny-
BaiKYaYÎ «ttm iî de xxpxi'e ainiaxe mi Y t miKt .^ncxpyn-
sîvne, KYm TpesYÎe qine-Ba, c t rtYpeacKt neaneacxt<*»tuiie
nimTe r ty p î uii arniî, Kapî nctm neazît di<*>epixeae aixepe
aaae aa«naBexYavî. S t denem ît xeaerpâ«*»iKt, CKpict âc-
«teaîir, Ba nepe ne’ nTpy ecnedipea eî nymaî a zîenea napTe
de n TxnmYa, kxt ^ a nepe aKYm, npin Ypmape, nri kocxy-
piae ecnedipiî denemîeaop Bop «ni myax maî cKtzÎYxe de-
kxt aKYm.

7. Jf.n ptnopTva icxopieî xeaerpa<j>yaYÎ eaenxpiK

OBcepBtm leaae vpmtxoapîe. <DIci«riî ţiepgiAnî Tavc mi
Besep av <i>ocx nei ăe’nrkSx, Kapiî av Kvncxpvix antpaxe
m iiî de xe.ierpatî eaenxpiiî, KÎap annya 1 8 3 3 ; naxpy
annî maî ne Ypm t, a 4>tKvx Steinheil Monax Yn xeae-
rpa* eaenxpiK ne Y t dimenciyne maî mape. Dap’ J^nraiî
mi Arnepiitaimiî aY decaoaxax maî ne Ypmt a«iecx cicxem
maî sine n&nt aa cxapea avi denaint de aKYma.
8. Nymeae .iyÎ CoocKe, Vheatitone, Brin, Brett mi
Morse cxnx nemypixoapîe ^ n a ie a cx t npiBiniţît. Dap’
xeaerpa^iî eaenxpi4Î * n dimenciynî «foapxe mapî, 3y * o c t
^nxoKmim .faixAÎa-urî daxt ^.u Ânraiea mi m eazît-
noanxea Amepiieî, ne ypm t air * o c x ^nxpvdym î mi An
IJepm*mea. Akyiii h y e ne«n n iţîapt «risiaicaxt cea*
neHiBiaicaxt * n Eypona, Kape nape ai'niiae caaae xeae-
rpa«j>me, mi c ’ a aptxax Kt KÎeaxYÎeaeae ^ n ^ iin q îtp iî mi
^nxpemnepiî xeaerpa*yayî « n x ^oapxe m iiî ptnopx
kv *oaocya, un KÎap k y Benixya, Kape cxaxya noaxe c t
xpart de’ nxp'Ancva.
 9 . D ejia ^ n ^ iin iţia p e a Hejunrî .^ n x x îv xejierpai» n x n t
aKvra c ’ av * ik v t np orpece m i «fvm B vntxtijipî mapî
a se c T pam m odepn ajui uiTiiniţîeî Tejierpâ^ine. .l a ^ n i e -
nvx c ’ a .^ n x in c jivKpapea c x p m e î nvm aî Jia v i ^ n x in d e p e
de 40 c ea v 50 de mijie i j e o r p â t i i e ; a i e a c x t m tpţiinipe
nv m a î e c i c x t anvm , u p e’ n xejierpa<t> JivKpeazît de aKvm
p x v ji ejienxpm n e ^ n x p e p v n T Jia v i .foixindepe de cvTe de
mijie j^eorpâ«*»iHe; Ba wf\.nKt ^ .n zijuiejie noacTpe av *^n-
MepKaT de av n v c v t c x p m i ejienxpÎK t cvb O sean nva A r -
jiânTÎK A n x p e «7|lnrjiiea m i A m e p m a , Kape jivK p eazît jia
v i ^KnTindepe de anpoane 1 0 0 0 de m iae ţ ie o r p â t iie cv b t
a n i ; de im d i v n i - z î c ’ a a p iT a T o a p e -m î Kape Kon<i>vcivne
^ n jivKpapea a n e cx v î xejierpa«t cvsaxJiânxiK, cxnT em ^ n c i
^ n K p e d im ţîa n î, K t necTe nviţin ce Ba pidiKa nri rpevTaTea,
Kapea a n p o d v c a n e a c x t ^m n îe d e K a p e .
10. S t m ape decKonepipe ^ n p tn o p x v ji xejierpa«i*v-
jiyÎ eJienxpiK, Kape c ’ a o ik v t ^ .n annvji 1 8 5 7 , â d e K t, v i
cxn rvpt cxpm t ejienTpÎKt ecTe ^ n cTape a c x p tu v p x â
de vi daTt dove d e n e m îe npoBenind dejia dove jioKvpî
di«i>epixe, «*>tpt* c t « t it Bp’ v t Kvn«i»vcivne .^n xpe a m x n -
dove denem îejie.
D ap ’ nv nvm aî n e ’ nTpv d e n t p T t p î m a p î, *ri m i KÎap
n e ’ nTpv o p a m îe , c ’ a a p t x a T a<i»jitHÎvnea x e r p a o v jiv î a «»i
de m ape «sojioc . Jf.n npiBinHiîa aneacxa a daT opam îvji
Bepjiin vn e cxm n jiv «.p vm oc. A kojio .^n x p e naxpvzîe*rî
de c v B v p sîe ( m t x t .i a .i e ) ajuie o p a m îv jiv î e c ic T t v t K om v-
neK iH Îvne TeJierpa4>iKi, a n o î K *nd c ’ a npinde <t>OK m tK ap
jia nvnTvji Mejui m aî d e u tp T a T ajui o p a m îv jiv î, ^ n x p ’ v t
KJiint ToaTe nejuiejiajixe cvBvpBÎe kv n om nîepiî jiop ce
rp tB e c K m i m ep r, c t c T in n «>okyji. A qecT e cx m n jiv ap
&i Bine, c t ce emiTe m i .^ n x p v d v K t npe’ n ToaTe opam îejie.
1 1 . îîn aJiT «*>ojioc a p a x t Kom vneK tuîvnea T eaerpâ-
«i>iKt A n cxn vji o p am îea o p ^>11 p tn o p x v .» pvrvjitH Îvniî o p n i-
«jejiop. K x n d v t c x p m t Tejierpâ«*»iKt nvne *|s.n K om vniK t-
Hivne 4 0 m i KÎap 1 0 0 de opnine vnvji kv ajiTvji: axvnnî
T oaxe a p a x t aKvpaT, x x m n v ji n x n t Jia vn m invx, m i KÎap
v t ceK vndt, anoî ecTe ^n sed ep aT Kb ecTe vn mape oojioc

ne’ nTpv vn op an iîv, Ka ToaTe opninijie nvBJiiqe c b o ii

âcoejiîv pervjiaTe.
12. JJln annvji 1 8 5 7 a <j»i k y t Yn npevT KtTOJiÎK
iTajiiea aneâ aojibnîvne, Kb npe’ n Tejierpaovji eJieiiTpiK
noaTe nine-aa c b Tpimiijţîb nv nvmaî capicoape, 4Î KÎap m î
noprpeTVJi c b v , ceav opî ne m o a n t, ceav avTorpao ( i c K t -
jU Tvpt). A m îâ dap’ ^ n BiiTopîv som nvTe TpimiTe am i-
Mijiop nomTpi nv nvmaî BecTea decnpe ecicTÎntţîa noacTpb,
ni m î nopTpeTvpi.ie noacTpe dpenT cvBenipe.
Eaxb i e nepcnenTÎBb mape m i opvm oacb nvTem cb
aniTemnin deJia aneacTb <*>pYmoact a o .i t q îv n e ; eaTb k i
Teaerpaovji ejienTpiK ecTe m î ejui menniT a cm nisâ v b
daTb .ivmea, Ka m î ao.itHÎvnea rinorpb<i*îeî.

§. 119.

Aneea ne ne •/mciiftb vn (pip de eap6b.

(De jKsai» Bi>paniîs.)

1. Mine de’n noî c’ a npimsjiaT sp’v t daTt ^ivrp’v'b zi

opvm oact de sa p i, ^nTp’v t iibdvpe m taiecToact , ne
mâpijinea Kbpiîa ce a t a i v t Jiiaadb (vn icJiaaîv) Bepde,
nap Kt vn ninTop denjiin adectmnaT vn TtneT ky Kojioapea
ca nea maî Kvpart. <S>.ivTYpiî «*>pvmomîeî cso a p t de’ n
ojioape ’n ojioape uii-m î p t c o ip t Jia cTpt.ivqipea coape-
.iyÎ apineae cajuie admipâsepe «^n Btpiinma Kojiopijop mi^
den.iintTaTea idea.ivjivî: ne KXffd de denapTe c ’ apaTt
cvc .kn aep ieTe de nâcepî opvmoace, dap’ cxnijepoace,
Kapî sin a neininî aneniTÎ ojnrrvpî mi a cKimsâ ziva jiop de
ctpBtToape mi de njitnepe, ^nTp’ v t zi de majie mi de
dvpepe. Amîâ ecTe ntTYpt: v t o iin m t ce BVKYpt
ne k o c t y . i a.vropa.
2. A qeacrt cqent ntTYpa.it ecTe „KnBiaTt de cvne-
T e . i e meJiodioace a.iae nenvmtpaTejiop nâcepî KxnTtToapîe
 mi de zîe«*>ipv.» .d v a ^ e ^ n a p e ^nK xnTi vp em jie n o a cT p e
npe’n m v p m v ip e a ca ^ n « ie a T i, m ic T e p io a c t, nap’ K t ni
cnvn e ceK peTYji vneî jiv m î n eK x n o cK Y T e, n a p ’ K t «*»pvn-
z îe jie â p Bv p ijio p p i n e n l e c E v n e jie ajiT opa an ecT cenpeT m i
«•ipejie de e a p B t d e n e k a iiu i , m in m jK n d v -c e .fu m o a n e m i
k ojio , n a p k i cxnT K v p ie p i, îu e p r x n d a -B ecT i vnvji
a jiT v îa a i e c T e n oxT T .ni ^ n T e p e c A n T e , Kapi jie -a a d v c z î e -
«*»ipvji n e a p in e a e ca ju ie e T e p iie . N o î o a m e n ii n v ^ n q i e -
Jieţiem a n e cT e B op B ipî p tc n x .n d iT e ^ n T o a n n t T v p a ; d ap ’
m o a n e jte , K api.ie ^ n c o i ţ îe c K a n ecT e c v n e T e , c x n T B eziaep e
n e ’nTpy n o î; c m p e r v ji n o c T p v n pim eiU T e ^ iiT iii'B p in n îe jie
B e d e p iî ^ m n p e y n i k y ajute m ic T e p io a c e jio p c v n e rr e , m i ane -
CTe d o v e ^ .n T im b p in n ie , dec«i>'BKVTe ^ n d o v e C A m n ip î, c ’ a -
m ecTeK t mi npodvK ^n noî n im T e c x m n iiîv n î, d vjin î,
n K A n T B T o a p îe . O m y jy î ^ .1 n ja ie aTvn*iî ^ n n i i n T e a
^ n K in v in n îe î c a jia e , Kape cA n rvp t J iY K p e a z ît, ne Kxnd
ToaTe c x m n ip u e jv Î cxht „j^n p t n a v c . A neacTa ecTe
a d e s t p a T a „ jie n e s ie d vji*ie,“ „d u lc e farn iente44 a t o de a e -
c tîtb .^ n iT a jiie a , ^n a ie a rjţîapt « p y m o a c B , r p t d in a
n tT v p e î, vnde n ep îv ji e m aî a jis a c T p v , ea p B a m a î s e p d e ,
n îâ p in e jie m a î .fum .x.nT'BToapîe, n â c e p i.ie m a î m e a o d io a c e ,
cvneT eae n i T y p e i m a î c'Bpu’B T o p e m T Î m i ,/fs.nKinvinnîa o a -
m en ijio p m a î n p im iq is 'b n e ’ nTpv a n e c T e T e c â v p e de «i»pvm-
c e a n î i nem'BpţiiniT'B.
3. J f.n T p ’ a d e B t p , d vjiq e ecTe aneacT-B J ien esfe: m a î
dvane vfnK'B a d o p m i ^ n T p ’ v ’B z i « t p y m o a c t de B a p t
miatJiOKVJi v n e î n td v p î, ^ n c i nv vn com n K vm n arr, «ii
an e jia c e m ic o m n , K xn d T o a T e iiio a n e a e , Me ne .fu iK v n n îv p 'B ,
n a p ’ K t « t o p m e a z î t v t n m o p a m t •t’BnTacTiK'B, vnd e Jia s e -
depea jiise z ijio p B e p z î p e ^ n s i e a z î t ^ n n o î iKoana s ie n îe î
n tc T o p a jie d v jiq e , n e s in o B a T t m i n t p t d ic ia K 'B ; ne Kxnd
s e d e p e a K Â m n v p ia o p aK onepÎT e k v cn in e a v p iT e , p t ^ n B Î e a -
z ît . f n n o î e n e p y fe a o m v jv î c o n ia a , mvn*HTOpîv. Kape a
h it îv t n p e ’ n m vnK a ca, a - m î cvBJKvrâ t o t n t m x n T v ji kv

T oaT e, v e ce a w t ne d ^ncva. T o a T e a n ecT e id e î a m e c T e -

KaTe n p o d v K A n d n o î C A m n iq îv n î m ecT en a T e de v t d v ji-
qeaiţÎB nepT>cuiKăBT>pT>, ne Kape «tit-Hape de’ n noi Jie-a
cxm iţix nerpeiuix Bp’^ t d a x t ^ n B ie a iţit-u ii. A cem ennî
mominTe p im ^ n ^ n sieaiţîa jivî nevÎTaxe, ToaTe anecTe
ideî, zîk , ni ae npoKvp'B vn <x>ip de e a p s i ! D ap' Kvm?
Earf . Kvm!
4. ^ i t -H a p e icsop jumnede, Kape Kvpţie cvb nen îoa-
pejie noacTpe, ni cnvne, kt. .j^nxpe xoaxe naşuixeae m -
m xnTvavî nenî vna n’ a anvx î i . ^npxvpiniţÎT. am îâ de
mape *fvn enonomfea n tx v p e î ini a omvjivî, Ka epBvpijie.
N pe’ n ^ndecapea epsvpiaop vna ji&nri. ajixa ne um n
c’a oopm ax ne «taiţîa mbnixnxvjivî vn aKonepimîv,
Kape e ^ n cxape a npimi mvaxe vmezîejie de’ n âep, a jie
m cxpâ ako.i o i n v j i Tsm n, ini a Jie B ip ca ^ n B’Bcfnvpî
ad&nqî, qe ce a<i>jrb ne n i m e n i 1. Ilp e ’ nxp’ aqeacxa, e p s v -
pijte c’ av ^.'bkvt adeBT>paxa KâvcT« a «to p m m îv n iî icB oapi.-
aop cvn’Bmxnxenne, anoî de’ n ic s o a p t ce «•■BKvp'B m p a e
uii de’n n tp a e pxvpî n'&îâsepe (navigabiles), Kapi-tuî
s a p e i aneae ^.n cxnvji oqeannvjivî. ini nvn aKOJio jia jiok
Kxxim î nem'tcvpaBepe de a m , ne ce nîepd npe’ n a sv p i-
qîvnea neKonxeniT’B a cvnpi<i»euîeî aqeajivîa ^ n a ep ; npe’ n
aqeacxa cvciţine Kvmirbnna dpeanTt exeapn t a nisejivjivî
m ip n . A iu îâ dap’ epsvpijie c x n i npodvK'hxopiî pxvpijiop
m îa B e p e , Kapî av deBenix mîepBixoapîeae con iextuiaop
omeneuiTÎ. EpBvpijie cxnT KÎap Kavca eeicTimţîeî oqean-
nvjivî, de nv c’ a nîepdvT n ^ n i aKvm npe’ n aBvpiqîvne,
nxp’adeBtp nvmaî acxa c^nrvpi. ap «ti decxvjui a d e-
KÎT.pâ ^ncBînn'bxaxea qea nemtpiiiinix'B a epsvpijiop ^ n
icxopiea ntnixn xvavî, m i a decBOJiXtpiî oamenijiop.
Amîâ ni noBecTenixe icsopvji de ne K&mn.
5. Dap’ <t.»opiae nomnoace, ie cxpiavqecK ne K*m-
mijie opnaxe mi ^n4.pvncenîaxe k v axxxea Kojiopî, ni
aavdi uit eaae ecicxinnia epBvpiaop ^oapxe modecxe
^.mBpi.K'bminxeae aop qeaae Bepzî mi monoxoane. Epsv-
piae Bepzî mi <i.pvnzieae Bepzî aaae apBvpiaop <t>opnieazÎT»
^.nmpevn’b vn cierem de a m p t iim T ini CKvxiniţÎT., c v b
a KT>popa vinepi KpecK uii ^n^AopecK nenvim>paBepe
 ooopî deam aTe, K apî c ’ ap o i n ,xp aiT n ii BeniTeauT aa
p a z î e a e a p z î t T o a p î e a.i.ie c o a p e a v î, in i t o t cvb CKVTinuîa
B epde a n v m iT e a o p n a x n T e c e d e c s o a a T t B ieaiţîa n e n y m t -
p â a e p e a o p o iin iţîe ^ncv«i>.i e u iT e , K a p i-m î n e ip e K Bieaiţîa
cvb a ie a c T t b o -i t i B ep d e, n e Kape n iT v p a c e n a p e ki ap
<i>i n p o d v c ’ o n v m a î n e c e a m a Jiop.

6. D ap’ nv nvm aî n e ’ n T p v a n en iT Î o a v x v p î in i ajiTe

„fvncenTe m i«iî, *n m î n e ’ n T p v a n im a a e a e m a p î de 4 e o o a o c
n e m tc 'srp a B tp n v e c rr e eapB a B e p d e ! fH e c ’ ap o a i e anim a­
a e a e n o a c T p e d o m e c T Î ie « p i K x m n v p î de n t i u î v n e , aKO-
n ep ÎT e kv e a p s t B e p d e ? A n o î d an i. n ’ ap e c ic T a anim ajieae
dom ecTÎM e, oape îje n v a vm ann ap nvTe ci e c ic T e ne
n tm x n T ? N e n î de Kvm !

7 . E a T t a K v m , Kvm e a p s a de n e K ^ m n deBine R a v ca
e c ic T in iţîe î noacT pe. E p s v p ia e de n e K&mn c v r d e 'n n t -
m *u T n im T e c T K v p î, Kapi o i p t d x n c e a e n ’ ap a s e n e ’ nTpv
n o î n e n î v i B t a o a p e ; k i h Î n^HÎ n o î, n e i î Bpe v n a a T anim aa
nv noaTe c i ce n vT peacK t dpeiiT de’ n a ie c T e cvK vpî
a cK v n c e ^n c x n v .i n im x n T V J v î. D ap’ e p s v p ia e advm
aqecT e c x K v p î, .ie C K im B i ^s.n Kopnva aop , o tK x n d v -a e
o iin iţîe o p r â n in e , m i aKvm c’av o ik v t n oT piB rre de a
n vT p i vn K opn a n im a a . «/JLnct n v T o a T e a n im a a e a e c * n T
^n CTape a ce n vT pi d e -a d p e iiT v a d e ’ n e p s v p î ; n i T v p a
n’ a o i k v t n e o m , Ka c i n a c K t eapst Bepde. D eqî e p sv -
p ia e ap oi n îe p d v T e n e ’ n T p v n o î o a m e n iî, d a K i n iT v p a
n ap o i K p ea rr n im T e o iin iţîe a n im aa e .A .nTpem iaiaoH iT oapîe,
K a p ia e, n iC K x n d e a p s a de n e u m n , o c K i m s t ^..n K opnva
a o p , *jvn Kape m i a T v n n î e a p s a e n oT p iB ixB de a n vT p f m i
Kopnva o m e n e cK . EaTi a d m ip a B ip v a rnip de C K im s ip î,
K ape ce o ik v ^n n iT v p i. D e’n cv K v a , qe e c i c T i
n in u n T , ce oane eap sa, Kape K peu iT e n e n i m ^ n T , d e’ n
e a p s i ce o a i e v n K opn an im aa ( v n d o s iT O K ), Kape . ^ m s a i
ne n iu x n T , m i d e ’ n a n im a a c e o a n e om ! O a p e nv T p e s v îe
tot om va c i a d m ip e a q e a c T i a p m o m e , ne d om neu iT e «K.n
u iT v p i, a n ecT e K p e t s î v n î ( n p o d v K i s î v n î ) n e ^ .n T p e p v n rr e ,
Kapî ce v p m e a z ît .^ n tin T e a OKijiop nouiTpi uii Kapî- c e
4»aK .^ n <i>oaocva nocT pv?
8. A k y d i c e d e c B o a ji T t . f n c m p e T v a n o c T p v v n t i b j o v
n e m 'K p q in ÎT , K ape a p a T t p e * e p in q îa .^ .n T im t « ftn x p e o ra
mi a n im a a v a d o m e c T iK deaa .^ n q e n v T v a q iB ia ic tq îv n iî
om enem T Î nxrrs aK vm . M iî de a n n î a ® o g t o m v a n v m a î
6 AKn&m optâ. Jfcn a q e c T p i c T * m n ^ n d e . i v n s a T « © a x * a v -
K p a p e a j i v î a - s o c t c i p i a t n i s t m i n e m iq iiţiB 'B 5 o m v a a p t c -
n * n d ir ^ m n p e q îv p v ji csv m oapTe mi n e m iq ip e . O m v ji
n ’ a a v K p a T n e ’ n T p v n v s -p ip e a c a , i i a r t c i T ’ o r a i a 4 4 1 m -
T v p t , „ju iT O K m aî K a a n im a a v a c a v Ka K o n i a a v a , K a p e r t -
c e n rre m i e a a n vxp em A n T va c i,v r a Ta . D ap ’ k * t de m ape
c b «mb ^ n m v a i ţ i p e a a n im a a e a o p C B a s a T Î q e , t o t n ’ a h v t v t
c b m î-B K vm n B n n -b d p e a m r t k v v q fd e p e a n e ^ n q e T a T B , i e
C T o m a K v a n o n o a p t a o p B x n t T o a p î e a «j.'& kvt „|*n T o a»< * z i a -
aeae .fn ^ m n ip iq ie a a n im a a-B . A n im a a e a e C B a s a T iq e n v
c a h t e o m a s e p e ; kb m Î neqî v b daT-B B p e v-b c o iţ ie T a T e d e
« sB K B T o p î d e p t v n v n o a T e c t n i î t m v a T u m n ; de aqeea
mi n o n o a p t a e n v T p in d v - c e de’n B M a T n’a v h v t v t dec-

ntdvpi mi ne K*mmî, cnpe a-m î r t c f ^ n m i e ziaaeae

k v avnTe mi nepmîe nvrpipea aop t-oapre ^nT A m natqiB t
mi n ecirv p t; K iqî Kxnd t>f> * m ^m n »m — ______

ne v p m t yn om c x n -
ijep oc uii K iT p i oam enii c b î. Ile ^ x n n a*ieacxa, cTapea
ntcTopaJH ^ n c im n e a z ii rp a d v j ^ n T ^ iv aaji domniei omv—
jivî acvnpa n-BTvpeî; kbhÎ aieacxT, crap e nepe domecTi-
sipea vnop animaae. BxniTopiiTJ om oap t vn animaji, dap
n v - j cvE H ivn. aneea omvji nv ce deoceneuiTe de
animajieae cx n ijep oa ce, k’bmÎ uii Tirpvji omoape vn anima.*
m i-ji ra*nxnK'fc; a iiî ecTe nvTepea «hcîkb, *ie ^nnini^e,
dap’ nv nvTepea ^niţîejiei^iniţîeî. Dap nxnd omva a aatvnc
a domecTi*ri vn animaa, Ji’ a ^nBÎnc npe’ n nvTepea ca ^>n-
nîeJiecvaji’B, c ’a «j.'bkvt nv omopxTopîvJi, i i domnvji jivî,
nape c ’ a uri ^ n cB piin aT kv KvjiTvpa Jivî. KvjiTvpa ecTe
dap’ A n T x îa in in u it, Kape o ^ n T * jn im , Jia ^nnenvTVJi
p’BCT^mnvJivî nBCTopa.i. Oameniî n ic T o p î epa BJ^nzi,
de vt» 4>ipe dvjme, n â in iK i, neTpeK^ndv-iuî sieauîa ^.n-
Tp’ inb d v j i e a en esie, svK vpxndv-ce de npinipea «tpvmce-
iţîejiop m T v p e î, K^nTxnd noeciiae m c T o p a je ne nTpv
amopvji Jiop nesinoBar, ^ m p ’ vn k v b x h t: neTpeK*«nd v t
BieaicB d vjive, decKpici» de K'BTp'B noeiţî cvb nvmipea de
eraam ea de d s p a jivmiî.
10. Dap’ n e iî a^eac-ra eTaxe de âvp n’ a nvTVT ct.
iţirB mvjix, nenî nv xp esvîâ c b iţirB; ajiminTpeae aieacrB
sieaiţî'B nejivKp'BiţiB'B ap «*»i apvnKax ne oamenî ^.nTp’vB
jienesfe uii anaTie n e ^ n s e T a x s ; dap’ nerpeiuiT ne*iî anea-
CTa n’ a «tocx cnonvji KpeaTopîvjivî nocTpv. A n oî ne jixnri.
aieacT a ne*iî CTapea n i c T o p a j i nv jiacB ne oamenî a ^.n-
Temeîâ c o iţie x in î de«i»inTe cTasepe. IlBCTopîvji «iepe ^.n-
Tindepî mapî, K ^ m n iî k v dimencivnî mapî ne nTpv nvTpi-
pea Tvpmejiop cajuie, de aneea nicTO piî nv noT TpBi
CTpxnruî vniî jixnr’B ajiLţiî. Dap’ Kxnd Tvpine.it! av m *n-
KaT eapsa de ne Kxmn, nBCTopîvji e c îjiît a-iuî cniiriBâ
aoKviniţîa, a -u iî K'BVTa vn ajiT jiok de n'Biuîvne; ea T i k i
Bîeaiţîa n’BCTopa.i'B nepe î i Bieaiţî’B necTBTopniK'B. De
aneea ToaTe nonoapBae de niC Topî epav nonoapB nomade,
npeKYm Ae n c i m uii aKvm ^ n p'BCBpi'r, vnde ce BBd
m i i v n i ^nTpeijiî emirpxnd de’n T^uin ^.n T*ran k v CKim-
Bapea nâxpieî Jiop.
 A ie u iT Î oam eni, nerpem iT kb n’ av naTpie, aKOJio nv
ecicTB peoepinMÎe T pâîniie nTpe om m i n im x n T .
1 1 . AqeacTB CTape n’ a nYTYT cb ce KVBiÎB n e ’nTpv
vm tnneT aT ea * n B i n TaTB ^ n coepa ideiaop m o p a a e;
T p esv îa ideea de n aT p ie, Kape n’o o o t aBeâ nB înrniae
nomade, ni nvmaî qeaae CTBTopniii're ne H Bm xnT; de
a ie e a epâ T peB vin m t a ce a m îe zîa vb p eo ep in m B d p ean -
tb ^nTpe om m i m m x n T , maîna ca nem vpiToapÎB , n e -a
xpBnneniTe de’n cxnvj cbv. EcicTinitfa o m va v î T p e sv îâ
cb deBHB nearapnaTB de .fn T xm n aB piae- v n v î BxnaT, cea v
de animaaeae d o m e cT Îie , Kapî KvndeamnB ne om aa vb

em irp B iîvne neKonTeniTB; a ieacT B peoep in m B ^ n Tpe om

m i n iin x n T a a m îe z îa T’o arpm vaTvpa. A m îâ dap’ a rp m v a -
Tvpa oopm eazÎB rpadva aa Tpeiae decaoaTapea c o u ie -
TBm aop omenemTÎ.
1 2 . AneacTB idee, kb oamenii deBenind kv T xm n va
de n ne * n ne tot m aî arpm vaTopî, av nBPBciT okvhb-
iivn ea nBCTopaaB, aieacT B idee, o z îk , o rBcim ^ b -
m m iaTB * n B isa ie , * n Cxm B oava neaavî m aî seKÎv omop
de o p a Te, *n c B m n a T * n icT opiea a v m iî; kb âdeKB K âin
a om op *T npe opaTeae cbv A sea. A CTa Ba c b z îk b :
omva arpiKvaTopîv a o m o p *T ne neaa nBCTopîv: cTapea
arpmoaaB a m Tepc CTapea nBCTopaaB; om va c v in d v -ce aa
de C0^1a■, 'b , m aî *“ ***¥ a nBPBciT ne nea m aî
UC mOC.

1 3. D v m , aqecT omop de »p a T a , n p o v p m ea rf* E iaaiea

<& *T 5 ** S fe W W c a ^ e a mpe-
m cZ-m% K^mmtVe u^nea ca,-“ amîâ ecTe! A r p ÎK v a
Topiya ape vb nieaiţB m aî acnpB mi m aî rpea de k * t h b -
9 -P .V a , eTaTea de âvp a nBCTopiaop idiaî c ’a dvC mi
* n aoKva ei a arcvnc eTaTea de *îep Kv m vn ,î mapî. Dap’
* n Tpv adesBp a .eacTa „ v epâ vn BaBcTBm, , i f* 2e
KVB*nTape a oameniaop; kbvî nvmaî npe n mvr a mi Zt
aaa ~ ****

■**
 KJiimeJie, -vnde arpmvaTvpa nv ptvm eniTe, npenvm
^.n Meaae npea «tpirvpoaee ceair ^.n Meaae npea K tadv-
poace, ai; o.io ntMÎvniae av p tm a c ne vn rpad «&oapTe de
h îo c de MÎBÎaictMÎvne. » la m ea zît noanTe av ptm ac b x -
n tT op î, aa m ea zît zi n tcT op î, dap’ n en î 'ie î de’ nTAÎ, nenî lie î
de aî doiae n’ av HivuaT npe vn poa mape ^ n icTopiea avmiî.
1 4 . E cT e ^nTepecanT a n ed e , k% d e ’ n T oa T e n a x n -
T e a e n e n v m tp a B e p e , ne c e K vnpinde ^ .n .f o n n t p t n i e a s e i je -
T a a i, n v m a î M eaae n vm iT e g p a m i n e e c e a v e p f î x p î av d e-
BeniT n a x n T e d e a r p m v a T v p t . N tM Îv n ia e Kape ce n vT pecK
k v nxnea, ne K peuiTe ne âp B vp eae' n x n i î (A r h o c a r p u s )
ceav k v «tp v n 're a e â p B v p e a v î B a n a n n ie r ( M u s a ) , n’ a v a r p i-
K'KaTvp'B, n p e ’ n v p m a p e n ’ av n e4Î M isia ictM Îv n e.
U îa p iu i ^n u ţîtp ia e , Y n d e nv e c ic T t arpiK vaT vpa
r p a m in e e a o p , in i o a m e n iî c e nvT pecK k v K vp m aaae m i kv

a a T e <*>pvnTe a c e m e n n î (n p e K v m „ţui I n d i e a ), KÎap nri aKoao

ziM em , r p a m in e e a e a jo a K t vn poa m ape ^n c o iţieT aT ea
o m e n e a c K i ; ^ n c i r p a ia in e e a e c m t aK oao c v u a in rre n p in -
T p ’v t n a ;* ;n T t n v m i v t Bam busa.
15. B a m b u s ( B a m b u s a ) r zin K ta tT op iî, ecTe naxnTa
Mea maî ^ n c im n a T i nxpx ^m peB vinnîapea domecTÎKt
a Indienniaop’ Indiannva noaTe Kt ap «i>i ecicTaT «i»tpt
Kvpmaaae, dap’ neMÎ .f^nTp’ vn kîii «i»tpt B a m b u s. E a a .fvinî
rtT en rre de’ n B ă m b u s ' «i>eaîvpimî de o s îe n T e , Kapiae .fjf
niîep BecK a a TpeBvinqîeae neantpâaepe de ToaTe ziaaeae.
De’ n nveaaeae avî ^ i n î <i>aMe Kace, kv «tpvnzîeae avî ae
aKonepe; de’ n B a m b u s «*»aMe m ece, CKavne, nodvpî, m i -
r t z i î , BVTeaiî de a n t, Kouiîvpî ini «teaîvpimî de oBÎenTe
ini moBiae, de’ n Kapiae vneae cxnT avKpaTe kv apTt opî
m te cT p fe denaint. B a m b u s , ziMe vn aaT K ta tr o p îv , ecTe
naxnTa Mea maî BineKVB;&nTaTt de n t T v p t : anoî ne a x n r t
«oa oa eea e nem tcvp âsep e, Me Tpaţie omva de’ n aMeacxs
najRnTt, ape nri aaT «*»oaoc, K t eaa nv mvnMeniTe nemiK
ne’nTpv d^nca. N tT vpa ijenepoact a dtpviT n o n o a p t-
aop aenem îe de’n aMecTe Kaime v t n a ^ n xt aniîâ de npe-
q io a c t . C t - in î ^.nninveacKt Hine-Ba v t TpecTie de m t -
pimea de 50 n * n i aa 60 de vpme, Kape ape Yn diamexpY
de 6 n * n i aa 7 uoam apie; .]Vn aYnţrimea xpecxieî ce a<taB
de’n ^nxpeBaa .foi .fnxpesaa nimxe nodYpî minvnaTe,
anoî uii «tpYnzîeae, Kapî ce a<i>aB aa KBUBxxÎYa xpecxieî,
cxn x «soapre deamaxe, iui Kxnd cxav maî mvaitf B â m b u s î
^m npevnauî, <i>opmeazÎB vb nBdvpe de y b «.pYmceaqÎB
admipaBBp'B.

16. Dap Kina B a m b u s u l, de iu i-a ^.nxpeBYiniţîea-

zÎb aa di<nepixe xpeByiniţîe, xoxyuiî nv ecxe maî nYiţin
KomYn, de kxx Indiea, sa ^ iik b aiqî ape v i ^ n c w n n i-
xaxe noarriKB; nyxem zine, kb B a m b u su l ecxe maî adeBB-
paxYa domniTopÎY aaa Kineî, aaa anecxvî cxax ky 360 de
miaioane de aoKYixopî! KbhÎ Kina xoaxB avmea ecxe
acemenne ^nBinxea B am b u su lu i. Deaa minicxpY, rY sep-
nBxopYa Yneî npoainitfe, nxnB aa „M ohuk44, deaa „M anda-
pin n x m aa Mojkîk“ , xoiţî c m t CYnYuiî a npimi de’n Kxnd
* n K*nd Kxxe y b npeaeVinqÎB de nvpxape npe’nxp’xn
BBcxon de B a m b u s. Dap’ aa minicxpY „ceair noBia“ bt,-
cxonva, ky Kape ^ a Baxe, ecxe avpix, ne Kxnd aa montiti.
^ncxpYmxnxva ^ndpenxBHÎYniî n’ ape opnBminxe apicxo-
hpaxiHe. E a x ţ ^ n cxpyn u n xva Kvaxxpeî qenepaae
ma. He KYpioc! Yneae de’n rpaminee air pidmax ne om
npeKYm am b b z î y x maî c y c , aa H n Y c^ îy n e c o UiaaB
ax*xa de ^ n a a x i, ne Kxnd Ynva de’nxp’xnceae epâ noaxe
KaYca, k b Yn cxax amîâ de ^ n cim n a x , aderpBdax ne oamenî
T J a aHGCT nvnT> **«*n d Y -ce ne cine * ncvm î decnpe-
U 1 Y 1B B P ml caas. S n cxax, Kape, aOK de a Kvaxisâ
« W W cbî c*minBm*nTYa de demnBxaxe nen-
conaajb, * i derpBdi a oe a ÎY , a » n » ¥ş a cxinije eaa I
cY-m i * n mimiae aop * o KYa caKpv, «ape ap „Y xe c i - a
CKane ziaaeae de nepimir. „Quid quid delirant reqes
plectuntur „ c W f * * * * .- ^ v, f ’

Z ’
X
P A \ eUp ™ e t !
r ' ' epm u tM e - -*—
aieacxB c*nxinnît ecxe npea s e m
£22:
un de n nenopoupe mi npea adeBBpaxB.
 17. Dap’ c t ne .fuiToâpHem Jia rpamineeae noacTpe.
N v nvinai Ka nţTpeinxnT m i Ka m tTepie de secTminTe
a î mîepBiT o m y jy î, dap’ m i dpenT.fu»CTpymAnT de m yciKt.
D e ’ nTp’ vn «i»ejiîy de TpecTie, (Arundo Donax mi P regm ites)
c ’ a «i>tKVT <*»jiâifTa de’n fp p n jie a , s t x t de BecTÎTt n ne-
KÎeTaTea E.iinijiop, k * t av zic, Kt a ^nBenTaT’ o î t
zîteT aT e (M a ry sa s). A c t e jiîy «njiâvTa de Tpăcrie a «i>oct
n â c v j nejiji d e’nTXÎy, Kape Ji’ a 4>tKyT o m y j K t T p t decKone-
pipea apTeî z ît in e a m y ciieî. lllf a o m «i»jiâvTa de TpecTie
ecTe Jia ynejie n o n o a p t c nrypyj ^ncTpym xnT de m yciKt,
npeKvm jia n o n o a p t je , ne .lOKyecK .fui mcy.*a Mapnecac
m i A n Ilep y. A n oî nri *rim noîyj, Kape im eaji epâ ^ n -
T A ia-m î daTt «KtKyT de TpecTie, ecTe ua iţîtpanny.* no-
CTpv yn ^ncTpvinAnT de m yciKt, ^ .n d v j’iemTe oape^e
cajuie de p tn â y c A n r p ’y t c a p t jin im rr iT t, Kape sine d v n t
irt zi de mvnKt ocrenniT oapît. JfLnTp’ a d e s tp , n emÎK nv
noaTe <i>i maî dyjiie m i maî .fuiKAnTtTopîv, deKX’r a axzi
•rimnoepîy.» ^ n T p 'irt <i»py*noact c a p t de s a p t, Kxnd dom-
nemTe y t Ttnepe m icTepioact A n t o t opizonyji, ^ n n t.iiT
„j^nTp’ vn amypr njtKYT. ATvnnî cvneT eje Mîmnoepîv^vî
d v j i q î m i m e . i t n K O J i i H e ni ritTpvnd inima k v nimTe C A i n m p î
necnipâsepe. KÎap de ap «i>i mimi.ie noacrpe de neaTpt,
t o t n’ ap nvTe c t p t m ^ ît necimniToapîe ^a aiecTe cyneTe
de atajie, Kapî nap’ Kt sin' de’ nTp’ v t a.vrt jivine, de’ nTp’ v t
Jiyme KypaTt, nesinosaTt ini dx.*4e, nap’ Kt îu x n r n t p t -
dicyji neBinoBtiţieî, nîepdvT ne’nTpy ijenvji omenecK.
EcTe «>oapTe de A nctm naT, Kt roaTe uonoapt.ie p t c t p i -
Tenne av î i , m yciKt n tn îvn ajit mejitnKOJiiKt mi ;uaa-
niKt. îîn iî de’ n eî naxnr vn rjiopioc TpeKVT, Kape c ’ a
d y c; a.nţiî yn xpeKVT de Htaue mi de cy«»epiniiîe ^ n -
de.iynraTe.
 L i m b a o m u l u i .

(D e Juliu Bcerasiu.)

L im b a e ste om u l in s u -s i, în t r e g în fiintia sa m oraloe.

E a e ste soemnul seau aroetarîul ce ll m aî s e c u r all cceroepterîului
si stîm poercemîntuluf o m u lui. S tilu l o a m e n ilo r e s te d iu g r a v u l
cell m al p o triv itiv all m o r a v u r ilo r si all s îm t ie m in te lo r l o r ; ell
e s te , asia d ic în d , trcedcetoriul o m u lu i. Un om cu un ccercep -
teriu c o r u p t, o ri cîtce nevointice s î -a r d a , soe v o r b e a sc o e , ca
un om v irtu o s si de o m e n ie : to t nu va p u te is b u t f ; fceficeriea
se d e s c o p e r e m ai c u rîn d , o ri m ai tîr d iii, d ar' de se c u r. Un
„d a ti-m î num ai un din te dela un
nceturoelist însoem nat a d i s ;
animal-, s i eu vce voiu spune dupce m cerim ea acelluia toatce
foarm a antm alului.u T o t a se m e n n e si un o m , ca re s c ie c e ti,
t P ° ate soe giceascce de n stil to t sp fretu l si coercepteriul s c r i i t o -
riului. A s iă , de e sîm p lu 1, stilu l unui om de uce siruiturce
f (s tr u p tu r c e ) nervoasoe, slaboe, scim b cecio asce, miscoetivoe, e ste
sp ire tu o s, n e s ta to r n ic , scim boecios si str o e lu c ito r iu ; ___ stilu l
> unui om melcenc<51ic este v îr to s , în tu n e c a t, str în s si c a m s e c ,
f toate id eile îi sînt în g r o d ito a r ie , toa te în c ip u in tie le p a r ’ cce i - s
j colorate eu n egru ; stilul unui o m , c e are fie r e multce, e ste
; rcep e d e, iu te , în g r ija t, supoeroecios si n o e ccejicîo s; ___ p e
cîn d stilul unui sîn g io s e ste scim b oecios, u siu re ll, trecoetiv,
întins si l a r g ; — ea r stilul fle g m a tic ilo r e ste sărbced, u r ic io s ,
n esu ferit, len n esiu , în c e t, p a r ’ coe abia se miscoe c e - v a noeinte.
2. A sem e n n i d eo seb in tie de stil afloem sî dupce d e o s e b i­
tele v îrste si se c s e alle sc r ie to r ilo r si dupce d eo se b ita lo r stare
sotialce si m o d de v ietiu ire. T in e r ii s c r i u , ca s î n g io s i , un
stil scim boecios, viu, sburcetiv, p lin de ico a n e p o e tic e ; _
bcerbatiî mai nceintati sc r iu cu un stil s e r io s , cu getoetiv, b o er-
b o etesc; ce i boetrîni scriu d e m u lte ori ca cei m e lc e n co lici,
într un stil în c e t , c o m o d , trcegoennat; altce datce însce scriiî
cu uoe cioeroetate si lim p ed im e admirăvoeroe, e ste p a r ’ cce un
cerm sem n, soemoennat cu s t e lle , ca rî lu c e s c c ’uce lumince
 d u lc e , plcecutoe si binefcecoetoarice. în privintia s e c s e lo r ,
e ste cu n o scu t, coe stilu l d a m e lo r se d e o s e b e s c e fo a rte m u lt
de all b o e rb a tilo r. Uoe fe m e e , ori c ît de gen ioasce soe fioe,
t o t nu p o a te soe s e suîoe la noeltimea id e ilo r a b s tr a s e . L a fe m e i
se alice însce to t d e -a u n a uoe foentoesie cu m u lt m aî înfocatoe
si m aî lucroetivoe, d e c ît la bcerbatî. D a r ’ si p u soeciu n ea s o -
tialoe a sc r ip to r îu lu î încoe a r e înrîurintîoe m a r e a su p ra stilului
lu î. Un n o b il, c în d se iv e s c e p e arin a si cîm p u l litercetureî,
se va nevoi p u rure, c a stilu l soeu sce p o estred ie c e - v a a r isto ­
c r a t ic , n is c e d ic e r i d e o s e b it e si c u v in te c u însoemnîntioe î n -
tîeleasoe b in e n u m a i d e aî seei.

3. A ceea ce am voedîut la d e o s e b i t e le v îr s te alle o a m e ­

n ilo r s i n g u r a t ic i, aflcem s i la d e o s e b it e le v îr s t e a lle noecîu n ilor.
N o e c iu n ile tin e r e , în c e p c e to a rîe , s c r iu ca o am en ii tin eri în
p o e s ie . C e lle d e 'n tîîe litero etu re alle tu tu r o r noecîunilor au
c u s ta t m a î m u lt d e ’ n c în t e c e , d e c ît d e ’ n d isc u r su r i si troetate
s e r io a s e de id e i a b stra se . P opoaroele n e c iv ilisa te încoe cîntce
si acu m a: e lle îs î ro“ spicoe m a î m u lt sîm tie m in te le isb u c n itiv e
d e ’ n in im o e -li, d e c ît i d e i a b s tr a s e . C în d c e r e treb u in tia dela
a ce ste p op oaroe n e d e s v o lta te , ca soe ro e sp ice si id e i a b s t r a s e :
a c e ste a Ie roespicoe n u m a i p r e 'n ic o a n e m o eteriale, asoemînoe-
• tiv e , fiin d coe p e ’ n tru id e i c u r a te n ’ au c u v in te a n u m ite. De
a ic îa v i n e , coe p o p o a r o e le n e c u ltiv a te v o r b e s c to t d e - a una în
ic o a n e , m e t a fo r e , a le g o r ii, ascem oennoeciunî, g îc it u r î. A cea­
s t a o afloem în to a te lim b e le roesceritenne. în a c e s te lim b e se
s o c o t e s c to a te o b ie p te le d e ’n nceturoe în d ie str a te cu v iea tio e:
coeci la d în s e le v ie a tia si e sistin tîa sîn t to t u n a : încoe nu sînt
d e o s e b it e p r e ’ n cioercetatea si loem u ricîu n ea id e ilo r a b str a se .

4. A stoe i d e e a fo s t s i în c ep u tu l r e le g îu n iî poegîne la p o ­
p oaroele c e lle v e c ie ; p e ’ n tru coe în r e le g îu n e a poegînoe s e s o -
c o tîâ fio e -c a r e lu c r u d e ’ n în tin sa noeturoe nu num ai ca însuflat
c u vieatioe, c i c ia r s i c a în d îe s tr a t cu uoe p u tere dioeeascoe: de
a c e e a a d o r a u p o egîn ii m a i m u lte dioeetoeti; d e u n d e r e le g îu n e a
lo r s a n u m it încincechme de dtcpi mulţi, p re g r e c i e : pnliteism ;
spre a o d eo seb i de c e lle la lte r e le g îu n î, ca rile adoreadice
numai un Dumnediceu adevcerat, si de a c e e a se d i c e : mono­
teism, ă d e c c e : adoroecîune de un singur Dumnediceu.,
5. L im b e le , pînce nu s e d e sv o a ltc e , au c u v in te n u m ai
p e ’ ntru înfcetisîceciunea întipcerin tielor s îm t îu a le , nu însce si
p e ’ n tru rcespieoeciunea id e ilo r roesoeritive d e ’n cu g eta re a c u -
ratoe. A siă lim b ele n e c u lt iv a te , a sîă n u m ite b c e r b a r e , n ’ au
cu v in te p e ’ ntru roBspiccecîunea id e ilo r : virtute, dreptate, ade-
vcer, drept, si a . , fiind cce a c e lle popoaroe nu au n e c î id e ile
a c c ste a .

6. A sîâ au fo st în t r u ’n c e p u f toa te lim b e le d e ’n lu m e.

D eci cîn d a în c e p u t v r e uce noecîune a se cu ltiv a , si în t ie le -
gin tia eî a se d e sv o ltâ , n a avut tot d e - a u n a t îm p , sce produece
cu v in te p e ’ntru rcespiccecîunea id e ilo r ; de a c e e a a în tr e b u in ­
ţa t sp r e a ce a sta cu v in te de ce lle s îm tîu a le , m ceteria le, c a r ile
i se poereau a a v e uce ascemcşncetate m a î m a r e c u id e e a , ce
voîâ sce o roespice. D e aici s ’ a noescut lim b a sim b o lic ce, a le -
g oricce, metceforicce. A s ia , de esîm p lu , v o in d un ul sce spunoe,
cce are dorintîoe m a re de c e -v a , d i c e , „ am fost în inimce-mi, “
de ii în fn im ce-sî n ’ are n e cî v re uce sobce în fîerbîn ta tce, n ecî
le m n e a p r in se , n e c î ccerbunî ardîoetivî. Dacce dorin tîa in im e î
de c e -v a este m aî slcebutîce: atu n ci d ic e m , coe a v em aplecare,
atragere ccetrce c e -v a : de sf cuvîntul aplecare, si atragere
are aicî num aî uce înscemnîntîce ascemoennoetivce si îm prum utatce,
ădecce neproprioe, p e 'n tr u coe în tr’ adevcer aplecarea înseam noe
starea unui lu cru în puscecîune strîmboe coetroe suproefatîa poe-
m m tulu i, e a r’ atragere însoemneadîoe pcetimichinea unn\ lu cru ,
m işca t de coetroe altul dela un lo c la altul.
7. Este într adevoer uoe ivintioe foarte însoemnâvoerce, cce
toate limbele sî-au poestrat astce fire simbolicce si alegoricce
unele maî mult, altele maî puţin. Despre aceasta se poate,
convinge ori care cunoasce vre una de’n limbele moderne celle
maî cultivate. Asiă, de esîmplu, dacce dicem: aflcem „ n e

în mijlocul vereî;- stcem sttpt bolta ceriului; siedem la

poalele munţilor; ideea unui om> e strimtce, stînqacice
sccelciatce ; ni j certfim tot, ce avem, pe altariul patriei•“ si a’
întrebuintîoem toate aceste cuvinte în înscemnîntîce simbolicce^
Lepturarlu rumînesc Tom. II. P • 2• 14
n e p r o p r i® , îm p r u m u t a t ® . E a t® dar® , c ® toa te lim b e le sîn t
a le g o r ic e , drese, n e n ® tu r a le , si p r if ® c u t e p r e 'n as® m ® n -
n ® e iu n i p o t r iv it e si n im e r ite m a î m u lt, o rî m ai puţin.
8. L i m b e le n ® c iu n ilo r u r m e a d i® to t a c e lla -s i d ru m , ca
si creseerea o ri d escrescerea n ® c îu n ilo r , c a si cu rsu l vietiei
in ş ilo r . T o a t® I it e r ® t u r a se în c e p e cu p o e s ie a : p o p o a r ® le
tin e r e sîn t c a c o p iii c e i m i c i : c în t ® m e re u . A s e m e n n e a fl® m
în literffitu rele î n c e p ® t o a r ie u ® m u lţim e d e tr ® d ® c iu n i p o p o ­
ra le ( p o v e s t i , b ffila d e, d e s c in t e c e , s. a . ) . R e stîm p u l tin eretiei
e s t e la p o p o a r ® , ca si la in si s in g u r a te c i, r ® s tîm p u l cred in tiei
si all f ® n t ® s i e i în fo c a te p r o d u c ® t iv e . M ito lo g iile cu toti e r o ii
si cu to a te fa p te le s t r ® o r d e n n a r ie si u im itiv e alle a c e s to r a ,
se p u tu r® p r o d u c e la p o p o a r ® n u m a i în rrestîm pu l tin eretiei
sau co p illo eriei lo r.
9. L i m b e le sîn t tot d e -a una o g lin d a ce a m a i c r e d in -
c io a s® , îii carea s e p o a te v e d e sta r e a m o r a l® , sp ir e tu a l® a
n fficiu n ilo r. D eac® ii® n ® c iu n e a n ® in ta t c ît d e cît p e d ru ­
m ul c u lt u r e i s i all c iv ilis ® c lu n iî a d e v ® r a t e : a tu n c i lit e r « t u r a
e î î n c e t e a d î ® d e a fi r u m a i p o e s ie , ci t r e c e în p r o d u s e s e r io a ­
s e p r o s â ic e ^ is to r ic e , m o r a le , d r e p tu r a le , filo so fice, n ® tu r a le ,
s. a. S tilu l s c r ip to r ilo r a c e lle i n ® e îu n i d e v in e a tu n c i s e r io s ,
e n e r g ic , m ie d io s , c u g e t ® t i v , r ® s p i c ® t i v d e s îm fi® m in te c ia r e ,
sîn ® to a s e , p u te r n ic e , p r o fu n d e si p r im itiv e d e to t feliul de
în t ip ® r in t ie bune, r e le g io a s e , m o r a le , n ® c lu n a le , um aiine.
D eci cu c ît d e s v o lt ® c îu n e a r e l e g io a s ® , m o r a l® , n ® c iu n a l® ,
p o li t i c ® a unei n ® c iu n î p r o p ® s ie s c e m a i d e p a r te , m ai so lid ,
si m a i c u t e m e li i : cu a tîta s e d e s v o a lt ® m a i m u lt si literretura
ei am ® su rat a ce ste i st® rl m o r a le , f ® c î n d u -s e un is v o r de
r e le g io a s ffita te , m o r ® l e t a t e , n ® c iu n ® le t a t e si p o lit e c ® a d e v ® -
ratffi nu n u m a i p e ’ n tru e a , dar" si p e ’ n tru o ri c a r e a lt® n ® -
c îu n e , cu carea v in e în a tin g e r e . E a r ’ d e c u m -v a u ® n m -
c lu n e în c e p e a se d e m o r ® le s â , în c e p e a -s i p ie r d e t® r ie a
c ® r ® p t e r i u lu i s i a s îm t i® m in t e lo r n o b il e : . a tu n ci lite r ® tu r a ei,
c a ic o a n a a c e s t e ia , îneca- în c e p e a da în a p o i si a se c o r u m p e ;
a tu n c i a st® l i t e r ® t u r ® îs i p ie r d e s e r io s ® t a t e a , e n e r g ie a , s im -
p l® t a t e a , p r o fu n d im e a si c i ® r ® t a t e a id e ilo r , si se fa c e u e p ® -
scetivce, usîuricoe, suprceficialce, goaloe d e id e i si d e sîm tio e -
m in te, stîn d m a i toatce n u m ai în c u v in te p om p oase: atunCî
sîm ticem întul d ev in e sîmtivoeroetate n esu ferito e, b o ln avoe, lipsitce
de toatce p u te r e a , si de aceea n e c i m a i p o a te p r im i v r e uoe
întipcerintioe nobilce, n e c i se p o a te în d e m n ă m a î m u lt s p r e v r e
uce faptce m cereatice; g u stu l se stricce a tu n ci, fo e c în d u -s e b i -
d ia r , d eslce n tia t, nencetural, aflîn d p lce c e r e n u m ai în p e s t r i -
ticeturi, si orncem inte stroelucitive de’ n a fa rc e, în Iucituroe
(lu e s ), eari nu in p retlu l cell adevoerat d e ’ n lo n tru all lu c r u r i­
lo r : c în d se aratce a sfeliu d e sem n e tr iste în litercetura v r e
u n ei noeciuni s f în vieatia e î: a tu n ci sce s e im d e s e c u r , coe
a cea ncecîune a p u r c e s p e d ru m u l decoed in tîeî si all p eriC iu n ii
salle r e le g io a s e , m o r a le , n oeciu n ale, p o lft e c e . O r ic in e va
studia isto rie a literceturelor p opoarcelor c u lu are a m in te , va
află a c e st adevcer tr ist p r o b a t p e p â g in e le a cellora .
10. F ilo so ffe a e ste fcetul p o e s îe i ; însce un fcet n e r c e c u -
noscoetoriu si n em u ltîcem itoriu , desn eetu rat, c a r e s e n ev oesC e
a n em ief p e pcerintiî sceî. D e a c e e a filosoffea a v e n it to t d e -a
una dupce p o e sfe , si cîn d s ’ a d esv o lta t la uce nceciune filoso ffea
desfceccetivce: p o e s fe a a sb u rat dela dîn sa. Dupoe A r isto te le
nu a m aî fo st n e ci un p o e t m are în G r e c fe a , n e c i dupoe C i c e -
rune v re un adevoerat p o e t lfric în R o m a ; tot a se m e n n e se
• tîmplce sf în Ităliea, In g lfe a , F r în c fe a , G e r m în fe a . N eam iC i
ai p o esîei se so c o t a fi sf lim bistiî si g roem ăteciî. L itercetu ra
poeticce greacce s’ a stins p re’n g r c e m ă te c î; to t a ce a sta ni o
spune V e leiu P oeterculul sf d e sp r e literoettira poeticce loetinoe.
A ceasta se în tielege de s in e ; cceci adeveerata p o e s fe ese p a r’ cce
de s in e -s î sf foeroe de vointîă p o e tu lu i: ell n u -s î p r e c u g e tc e ,
n eci îsî cum pcenesce v o r b e le si rcespicoeciunile; sîm tiem in tele
d e'n fn im a -î fierb in te, d e 'n în c ip u in tîa -i înfocatoe, ca d e ’ n tr’ un
rîu curgoetorîu, ca re t r e c e p reste îngrcediturele si ioedicetu-
rele filosofieî si g rcem âticeî. P re'n ocupoecîunea cu id eile
celle ab strase alle filosoffeî si alle grcem ăticei se îm p ie d e c ®
fantasfea poetului sf sim tiem intele i se m al rce c e sc. însoe
dacce poetul e aslă de fe ric it, soe îm p reu n e filosoffea si lim b f-
stica cu p o e s fe a ; atunci produce c e -v a cît se poate de
 m oeretiu, în a lt, fr u m o s si d e p lin , â d e c o e : si id e i c la r e , nalte,
lcem u rite, si sîm tîe m in te p u te r n ic e , în fo c a t e , c u r a te , cu n sciu te.
10. F iin d lim b a adevcerata oglindce a stoeril m o r a le , so-
t ia le , p o li t ic e a unei n ce c îu n i: ea va fi deosebitoe dupce cu m
va fi i f s ta r e a noecluniî. A s ia 111 R ep u blico e si în sta te le c u n -
stitu c lu n a le e s te lim b a e n e r g ic o e , su m eatioe, d esc isc e, sîn eerce,
scutitoe d e c u r te n in tîe n e fir e s c !, e s t e c u un cu v în t froetleascce,
v o rb e şte coetroe o ri c in e p r e ’n p e r s o a n a a d o u a : tu. în m o -
n arci'î e s t e lim b a c u c e r e a tlo e , lin gu sitivoe, cu rten n eatîoe p e s te
m o esu ro e , fa lsc e , lipsitce d e e n e r g i e , si v io ic iu n e , sfiicîoasoe,
fr ic o a so e , roetrasoe. E ar’ în s ta te le d e s p o tic e d e v in e a d e v c e -
rat(B limboe d e s c la v , plince d e lin g u ş ir e , foetîcerie, sle r b ilis m
tîr îtiv p e ' pcem în t, plince d e uoe m o eg u lire falsce, m inclunoasce
ccetrce d e s p o tu l tîceriî Si ccetrce d e r e g o e to r iî lui.
11* ®a i^ it in litercetu rele m aî tu tu r o r p o p oa rcelo r
•pînoe a c u m a uce rojto e cire , c a r e a l e - a lip sit de uce m a re p a r te
a în r iu r in tîe î lo r . C e lle m a î m u lte ncecîuni s ’ au d ep certat cu
lim b a c c e r tilo r si a jite r c e ţu r e î d e lim b a vorbitce d e p o p o r si de
în tr e a g a n oeclu ne. P re’ n a c e a s ta a în c e ta t litercetura a m ai
în r îu r f în c u ltu ra n cecîu n i! î n t r e g e , p e n tru cce p o p o ru l nu m aî
în t le le g e lim b a de n coerti, ci de v o e sc e soe o în tieleagce e
n e v d it sce o în v e tîe în scoalce în d e c u r s de m a i m u lţi annî,
s p r e c a r e lu c r u însce p u tin i d e ’ n p o p o r p o t a v e tim pu l cu v iin ­
c io s, fiin d c le m a tî d e alte tr e b u in tie n ea p ceră v ere alle vietiei.
D eci daroe, ca sce nu n e însfrceincem litercetura, a v e r e a ce a
su fle te a sc o e , de ccetrce n cecîu n e, soe nu i o fa c e m n eîn tieleasce,
s e c e r e n eap oerăvcer, ca în s c r ie r ile n o a str e soe lucem p u ru rea
a m in te la lim b a p o p o r u lu i, soe s c r ie m cît se p o a te m ai p e ’ n -
tle le s p e n tru popor, c<bcî num ai a siă îl vom p u te nceinta la
c u ltu r a rcespicatoe p r e ’n literoetu roe-n i. CoecI e s te roecu n o-
scu t, „ c te o r i c e sciintice, o r i cît de nciltae, s i de lumincetivce
în sin e, p o a te lum ină m intea p op o ru lu i s i nobila inima lui
num ai a tu n c i: cîn d va fi prim itoe în cu n sciin tia lu i s i prifce-
cutoe în cred in tîce s i cunm ngceciune, ca rea soe-i cundticce
to a te lucraerile lui. E a r sciin tia neîntîeleasoe d e coetroe
p o p o r , roemîne m oartoe fceroe n e c i un fo lo s com u n ! u
Asîedîcecînnea Vienneîpre'n turci (la 1329 si 1 6 8 3 .)
(Dupoe Korner.)

1. P r e c ît sîn t v r e d n ic e de înscem nat d id ir e le si m o e e -

strfele V ie n n e î: to c m a asia e ste sf orasîul s i îm p r e g n ir im e a
p e ntru e v e n e m in te le c e lle înscem ncetive p e ’ n tru toatce isto r ie a
E u r o p e i, ca re s ’ au p e tr e c u t p e pcem întul eî si c a r e s ’ au e lu p -
tat a c i ! O a re n a fo st V iea n n a, ca rea a rcespins în d o u e rin du ri
o astea tu rcea scce dela d fd u r ile sa lle cu t r iu m f si a apcerat
p re n a c e e a G e r m în îe a in E u ro p a m ijlocfce d e d o m n ire a s e m i -
lu n e l? C e dru m s î -a r fi lu at isto r ie a , deacce su lta n n iî t u r c e s c !
dupoe su b ju gcecîu n ea U n g a r ie i, si o cu pceeîu n ea tu tu r o r fo rto e-
r e tie lo r eî, ar fi luat V iean n a âi ar fi stroebortut în m im a G e r -
m in fei ? L a uce cceroepterfsticce a A u str ie i d e j o s tre b u ie soe
m a d u cem a m in te s f d e a cell tîm p în c a r e le T u r c f e a e r ă atît
de p u term cce, p e cîn d a stc e -d î se aflce cu. totu l deccedîutoe
tatioe cu p u tern icu l sta t a u s tr ia c !

2> ajunul lui V e n c e sla u , âdecce în tr ’ a 2 7 . S le p t e m v r e

1529, so sf Su leîm an n L pra'pticul sultann în rcesboîu nceintea
V ien n eî, s i -s i asîoedîce în satul S e m e r in g cortu l soeu cell estin s
d ec o ra t in lceuntru cu covoarce au rie, d e ’nafarce în fru m setîa t
cu ciu cu ri aurii si predit de 1 2 0 0 de îannicîarî. Pînce ccetrce
v e h a t, si S tu b e n to r si V in e r b e r g de p e u sc a t stetea u 1 2 0 , 0 0 0
d e bcerbaţi cu 300 de tu nu ri si 2 0 0 0 d e ccem ile, p e cîn d 8 0 0
d e corcebu pcedîaii p a rtea d e ccetrce D u ncere. Fatice cu a c c a -
stce m u lt.m e co n tele N icu la îu S a lm , pcelcetinul F ilip , d u cele
de B cevan ea si b a r o n u l de N o g g e n d o r f ca co m în d in tl apcerce-
t o n a l V ien n eî, aveaii num ai 1 6 ,0 0 0 de o sta si sub un d id de

asaP
asall L
ele r T^u r ,c„ilogrr°
, S% Si WtUSraG
suferirce feerce r(ESpiaS aC‘ eStî §ibra*
fri C(E p lumbil- s to^te
,e
ce le^ venia ca p lo a e a , p r e e n m s- f uce m u lţim e de m ine ce’
sbu au asupra lo r , ei se apeerau cu e le b a r d e , i c u c o a ie în
cuntra noevrelirilor^ si rcesunaii p e turnul lui S tefa n n f S *

Ciar m t,m pu l e i cellei m ai p e r ic io a se c u

d o b e le , tr fm b itle le c u b u c in e le si c e n a m e le ( o b o a i e ) , p e 'n tr u
c a s o e -s i p o e str e d ie c n r a g iu l vio îu noeintea m o rţii. Dupoe c e
tu r c ii su b cu n du cerea lui S o le im a n n în tr ’ a 14. O p to m b r e ,
fiind îm poertiti în 3 c e te ar fi foecut a salte d e s ie r te coetroe r u p ­
tu ra v a lu lu i d e 4 5 » d e Iungoe la p o a r ta ccerfnticoe, la c a r e o co e -
ju n e e r o u lu i S a lm i s ’ a sfcerm at un p e c io r p r e ’ ntr'uoe pieatroe,
s'a u r e tr a s tu r c ii în t r ’ a Î S . O p t o m b r e c u n d u si de roesun etele
d e b u c u r ie alle a r tile r ie i v ie n n e n e , în to n în d vesel m u sica de
p e to a te tu r n u r ile , t r o e g în d u -s e c lo p o te le si bcetînd o r a r ie le de
p e tu r n u r i, c a r ile a m u ţise c u totu l d ela în c e p u tu l asioedioecîunii
si pînoe a tu n ci.
3. C u a tîta m ai g lo r io s câpoet a a vu t a d o u a asioedioeciune
a V ie n n e l în ann u l 1683 p r e 'n m a r e le v e d ir C a ra M u stafa.
A c e s t a fu tr im e s d e coetroe S u lta n n u l M u h a m e d I V . în U n g â r ie a
c a soe d e a a ju to riu r e b e llu lu î T e c ie li cu n tra a u str ia c ilo r. Dupoe
Se su p u se U n g ă r ie a , p refo ecîn d în cenusioe to t, c e întîm pinoe,
nu s e în d estu lloe n u m a i c u U n g ă r ie a , ci v oi so e -si cu c erea sc o e
3i soe-Si supuîce si îm p e r iu l g e r m în . E ll aveă 3 0 0 ,0 0 0 de
o s ta s i iu b ito r i d e roesb^iu si pradoe, d e ’ n c a r ii a loesat 1 0 0 , 0 0 0
în U n g ă r ie a si plecoe c u ce ia lalti p e ’ ntru ca soe cu c erea sc o e
„Uce preumblare la callea dela Buda pînce la
A u s tr ie a .
V i e a n n a d is e su m e tiu l coetroe c e t e le s a ll e , „afarae de
aceea Vieanna-î nearmatce si plince de uce mulţime de
avuţii. In cîte-va dille vq filfoei flamura cea verde a pro­
fetului de pe turnul lui Stefann si codile de call alle Tur­
cilor se vor nceltid pe poelatul imperial. w D a r ’ c ît d e c u m ­
p lit a tr e b u it soe s e u m ileascoe în g îm fa r e a lu i!
i. ^
4. In tr ’ a 1 2 . Juliu 1683 se iviroe c e i d e ’ ntîi coelloereti
t u r c e s c i în v e cin o eta tea V i e n n e i , u n d e au p r o d u s fo a rte m a re
fricoe, p e ’ n tru coe noeintea lo r fu g îsero e to t feliu l d e o am en n i
si cetoetienn i, si isto risero e întîm ploeri în fio ro eto a rie d esp re
c r u d im e a si boerboeriea lo r . G iu r îm p r e g îu r noeltiau n o r i de
fu m d e la lo c u r ile c e lle a r s e , to a te d r u m u r ile si cceroerile erau
a c o p e r it e d e earoe si p lin e d e foemflii fu g a r ie , c a r e a le r g a s e !a
V ie a n n a spre a se s c u ti su b v ă lu rile cetoetii c e lle i v e c i, în
tîm p c în d 6 0 , 0 0 0 d e v ie n n e n i poeroesiseroe c e ta te a c u odoarcele
salle sp r e a se a se g u r ă p e sie su r ile în d ep certate a lle A lp ilo r .
Ce str îm to r irl pe ulitie si la p o r ţi, u n d e se întîlnfserce c e i c e
m e r g e a u cu c e i c e v e n ia u , u n d e se lov iâ un c a r în altu l si se
în c id e a d ru m u l, u n d e str ig a u c o p iii dupoe pcerintiî c e i g r o e -
mcediti înceinte d e învcelueala ce a m are, u n d e -s î luau d iua
bunoe a m ic ii d ela ucelaltce! S p r e a pu n e câpcet c u n fu siu n ii î n -
ciseroe co m în d â n te le R id ig e r d e S t a h r e m b e r g p o r ţile , îm p certi
oastea sa cunstcietoarîe d e 'n 1 0 ,0 0 0 de o sta si si 7 0 0 0 de c e -
tcetîeeni si stu din ti în 5 c e t e , c a r i aveau sce se s c i m b e la
luptoe si la soeparea sîân tiu rilor. H otcerîti a sc e p ta u e i p re
n ea m ic , ca rele s o sise în tr’ a 14. Juliii noeintea Y ie n n e i eu
2 0 0 ,0 0 0 de o sta si, p u stiind si a rd iîn d toate în p r e g iu r . Spre
a se p u te apceră maî b in e , a p r in se S t a h r e m b e r g s u b u r b ie le
de n colo de D u n o ere, dupoe c e loecuitoriî a c e sto r a s u b u r b ie
cu t o a t e averea lor s ar fi tras în ce ta te a c e a vecine. Incce
in t r a lo . Juliu începu seroe T u r c ii cu tr în c e le (scepcetu rele
p e n tru a s a lt), cu sîăntîurile si cu boeteriile noeintea b c e stio -
nului de cu rte si all luî I jOv el, p e cîn d tăbcera ce a foeroe d e n u -
mcer c u p r in se se cu c o r t u r ile , ccerutiele. coem ilele, cu bce-
g a ju l, cu bceracele salle în treg u l orasîu cu su b u rb iele luî, asîâ
in cit fceceâ dela S v e h a t p r e ste S ie n b r u n , H itin g si N u sd orf
Pmce la Dunoere uce sem ilunce d e 7 o a re , si dela pceduricea
P ra ter pînce la ccepela B rig iten a u erau earoe c e te , c a r i stau
in com unicceciune (leg cetu ro e) cu c e lie la lte p r e n tr’ un pod d e
corcebil.

îî. Cu cît apcerea maî m a re p ericiu l, cu atîta eră m aî m a re

si bcerboetfea atcecatilor. C etcetiennii cu tedioetori înnotarce
n oaptea p r e ’ n Dunoere si aprfnseroe pu n tea d e p e nceî, p e carea
o sferm cE cu totul c r e sc în d u l rîu, si cînd se escce foc în c u r ­
tea siotilo r, ca rele am erintiă arsenalului cu toate p ro v isiu n ile
lui de p u lb e re , isb u tî nefricosul n ep ot all lui S ta h r e m b e r g ,
c a rele eră în vîrstce de 2 6 d e anni, de a scoepă p re n u dareJ
cu ap® s-i p r e ’n ru m p erea unui am bit 1 8 0 0 de p o lo b o a c e de
p u lb ere de p u s e ® , de sî eră focul ca se lo r v ecin e ardicetoarie
num ai 4 0 de p a s! depeertat. T r ă g e r e a clo p o te lo r e ră opritee
sp re a nu coesiună v re uce larmce oa, b ( e ; d e 'n cuntrce clă p o tu l
 c e ll m are all lu î S fe fa n n , aSlă n u m ita stea p r in c ip a l® , avea
sce d e a scem nul a sa ltu lu i si s ® în d e m n e p r e toti sp r e m aî m are
v ite jie . Dup® aceea tr e b u ia u s® m earg® ostaşii p e v alu ri,
c e t® t îe n n iî pe c u r ie , stu d in tii si c e e a la lt® m illti® d e 'n orasîii
p e pîatîa cea n ou ® . în d a t® se în c in s e lu p ta , ca re a tinu 6 0
d e d ille , în care r ® s t îm p a sb u r a t în aer 4 0 de m in e si 1 0
c u n tr a m in e , de 18 o ri s ’ a a s® lta t si s'a ii în tr e p r in s 2 4 de r ® -
p e d im î. A fa r ® de aceea t r im e s e S ta h re m b e rg sp io n î în
tâb rera tu re ea sc ® , m aî cu s a m ® p e P olon u l C o lc iu s c i, si t r i­
m işi c ® tr r e d u c e le d e L o t ® r f n g i e a , c a r e le se a p r o p ia cu oaste
de a ju to rîu . D eac® a ce şti tr im iş i s ’a r fi în to r s în p a c e la
V ie a n n a ; a tu n c i tre b u ia s® sboare u® le g o e tu r ® d e r a c ie te
strffilu cin d c® tr® c e r iu , si s ® d e a soem nul a m ic ilo r d e d e ’ n -
c o lo d e d ea lu l Y ie n n e î.
A ' ^ _
6. I n s ® T u r c i i au în tr e p r in s cu p u ţin ® s e r io s ita te l u c r ® -
r ile d e a S i® d ia r e la tr in c e , p e 'n tr u c ® n u m ai d e a c ® se aru n că
p ® m în t, se a stu p a u sîă n tîu rile si se a co p e r îa u sp r e ap® r® -
ciu n e în c u n tr a b o m b e lo r si a g r ® n n a t e lo r cu sa c i de a rin ® si
cu b îr n e , se f ® c e a u c a s e su b p ® m în t p e 'n tr u s u p r a -o fic ia r î,
c a r i l e p r e r d o s ia u c u c ® r ® m i d i , si le p r o v e d e a u c u s o fe , c o v o a r ®
si c u a lte c u m o d e tr e ti. T o c m a d u p ® 7 8 de d ille au pu tu t a ju n g e
T u r c ii la cu n tra sc a rp ® (p îe d is it u r ® ), u n d e au fo st p rim iţi d e
cffitrre V ie n n e n î cu e le b a r d e si cu fe r e s tr e le , p e cîn d e î p e .
d e ’ n d o s u l s t îlp ilo r p u teau b a te n u m ai cu b e ţie a su p r a o sta şilo r
Cu a tîta m a î n e în c e ta t r ® s u n a u tu n u rile c e lle tu rc e S c î si î m -
p lu s e r ® b is e r ic ile cu b o m b e si g r ® n n a t e , m aî cu s a m ® b is e ­
r ic a lu i S te fa n n si a C ® p u c in ilo r , si n im ic ir ® tot cîte u ® b u -
ca t® de v a l, si lip s î n d u -le în u r m ® p lu m b u l îm p u sca u cu
bum bi de to îe g e , bucreti d e fle r si cu p ie tr e sp r e dauna arti­
le r ie i s a lle . • I n tr ’ a c e e a fu lg e r a u s® g e ti o tr ® v ite în cu n tra
c e ll o r ce aprerau d ld u r ile , p o cn ia u m in e , m u rm u ra u în d e s u i -
t e le c o lo a n n e a s ® I t ® t o a r îe în ® in te a fe r e s tu îc e lo r de d id u ri
r id ic în d un s t r îg ® t s ® lb a t e c d e a lla b l si se a S î® d îa r ® lîn g ®
d id u l b ® s t io n u lu î c e llu î m a r e . în s ® m aî d ep a rte nu puteau
s tr ® b a te cu to a te p r e d i c e le c e le în fo c a te a lle lui S îe îc V an n i.
Ba în c ® dup® 4 0 d e d ille , d u p ® ce se îm p u tin ® sp erîn tîa de
a m aî p u te asoeltă c e ta te a , a scoediu t c u r a g iu l T u r c ilo r î n t r 'a -
tîta, în c ît E g ip te n n iî se roetraserce d ela boestionul ce ll m a r e ,
fiindcoe dupce datina tu rc ea sco e uce asîoediceciune n ’ a re sce
tince m aî m u lt d e c it 4 0 de d ille . însce c e îa la ttî prourm aroe
lu p ta cu am oerîcîune ce rb ic o a so e , sfoerm au m in e dupce m in e,
asceltau dille în tr e g i, si în 3 . S îe p te m v r e luarce R ceyelin ul, ca­
r e le in roestîm p de 2 3 de d ille fu s e s e apoerat atît de v i t e j e s c e ;
îndatoe sceparce g r o p i , fcecurce sîăn tiu rî, aduseroe tu n u ri a c o lo
si im puscaroe in boestionul cu rtiî, la c e r e le în d iua urmoetoarîoe
a sf sb u ra t uoe minoe în a e r ; ' dupce a c e e a au c e r c a t 4 0 0 0 d e
boerbatî aasoeltâ 1 */2 d e o a r o e , pînoe c e au asioediat si flâ m u re p e
d în su l, însce furoe a ru n ca ţi îndceroept p r e 'n fo c u l c e ll c r u c is iu
all V ien n en ilo r, asiă în cît orcesiennii au p u tu t a stu p ă s tr ic a r e a
didulu î p r e 'n m inoe, coerînd a co lo p o lo b o a c e , saci d e p a ie si
stîlp î. ^ In S. S îe p te m v r e asoeltaroe T u r c ii 2 4 d e oare n e în tr e ­
ru p t in cu n tra bcestionuluî de c u r te , însce au fo st roespinsî
tot d e -a una p r e 'n g lo n tîu r î, b e le b a r d e , lu c e â fe r iî d e m in e tie i si
p r e 'n fe r e s tr e ie , asiă în cît m ii de T u r c i o m o r îtî acoperiroe
d fd u n le si g r o p ile . A devcerat coe în diua urmoetoarîoe s a sp a rt
uoe minoe de 6 stin jîn î d e 'n boestionul ce ll g r o s d e 2 4 d e p e -
c io a r e , însoe T u r c ii, ce au fo st a le r g a t a c o lo , s'a u rcespin s
îndceroept cu triu m f. A tu n c i s i -a desfoecut C ara M u sta fa
tăboera sa de uce datce în 9 . S îe p te m v r e si a asîcediat'o în
ordine de luptoe dela D o r n b a c (u n sat lîngoe V ie a n n a ), ccetrce
poedure si coetroe C a le n b e r g (m u n te le c e ll p le s îu g ).
7. V ien n en ii resuflau m aî u sîo r , v ced iîn d , cce n ea m ic ii
lo r se rcetrag dela d id u rî, p e 'n tr u coe în orasîii eră fo a rte m a re
n evoe. Numoerul luptoetorilor d e c r e sc e a în toatce d iu a , ca se le
erau pline de rcennitî, a cu m se arcetă s f lip sa m u n iciu n ii si
m ult, se descurcegiăseroe. în tr ’ aceastce strîm tora re tr im ise
S ta h r e m b e r g un ccelloeretiu la d u ce le de L otcerfn giea cu u r -
moeţoarîa epfstoloe scu rtce: Jndurce-te Domnule! nu pierde
7L 7 1 T * Ul\ Pe*ntrU D u m n eă î™ '- nu mai pierde
de ne turnuln lu,, J
de pe T
Sţefann * pri"
pe amin 8,,0p'
despre de
„evoea '<»»'<»
den orajlii.
Cu încordare „ehn.Se.te priTlaO vegtetoril de pe bM riea In!
S te fa n n în afaroe în n o a p te a în tu n e c o a sc e , nu c u m -v a s e dce
v r e u n soem n î n c o a c e d e p e m u n te le V ie n n e î. M in u te le li se
p cereau o a r e î n t r e g i, si c în d se c u g e ta u e î d e pcercesitij —
a tu n c i, ce sce v e d i! s e rcedicce uoe tufce de roeciete ca cu uce
co a sce d e fo c de pe d e a lu l luî H e r m a n n , dupoe c a r e urmaroe
trei roe su n ete cu ro e g io a se d e tu n u r i, p e ’ ntru coe Boevoerennii si
P o lo n ii s'a u îm p r e u n a t cu o a ste a împoeroeteascoe si cu S a şii si
se sc o b o r îr o e în o r d in e de luptoe m inunatce d e p e m u n tele
C a le n b e r g . D e -a b i ă se ivirce rad ie le so a r e lu i d e dem ineatice
în tr ’a 1 2 . S i e p t e m v r e ,- c în d c u c e r n ic u l p r e u t M a r c d ’A viann o
c e t ia sîn ta litu r g fe p e a lta rîu l b is e r ic e î de p e m u n te le L e o -
p o ld in , la c a r e a -î m in istr ă sie r b iă î n s u -s i S o b ie s c i, v itea d iu l
r e g e all P o lo n ilo r , c a r e le foecu ccevoeleriu în urmce p e în s u -s i
fiiul si în d e m n ă p r e ai soei s p r e v ite jie , p r o m itîn d u -li ajutoriul
lu i D u m n e d ice u în lu p ta a cea sta p e ’ ntru credintice. Dupoe
a c e e a d e d e e ll scem nul s p r e luptoe p r e ’ n descoercoetura a c in c i
tu n u ri.
8. S o b ie s c i co m în d ce cu P o lo n ii soei c e i cu ro egio si a rip a
cea d reap tce coetroe D orn b ac, d u c e le d e L o tce rîn g ie a tr im ise
o a ste a îm p o eroetea sco e, în c a r e a s e află s f p r in c ip e le E u g e n iu
d e S o eb a u d iea în vîrstoe d e 1 9 ann i coetroe N u s d o r f, p e cîn d
p r in c ip ii g e r m în i fo r m a u c u c e te le sa lle c e n tr u l o stim ii. Po­
lon ii s e aruncaroe c u a p r ig im e a s u p r a ioen icia rilo r cîn tîn d un
v ie r s d e lăudoe a s u p r a fe c io a r e i IVJcerfea. A tu n c i e ră lu pta cu
lîn cr, s ă b ii si p u m n a r ie . S c e g e ti si p lu m b i sfîroeiau în p r e g iu r ,
C în d ic i, c în d c o le ă se cu m pcen n iă în v in g e r e a . D e ’ n fum ul
p u lb e r ii de p u scce, ce se roedică în su s si d e ’ n n o u rii de
p u lb e r e fu lg e r a u sCebiile c e t e lo r c e llo r lu n g i d e coellcereti si
a lle c o lo a n n e lo r p e d e s t r im ii c e lle i în tu n e c ite , p e ’ n tru ca sce
disparoe dupce c ît e -v a m in u te e a r c e -si în fu m si în p u lb e r e .
A tu n c i tu n ă a r tile r ie a d e 'n tr in c e coetroe c e ta te s p r e a îm p ie ­
d e c ă p r e V ien n erin i d e a aju tă a m ic ilo r lo r p r e ’ n tr ’ uce noevce-
lir e . Insoe dupce c e a r c id u c e le Ccerol a trim is p r e a u striacl
si p r e S a s i p r e 'n t r 'u n ccennal d ela c e ta te a sîntce ccetrce D o r n b a c ,
si d e a cf p reste D e b lin g , au tr e b u it ioeniclarii sce se roetragoe
în c o tu r ile e e lle a r in o a s e , cari se n u m e s c înece pînce a ste e -d i
„sidntiurile Turcilor, “ Dupoe ce însce Ia 2 oare dupoe
a m e a d io e -d i aii atoecat si Bcevoerennii s i F r î n c i î , s i dupoe c e
P olo n ii au fo s t esit d e ’ n poedurea D o r n b a c u lu î, au fo c t roespinsî
T u r c ii la 4 oare cîa r pînoe în tăboera lo r în s u b u r b ie , unde
noeintea cîm p u lu î sîotic n u m ai în d e s îe r t s î -a u m aî în to r s tu n u ­
rile a su p ra P o lo n ilo r c e llo r în vin goetorî. C u r în d se prifoecu
r e t r a g e r e a în fu g o e , p e ’ ntru coe o rd in ea se s t r i c a s e ; coelloe-
rim ea , p e d e s tr im e a si a rtile r im e a se u rcăseroe p r e ’ n tăboeroe,
o p roedase, se o b o ra u unul p re altul j o s s i - s î în c id e a u d r u m u l.
La 7 o a re sa ra dupoe luptoe de uoe oaroe e r ă în su b u r b ie
fu g a comunoe p r e s te to t.
9. P ra d a a tîn u t p r e s te 10 m ilio a n e , carea aii a fla t’ o
învingcetoriî în tâboeroe, afaroe d e c e lle 3 0 0 d e tu n u ri, 1 5 , 0 0 0
d e c o r tu r i, 9 0 0 0 d e caroe cu m u n ic îu n e d e roesboiu si afaroe
d e c a sa de roesboiu cu 2 m ilio a n n e ; au m a î coedîu t în m în ile
P olon ilor si alle A u str ia c ilo r a rm e le si lu c r u rile c e lle d e coelloe-
r it, flăm urile si d o b e le c e lle în fr u m se tîa te cu p ie tr e s c u m p e ;
1 0 . 0 0 0 de trup uri d e T u r c i au a c o p e r it cîm p u l bcetoelleî, pe
c a r e le a atras adm iroeciunea vin goetorilor m aî a le s co rtu l c e ll
de galoe all lui C ara M u sta fa , c a r e le cu p r in d e a în sîn e sc o e l-
doetoi'î, groedinutie, fîn tîn e soeritoarîe, d im b u rî d e epu rî de
casoe si un poepoegaiu. A ic îa s ’ au aflat b rîn e si o rn ic e cu
d iam an te, dioehoericalle " cu dioemante ca s c î n t e ile , covoaroe
fo a rte p o m p o a s e , obîâlu ri în p le tite cu m oergoeritarîe, blan n e
de b u r su c si m ii de m ii d e alte m oeruntîusîuri p r e ţio a se . Insoe
putut’ ai d e s p c e g u b f toate a ce ste lu cru ri m inunate pre a cei
6000 de boerbati, 1 1 ,0 0 0 de fe m e i, 1 4 ,0 0 0 de co p ile si
5 0 .0 0 0 d e p ru n c i, p re carii i-a ii d u s T u r c ii ca scla v i d e ’ n
A u s tr ie a ? N o b ilu l e p isco p C o lo n iciu a adunat num ai p re c îm ­
pul boetoelîei 600 de cop ii roepitî, p re ca rii i - a p rim it, nu-
tr in d u -i si îm poertcesindu-li învoetioeturoe.
10. Ce soerbcetoarîe de b u cu rie era în V iea n n a, cîn d a
întrat în oraslu r e g e le P olon ilor cu pipa aprinsce, p e ca r e a a
doeruit’ o sp re a d u c ere a m inte m oegistratului, fiind în so tit
(a cu m p cen n ia t) de Alegoetoriul de’n Boevâriea d u c î n d u -i -s e
înceinte uoe flâmuroe m are de moetârie de ăur si 2 proejîni
 lu n g i a u r ite d e -a s u p r a cu c o a d a d e call lu ate d ela c o r tu l v e d i -
r u lu i e e llu l m are. A t u n c i ciu îa u cu totil, atunci plou au flo­
r ile si g ir la n d e le p e o sta sii, c e in tra u , a tu n ci n 'a rcem as n ecî
un o c lu fcerce de lă c r im e . Însaî S o b ie s c i se d u se la ccepela
L o r e t e l în b is e r ic a augu stin ian n oe, s e aruncce eu fatia în j o s
noeintea a lta riu lu i, r u g î n d u -s e si cîntce s p r e m ultîcejnire c u ­
c e r n ic a urm cetoarîce r u g o e c lu n e : „ Doamne Dumnedioeule,
p re tine te I c e u d e e m In b is e r ic a luî S te fa n n p red icce de-
ca n n u l b is e r ic e s c cu p r iv ir e la Ioa n n S o b ie s c i d e s p r e testu l
„S i era trimis dela Dumnediceu un om, si
lu î I o a n n 1 , 6.
acella se numid Ioann. “ B ra v u l S t a h r e m b e r g ospoetoe p re
p r in c ip ii e r o i a l lu p te i d e scoep are.
11. D upoe ce s ’ au roesuflat în v in g ceto rii în V ie a n n a , au
g r c e b it dupoe T u rci la U n g ă r ie a , îi învin serce la Pcercani în
a p r o p ia r e a S tr ig o n u lu i într'-uoe luptoe sîn g e r o a so e , îl goniroe
d e 'n U n g ă r ie a , asiă în c ît reb e llu l T e c le li a fo s t n e v o i t , soe
scap e la C o n sto e n tin ia n n a , u n de s i -a coepoetat m ijlo a c e le d e
vieatîce d ela d u sm a n n iî c r e ş tin is m u lu i, si C ara M u sta fa a atitiat
în t r ’ a tîta m în fe a S u lta n n u l u i, în c ît a tr e b u it so e-si d ea capul
soeu s p r e p ed ea p sce . De a c e e a întrce ccem cerasîul ce ll m are
Aga Ahm ed n o a p te a c u Icen iclarii, c a r ii i s ’ au su p u s Iul, în
lo c u in tia lui M u s ta fa în B e lg r a d u l s î r b e s c , s i - i roetedioe ca p u l.
P e c ît d e m în io s e r ă su lta n n u l p r e d u c ii lui, p r e atîta erau n e -
m ultioem iti sî Iceniclarii c u su lta n n u l, co eru îa -i atribu iaî ei vina
tu tu r o r p ie r d e r ilo r . E î se 'pevoltaroe si-1 surparoe d e p e tron .
A ce ste a au fo s t u rm cerile aslcedioecîu n ii si alle b r a v e i apceroerî
a V ie n n e l.

§• s o .

Baetoelîile den cîmpul Maercieann (1278. 1 8 09.)

(Dupoe Korner.)

i. C îm p u l M c ercie a n n e ste d istrip tu l d e 'n tr e D u ncere si

rîu l M arca cu r iu r ile loetu rale, alle coerora poertl cu rcesp u n d
a cu ra t c e llo r p atru poerti alle lu m ii. P a rte a c e a m e a d lo e -
noptialoe se m c e r g in e sc e p r e ’n ra m iî d im b u r ilo r m o r a v ic e si f o r -
meadîoe un tin u t moedulcârat fr u m o s , în c a r e le s e scim boe d î m -
b u r l cu voel fr u p tu o a se , fînatîe si plaiu ri ploecute c u feliu rite
tu fis îe ; e a r ” p a rte a ce a m eadloe-diu aloe se loetîesce c a un sîe s
în tin s, u n de nu se afloe n e cî d îm b , n e c i c o p a c i. C îm p fe a ce a
descisoe se loetîesce o are în tr e g i într'uoe u niform oetate a d m i -
râvceroe, acoperitoe de nenum oerate a lb in î, fiindcoe, deacce
p riv im p r e sîesu l a c e sta , alle coeruia m a r g in i se p ie r d e a u în
depoertare în tr’ un abu r, abîâ p o a te da ociul ie i, c o le a d e
v re un soetusior o ri de v re un poerete alb all v r e u n ei odceî.

2. De si num aî doue poeraie c u r g d e p e d ea lu ri si po e-

roeul cell n e g riu t r e c e p r e ’ n m ijlocu l sîesu l ui, to tu şi vin e rîu l
M a rca p e su b N a p a g e d e l, fiindcoe are tîoerm urî fo a rte j o a s e ,
apoi cîn d ploauoe m u ltisîo r, si la to p ir e a om cetulin e se d e ’n
vadul soeu, p e cîn d Dunoerea înundeadioe sîesu l de j o s ; asia sf
aci se fac boeltî, fiind coe dupoe în c e ta re a p lo ilo r , apa nu se
str în g e îndatce în v a d u ri si p r o d u c e uib luncoe de tr e s t ie , ca r e a
se estin d e p e lîngoe tîerm u rile poeraelor. P e ’ n tre o goaroe,
fîn atîe si p e ’ ntre boeltî se estin d e une o ri cîte un p ru n d isîu de
p ietre m inate de pe d e a lu r i; asia în cît a c e s t d istrip t este
asem en n e în unele lo c u ri de p r e 'n p u stie , m ai cu sa m m vara
cm dl" a e ste fterbintealce m are si nu se aratce neci un
nourasiu p e ceriu .

; 3. F iin d coe a c e st sîes m a re d e ’ n tre B o e m ie a , G e rm în ie a

si U n g a riea infcetisleadlce un loc potrivit de luptce p e 'n tr u c e te
m ari de coelloereti, artilerie si m ulţim ea p e d e s t n m i l, de a ce e a
s au luptat aci nu num ai B oem ii si U n g u rii, darce cla r sf ostile
impoeroetesci, ca ri lu p te au avut însoemnoetate istoricoe si ur
m oen n em oesurâvere. Cetoetile B rin sf O lom utîu au su stin u t
g lo n e a A u striei în r ă z b o iu l de t r ^ f e S de anni, p recu m sf L
cell de sm pte annl, însce la A sp e r n a c îsc ig a t a rc id u c e le CcBrol
n 21 si 2 2 Maiu 1809 iîoe în v in g ere s t r ă lu c it ® a su p ra M
N oepoleon cell n e n v in s pînoe atuncîa, pe ca rea o vom îm p ce r-
toesi la valle m aî p e la r g . *mp<Er-
 4. D e c e a m a î m a r e înscemnoetate a fo st lupta cîscig ato e
de ccetrce în te m e ie to r îu l casei îm pcercetescî h a b s b u r g ic e la
ann u l 1 2 7 8 la S tilfr id p e pceroeul scelcilor în cu n tra luî O to c a r
r e g e le B o e m ilo r , c a r e le , ca un p r in c ip e d e îm p e rîu , eră voe-
salul lu î, si p r e 'n aceastce luptoe a a d a u s A u strie a la posicedice-
c îu n ile casei sa lle. O to c a r nu v o i soe-1 recu n o a sc o e, si p r e 'n
aceea tu rb urce o a r d e n e a Im p e riu lu i. Ce e drept ell a fo st
silit p r e ’ n s o s ir e a u n ei o şti îm p e r ia le noeintea V ie n n e î, soe d e -
punce m al dupce a c e e a juroem întul unui p r in c ip e de im p eriu ,
s i soe reîn to arcoe fe u d u l im p eria l d e d e ’ n co lo d e D unoere m o -
s c e n n it foerce recu n oăscerea îm pceratu lu i, însoe îndatoe dupoe
aceea î-a poerut rceu, îs ! orgcennce cu a ju to rîu l u n or p rin cip i
si e p is c o p i d e 'n G e r m în fe a m eadîoe-n optialoe uoe o a ste p u t e r -
nicce, si s îlf p e îm pceratu l R u d o lf, d e a-1 a d u c e la su p u n e re si
cred in tio e p re’n p u te r e a a rm e lo r . F iin d cce a c i e ră la în tr e ­
b are d r e p ta te a si le g e a si d e a tin e B o e m ie a în tr’ uce referintice
d e fe d ero ec iu n e c u îm p e r iu l, p e ’ n tru a c e e a l'a u a ju ta t p r e fm -
poeratul to tî p r in c ip ii si copilării; în se d e 'n tr e totî îi tr im ise
H e n r ic , e p is c o p u l d e ’ .i B oesîliea E lv e ţie i fe c io r i soegetari, foarte
v r e d n ic i si fo a rte d e p r in şi coellari, în c ît R u d o lf a r o s tit:
„ Dumnediceu, carele nia noeltiat la demnwtate de rege,
nu ni a poBreesî întracest per iciu.a P e cîn d se află ell încoe
la S t i l f r i d , unde aii fo s t s o s it în tr 'a ju to r iu încoe s ( 2 0 , 0 0 0 de
o s ta s i u n g u r i , s o s is e b o e r a s i d e 'n B o e m ie a , ca rii erau n ecce-
jîtl a su p r a r e g e lu i lo r , p e 'n tr u coe i -a p e d e p s it a sp ru p e 'n tru
d e sfrîu l si prcedoeciunea lo r , si se p r in d e a u , coe v o r o m o rî pe
O to c a r, de va voi îm pceratul R u d o lf sce -i r e m u n e r e d ie b in e .
N o b ilu l împoei*at li resp u n se supoerat la a ceâ p r o p u n e r e n e o -
m en o a soe, si li amerintide cu p edeapsce asproe, d e ar fa c e una
ca aceea.
5. D upce ce R u d o lf a foecut în 2 5 . A u g u s t mustroe asu ­
p r a o s tii s a lle , si dupoe c e a rid ic a t la dem ncetatea d e ctBllari
pre 1 0 0 de cetoetîennî d e 'n C ir ic u l E lv e ţie i, c a r ii i—au a le rg a t
în tr 'a ju to r iu n u m ai d e 'n iu b ire d e 'n deplina lor v o e , p re carii
î-a pus în garda sa p erso n a lo e , a d e term in a t atacul pe diua
iirm oetoarioe, ădecce p r e v in e r i, fiind ell o bicîn u it a -s î a le g e
v in erea de d iua lu p t e i, p e ’ n tru cgb si C r e s t a m u r it v in e r i.
E ll îsî impoertî o a stea în patru poertî si ccellceri în stra ie s p r f n -
ten n e d e roesboiu p e Ia şir u r ile c e lle lu n g i alle ostii sa lle s p r e
a - i imbcerbcutâ sp r e luptoe si s p r e m o a r te v oioasoe, d e’n ca re
căusoe-1 si insotîa e p isc o p u l de n B oesiliea. D e v is a noastroe,
d is e R u d o lf, Crest* si strigoetu l sce fic e : „S’a dus
soe fie „
Roma, si imperiul romana p e’ntru totdeuna.u Insoe s o s în d
ell la b ra vii c ir ic e n n î, ste te si d i s e : „ Vedeţi pe acest cîrnp
n am vwdiut încce neci un ciriceann întorcîndu-si pecîoa-
rele. Dupne c e a m u stra t ş ir e le o s ta şilo r , tinu e p is c o p u l
încoe uoe litu rg fe solemnoe, îî îmboerbcetce, sce se lu p te c u
c u r a g iu p e ’ ntru îm pceratul si p e ’ n tru c ă u sa cea dreaptce,
fim dcoe-I orîn du eala lui D u m n ed iceu , si deacoe l î - a r fi hotce-
rîtoe m o a rtea, apoi soe scice, coe D um nediceu îi va s c f rcBm unera.
Dupce a ceea se împoertcesi o a stea , îngienu n cîoe, se m oerturisi
si în rugoecîune d e ’ n mirnce încince su fletele lo r în m in ile a to t
induratul uî poerinte.

6. întoeriti p r e ’ n rugoecîune si m în g îia tî p r e ’n d e s le g c e -

ciu nea d ep c eca te se asîedîaroe c e te le la lupte®. P etru d e ’ n M i li -
n em du se flam u ra h ab sbu rgicoe cu l e u l , earce A l b r e h t , fiiul
împoeratului, p re ce a alboe cu c r u c e a rosice, însce m o şn e a g u l
O to d e ’n H aslau , c a r e le eră in vîrstce d e uce sutce d e ann î,
du se flam ura A u striei, m cercionul H e n ric d e M u n te le -în a lt d u se
a cera (p a ju r a ) îm perialce, si F r id e r ic de’n H o h en tio ler fla­
m ura de asalt. Uoe roeserbee d e 3 0 0 de coellceretl alesî ÎI su p u se
R u d o lf c o m în d el lui U lr ic dela Ccepelce si lui C on rad dela S u ­
in erau , asicedlîndu-I pe un d îm b, de unde puteau a v e privealoe
escisoe p reste luptoe, ca sce poatoe a le r g ă în tim pul p ericiu lu i
in oara h otceririi, p e'n tru cce a ceşti coellari aveau sce hotoe-
rascoe, cind v o r fi ostile asu d ate de ostenn eala lu ptei.
7. O to ca r s l -a împoertit o astea în siese c e te " si u m b lă
coe are pre ntre dînsele în c u r c e g iîn d u -î la luptoe. E ll ccel-
loena in arm ^tu rce de a rg in t c u c e coroannce de p ietre scu m p e

L T ll i ,’ îndem n în d, m u strin d si fcBgceduind sim b r ie

m a re ce lor v ite j,. F ig u r a lui ce a înnaltce mceestoasce, pusoe-
unea lui ce a m s b o ln ic o e , ociul lui cell fcegceduitorîu de
 în v in g e r e d e sc e p tc e c u r a g iu l si liotcerîrea în în im ele o sta silo r
scei. D e v is a n oastrce e s te „ Praga“ si poerola „Doamne îndu-
raz-te!“ „deci darce vitejesce îticeinte! “ Dupce ce s î -a
asîo ed ia t O to c a r încoe sr uoe roeserboe su b c o m în d a luî M ilota,
c a r e le -1 u ra pre rege, p e ’ ntru coe a o m o r ît p r e fra te-soe u
p e ’ n tru uoe faptce d e s iln ic ie , d e d e soemnalu) d e luptoe.
8. Pe în c e t se apropiarce o stile Ia uoe-laltce si cîm p u l
roesună de c o e lca re a o sta silo r si a c a ilo r îm b ro eca ti în s c u t u r i;
în t r ’a c e e a roesunau tin tioen itele c e lle c u r a te alle po eu celo r,
sce b iilo r si a lle Icen cilor, flă m u rile fîlfoeîau, p e n n e le la c o ifu ri
se flu tu ra u , earoe Iceneile si soebiile fu lg e r a u p r e ’ n norii de
p u lb e r e . D e’n doeroept c în tâ o a ste a îm perialoe c în te cu l c e ll
v e c îu d e lu p to e:
„Sîntce Mcerie! maica; si fecioorce
A _ _ _
Infcetisiadice-ti întreaga noastrce nevoe ! “
A t u n c i roesunce v o a c e a lui R u d o lf d e R in e atît d e stroebcetoetiv,
în c ît o au p u tu t’ o d e o s e b i roesp icat d e ’ n tre to a te c e lle -la lt e
atît b o e m ii c ît si g e r m în ii. A c u m a s e a p r o p iia se o stile atît de
ta r e în c ît ccellarn t .e b u ia u so e -s i în p fn te n n e ca ii la tr o p o t,
a tu n c i s e spom tie callu l lui H e n r ic S p o r lin , c a r e le eră în s i e r -
bitiul e p is c o p u lu i de’n B o e sîlie a , s e roedicoe în d o u e p e c io a r e ,
si, deacoe la s tr în s m a i a sp r u în p fn te n n î, s e roepedî în gcelop
so elb âtec cu iu tim e turbatoe d e ’ n şiru l si o rd in ea sa în cu n tra
n e a m ic ilo r . „Pasce! pasce! cce noi îti urm asm“ roesunce
de’ n ş ir u r ile o s tii îm poercetescî si c u s g o m o t se urcoe ce a ta
c e a d e ’ n noeinte a su p r a n e a m ic ilo r soei. Darce fiind coe sî
c e l l e -l a l t e c e te de o s ta s i d a s e p ie p t cu n e a m ie il, se în c e p u
uoe luptoe g en era lo e fu rioa sce si înflcecoeratoe p r e s t e cîm p fea
poeroeului poesîunii. S o a r e le ce ll coeld u ros de varce lucia c o i­
fu r ile si p ă v e d ie le o s t a s i lo r , în c ît le c u r g e a p ic u s i g r o ş i de
su d oare pe fr u n te si p e s p r în c e n n e ; însoe lu p ta nu c u n c e s e
tîm p d e roep âu s, p e 'n tr u coe e r ă sî d e uce p a rte sî d e alta n e -
se g u rc e ( n e d e c is i v o e ) . F iin d cce flam u ra austriacoe filfoeîâ în
m în ile lu î H a sla u c e llu i boetrîii, p e ’ n tru a c e e a o apucce H en ric
d e L ih te n s t a in sp re a o duce de nou în asalt cu scoeri p e
lîngce S e n a în cu n tra n e a m ic ilo r .
 8. P e c în d se v îrco lia u o sta sii, sp r e a s e fe r i d e ccelJarir,
c e noevoeliau, d e l® n c ile Celle a ru n ca te s i d e atoeearea c u scebiî,
a c e r c a t un asia, n u m it H erbord d e F ile n sta ln p e îm pceratu l
R u d o lf, si dupoe c e I a aflat, s e r c e p e d f a su p ra Iul c u să b ie a
im p ie str it® . I n s ® sf R u d o lf p r ic e p u b in e lu p ta cu l a n c e a ; de
uoe datce se fe r 1 , earoe dupoe a c e e a p e n t r uoe Iorituroe p u te r ­
n ic ® c u la n cea r ® s t u r n ® p r e d u sm a n n u l soeii Ia p m m în t. In s®
intr acell m o m în t îl a t® c ® un T ir in g ia n n u riasîu cu să b ie a
g o a l® , vom d , s ® -l în sle le . A devm rat c ® a c e lla nu n im e r i
pe im p ® rta u l cu s ă b ie a ; d a r ® p e ’ntru a c e e a îî lo v f c a llu l, ca­
rele cu d u reri d e m o a rte s e rfdicce în d o u e p e c io a r e , si d u p ®
ce a f ® c u t u ® s ® r it u r ® în f r ic o s i a t ® , s e r® stu rn o e în p ® r ® u l
p « s iu n n . S p r e n o r o c ir e c ® d iu R u d o lf l î n g ® p ® r ® u . F ® r®
a -s i p ierd e p resîn tia , c u g e t ® c u m s ’a r p u te s c ® p ă d e ’ n tr ’a c e a -
st(B p u s ® c i u n e p e r i c i o a s ® , fiin d c ® c e te le d e c ® lla r l s e alu n ­
gau m su s si în jo s . E ll se a p ® r ® c u s c u tu l s ® u d e p o t c o a ­
vele c ® ll® r e t ilo r . V a lte r d e R a m s v a g d e ’ n S t. G a le n , c a r e le
o b s ® r b a s e p ic a re a îm p ® r a tu lu i, m e r s e noeintea lui d e-1 aP®roe

s ^ r iT *a C aP e,6n SUindu" se P e d îm b ^ g a r d a d e n a p o /,

f f Z T nS m a n m ; dUP® a e e e a r id ic * 611 P e îm P « r a t u
s i -i d ed e un caii p r o a s p ® t. In s ® R u d o lf nu v ru , ca s ® în t ® r d ie
r e d in d o s n Iui m ai m ult p e lîngoe dîn su l, c i strigce cu g la s
W * , » m vce îngrijiţi de unul, acolâ îi nevoe, acolo
alergam* a r® tîn d pe d u sm an nii Iui c e i o ste n n iti. P lin i de
. f d e a s e lupM , se „ „ „ c u , garda asup, ‘ c „ n
tr n u lu l , c a r e le uu p u te * r e sisM ataculur / de

P‘ S “ P M A l u n e i s t r ig ® .„.jL.riiic.u|
de H o h b e r g .c u uu g la s , c a r e le s e puteâ „ b s e r b a d ep a rte p e “ r '

Lepturarîu rumînese. T . II. p 2

la fugce c u coellaril soei, p e 'n tr u coe troedoetorîul dorFâ d e’n
fnimoe roBU r e g e lu i sceu.
9. C el m a l m u ltî B o e m i au d e s p e r a t, d e a m a l în v in g e si
c u g e t a u n u m a î s o e -s i poatce scoepă vieatîa p r e 'n fugoe g r a b n ic o e ;
n u m a i O t o c a r nu v r o i sce crea d o e, cce p o a te fi în v in s seau soe
trea c ce în v in s . E ll s e luptoe c u (b oerb o etie) c u r a g lu împoeroe-
t e s c n e în t r e r u p t si s e afloe to t d e - a una p e lo c , u n d e e ră p e -
r ic îu l m aî m are, înfloeeeerînd pre al soei cu cu v în tu l si cu
e s îm p lu l. P e 'n tr u coe ell s c iu p r e a b in e , coe în tr 'a c e e a d i se
luptoe p e ’ n tru c o r o a n a si lib e r ta te a s a , fiind coe asu p ra lui s 'a
f o s t r o s t it p r o s c r ip c iu n e a d e ’ n p a r te a îm p erlu lu i. Insoe v itejfea
Iui c e a eroicoe to tu şi n u -î p u tu c î s c i g ă în v in g e r e a , daroe n e ci
m eerin im osoetatea lu i R u d o lf , c a r e le p o r u n c i, nu e u m -v a soe-1
o m o a rc e, n u -I p u tu scoepă v iea tîa . P e ’ n tru coe d o i coellari d e 'n
S t f r i e a B e r t o ld d e E m e r b e r g s i S e lfr id d e M e r e n b e r g s ’ aiî h o -
toerît, s o e -s i roesbu ne a sto e -d i cu s în g e a su p ra Iui O to c a r ,
fiin d coe a c e s ta i - a voetoemat fo a r te sîm tito riu p r e ’ n tr’ uoe a s p r i­
m e bru taloe la tin e r e a le g ilo r . Dupoe c e l’ au c e r c a t m ai în d e ­
lu n g a t, aii' voedîu t d e uoe uatoe c o r o a n a Iui O to c a r stroelucind
în a p r o p ia r e , a tu n c i se roepediroe a su p r a r e g e lu i, c a r e le eră
o b o s ît d e luptoe n eîn treru p to e, îi strcepunseroe ca llu l s i—I ro e s-
turnaroe la p ce m în t, a p o i soe aruncaroe a su p ra r e g e lu i cu p u m -
n ariu si so e cu re . In d e s ie r t c e r c ă n e n o ro citu l e r o u a se apoeră
în c u n tr a c e llo r în fu r ia ţ i; în d e s îe r t li o fe r i ell p re tîu m a re
de ro e scu m p o era re , dacoe ar v o i soe-1 c r u t î e : foeroe c ru tla re
îl roespunseroe e l în fu riaţi c u în p u n s e tu r e d e p u m n a r ie si cu lo v i-
tu re c u m oeciu ca, d i c î n d u -i d e r e p e tite o r i : „Adu-ti a minte
de Merenberg si de Aihorn, pe carii aî poruncit, sce-i
omoarce. “ Dupoe c e l -a u coesiunat s le p te -s p r o e -d le C e ran n e,
s i au voedîu t ( o b s e r v a t ) , coe r e g e le m o a r e , i - a c u p r in s u n fior
p e 'n t r u asoesin atu l lo r c e ll la sîu si n e c in stit. E i au soerit în
su s, s ’ au a ru n c a t pe c a i si se duseroe d e p e cîm p u l lu p te i.
10. în c r u n ta t si lu p tîn d u -s e cu m o a r te a , poelpitînd dîoe-
ceă O to c a r p e poem înt. U n ii o sta si, tr e c în d p e lîngoe d însu l
coelloeri, I’ au proedat si l'a u d e sp o ia t. A tu n c i se întîmplde, coe
u n fo s t s ie r b ito r lu all r e g e lu i, anum e E n r ic d e B a r t e ls d o r f
tr e c în d coellare p e a c o lo , l’ a c u n o s c u t p e r e g e le O to c a r , c a ­
re le dioeceâ m o r t p e pcem înt. R e p e d e descoelecoe ell ş i a d u se
a p ® sp r e a spcelă si a curoetx d e s în g e si d e p u lb e r e p e r e ­
g e le , c a r e le s e pcereâ, coe încoe suflu*, a p oî îl învoeli în tr ’ un
tîol si a sîffid i® ca p u l lui O to c a r în sin u l soeu s i îî lipi încce
g en n ele^ o c ilo r dupce datin a cea c u c e r n ic ® , r u g î n d u -s e la
D um nediceu p e ’ ntru su fletu l lu i, dupce c e a tr im is p r e unul soe
duc® lui R u d o lf v e s te a d e sp r e m o a r te a lu i O to c a r . Cum a
a u d it R u d o lf desp re a ce a sta , îndatoe g ro eb î ell Ia a c e ll Io c ,
u n d e dioeceâ n en o ro citu l r e g e all B o e m ilo r , s i-i p lîn se de’ n
adîn cu l m iin ei so artea lui c e a tristoe, fiind coe în d în su l c u n o -
Vedeţi, d is e
sc u e ll scimboevcercetate lu c r u rilo r d e n lu m e. „
îm poeratul, desicertceciunea moeririi lumesci, si a fericirii
pcemîntenne! “ Dupoe a c e e a p u se Ia cjille, ca soe se r îd ic e
tru p u l lui O to c a r si sce se ducoe în c o rtu l soeu. A c i l'a u î m -
broecat cu v en in cio s si l’ au trim is la V ie a n n a , s p r e a -I arcetă
îmbroecat în m întaua ce a purpurioe p o p o ru lu i c ell ui d o m n it si
îm plu t d e m u lte bunoetceti în d e c u r s d e tîm p în d e lu n g a t, m ai
noeinte d e c e 1 ar alcetură în crip ta m o r m în tu r ilo r r e g e s c i d e 'n
dom u l (c o e te d ra la ) d e ’ n P r a g a . Dupoe sie p te Ium veniroe n o ­
b ilii de n P r a g a sp r e a a d u ce tru p u l lui O to c a r cell btelsoem at
acum a.

11. In tr’ a ceâ di de luptce au coediut m u lţi v ite ji, p e 'n tr u

coe la 3 2 , 0 0 0 de tru p u ri m o a rte au a c o p e r it lo c u l d e boetoelfe.
A c e a sutce de ostasi d e ’ n C iric au coediut cu totii, to t de ase-
m en n e s i ce i 1 4 d e ’ n sem in tîea Troetm oennennilor; însce Şi uoe
în v in g ere s a cc escig a t, ca rea nu num ai cce a a se g u r a t H a b s -
b u r g ilo r d om n in tia la D uncere, c i a fcecut cu putintice si î m -
poecarea si îm preu n area A u striei cu B o e m ie a p r e ’ n în ru d iri
îm pru m u tate, p e ntru cce am în dou e tîcerile sînt în d rep ta te
dela nceturce una asupra alteia si to c m a p r e ’ n îm p reu n a rea si
în dep lin irea lor îm p ru m u ta t® fo r m e a d i® un în treg - fru m o s plin
de feliuntoeti si ro tu n d i® ta te a rm o n ic® . R u d o lf s®rboe cu
ospetie si jo c u r i a c e a s t® în v in g ere d u p ® p resîm îiu l soeu, c a r e -i
sp u n ea, c® a c e a st® lu p t® va ave u® în s® m n ® ta te is to r ic ® ,
e n aceasta s a întem eiat una d e ’ n tre ce lle m ai p u te r n ic e

to *
 case d o m n ito a rîe de pe u sc a tu l eu r o p e a n n . B rav u l H a sla u ,
d e si e r ă d e uoe sutce d e a n n î, r u p s e to tu şi în diua jd c u r ilo r
uoe la n c e cu strcfenepotu-soeu ; însoe R u d o lf doeruf fiîulul sceu
A lb r e h t la d ie ta im p e r iu lu i d e ’n A u g s b u r g în 2 7 . D Ie c e m v r e
1282: A u str ie a , S tir ie a , Coernioliea si m arca cea vindicoe,
c a r e au roem as to t în p o sîe d in tîa u r m a şilo r soei.
12. Pe c îm p u l M oercian n , c la r lîngoe D u n oere, alt sles
d e luptoe d e uoe însoem noetate istoricoe, c u c a r e a e ste su m etîu
fio e -ca re g e r m în , fiin d coe a ci a fo s t în v in s pînce a cu m a n eîn ­
v in su l N o e p o le o n I. d e coetroe a r c id u c e le Coerol. U n p r in c ip e
g e r m în aroetoe lu m ii c e lle i u im ite , coe îm pceratul fr în c ilo r cell
te m u t d e to tî, to tu ş i p o a te fi în v in s, s i coe s l - a aflat m oeestrul.
P o e ţii au soerbat aceastce luptoe de în v in g e r e , earoe p o p o ru l
g e r m în s 'a r e c u le s d e ’ n d e s c u r a g lu l si în c r e m e n itu r a s a , p e 'n ­
tr u coe v e n i la c u n v in g e r e d e s p r e p u t e r e a , lib e r ta te a si d e s p r e
v ir tu te a lu i ero icoe, si nu s ’ a în s i e l a t , p e ’ n tru coe în anniî
u rm ceto rl au aroetat p o p o a ro e lo r E u r o p e i p e s ie s u r ile c e lle în ­
c r u n ta te , coe num ai p r e ’n v ite jie a germ în o e s ’ au scoepat de
ju g u l d e s p o tu lu i fr în c e s c , au aroetat- n e c r e d in c io ş ilo r frîn cl
p r e ’ n r e p e tita c u c e r ir e a P oerisu lu i, coe g e r m în u l este to t asiă
d e is c u s it în ro e sb o lu , ca s i fr în c u l, si cce N a p o le o n s l - a aflat
m c e e str il soei în B liih e r si S v a r t ie n b e r g . L ib e r ta te a nu n i-a u
sco e p a t’ o R u s i i, c i p o etrio tism u l, în tu sia sm u l si c u r a g lu l, care
înfloecoeroe p e to a te scem intiile g e r m în e .
13. N o ep oleo n a fo s t c u c e r it O lă n d ie a , S p ă n n ie a si I t ă -
lie a , a fo s t sfcerm at p r e ’ n tr ’ uoe lovituroe m o n oerciea prusiannce,
a fo s t n im ic it v e n era v ceru l îm p e r lu g e r m în si a fo st boetut de
r e p e t it e o ri o ştir ile a u s t r ia c e în Ită lie a si în G e r m în ie a p r e ’ n
tă p tic a sa c e a is c u s ito e ; însoe p r e ’ n a c e e a nu s l - a p ie r d u t c u -
r a g iu l n e c î c a s a d o m n ito a rlo e, n e c i p o p o r u l d e a a p u c ă a r m e le
p e ’ n tru drept si o n o a r e dupoe fio e -c a r e m o ergin ire în d r e p t,
c a r e a o coesîunce N o e p o le o n im p e r iu lu i. P e c în d toatce E u r o p a
e r ă poeroelisatoe d e în sp o eîm în ta re si d e fricce, roem ase A u s tr ie a
s in g u r a p u tere, carea se opu se s île l ( f o a r t i e î ) lu î N oepoleon
c u c u r a g îu n e în f r î n t , spre a apoeră g e n e r a la s ta r e a d rep tu lu i
d e ’n E u ropa.
 14. S i in ann u l 1 8 0 9 s e ridicoe  u str ie a c u o a stea sa în
cu n tra lui N o ep oleo n , însoe a a vu t n e n o r o c ir e a d e a i s e r o e s-
p in g e o a ste a la D u noere, foeroe de a p u te îm p ie d e c ă lu a rea
V ie n n e i pre n N oepoleon dupoe uoe bom boerdare scurtoe.
L ip s it d e toatce m oerinim îea a p r o v o e a t îm poeratul fr în c e s c p e
U n gu ri a se ru m p e d ela A u str ie a , pe c în d p e c r e d in c io ş i
T ir o le n n î îî troetă c a r e v o lta n ti si fu ri, e a r ii se lu ptau bcerboe-
te s e e pe sie su r ile lo r p e ’n tru d r e p ta te a prea iu b itu lu i lo r
împoerat F ro en cisc. 3 >, ■H) •
ÎS . Cu to a te a c e s te re fe rin ţie n efo ev oritiv e nu d esp erce
a r c id u c e le C c e r o l, s i -s i aroetce p r e ’ n a c e a sta sîm îiu l c e ll n alt.
E ll foecii cu m a re prudintîoe plannul c e ll în tielep t, d e a n im ici'
o a ste a lui N o epoleon p e m alul ce ll s t în g all D u n ă r ii în g r o p i -
n ele siesu lu i M cerciean n . C a m cu 7 S , 0 0 0 d e f e c io r i a lerg o e
ell Ia Dunoere, îsî asioedice c e te le su b d ea lu l B is a m , c a r e l e -î
opus dealului L e o p o ld in , ccelloerimea o asioedice lîngoe R u s b a c
(p w ro eu l c e ll n e g r u ) si stroejile de noeinte d ela C r e m s pînoe
la P osio n p e lîngoe D u n o e r e , sp r e a p u te p r e v e g iă b in e t r e ­
c e r e a F r în c ilo r d e pe m alul ce ll d r e p t all D u ncerii, sp re a -i
p u te atoecâ la thnpul cu v en it. însoe N o ep oleo n s i -a a le s a c e lla
lo c de stroepurtare p r e ste Duhoere , u n d e d o u e i'nsule îm p a rt
Dunoerea în tr e i bra tie în g u s t e , p r e s t e ca ri se fa c e p o d u ri
mai usior» L în goe rîp a c e a dreaptoe se afloe insu la c e a m a i
micoe, însce lîngce c e a stîngce s e afloe in su la c e a m ai m a r e ,
c a r e a se n u m e so e Lobau si este d e 2 oare d e latce si 1 » / . d e
ungce, asiă în c ît N oepoleon, dupce c e a foecut p ă d u r ile t r e b u ­
in c io a se , îsî putu adună a c i în tr e a g a sa o aste d e 1 0 0 , 0 0 0 d e
fe c io r i - e u . 2 0 0 d e tunuri. De a ci tr im e se N oepoleon înthu
num ai unii oficiari d e ’ n statul m oejor la rîpa ce a stîngce a D fi -
noeriL-spre a c u n o a sc e m aî bin e lo c u rile , dupoe a c e e a uce d e ş ­
ii tertituroe de ecelloereti su b co m în d a lui L a sa le , d o u e d esp o er-
titu re d e înfcenterie si în urmoe o astea sa întreagce Icesînd num ai
uoe reserboe m iţce în L o b a u . s mai

16. Arciducele porunci'generalilor scei, ca sce lase pre

dusmarmi s ® treaccB Dp'ntrn j _
sfermp -i ’- doP « aceea soe-i ataEe, sce
•p un , apoi sce arunce*toatoe armata strteinoe în rîu
Si a sîâ sce o n e m ic e a sc e e c u to tu l. Coerol îsi asioedîce c e te le
sa lle c e lle lu p ta c e dupce G e r a s d o r f în tr e B is a m b e r g si R u sb a c
în d o fie c e te , si a sîâ p u s e a rip a c e a dreaptoe su b c o m în d a lui
H ile r a lo c u tiito r îu lu î m oerisîalulu i c îm p e s tr u la S ta m e r s d o r f,
s i postoe a rip a c e a stîn goe la V a g r a m u l g e r m în , însoe m u lţim ea
coellcerim iî s u b p r in c ip e le d e L ih te n sta în în co lo a n e în m ijlo c
d e'n o ep o î în tr e a rip a c e a stîn goe si c e n tr u .
17. Insoe N o ep oleo n , fiind coe pînoe a do u a d i i se su i
num oerul o s ta s ilo r , pînoe la 1 0 0 ,0 0 0 de fe c io r i, îsi întinse
r în d u l de boetae în tr e A s p e r n si E s l i n g e n , p refaecîn d ca se le
c e lle m a i m a r i , p r e c u m s i b is e r ic e le a c e s t o r sate in cetoeiiuî,
înteerin d lo c u r ile c u poem în t si în c id iîn d d ru m u rile cu earoe si
cu g ro p i, earoe d id u r ile si c o s îe r e le c e lle cu t r e i rîn d u ri le
p ro vo ed iu cu m e t e r e d îe . Afaroe d e a c e e a s i g r o p ile aroeturilor
si a lle D unoeriî d e d e a u a c e a p u scec iu n e, în c ît num ai in fo a rte
p u ţin e lo c u r i se p u teă roesb ate. C u to a te a c e lle a e r â C’ oerol
c o n v in s , coe a rm a ta lu i, d e s i eră m ai m icoe, va în v in g e asu ­
pra d u s m a n n u lu î, si—1 va alu n gă de’n s a te le c e lle întoerite.
ln tr 'a 2 1 . M a iu la 9 oare d em in ea tia p o r u n c i ell o sta silo r soei,
ca s o e -s i fearboe p r în d iu l, ca asiă întoeriti tr u p e s c e , soe poatoe
în tr e p r in d e lu p ta cea u ria sîo e, îâi îm p eerti o a ste a în c in cî
c e te m a r i, dede c u n d u e e e to rilo r în stru p ciu n ile c e lle tr eb u in ­
c io a s e , §i la 12 oare dede p r e ’ n tr’ uce îm puscoeturoe cu tu nu l
soem nalul la luptoe.
18. C u strig e e te d e b u c u r /e : „Soe trceeascce împceratul,
sas trceeuscce arciducele Ccero l! “ poesiroe c o lo a n e le înceinte,
u n e le coetroe A sp ern , earoe a lte le coetroe E s lin g e n . C îm p iile
erafi îm p lu te d e lin iile c e lle lu n g i alle r e g e m in t e lo r , c e poesîaii
în c e in te ; în d r e a p ta s i în s tîn g a s e au dîau n u m ai b u b u itu l^ d o -
b e l o r si all b u c in e lo r , si coetroe tr e i o a re s e în c e p u lu pta d e - a -
lu n g u l lin ie i, d e tu n în d 400 d e tu nu ri în c o lo a n e le c e lle d e s e ,
ce asoeltau sau a ru n c a u foeclii a p r in se în sa te . L u p ta eră
m ai fie r b in t e Ia A s p e r n , care sta în cu m u n icce ciu n e c u satul
n u m a i p e ’ n tr 'u n p o d în g u s t. C a boeionetele p le c a te se aruncoe
un boetoelion d e ’ n r e g e m în tu l G iu la i p r e s t e p o d , c u c e r i sa tu l,
însce îl p ie r d u e a r o e -s i la « e te le du sm an ne, dupoe aceea
asoeitaă pe r în d r e g e m in te le g e r m î n e , u n g u r e s c ! şi v o lu n ta r ii
d e ’ n V iea n n a a c e s t s a t , il coescigaroe si e a r o e -si îl p ierd u ro e.
G lo a n tîe le si cc ertecele îsi fceceau lo c a d în c în tr e boetoelioanele
ce lle asoeltoetoarie îm pceroetesci, coerora li m a i p lou ă g lo a n tie
n em icito a rîe bine tin tite d e ’ n tre d id u r i, b is e r ic i, d e p e p o d u ­
rile c a s e lo r si cia r si d e p e c o p a c i, in c ît m o r ţii si rcennitn
a co p eria u d r u m u l, p e c a r e le era u c o m în d a te c o lo a n e le p r e ’ n
rcepedea b a te r e a d o b elo r., Fceroe d e fricoe poesiroe e i noeinte,
roesunind „hurau lo r în d e lu n g a t, îm p u sco etu ri m ie i u rm a u
d e se una dupoe alta, fu m în tu n e c o s d e p u lb e r e d e puscoe a c o ­
periau m in u te în tr e g i p e c e i, c e se lu p tau . îndatoe c e d isp o e -
reă, se ivirte invingoetorîului c e te n o u e de d u s m a n n î, c a r ii
a le rg a u cu pasî asoeltcetori, s p r e a - s i c îs c ig ă d e ’ n m in a în v in -
gcetorilor pcemintul cell sîn g e r a t d e coemoeradii lui.
19. M ai m ult tim p roemase lu p ta la A s p e r n n ed eciso e,
fiind coe fio e-ca re spinisiu si ori c e casoe se roescum poerâ c u
m are c e r b ic ie . A tu n c i coepoetoe g e n e r a lu l V a q u a n t m în d atu l
de a asoeltă satul A s p e r n cu c o lo a n e n o u e , u n de a v e â soe-I
aju te r eg em în tu l S e u s -P la u e n si doiie bceterii coellari. Spre
a p reyen i acest atac, tr im e se N oepoleon 12 r e g e m in te de
C irasiri groemoedite la uoe laltoe a su p ra înfoenteriei a u str ia c e .
Infricosiatoe eră p riv ire a liniei c e lle i foeroe d e căpoet d e coelloe-
r e ti, ca rii scirtiiau cu arm oeturele si c u soebiile r id ica te , în cît
dîrdoeiă pcemintul su b c o p ite le cailorJ C ît d e d e p a r te c u p r in -
deâ o c iu l, nu se v ed eă alta n em ico e, d e c ît ce riu l si coelloereti
în fiera ţi, de noepoia coerora poesîă înfoenteriea îmbroecatoe in
n eg ru . ^Totuşi oficiarii au striaci n u -§ i pierduroe p resîn tia , ci
se s tn n g e a u in triu n gie si p a t r u -u n g ie , în cît un ostasiu sta
lipit de altul. S i cu m se apropioe asaltu l coeiloeretilor, rcesună
c o m in d a : „puscile in sus!" si m ii de tioevi de p u sE e 'e r a u
ridicate asupra coeiloeretilor. D e abia se apropiau d e 1 5 p a si
de infoenterie si îndatoe rcesu n ă: fo c ! si toatce liniea eră un
po cn et, apoi urm ă teliurit sg o m o t si sgîtioeituri, si dupce c e se
r id ic ® fum ul im p u sccetu relo r, dioeceafi noeintea p e c lo a r e lo r
b ra vilor ostasi uce m ulţim e de coelloereti m u rin d î d e ’ npreunoe
cu caii lor în nedrdinea ce a maî înfioroetoarioe. D e fîce datoe
 se a propice sî r e g e m în t u l de ccevoelerfe C le n a u , rcesp in se
roemcesitia coevoelerfei d u sm a n n e a su p r a înfoenterfei lo r si o
a d u s e în n e o r d in e . A t u n c i asoeltarce o p t boetcelioane a u sţria c e
sa tu l A s p e r n , îl roepirce d e ’ n m în a d u sm a n n ilo r si îi sf s u s t i-
nurce in c u n tr a t u tu r o r în c e r c o e r ilo r d u sm o en n esci, d e a -l m ai
p u te lu ă înoepoi.

20. P e c în d o a ste a îm pceroeteascoe se lu p tă la A s p e r n cu

m are boerboetfe, a a v u t d e a su fe r i la ce n tru fo a r te însoem nate
p i e r d e r i d e n p a r te a coevoelerfei d u s m a n n e , cceriia i - a s u c c e s
c ia r uce datce d e a ro e sp in g e ccevoelerfea austriacoe si d e a î n -
c u n g iu r ă d e to t r e g e m in t e le în foen terfei, în c ît se pcereau p ie r ­
d u te . însce si a c i l i - a su ces b r a v ilo r o ficia ri d e a se roetrage
în t r iu n g ie , în c a r ile nu p u te a u strceb a te coelloeretii, darce fiind
cce a c e a stc e în fcen terie a s f d e s c is u n fo c a su p ra coellceretilor
d u sm a n n î, a tr e b u it aceastce de’n urmoe soe se retrag o e cu
p i e r d e r i în sc em n a te.

P e t o a t e lo c u r ile s ’a fo s t cloetinat o r d in e a lu p te i fr în c e s c i,
n u m a i E s lin g e n n n u-1 puturce c îs c i g ă o sta sii îm pceroetesci cu
toatce v ite jfe a lo r , p e n tr r coe fr în c ii s c ia u p r e a b in e , cce dacce
ar p ie r d e si a c e ll lo c , a p o i ar fi p ie r d u ţi cu to tu l. însce sî
N c e p e lo n în c e r c c e coetroe saroe un a ta c d e ccellcereti în frico sîa t
a s u p r a ccelloerim iî a u s ţ r i a c e , dar* n u m a i în d e s ie r t. A c e ştia
nu n u m a i poe su stin u rce c u bcerboetîe a ta c u l, darce r e g e m în tu l
M o r itiu L ih te n s ta in s i c ir a s ir ii a r c id u c e lu i F r c e n c isc s e r c e p e -
d irce a s u p r a ccevcellerfei fr în c e s c i^ o rcesp in se si —1 p r in se d o i
g e n e r a li c ia r m fa tia lu i N c e p o le o n . A lte s ie s e r e g e m in t e de
c ir a s ir i roespfn seroe de r e p e tite o r i to t c u a c e ă boerbcetîe r e -
p e tite le a tă c u r i în c e r c a t e de coetroe 3 0 0 0 d e ccellcereti f r î n -
c e s e i, p e c a r ii îi t r im is e s e N o ep oleo n s a ra la 7 o a r e în cu n tra
lin ie i îm p cero etesci. A cea stce luptce se fini plinoe d e g lo r ie ,
p e n tru o s ta s ii îm p cero etesci, c a r ii p u tea u s p e r ă d e a asceltă Î 11
d iu a urm oetoarîoe si E s lin g e n n u l. S i aceastce sperîntice era
c u a tita m a i în tem eia tce, c u c ît lu n tr ile , c e l e - a asioediat arh i­
d u c e le C cerol d e -a lu n g u l D u ncerii pînoe la p o d u r ile d e tr e c u t,
aii sf n e m ic it îritr’ ad evo er podul fr în c e s c d e ’ n tre r îp a ce a
dreaptoe a D u n cerii si d e ’ n tre fnsulce, a siă , în cît du sm a n n u l
 ar fi fo st n im ic it , dacoe p ie r d e ă E slin g e n n u l. însoe sf
Noepoleon c u n o s c u m oerim ea p ericiu lu i si ciem ce d ela V ie a n n a
si d e p e m alu l ce ll d r e p t atîta o a ste p ro âsp o etoe,>!în c ît î n t r e -
Se& c u m u lt p e o a ste a austriacoe. In diua urmoetoarîoe p o r u n c f
g a r d e î, cu ca re a eră ell o b ic n u it a în v in g e to t d e - a u n a , ca
soe cu cerea sco e A sp e r n u l c u o rî s f c e p re tîu . G a r d a poesf h o -
toerîtoe s p r e s a t , si intree în tr ’ însu l c u Iuptoe înfocatoe, a fo s t
roespinsoe însoe de re g e m în tu l C lo b e r ; c a r e earoe îlluoe, s i tr e b u f
soe se retragoe gonitoe d e r e g e m în tu l B e n jo v e s c i ; a p o i s e r e în ­
to a r se cu boetcelioane p r o ă s p e te ; si g o n f a cu m a p e o a ste a î m -
pceroeteascoe pînoe la m ă r g in e a sa tu lu i, u n d e se apcerau c e ş ti
d e n urmoe în cuntra tu tu ro r a tă c u rilo r. Daroe fiind cce satul
s a a p rin s, » apoi eră lu p ta cu atîta m a i înfricosiatoe în tr e a c o -
p erem in tele, c e se su rp au , în tre b îr n e le a p r in se si în tre g lo a n -
tie le , c e sb u rau d e n to a te poertile. încoe uoe datce îs î adunce
n eo b o situ l H iler o a ste a , ascelt® satul ce ll a rs p e jumcetatfe s i
tm te n m u l ce ll su rp a t si îl susţinu c u tr iu m f în cu n tra g a r d e i
m a c e ra tu lu i fr în c e s c , c a rea eră pînce a cu m a n eîn vin sce.
21. Tot cu a sfelîu d e urm ceri g lo r io a s e s 'a p u rta t lu p ta
d e n partea ostii c e lle i îm pceroetesci s f în c e n t r u , u n d e a foSt
în d rep ta t N cepoleon atăcul ce ll p rin cip a l, s p r e a - l r e s p in g e si
asiă a cu rm ă t o a t * o rd in ea ostii- î m p ă r ă t e s e i . C o lo â n e d e s e
d e înfcenterie pdesiroe în cu n tra r e g e m in te lo r a u sţr ia c e , b c e te -
r n le voşrsau tot feliul de gloantie ca g rin d in a a su p ra n ea m icu lu î,
si sv ad ro an e în tre g i stetea u g a ta spre a se a r u n c ă a su p ra
r e g e m in te lo r , dacoe num ai s a r eleetină si a r d d v e n f în ne<5r-
d in e . A tacu l a fo st atît d e bin e n im erit, g lb an tie le nimieiroe

V T r i 81 sa ,v ele co loa n elor pustiîafi atît d e ta re ,

cît boeţcehonul Tîaî d e v en f aevea în nedrdirte , în c e p d a se

W E ta lio a n e. D e -a b .a a obsoerbat a cea sta viteadiul a rh id u ce si

îndatoe se rrepedi în ffentru, descoelecoe a '
tcelionnlni s; îi „ ,. , c e i apucce flam u ra boe-
I tln î i . îavihgffitorlîî In « j t o M de
g nanţie !n contra neamiculuf. De-a dreapta si de-a stingă se
culca» ţnnrtr „toarir Wi> car® pe dînsnl ,1 jfc * proTed L la
lut eshnpm « nrmara! „ ^ ^
■carii pcesiroe foeroe r e ţin e r e si roespinserce p e n ea m ic în m a re
n e o r d in e , a sîă în c ît în v in g e r e a o s tii îm poeroetescî a su p ra d u s -
m a n n u lu î a fo s t decisivo e la a rip a c e a dreaptoe si în c e n tr u .
22 Spre a în d e p lin i în v in g e r e a , a tr e b u it soe iae d e ’ n
m în a d u sm a n n ilo r s L E s lin g e n n u l. Daroe fiind coe dela p o s îe -
d îoecîu n ea a c e s t u i sa t atîrn ă scoep area în tr e g e i o sti fr îa c e s c i,
p e 'n t r u aceea a d a t N o ep o leo n apoerarea a c e s tu i sa t cellu i
m ai v r e d n ic g e n e r a l: m cerisîaluluî M a se n a , c a r e le rcesp in se
c u s ta t o r n ic ie to a te a ta c u r ile o stii îm poeroetescî. în tr e g u l sat
s ’ a boericoedat, fio e -c a r e casoe s ’ a p rifoecu t în tr 'u n boestion si
fio e -c a r e g roap oe si tufisiu în sian tiu , d e ’ n doeroeptul coeruia
p rim îa u eî p e o a s te a împoeroeteascoe c u g lo a n tle c r in c e n n e ca
p lo a e a . In d e sie i't era v ite jie a lo r s i ura c e a d e m o a r te asu p ra
n e a m ic ilo r c e llo r b in e fo r t ific a ţ i; o ri d e c îte o ri a r fi asoeltat
e l, aii t r e b u it t o t u ş i soe se reîn to arcoe îm p lîn d g r o p ile si c î m -
p file de m o r ţi si roenniti. C la r si r e s e r b e le d ela g re n o ed iri,
ce a le r g a s e în c o a c e , asoeltaroe d e p a tru o ri foeroe u rm ceri si
a c in c ia oaroe s'a u fo s t a m etit atît d e t a r e , în c ît au stroeboe-
tu t pînoe lîngoe c a s e s i s iu r e si stroep un geaii c u boeîonetele în
u r m e le g lo a n tie lo r s p r e a o m o r i p r e d u sm a n n u l ce ll n evedivoer.
C e li a ju tă , cce au a ju n s poereK l, c e l c e voersau p e r ir e , si s'a u
cercat de a -i s u r p ă ! p e ’ n tru coe d e ’ n to a te tu fisiele sî p o d u ­
rile sb u r a u g lo a n tie în c e a t a lo r , o m ic sio ra u si nevoiroe în
urmoe p r e v ite ji a s e rcetra gp .
23, Cu to a te a ce ste a M a se n a nu se lu p tă a cu m atît de
bo erb o etesce p e 'n t r u în v in g e r e , ci n u m ai p e ’ n tru r e tr ă g e r e a
fr în c ilo r la L o b a u , dupoe c e a f u g it N oepoleon cu fatioe p o s o -
m orîtoe p e uce lu n tr e p r e s t e D u noere. T o t u ş i nu se putii ell
îm p o ecă în c u g e tu l soeu, d e a fi boetut d e uoe arm atoe, p e ca re a
o în v in s e ell a d e s e o ri. F r î n c ie a si E u r o p a întreagoe s e pu teă
c u n v in g e d e s p r e p u tin tia d e a s e în v in g e . In in im ele tuturov
po p oa roelo r c e llo r s u b ju g a t e d e N o ep oleo n s ’a d e s c e p ta t p r e 'n
e s îm p lu l c e ll g lo r io s all p r in c ip e lu i îm poeroeteşc sîm liu l d e
sin e s i d e în c r e d e r e . F iin d coe la A s p e r n si E slin g e n dioeceau
7 0 0 0 d e o sta si d e ai scei m o r ţi si 3 5 , 0 0 0 d e roennitî, p e cîn d A u -
s tr ia c ii aii p ie r d u t n u m aî 2 4 ,0 0 0 , a co lo dioeceă si g lo rie a
si ono a rea lui ca o stasiu si cu n d u co e to rîu , si cil sîm tf, coe p u ­
terea la i e c u tr e m u r a t® pînoe în a d in c u r î, si coe îm poeroetiea
lui uniyersalce e în p ericifl d e a se d e s fa c e .
A

24. îm pceratul F r c e n c isc ccellceri în d iu a urm oetoarice

p r e ’ n tre o stasii soei, îi lceudce, li m ultioem i si îm broetisîoe p e
p rin c ip e le L ih te n sta in si fcecu s p r e m e m o rie a a c e s t e i lu p te d e
uce însoemnoetate generaloe istoricoe d e ’n 3000 de s c u te
fr în c e s c i uoe piroemidoe. In a r c id u c e le Coerol e r a u « u n c e n t r a t e
toate sperîn tîele g e r m în ilo r . U r m în d e sîm p lu lu i lui în tr e p r in s e
lupta m cuntra apoesoetorîului si d u c e le d e B r a u n s v a ig , S t ill,
D o rn b erg , si alţii. însoe o ara lu i n ’ a fo s t s o s it încoe, fiind
cffi to c m a dupoe c ît î-v a anni a fo s t boetut N o ep o leo n în tiara sa
prdprice, su rp at de p e tro n s i esilat.
25. P e c ît a aju n s d e m a re în v in g e r e a lu î C o e r o l, pe
atîta a fo st si d e m o d e st roeportul luî, c a r e le a s c r is e în v in g e r e a
cea glorioasoe num ai v ite jie i o s ta s ilo r , p e 'n tr u coe ell d i s e ;
„dillele de’ntr’a 21. si 22. Maîu vor fi eterne în tîmplee-
tiira lumii. Armata a dat dovedi despre poetriotismul si
eroismul sceu, si despre ura în cuntra periciului, p e care
le va admiră posteretatea si nepoţii noştri si-le vor înfee-
tiăid spre esîmplu de fapte mari. Armata a întrecut sp e-
rîntiele melle celle mari.* N u m e le ce ll g lo r io s all lu i Ccerol
este proprietatea isto rie i, ea r’ fa p tele lu î v o r rcem înd tot d e - a
una vie la arm ata austriacoe.

§. 123.

Curtea împoeroeteascoe de’n Vieanna.

(Dupoe Frid. K o m e r.) fir", r $»<&>

F io e -ca re prin cip e au striac îsi are poelatele salie în d ife­

rite p rovinţie, însoe p e , toate a cestea le îa tr e c e resicedintîa
H absb u rgilor d e ’n V ieanna. Într însa ne înfoetisioem n o i fi®
icoance vioe a p u te n i dom nitorilor d e ’n A iistriea . C u rte a îm ­
poeroeteascoe se deosoebesce fiinîial de p o n t u r i l e r e g e s c i a lle
 a lto r r e sîced in tîe eu ropenn e, p e ’ n tru cce ea n u -î diditoe dupce
un p la n n sau dupce un stil, ci în c e t p e în c e t, în c ît custce
d e 'n t r ’ u n s ir de felru rite p ce lă tu rî, c a r i form eadîoe c u r ţi si
fr o n tu r i si fa c uce îm p r e s iu n e fo a r te moereatîce p r e 'n e s t în d e -
r e a lo r . P e ’ n tru p r iv ito r îu e s te fo a r te coeroepterfstic d e a c u -
n o a s c e î n t r 'a c e s t pcelat v iea tia c e a istoricoe a fcem îliel împoerce-
t e s c î si c r e s c e r e a în tr e g u lu i stat. D id ir ile e e lle d e p e d e lă ­
tu ri si d e 'n dos au uce e s tin d e r e fe lîu ritce , alceturea c u ulitla
h îr le t le r ilo r si a lu î A u g u s tin , c a r ile s e taice în tr 'u n u n g iu t îm -
p it, s i d e s p c e r tîe s c d e ccetrce c e ta te pcelatul, c a r e le d îa c e p e
cea m aî d e ’n afarce m ă r g in e m e a d îce -d iu a lce -a p u se a n o e a c e -
tcetiî. C am la a n n u l 1 2 0 0 aii în c e p u t B a b e n b e r g iî a c e s te d i -
d ir i, pe cari le -a r e n o it, p r o u r m a t s i în d e p lin it în v e ă c u rile
u rm o e to a rîe . P celatul c e ll v e c îu n u m it c u r te a E lv e tia n n ilo r
d e la g a r d a e lv e tic o e , ce lo c u îă a c o l o , e s te d e ccetrce rcescerit
si s ’ a d id it s u b L e o p o ld all V I. în annul 1 2 0 8 . A c r a lo c u it
în r în d u l all I l - l e îm p ceratu l F r c e n e is c ; afaroe d e a c e e a s e m aî
afloe a c f cc ep ela c e a diditoe încce d e R u d o lf all V I . , tesoeuroerfea
( v i s t e r f e a ) , tu rn u l asir n u m it a s tr o n o m ic si m a î m u lte c u le g e r i
p r e ţ io a s e . In tr e a lte le se m a î aflce si d iam an tu l c e ll m a r e all
lu i C oerol c e llu î în d rc e sn e tlu , c a r e le c u m p e n e s c e 1 3 9 3/ 3. d e c c e -
r a te ,’ § i c e ll e -l a lt e s c u le îm p ie r a le , m oasce, se e p tr u l im p e ria l,
s ă b ie a , la n c e a , c o r o a n a , sc ă u n u l luî Ccerol ce llu i m a r e , co r o a n e
b r ila n te , odoaroe si p re tio sitc e tî d e to t fe lîu l, ca rî s e poestraii
în b is e r ic a c e a sîntoe d ela N ir n b e r g .
2. Poelatul c e ll lu n g d e ’ n m ijlo c se a u tratul le o p o ld in îsî
a re fr o n tu l c e ll e s tin s coetroe m eadice d i , ell c u p r in d e v e g îa
poelatuluî si s 'a d id it s u b L e o p o ld I, la 1 6 6 0 , si dupoe c e a ars
in ann u l 1 6 6 8 , s 'a r e stc e u r a t d e n ou în annul 1 6 7 0 . In tr’ a -
c e s t pcelat a lo c u it îm poerceteasa M oerfea T e r e sie a , sotîul eî
F r c e n c is c I . , Io se f I I ., F e r d in a n d I. si a cu m a l'a lu at în p o -
sîoed îcecîu n e îm p ceratu l F r o e n c isc I o s i f I. îm p o eratu l F ro en cisc
II. a d id it în ann u l 180S uoe aripce^' c e e s e afarce die'n rîn d
coetroe b o e stio n , în c a r e d id ir e s e afloe m in u n a ta saloe a coevce-
I e r ilo r c u p o K c a n d r e le C elle p lin e d e lu s tr u , !c u p ip tu r e si «iu
a lte o rn o em in te fr u m o a s e , fiind ccb a f i ş e d ed ea iî oardennelie.
tftu lele de ndbil si alte de asem en n e. S f c u n fe r in tie le d e
V iean n a d ela ann u l 1 8 1 4 — 1 8 1 5 s 'a u tin u t în t r ’ aceastce saloe,
u n d e s'a u r e g u la t d e n o u sta te le e u r o p e n n e . P r e ’ n tr e i p o r ţi
se întroe de acf în c u r t e , si a n u m e : c e lle d e p e lă tu ri sîn t
foecute p e ’ ntru cei p e d e str i, earce cea d e ’ n m ijlo c p e ’ n tru
troesurî.

3. D id ir e a ce a d e lă tu re d e ccetrce a p u s s e fc e c u la că p o e -
tul v ea cu lu i all X V II, si se n u m e sc e dupce so tiea luî I o s i f I.
„Curtea Amdliel, “ însce t<5tu§i a resicediu t a c f s f L e o p o l d all
II. De o b se r b a t e ste , coe la o rn icu l d e tu r n d e a c f e s t e îm ­
preu n at un g lo b d e lunce m c e e s tr o s .
Ccetrce m eadîce n oap te s e îm preu n ce piatîa lu i F rc e n c isc
cu una d e ’n ce lle m a î m oeretie d id ir i alle ccepitaleî, ă d ecce: cu
ccencelloerfea îm perialce, carea a d id it’ o în an n u l 1 7 2 8 r e n u ­
m itu l a rcitep to rîu F iş ie r d ela E r la h , p e ’n tr u ca sce slerb ea scc e
g u b ern u lu i îm p erial d e c e n tr u . D e c în d s ’a d e r id ic a t aceastce
coencellcerfe s î-a u tinut a cf m a i m u lte d ereg o e to rfi d e c u r te ,
b irou rile sa lle, p r e c u m sf m ai m u ltî m em bri d e ’n fcem fliea
impcerceteascce au lo c u it a ci. A m in d o u e uşile de in tra re
sînt înfrum setiate d e p a tru g r u p e fo a rte c o lo s a le , c e în fceti-
sîeadioe patru lucrceri alle lui Ierăcliu , ca ri ni d esc ea p tc e c u
d rep tu l adm irceciunea p r e ’n m ceretfea p r ic e p e r ii, si p r e ’n
m ceestrfea clcedirii. Afaroe d e a c e e a m a i orn ea d ice p e a c e s t
_pcelat încce tre i p ip tu ri m ari d e p cerete, foscute d e P e tr u C ra ft,
infoetisiind intimpicerî d e ’ n vieatia lui F r c e n c isc I.
4. L în gce pcelatul c e ll v ecîu d e coetroe piatîa lui M ihaiu
este d id it teatrul de c u r t e , ca rele c u p r in d e m a i m u lt d e c ît
2000 de o a m e n i, si şco a la de earnoe , p e ca re a a fcecut’ o
F işie r dela E rla h una d e ’ n tre c e lle m ai fr u m o a s e d id ir i în
felîul sceu, o rn în d’ o cu stîlpî d esi co rin tici, si isproevf d id ire a
atît d e cu g u st, în cît se p o t da a cf sf cu n c e r te sf bă lu rî, si
este loc de uoe espusceciune d e m e sce rfî.
Ccetrce ceta te form eadîoe cu rtea ce a împoerceteascce p î a -
tîa lui Io sif, alle cceriîa pcerti cu prind scelile c e lle o rn a te de
r ed u te, b ib lio teca curfiî si coebinetul noetural, ca ri sîn t foe­
cute în annul 1 7 2 6 de F işie r d e ’ n E rla h în tr’ un stil m ceretiu.
P e pîatîoe stoe si statu a coelloeretîuluî c e a colosalce naltoe d e 3 3
de p e c io a r e si 3 d e g e te , carea înfcetisieadioe p e îm paeratul
I o s i f a ll I I . , c a r e le e r a ad orat de coetroe p o p o r atît d e fie r ­
b in t e si c a r e a fu foecutoe în a n n u l 1 8 0 6 d e coetroe scu lp toriu l
T la u n e r dupoe uoe lu c r a r e de 1 1 annî. Pe coepoetilu g o l de
gro en n it s e ridicoe fig u r a eroicoe c e a d e spijoe, naltoe si p o ra -
poasoe, m a r e , su b lim o e , pe c în d fa p te le luî c e lle m oeretîe se
înfoetisiau s im b o lic pe ta b le de m e ta l (b r o n d iu ) p e laturile
coepoetîiuluî. De s e g u r nu v is a prevcedioetorîu l îm poerat de­
sp re a c e e a , c e atin tîâ ell c u m oerinim osu l soeu sîm tîu , coe se va
isp ro e v i to c m ă în tîm p u l d e a cu m a ( 1 8 5 6 ) ; d e a îm p re u n ă
în trea g o e împoeroeti'ea c e a e stin so e , în tr ’ un sin g u r stat unit,
în tr 'u n o r g o e n ism b in e m e m b r a t, în c a r e le soe se cum punoe
fe liu r e ta te a tioerilor d e coroan oe î n t r u n în tr e g r e g u la t b i n e !
5. Moereatioe si ornatoe e ste sa la b ib lio te c e î, c a r e a - i de
240 d e p e c io a r e d e lungoe si d e 5 4 d e latoe, ai coeriîa stîlpt
m a r i tin uoe cu poloe, c a r e a -i ornatoe de m în a c e a moeastroe
a lu î D oeniil G r a n c u fig u r i a le g o r ic e . D o u e -s p r o e -d î e c e b u ste
a lle p r in c ip ilo r a u s tr ia c i, precu m si sta tu a lu i Coerol all V I .
foecutoe de m ărm u roe coerâricoe orneadîoe aceastoe saloe, în
c a r e a s e în t r e c e m ă r m u r a , a u ru l s i p ip tu ra d e a p r ifa c e a c e st
sp a tîii în tr ’ un coebinet m o eestro s. In g iu r u l sa leî m e r g e uoe
g o e le r ie , la carea ne duc p a tru scoeri d e peatroe si g îu r i m -
p r e g iu r p e su b poeretî sta u d u lă p u rile C elle d e co ertî, c a r i -s
lu c r a t e fo a r te fr u m o s d e’n m e d ă liî si auroerii lu c ito a r ie , în
c a r ile se afloe 3 0 0 , 0 0 0 d e coertî, 2 0 ,0 0 0 de m în oescrise si
1 2 ,0 0 0 de în c u n a b le , în tr e ca r ile s e afloe s i b ib lio te c e le luî
T y c h o d e B r a h e , C e p le r , G a s s e n d i, a p r in c ip e lu i E u g e n îu ( d e ’ n
S o e b ă u d ie a ) s i coebin etul lu î d e sta m p e d e aramoe. în tr e a c e ­
s te a s e v e d e uoe tabloe d e m e ta l c u în s c r ip c îu n e a u n ei h otoe-
r îr i a se n a tu lu i d e ’ n R o m a , p s a ltir e a îm poeroetesei luî Coerol
c e llu î m a r e cu lite r e d e â u r , uoe s c r is o a r e ieroglificce de’n
M e sic a , c a r e a o presen toe F e r d in a n d C o r te tîu lui Coerol all V . ,
p e r g o e m in te m in u n a te a r a b ic e si p e r s ic e s i tot felîul de p ip -
tu re în s o e m n â v e r e , s ta m b e de aramoS si s c o b itu r i în le m n .
O d a e a d e c e tit d e lîngoe saloe, e ste descisoe p r e s te di ori c u î;
in rîn du l m ai d e j o s p o a te a d m ira o ri c in e s i e c v ip a g iu l îm p o e -
rcetesc. P o a r te num oeroase s în t c u le p c iu n ile ă c iin tîe le r C ello r
n oeturale, ccebinetele d e m eta le si d e vecletoetî, c a r ile sîn t p e 'n ­
tru o am en ii d e sp e c ia lita te de un p retlu neîn cipu fvoer.
6. In saelile ăi odceile pcelatuluî, d e s p r e c a r ile s ’ ar p u te
isto r f încce m u lte , este uce m u lţim e d e odoaroe sp ire tu a le c u ­
p rin d îcetoarîe de a d u c e r i a m in te si m o n u m in te i s t o r i c e ; acf
s e re în tîln e sc e  sie a c e a v e c ie cu ce a nouoe, v e a c u l d e m ijlo c
c u ce ll n o u , vecîetoetile lu m ii c e lle i v e c ie cu lu crcerile c e lle i
rnoeestroase alle a rteficiu lu i si alle se iin tle î e u r o p e n n e , sp re a
pream ceri poelăturile îm poeroetescî. însce n o i loesoem d id irile
c u cu rţile si adunoeturele lo r sp r e a a ru n ca uce p r iv ir e a su p ra
p u secîu n iî gro ed in elor c e llo r a rtificioa se, carî se întind p r e s te
sîe su l dela pcelat pînoe la p o a rta pcelatuluî. N oeintea p o elatu -
lui se estin d e pîatia de p o e ra d e , un pcetrat r e g u la t d e 1 0 4 8
de p ecîo a re de lu n g si 6 6 0 d e p e c îo a r e d e l a t , c a r e le -I î n -
Încu ngîu rat de alee si îm pcertit în patru p letîe d e p ă jis c e , pe
carile se afloe ici co le a c îte un stroetisîor fr u m o s d e flori s p r e
d e s tr ă g e r e . în pîatia d e poeradce se întroe p r e 'n p o a rta p ce -
laţuluî, ca r e a este uoe im itoecîune a p r o p ile e lo r d e ’ n A ten a.
A cea sta custoe d e ’ ntriioe poesadoe cu c in c i p o r ii si d e ’ n d o u e
a ripe înorn ate cu stîlpi. D e -a s u p r a p o rţii c e lle i p r in c ip a le
lustitia regnorum fundamentum (,drep­
se c e te s c e d e v is a :
tatea este fundamentul împcerostiilor). în groedina poBlatu-
lai, pe pîatia luî F r c e n c isc , se întroe la stătu a o m en o su lu i î m -
poerat F rcencisc I . , ca rea s ’ a isproevit d e ccetrce M a r c e s i în
annul 1846, si ca rea desCeaptoe în m e m o rie a priv ito rîu lu î
r e le g îu n e a , d r e p ta te a , p a cea si v itejiea roeposatilor p re ’n
stătu ele, c e se ridicoe lîngoe ped esta riu .
7. Dacoe întroe privitoriu l pre’n p o artea poelatuluî în
loeuntru, apoi i se înfcetisieadice piatîa poeradei cia r nceintea
o c ilo r ; d e -a d r e p ta -î groedina împoeroeteascoe si d e -a stîn g a
groedina publicoe ce a ploecutoe, ca rea ni doe esîm plu l ce ll m ai
iru m os d esp re a ceea , cu m p re tîu e sc e c a sa ce a împoeroeteascoe
vieatia poporu lu i ce a v<5seloe si sinceroe (n oetu ralce), d e s c i-
Poporului ciar norintea poelatuluî un parc atrcegcetoriu
 cu to a te lu crce rile a r tific io a se si desfoetoerile lcei. Si a c i se
aratoe stroev ecîa n o e tu rce leta te, p e ’n tru c a r e - î d e p ism u it p o ­
porul a u s tr ia c ; e s te un feliu de v e s e lie itceliannoe ridicatoe
p r e 'n sîm tloem în tu l c e ll fir e s c si a d în c im e a g e n e r o se tc e tii g e r -
m în e . C îa r poelatul c u îm p r e g iu r im e a lu î e s te un scemn c c e -
r o e p te r fstie all V ie n n e l s i all v ie tie i c e lle i p u b lic e a u sţria c e .
In d e p o e r ta r e s e p o a te v e d e stă u ru l ( g r a j d î u l ) îm poercetesc d e
6 0 0 de p e c îo a r e d e lu n g , în c a r e le se p o t tin e c u c o m o d e ta te
400 de ca i. In g rc e d in a c u r ţii se afloe casoe botânicoe fo a rte
pom p oasoe de 5 6 8 d e p e c îo a r e d e lungoe si 3 2 5 d e p e c îo a r e
de latoe, în m ijlo c u l coerii c a s e s e afloe sala d e flori, c a r e a -i
co lora toe r o siu d e 7 2 d e p e c îo a r e d e lu n g o e, asioedlatoe p e opt
s t îlp î c o r in tic i d e 30 d e p e c îo a r e de n alţi si de 3 de g ro şi
si a n a n a s! b u îa c i c a c a p e te le d e coloanoe p e ’n tru stîlp î. P lîn -
te le a s ia tic e si a m e r ic a n n e î s ! îm prcescioe m ir o s u l, si p r iv i t o -
riu l p o a te p r iv i p lîn te le c e lle d e p e m oerile d ela m eadioe d i si
d e ’ n A fr ic a ca în p ă trie a lo r ! C ît d e n em cerginitoe a v u ţie de
f o a r m e ! c ît d e strcelu cite c o l o r i ! Uoe în fr u m se tia r e în g rced in a
îm p cero etea sca e ste s f s ta tu a îm poeratuluî F r o e n c isc L , formatoe
d e’n m e ta l în d ofvoer d e m în a o m e n ea sco e, carea, în m ijlo c u l
unor copaci u m bros! si s c lip ic îo s i d e fe liu rite c o lo r i si flori
m ir o s ito a r îe , stoe ca uoe flo a re artificioasoe.
8. In d r e p tu l g ro ed in el c e lle i îm pceroetesci stoe grced in a
c e a p u blicoe întocm itoe îh annul 1 8 2 4 , în c a r e a s e întroe p r e ’ n
p o a r ta cea m are. Incein fe se înfoetisieadioe uce m u lţim e de
dru m u ri la te , d e p ie tie d e p â ji s c e , d e stra te d e flo r i, d e a le e
s i tu fis ie , în m ijlo c u l coerora uoe fîntînoe soeltoetoarlce îs i aruncce
u n d e le d e apoe cu sg o m o t. In s tîn g a d e a c f s e afloe uoe c c e -
fe n e ă . De a ic i t r e c în d p r e ’n m ijlo c u l g ro ed in el a ju n g e m la
t îm p lu l lui T eseu , p re c a r e le -1 în fru m setlea d îce Coenova cu
s t â tu e le c e lle u r ia s îe alle e r o u lu i, c a r e le o m o r i p e u n ce n ta u r
cu so e cu re a , si n e c o b o r îm în b o lta tîm p lu lu i c e a întu n ecoasoe
su b p o em în tea n n oe, unde sîn t asiced iate v ecletce ti d esg ro p a te
de P e tr o n e ll, si a ju n g e m d e a c f la câpoetul groedin el p u b lic e
d e coetroe a p u s. A cea sta s e afloe p r e boestion u l le u lu ! si se
n u m esce raiu l. A cf se aflce altoe c c e fe n e â , d e u n d e e s t e uoe
 p riv ire m inunâtre sp r e prelatul îm p r e r r e t e s c , s p r e s u b u r b ie le
V ie n n e i, sp re Glresi si sp r e A lp ii n o r icî. D e a ci s e e stin d
pe d e ure p a rte fr o n tu r ile c e lle plin e d e fe r e s t r e alle c u r ţii
îm p rerretesc!, a sc u n se pe su b v irfu rile c o p a c ilo r c e llo r v e r d i
si plrecu ti, p e de altre p a rte se estin d e ca un b r îu G lresiul c e ll d e
6 0 0 d e p e c io a r e de lat cu alee si sc a u n e d e gli'I. D e a ci se
v e d e un sir de ca se dela fron tu l u litlelor d e 'n su b u r b ie , care
nu se poate precrelcu lâ cu o cîu l, a su p ra coerora sp in d iu rre
coam a m unţilor p ro v e n ito ri d e 'n S tir ie a vecin re.

§. 124.

Tipogroeftea statului de'n Vieanna.

(DupoB Korner.)

i, Pe lîngre d id irile ce lle (c o lo s a le ) u riasîe alle m r e e -

strfel g e r m în e ni se înfretisîeadîre cu dem nretate tip o g rre ffea
statului, ca rea n’ are p rerecle p e prem înt în p riv in tla m reretîei.
C leltu elele p ro p rie alle tip o g rre ffeî îm p rerretesc! tîn p e ann
p r e ste un m ilion d e flo r in !, însoe venitul e s te 1 , 2 0 0 , 0 0 0 d e
^ florin!. In edificiul el ce ll estin s sînt o c u p a ţi p r e s t e 9 0 0 de
lu crretorî, întrebuintieadîre p r e s te 2 0 0 )0 0 0 de to p u ri de
h irtie, are p r e ste 175 de m ilioane de lît e r e , âdecre p r e s te
3500 de mreji (c e n t n o e r l); în tre ca ri se aflre num ai 1 2 , 0 0 0
de sem n e cin e se sc î, p r e ste 2 0 0 de mresinî si te a sc u r i fe liu rite,
2 5 ,0 0 0 de tim b r e de o tîrel, 8 0 , 0 0 0 de m retrice s. m . d.
Carul de fle r subpoem înteann a d u ce crerbun! d e peatrre Ia
vatra creldoeriî de ab u ri, ca rea m iscre ure mresinre c ’ ure p u te r e
ca de 16 c a !, si a cea sta m iscre p re toate ce llela lte m resine,
sulurî, pcergii si te a scu ri d e 'n casoe. Afaroe d e a c e e a mînre
creldura în tîevea de în ferb în ta t, c e - î de 1062 de p e c io a r e
de lungre; ad ese ori c îte _ 2 4 , 0 0 0 de u rm e c u b ic e d e g a d lfi p e
di în tr’uoe tie ve de g ad lfi de 5000 de p e c io a r e d e lungre
cîte 700 d e ju m i n i d e gadlfi sp re lu m in a r e , sp re fe r e c a r e
(lip it ), încoeldire si m .‘ d . , p recu m s f d e a p r o v e d e c u apre

Lepturarîu rumînesc Tom. n . P. 2. 10

c a ld ® si rece toate rittdu rile de ca se. A f a r * de a c e e a mai
m e r g în felîuritte s * l î sp re a fa c e în treb rerî si a da p o r u n c i
dela c * n c e ll® r fe a c e n t r a l® a d ire p to r îu lu i în c ® 14 tu b e de
v o r b it d e m e ta l d e u ® lu n g im e de 1 3 0 8 d e p e c îo a r e de lu n g i.

2. T ip o g r ® fiile , c ® n c e ll® r fe a , c a se le de p r o v isiu n e ,

ş a le le , c ® m ® r ile , o d ® ile si u s c « t o r f i l e , t u r n ® t o r iile de m e ­
tal si altfelîu de o d ® f sîn t c u p r in s e în c e lle c in c i ed ificie cîte
cu 4 — 6 r in d u r i d e ’ n m în ® s t ir e a fr ® n c is c a n n ilo r de p e - ulitîa
c în t ® r e t ilo r . în tr ’ a c e a s t ® m în ® s tir e se a fl® in stitu tu l, care-
l e - s î e s t in d e t ip o g r ® fîi le sa lle în c u r t e , pe ca r e a o prefoecu
în tr u ® s a l® p r e 'n a c o p e r ir e a eî cu s t e c l ® si fi e r alb. S e cere
u® v o in tî® si un s p ir e t d e o s e b it d e a r e g u lă a tîtea m ii d e lu -
cr® to rî si lu c r ® r î, de a le p r e v e g i ă , cu n du ce, d e p r in d e la
tîm p u l si lo c u l ce ll p o t r i v it : u® o c u p ® c î u n e , c a r e a sc iu a o
îm p lin i d e m a i m u lţi anni cu s t ® t o r n ic fe si c u u r m ® r i s t r ® l u -
c ite d ir e p to r îu l a c e lle î a d m iră v e r e to p o g r ® ifî, cu n siliariu l
g u b e r n ia l Aloisiu Aiier, c a r e l e -î un b ® r b a t p lin de spu -et.

3. S® n e în c e rcJ e m d u p * p u tin ti® a iri fa c e u * i c o a n *

d e s p r e m fleretial in stitu t f ® r ® d e a n e c u fu n d ă în d e s c r ip c îu n î
tecn iC e p r e a g r e lle . In stitu tu l p o s îe d e p r e s te 6 0 0 de fe liu rî
d e lite r e I * t i n e si g e r m în e , c a r ile se d e s ® m n e a d î * în tr ’ a c e lla -s î
in stitu t, apoi se s c o b e s c fo a rm e le si se în e r e a g ® si so r te a d i®
l(tei*ele. A ci tr ^ b n îe s ® fi,® d e a ju n s p lu m b , ei ne si altfelîu
dte m e ta le , tr e b u ie sts se c n n s t r u e d ie so b e de top it f® c n te
bi*ne, a©f s e P ere un ocrfi ă g e r de a cu n oasce, d e a e s * » n in ă
si d e a p r e tin f sf '6elle m a i fine d e o s e b ir i alle so r te lo r . In sala
d e îftcF ® ga t s e g a t® sp re e s îm p lu de c ® t r ® 1 0 s o b e fo p itiv e
ctfte c u p a tr u ca i si o p t m a sin e r n c î® g < etiv e faacute d u p ® m e -
todtil n o f i: 28 de s o r te d e lite r e lortinescî, Î S c u r s iv e , 176
d e s o r t e d e sc i'ip te v e c i e ; afaroe d e aceea se r « p * r e a d i® 11
fe'Iîurî d e s c r ip t e i n g l i c e , 10 felîttrî de Iftere d e ’ n veacul de
m ijlo c , 14 fe lfu ri de s c r ip te de c ® n c e ll* r ie , 1 3 fe liu rî de
c e lle g o t i c e , 2 3 d e felfu ri d e s c r ip te fr ® p tu r ic e îm p o d o b it e , 2 4
d e fielFurî d e altfetiu d e s c r ip te frm pturiG e si 1 0 6 d e feliu rî de
b u c ® t îe lle d e p e d e m a r g in e si d e lin ioare finale. P e ’ ntru c ®
încîoegoetorîul p o ate s® facce ptî di 5000 , earos m cesina
1 4 — 2 0 ,0 0 0 d e lite r e .
4. Afaroe de c e lle 5 0 0 de alfoebete poem în tenn e fe liu rite
m aî p o s ie d e institutul încoe p r e s t e 1 2 2 d e alfoeboete alle l i m b e - •
lo r strcein e, â d e co e ; alfoebetele tu tu r o r lim b e lo r , ca ri au s c r i ­
so a r e . A c i v e d e m c e lle m ai ra ri lite r e alle s c r is o r ii c in e s e si
in d ia c e , stroevecîele lite r e în fo a rm a ip u lu î, precu m se afloe
p e ruinele d e ’ n Boebilon, N in iv e si P e r s e p o le , fe liu rite le lit e r e
poetrate alle s c r ie r ii e b r a ic e , linii în c o lc e c ite , crestcetu ri si
pu n tele se m n e lo r su n etelo r a r a b ic e si p e r s ic e , r u n e le n o r d ic e
cu m u ci a scu ţite, p e lîngoe literele ce lle r o t u n d e -p în t e c o a s e
alle E tio p ilo r , E tr u s c ilo r si a lle C o p ţilo r . In s c u r t a ci e a d u -
natoe într’ un m u seîi în tr e a g a lu m e spiretualoe a omencetuetii,
p recu m ni se înfcetisieadice ea p r e ’ n se m n e s c r is o r ia le . D e ’n
V ieanna se p o ate în tîe le g e om ul c u to a te p o p o a ro e le cu ltiv a te
de pe pcemînt p r e ’ n s c r is o a r e si se p o a te nutri s u f l e t e s c e ;
p e’ ntru cce sciin tia lim b e lo r î s î a re în V iea n n a m ijlo a c e le t r e ­
b u in cioase sp r e c e r c e ta r e si îm poertoesire. însoe s p r e c u p r in ­
d erea feliu ritelor so rte d e h îrtîe tipceritoe si netipaeritoe se c e r
moegoedine în treg i. T o t atîta de la r g i sîn t sî şa le le c e lle lu ­
m in oase p e 'n tru 120 de asioedîoetorî d e lite re si d e c u r e g o e -
t o r i, ce lle p e ’ n tru spoelarea lite r e lo r c e llo r în treb u in tia te cu
le şie în c iu b e r e de aram ce; ce lle p e 'n tr u tot feliu l d e tip a r ie ,
între carile se afloe si tiparie d u p le asîâ num ite iuti, ca ria ru n coe
pe uoe oaroe 2 0 0 0 de coaie retip c erite, c e lle p e ’ ntru c a s e le de
u sca t cu goeleriile şi cielceru je lo r p e 'n tru tot feliul de coerti
b is e r ic e s c î. A c i se uscoe co a iele aninate p e fr în g fi (sfo e r i)
p re’n coeldura, c e se revarsce p r e ’ n tr’ iioe bortoe d e ’ n p o d e a -
T o t atîta de la r g i sînt sf şalele celle m enite p e 'n tru te ă s c u r î d e
uce pu tere de 8 0 ,0 0 0 de punţi , sub ca rea se pu n p e co siu l
carului de fier pceciete de co a ie cîte de 4 — 5 p e c îo a r e de 'n a lte
cari se tipoeresc si se leagoe a c f ; ca sele ce lle p e 'n tr u m c esi-
nele de n e te d it, carî te s c u e s c coaiele ce lle p u se p e m etal
g ol p r e 'n doue suluri n e t e d e ; si în urmoe a celle s a le , c a r i-s
cu prin se de legcetoriî de coerti p r e ’ n tip arîele si apceratele
lo r, si a celle p e ntru 2 b de tip arie, c e fac h îrtfe pretioasce.
 5. P e c î t e _ d e moereatîoe aceastoe lu m e a lite r e lo r în sin e,
pe a tîta fo rm ea d îo e ea n u m a î uoe p a r te a tip o g rcefiei d e sta t’
p e n tru coe afaroe de a c e a s ta fa c e ea to t, c e s e p o a te n u m aî
înfoetisîa p re’n tipoerirea de coertî si d e artificifi,- ea adunoe
tr iu m fe le s p îr e tu lu î o m e n e s c , p e c a r î si Ie c îs c ig a s e o m en im ea
p r e 'n în v e n c lu n e a fe lîu rite lo r tip cericiu n î, în c e p în d d ela cea
m a î sim ploe sco b itu ro e d e le m n pînoe Ia c e lle m aî' d ep lin e tipoe­
r ic îu n î n o e tu r a fe , cu oloîu si cu colori”, c a r e a înfoetisîeadîoe
is to r ie a « p a r iu lu i în to tî r a m iî si în to a te roestîm pu rile Iui.
6. I n tr 'a c e lle odoei lucroe a c o lo si fo t o g r a fi, c a r ii asîeadîce
ta b le d e stecloe si h îr tfe dupoe p r e g o e tir i c îe m ic e în arince, nu
num ai spre a r m fr în g e o b îe p t e , ci dea tin e ic o a n e le atît de
s tr în s , in c ît se p o a te în treb u in tîâ a c e a stecloe ca uoe tabloe,
de pe carea soe se tipoereascoe ic o a n e le însoem nate p e a c e a
steclo e. O m u l n u -s i p o a te înfoetisîa uoe c o p ie m ai c r e d in c io a sa ;
a unui o b ie p t; p e ’ n tru coe p e fotogroefi’e s e v e d e cu lin tea ce a
d e stecloe m oeritoarioe toatoe n e m ic a , fio e -ca re soemn, c e -I avu
o b ie p tu l cell^ d esoem n at. T o t atîta d e dem ne d e a d m ira t sînt
lu croerile si în a lt c â b i m t , p r e c u m ni aratoe s t e c le le si tin p tu -
r e le , coe sî în p r iv in tia is to r ie i noeturale au a ju n s fo a rte d ep a rte.
D e o b se r b o e m a c o lo p e icoanoe un p u n tisîo r , nu p u tem c u n o a ­
sce coe a c e l l a -î un poeingin d e -a b iâ e sit d e ’ n ou. A c e s t a se
p o a te m oeri de uoe m ie de o ri si se p o a te desoem nâ în tr ’ un
m o m în t d e -a m o e r u n tu l, d e p e c a r e le s e p o t lu ă a p oi c o p ii dupoe
p la c d e m u lte . A s îâ s e p o a te fa c e p r e ’ n m oeestrfe uce icoanoe
înm icsiu roetivoe a tu rn u lu i S te fa n n a sîâ d e b in e p r e c u m se
p o a te moeri un ce, c a r e le a r e soe fioe poeingin.
7. P e c în d îs i lip e s c lito g r a fii d e s e m n e le lo r c e lle fine
d e p ie t r e în t r ’ un m o d c ie m ic , asîâ în c ît se p o t d e so e m n â ; im i-
teadioe altiî m în u s c r ip te v e c ie p r e ’ n desoem n are în tr’ un m o d
fo a r te în sieloeto rîu , si altiî lucroe la lite re p e 'n tr u c e i orb i.
A c e s t e s c r ip t e si c a r te sîn t atît d e b in e apoesate, în c ît fo a rm e le
lit e r e lo r s e p o t pipoeî ca roedicoeture fo a rte b in e . C îti n e n o r o ­
c iţi ad oreadioe p r e voersoetorii d e Iftere si asîoeHioetorii lo r d e ’n
V ie a n n a p e ’ n tru aceastce b in e fa c e r e , p e ’ n tru coe sîn t p u sî în
sta r e d e a p u te c e ti cu d e g e te le , si încoe c îti îi v o r m ai a d o râ ,
p e ’ ntru coe institutu l îm pceroetesc a re g a ta a sfelîu d e lite re
alle alfoeb etelor tu tu ro r lim b e lo r rcesceriten n e, ca rii, dupoe c e
v o r tr e c e p r e 'n cu n lu cra re a m isiu n a rilo r la le g e a crestin ea sc o e,
soe li fice cu putintioe ca în to t lo c u l, u n d e s ’ar *aroetâ treb u in tia ,
soe în fiin tîed le s c o a le p e 'n tr u orb i.
A

8. In tn n d în alte o d c e l: v e d e m cce unii lu croetorl d e -

seamnoe cu cridce si cu tu sîu p e tab le d e fie r alb ic o a n e fo a rte
acu rat, p e cîn d altiî c o r o d p r e n tr ’un f e l î u ’ d e tinturoe a c e s te
desoem nceture, în c ît ico an a rcem îne afu n datoe, d e p e c a r e se
Ia apoi uce foarmoe d e tu rn at, p e c a r e a stoe icoanoe rîdicatce si
se tipoeresce ca uoe scobituroe în lem n . Earoe altiî fa c d e ’ n
tab le de aramce c o r o a s e p r e ’n m ijlo a c e g a lv a n o p lâ stic e ta b le
de tipcerit, p e cîn d altiî prelu crce c ie m ic ta b le d e otîoel, în
carile sînt sc o b ite cfp u rî, ca soe înm ultlascce sf a c e s te fine s c o ­
bituri in tab le g a lv a n o -p lă s tic e , c a r î se form eadîoe d e -a s u p r a
tab lelo r de otîoel a rg in tite si în tr ’ a c e s t m o d soe producoe soepoe-
tu re în otîoel în cîtoetatea ce a m aî m a re.
A
9. însoe cu a c e ste m inuni alle sciin tîeî c l e m i c e , pe ca ri
treb u ie soe le adm iroem , nu s î-a u aflat câpoetul b o g c eta tea a r -
tificlelo r tipogroeffei îm pceroetesci, p e ’ ntru coe m a l p u te m p r iv i
fnc.ce si alte m inunî nou e de în v en cîu n e om en ea scce. A c f se
mai fac p re n m cesine iscu site îm p iestritu rî (în fr u m s e t îe tu r î)
si icoan e de lfn iî; precu m nu le p o a te n im eri n e c î c e a m ai
iscusitce minoe de a r t is t ; a co lo se corod desoemnceture d e
peannoe cu substîntie c le m ic e si cu tin p tu re d e a rg in t asiă,
în cît de p e a cellea se iau tab le afundceturate, d e p e c a r ile apoi
se p o t tipoerf descem nceturele cu peanna. în tr 'a se m e n n e m o d
se p o t tipoerf p o r tr e te , da cce-sî pu n e piptorîul icoan a p e uce
tablce de aramoe argintitce cu co lo r i pregoetite în tr ’ a din s sp re
a cest s c o p , si Ia apoi d e ’n tr’ acea sta uce afundoeturce gcelvânicce
pe'n tru coe co lorile ce lle m aî apoesate devin m ai j o s d e c ît celle’
maî puţin apoesate, ca ri devin m al sus si m aî lum inate. C u l­
mea m ceestrfeî de a tipoerf icoan e este asiă num ita tip ă r ir e
fireascce de sine a obieptului, carea ne înfcetisieadice tipul c r e ­
dincios all o b îe p te lo r, floe elle p lîn te , p ie t r e , flori a. m . d . ,
 ori alt ffe -v a . P e ’ n tru coe sî de p e d în se le se p o ate luă copii
g c e lv ă n ic e dupoe u n ele p r e g o e tir l, b a încoe se p o t înfoetisîă
în t r 'u n m o d fo a r te s im p lu c ip u r î a cu ra te m ică îu ra te. T ip o e -
r ir e a noeturaloe o produce d ire p to r îu l institutu lui cu a ju to rîu l
lu î V o r r i n g , s i -ă i ccescigce p e 'n tr u a c e a s ta un pcetent în 1 2 .
O p to m v re 1852. D ir e p to r îu l Âuer se aroetce fo a rte g e n o r o s ,
cc eci nu tin u s e c r e t n u m a i p e ’ n tru sin e m c eestrîea tipceririi
n o e tu ra le , c i publicoe c u d e-a m o e ru n tu l toatoe p r o c e d u r a a c e l -
leia sp re fo lo s u l în tr e g u lu i p u b lic . O b îe p tu l, c e a re soe se
tip o erea seo e, se p u n e m a i în tîiu în tre uoe tabloe d e aramoe si
a lta de p lu m b , si a ce ste a apoi se t r a g p r e ’ n tre d o u e su lu ri
în tîe p e n n ite b in e . P r e ’n a c e a s ta se deseam noe o b îe p tu l p e
ta b la d e p lu m b î n t o c m a , p r e c u m e s te în sîn e . A ceastoe icoanoe
se p o a te c o lo r ă , dacoe se co lorea d îoe ta b la c e a d e p lu m b ;
apoi se pot d escem n ă o ri c îte ic o a n e , earoe dacoe o b îep tu l
c e ll de tipoerit a r fi sfo erm o ec io s: a tu n ci s e u n g e o rig in a lu l
c u g u ta p e r c o e topitoe, si a c e a s ta se a c o p e r e a p oi cu a r g in t top it
e a r ’ fo a r m a g u t a p e r c e î s e în treb u in tîea d io e ca m oetrice.
A

10. I n tr ’ a c e s t în «titu t a d evoerat îm poeroetesc s e afloe uoe

b o g o e ta te fo a r te m a r e de În v en cîu n i în g e n io a s e ăi d e m e to d e
fo a r t e n im e r ite . De voeăce c i n e -v a , so e-ă i facoe uce în c ip u ire
deam noe d e s p r e g e n iu l si su b lim e ta te a tip o g ro effei, a p oi p o ate
află în ş a le le a c e s t u i in stitu t uoe m u lţim e d e cu g e tce rî si didiri
noue de u rm oerî n e p r e c o e lc u la te , p e ’ n tru cce voerioetatea t ip a -
r îu lu i si c o lo r ile luî c e lle m e c ă n ic e s e apropioe d e m ă r g in ile
p ip tu r e î, si ta b le le d e tip arîii c e lle goelvoen oplăstice ne înfoe-
tisiadioe o b îe p tu l m aî c r e d in c io s ăi m ai a c u r a t , d e c ît ar p u te
fă c « o cîu l ăi m o e e s tn e a m în e i o m e n e s c î. Irifiintiarea unui
în stitu t t ip o g r ă f ic a tît de m ceretîu e d o v a d a ce a m aî m a re
d esp re în te r e s u l c e ll nalt, c e -1 poartoe îm poeratul si g u b e r n u l
lu î p e ’n tru pro p oeă irea în a rte ăi ăciin tîe.
 Ce-Î omul fosrm bannî?
(D e’ n „T elegraful Rumîn“ ) .

A c u sî vp fi un ann, d e cîn d mce aflam dus d e 'n orasiii la

un sa t în v e cin a t. V iea tîa o a m e n ilo r soetennî e în tru adevoer
sim ploe, d a r' îsi a re totu şi s i e a p loecerile s a lle . V iea tîa sc e -
ten n ilor, d â tin ele, noerâvurile s i cu un cu v în t toa te a p u coe tu -
rile lo r se d e o s e b e s c fo a rte m u lt d e alle n o a str e a^le o rcp sie n n i-
lo r ; d a r ' cu toa te a c e ste a in im ile lor c e lle s im p le , c u ra te si
neşprifcpeute, noeravurile si d âtin ele lo r c e lle p r ie te n n e s c i, m ai
ales de p rim i p e strceini în c a se le lo r, n e fac a c r e d e , coe
ei v re u soe întreaco? civrtennintia orpesîennilor n o ş t r i , ca rii
d ev en iri» a crede, cce t r e c d e p o litic i a lu n e i, c în d d ic una
si în tîe le g a lta , cîn d te încarcce d e c u m p le m in te cia r si a ce ia ,
d e sp r e ca rii staî la îndoealoe, dacoe c u m -v a pot sce m ai a ib ®
m im e e? D estu ii atîta, îm i a d u c a m in te , coe ahoetui la învoetuoe-
torîul satului om cinstit si cu frica lui D u nm ediceu .
„Locuifitia e a lui Dumxiedîceu! “ îm i roespun se boe-
trînul învoetioetorîu, îndatoe ee a p u c a se m a-1 în t r e b ă , deacoe
pocîu roemîne a ci p este n o a p te ? Cinp fu se g a ta si p e 'n tr u
m ine ca o a sp e n e a s c e p ta t, la c a r e a p oi ne apucăroem d e p o ­
vesti s i, desboetînd m ai niulte o b îep te ^junseroem a a ru n că
îi(E ascemcencpciune în tre v e ă c u rile tr e c u te şi în tre cest d e
fa tioe, între vieatîa ele la or^sie si în tre ce a dela s a t e ; care d e
care eram mai învoetîatî, fifle-care ne aroetam p o e r e r ile , pe
ca ri le desboeteam cu tot adin şu l, pînoe cîn d dăscoelul m ieu
veni a încoercă cu blpestem e r e fo r m e le veacu lu i d e fatloe, si
a osîn di vieatîa si noerâvurile n oastre d e p e la o ra sie , d ic în -
d u -n e , coe noi oroesîennii am ave n isce inim i atît de su c ite si
scim b cecio ase, întocm ai ca v e stm in te le , ca ri le purtoem, si le
scimbcem dupoe cum c e re m oda. M ai p re urmoe, ajunseroem ,
a d esb a te poecatul cell m aî g r e ii, c e apasoe veacu l d e fa tlff,
ădecce: materialismul.
 A s c u lto e -m o e ! îm î d is e b o e tr în u l: e s c ! încoe num ai un
tînoer d e eri d e a la lto e e r î, ascultoe-m oe p e m in e , c a r e purtoeî
m s p in a r e s i e s e - d i e c i si c in c i d e ern i. A s t o e -d i v e d i n e p o a te !
am a ju n s tim p u l a c e lla , c în d bannul s ’ a foecut idolul lu m ii,
c u b a n n u l p o ti cu m p oeră nu n u m ai m în c a r e si îm broeccem inte,’
ci cu bannul p o li c e -v a sî m aî m u lt: cu ell p o ti cum poeră,
d eacce v r e i, c ia r s f î'nimî, si încce c e in im i? C u ban nu l poti
în lu m e a astce poecoetoasoe d e a s to e -d î soe a ju n g i a c o lo , u n de îti
p o ft e s c e c u g e tu l si in im a . G r e lle d ille în tru adevoer n ep o ate,
p e n tru o a m e n ii c e i foeroe b a n n i! V e d id a r o e , soe m a î g o lim încce
n u m ai Qoedatoe astce goerafoe d e vin p r o ă sp o e t, p e c a r e o a d u se
s o tie a c ia r n u m a i p e 'n t r u c in s te a D u m it a lle , si a p o i sce v ed em
deacoe e s c i un o m p r o c o p s it d e ’ n lu m e a astce nouce, s c i - m î - a ’î
d e s le g ă în tr e b o e c iu n e a ; „Ce este omul furai de banni. “
M e a p u c a u s u d o r ile a u d in d în treb o ec iu n ea a c e a s t a , p e 'n ­
tru cce s în g u r încoe eram u n u l, e a r e le nu a v ea m astoe datoe
n e c i u n c r u c i a r i u ; în c a r e îm p r e g îu r a r e d e m 'a siu fi aflat p e la
o ra siu l n o stru , asiu fi fo s t m o erg in it a moe m ultioem î num ai
p r e lîn g ce uoe cinoe seacoe afaroe la lunoe, p r e c u m a m pcetit'o
a d e s e o ri. S ta m aăîă daroe la în d o ea lce, în c e p u s e m a ccescă
a fa c e s e m n e d e s o m n , e a r ’ dăscoelul m îeu n e v rîn d a s c f n e -
m icoe d e to a te a ce ste a , în tin d e m în a Ia grin doe, u n d e -î eră
asioediatce ţoatoe b ib lio t e c a , îm i aroetce uoe c a r te afumatoe, p u l-
b ero a so e s i foeroe t a b l e , .încoelecoe a p o i o c îe la r iî p e nas s i -m î
ic e : „ascultai dar’ nepoate! care esci omul veacului de
acum, si care cunosci lumea numai pe din afaroe, pe'ntru
cai va trece încce mult, pînai cînd teoriea voastrai vce va
pute face oameni cu prdpticai, ascultce-mce darce cu rceb-
dare, ca sa:-ti cetesc: Ce e omul fcerce de banni?
„Eatce ! d ic e boetrîn u l, omul fcerce de banni este, un car
t cerce de roate, uce casce fcerce de ferestre, un scaun frcece
pecîoare , uce masoe întins ce fcerce bucate, un ou fcerce
miediu, uce lampce fcerce lumince, un ccernatiu fcerce piperiu,
un arbure fcerce frundie, uce ccescetorie fcerce îndestulare;
un croitoriu fcerce foa rfeci; un drnic fcerce arcetcetoriii; un
vesmint de earnce fcerce cceptusiealce, uce pipce fcerce tieve,
uce pcelcerie foeroe pcereîî; Uoe toeboecie foeroe tabac, un
piptoriu foeroe penel, un novelist foeroe minciuni', uoe bute
fte.roe de fund, un juccetorîu foeroe jucoetoarioe, uoe epistolce
fcerce subscriere; un lac foeroe pesce; ocîelari fceroe de
steclce, yn ccellceretiu fcevce caii; u poeun foeroe penne; un
teatrcelist foeroe sufleriu, uce 6perce cerce test, un redceptoriu
fcerce prenumeranti; un cutit foeroe tceisiu, uoe carte fcerce
titul; un vînoetoriu foeroe puscoe; un cîntelist foeroe condeiu,
un medie fcerce bolnavi; un advocat foeroe clieiî, un preut
foeroe popor, un ddscal foeroe învoetioecei
^ La toa te a c e ste a ascultce? u im it p e dâsccelul m ieu p în ®
in ca'poet, si nu cutedîcel a - î roespun d e n em ic în c u n tr a , t e -
m in du -m ce, soe nu moe n u m ere p e p e m in e în şiru l ascemoennce-
r u o r p o vestite.

§. 126.

Ocuposciunea Constcentinianeî (Constaentinopoluluî)

pre'n Turci (în annul 1438, Maîu 2 9 .)
(D e’n „ Telegraful Rumîn.K')

1. N u m aî dceunoe-di trecu sf al p a tru lea v e a c dela în tîm -

plarea aceasta tristee, ca rea a dat o b îep te d estu lle isto riei
universale.

In annul 1 8 S 3 amerintîaroe d e coetr® m ied îu l n opţii nduri

m fiorcetori sp re oridion u l T u r c i e i : p rin c ip e le r u se sc M e n c ic o f
d u sese c u ssm e în portofoîu l soeu potopul p r e s c r is în P e tr o b u r g
d e a o înneca de nu va fa ce destuii d o rin tielor luî N ic o la îu I
in toatoe estin d erea lo r , — atunci se pcereâ cce a so sit n* a

carea sî_a fost ***-

“ te a,ie
tronul acell tirann, fo l o s rcedimat n "k -006 sfffiroemoE,turî
m ed în n lîn h ^ t * ™ edunat p e sabiea p ro fe tu lu i M a h o -
m ed în p lm ta fo tocm a în fnima împcercetieî rcesceritenne ro
» S1 Îîtigroevitae rdsiu de sîn g ele atîfnr a ■
m g e ie atitor m u de moertirî,
 c a r ii n ecloetiti în credin tice cu ratce, însufleţiţi d e uce sperîntioe
fe r ic it o a r io e , si în coeld iti la înimce d e uoe iu b ire sfîntee ccetrce
D u m n e d ic e u si d a r u r ile l u i , coetroe r e le g iu n e si p a t r ie , au voit
m a i b u c u r o ş i a m u ri la coepoetîiele c e lle c u v io a se stroeb un esci,
a -s i je r tfi v ie a tia Ia p o a le le a lta r îe lo r b is e r ic e i u n ui adevoerat
D u m n e d ic e u , d e c i t a - s î pcercesi cr e d in tîa adevoeratoe fericitoarioe
si m in tu itoarîce a M in tu ito riu lu i C r e s t , si a p rim i cu n d o ecîu -
n ile c e lle s iln ic e , n e c u v io a s e a lle d u ş m a n u lu i; — însce în t ie -
le p c îu n e a d u m n e d ie e e a scc e , c a r e a o afloem tipceritoe în e v a n g e -.
lîul dreptoetii, a h o tc erît a ltm in tre a . . . . — S i T u r c fe a stoe,
p e n tru coe p r o n ie a dîceeascce v r e , „ c a m m in e sce nu pearce,
c i to ti sce s e m in tu e a s c c e . “ T u r c i e a nu tr e b u ie sce în c e te , ci
soe in v iîe p r e n p u te r e a s i lu m in a e v a n g e lîu lu î! ! ! si asia firea
tu r c e a sc o e sce s e stroem u te în c r e stin o e : asia p a c e a va fi în tre
n oî. D oam ne! vinoe îm poercetiea t a ! !

2. D esfo e siu rc e cîu n e a o ri si coerui e v e n e m în t is to r ic , c a r e

p r iv e s c e ^ p r o d a ta (p r o b le m a ) roesoeritului, a re în te r e s m are
p e n tru d ille le n o a s tr e , si uce a s e m e n n e în tîm p la re , d e c e este
m a î b cetn n oe, d e a c e e a m a . vioîu tr e b u ie sce o în tin e rim în m e -
m o r ie a n oastrce : daroe nu va fi d e p r is o s a n e înfoetisîâ s c e n -
n e le c e lle atroegoetoarîe, — coerora p u ţin e s e afloe a sem en n î
îu p a g in ile is to r ie i, — alle co ed erii C on stoentin iann eî, si a c e a ­
sta atît m a i p u tîn , c® de a c i s e în c e p e c â u sa roesoeriteannce!

3. însoe sce a v e m g r y o e , c a , — p îsin d c a p riv ito ri p e ste

p ragu l te a tr u lu i ce ll ui î n f r ic o s îa t , — soe nu p ie r d e m c u n o -
sc in tîa , soe nu n e am etîascoe m in tea la uoe p r iv ire asîâ d e n e -
m u ltio em ito a rio e: coeci am cced e în ispitoe, de a d esp era de
în s a -s î p ro v ed in tîo e diceeascoe, carea loesce, ca c red in tîa d e -
siartoe soe t r iu m fe d ie p e s te c e a adevceratce, si luna lui M o h a -
m ed sce se u rce în lo c u l c r u c ii p e v îrfu l b is e r ic e i S o fie i, —
deacoe nu n e - a r fi tîcerm uritoe c e r c e ta r e a m ai d e p a r te a în d e m -
n e lo r d u m n e d ic e e s c î, p r e 'n n ea ju n su l ju d e c cetii n o a stre , p r e ’ n
d e s c o p e r i r e a , „ cop svuturile Ini nu sînt ca svdturile noastre
si deacoe n o i am fi iiid ie str a tî cu uoe v o e l/b erce în fa p te si
in c i:g e k * . p e n tru c a r e reem în em roespundioetori.
 4. F o a rte rare e s îm p le alle e r o is m u lu i si în tu sia sm u lu i
neeciunal, r e le g îu n a l sîn t însoem nate p e fo ile is to r ie i, c a a c e lle a
d e 'n d ille le d e p e urmoe alle împoeroetîei c e lle i m a i p u te r n ic e
si m al bcetrîne d e ’ n lu m e. V ite jie a ce a tu r b a t ® a O to m a n -
n ilor n e c î uoe datoe nu a fo s t asîâ , în cordatoe. ca acum , cîn d
p r e m iu l în v in g e r ii eră coepitala cea bogatoe si fru m oasce a
Roescerituluî. S i, d e sî c r e ş tin ilo r întoeritî încoe si p r e 'n d e s ­
perare nu l i -a stat în putintice a în c u n g îu r â so a r te a s a : to ­
tu şi e ră C e -v a fr u m o s, f e r ic it o r îu , b a lu cru sfîn t, a vede pe
îm pceratu l creştin all Roescerituluî, c u c e bravuroe inim oasoe
se luptoe p e 'n tr u c u n v in g e r e a si p a triea sa, si a cu m dupoe
uoe luptoe eroicoe se înm orm în teadîoe su b ru in e le r e s îe -
dintîeî salle.
5. S o a r e le moeretfeî si all pu terii împoeroetieî bidîcen tin e,
dupee 5e a fo st aju n s la cu lm e a sa c e a m a i m a r e , p o r n ise su b t
îm poerati sp r e apun ere, coeci n epoţii cu n o sc e a u coeroepterîul
Sell d rept si vîrtu tile c e lle fr u m o a se alle stroebun ilor soei num aî
dupte num e; elem în tul v ietiuitoriu în c e p u a se destroem ă în
u rm a rea cea stricoecioasoe a p â tim e lo r. Rceul a c e sta asîâ a
stroeboetut d e ta re pînoe în loeuntrul v ietiei p o p o ru lu i, în c ît nu
m ai eră n e c i uoe putintîoe, de a se scoepă d e cu tro p ic iu n ea
totatee.
6. Cu despoerticîunea împoeroetieî în ce a apuseannce si
r<BSceriteannoe se împoerti si sloebf p u te re a d e vieatioe a sta­
tului si poporu lu i bidîoentin. P e ce a apuseannoe o nim eciroe
noevoelirile ce lle m ari alle p o p oa roelo r, si num aî a n teced in tiele
si istoriea întreagoe trecutoe roemase de m o şie p e sam a estu i
d e ’ n urmcp, ca rele a trceit m ai m ult, c a cu atîta m ai greoaioe
soe-î tioe m oartea si su ferin tiele m ai duroetoarie.
7. E a a ccedîut d e c i în m fna T u r c ilo r . A sioedîarea T u r ­
cilor în E u ro p a se dceteadîoe dela m îedîul veacu lu i all X I V .
Uce colon ie puternicoe a cu p rin s tioermurile E lesp o n tu lu î, cetoe-
tiuile în toerite, a su b ju g a t provinţia Rom oenm 'ea, si s ’ a Icetit
asia de ta r e , cit A m u rat I. s î-a ales de resiedintîce A drian na
(A d r ia n d p o lu l). Fiîul acestuia B aîadîct I. steteâ acum la p o r ­
ţile Bidîantiuluî, si, de c u m -v a M o n g o lu lT e m e r la n n n u -i clem ă
 a r m e le la roesboiu în  s ie a , înece a tu n ci s 'a r fi în tîm p lat
ccetoestrofa c e a m a r e , de care — c o e siu n în d u -se m a î tîrd iu cu
5 0 d e an n i — jo e le s c e coepitala Roesoeritului pînoe în d ille le
n o a s tr e .
A
Insoe T u r c i i, r e c u l e g în d u -s e earce dupoe boetaea cu M o n ­
g o li i, am oenintîau s f m a i m a r e p e r ic lu C r e ştin ilo r cu atît m ai
v îr to s , coe a ju n s e s e p e tron u l p r o fe ţilo r M axom ed I I ., un om
tinoer c u p a tim i roesbdîniCe, d e s p o t ic e , all coeruia c u g e t a fo st
m a î în tîlu c u c e r ir e a C o n sto en tin ia n e î, si n im e c ir e a împcerceîfei
c r e ş t in e roesoeriten ne. îm poerat era a tu n ci Constcentin P a le o -
lo g u l X I. E li nu d o m n ia m a i m are te r ito r iu , d e c ît c e era
in g ro e d it cu d fd u r î, âdecce; c e ta te a .

9. Coennalul sp re M a r e a neagroe e s te p e 'n t r u C on stcen -

tin iean n a de m are în scem n o etate, fiind cce p e c a lle a a cea sta
t r a g e c e a m a i m a r e p a r te a tr e b u in tie lo r . Uce lim bee d e m a r e ,
carea se în tin d e lu n g p r in tr e u s c a t, si s e n u m e s c e în lim b a
c lâ s ic o e : „ Cornul de dur,u despicoe m a lu l e u ro p e a n n în d o u e
s e m im s u le , d e n tr e c a r ile p e c e a m eadioe diualoe dîoeceă ce ta te a
im poeroeteascoe. A s to e -d i d u c tr e i p o r ii p e s te co r n u l d e au r
în s u b u r b ie le P eva si Goelata. A tu n c i era lo c u l P ev a încoe
n e c u lt iv a t si n u m a i în câpoetul c e lle ia la lte s e m i-fn s u le e u r o ­
penne se află uoe foecoetor/e d e a lle G e n u e n n ilo r , Goelata, uoe
roepublicoe, c a r e a fatîoe cu G e n u a d e m u lte o ri se arcetâ c e r -
b ic o a s c e . Pe m a lu l a sia tic încoe A m u r a t r id ic a se uoe fo r tc e -
reatioe. A sem en n e a foecet s f M a h o m e d p e c e ll e u ro p e a n n ,
c a c u toatce p u te r e a sce poatoe d o m n f p e s te Coennal. L a pro­
testul^ Im poeratu luî t r im e s p r e ’n s o l, a roespuns M o h a m e d „cce
pcemîntul este all llut, si e curios a vede, eine-i va face
lui vre uce oprealce“ si dupoe a c e e a a d ecîcerat rcesboîu î n -
t r un m o d soerboetoresc t u r c e s c e , „cceci a rcetediat solilor
capetele. “
10. C r u d im ile n e s u fe r ite alle T u r c ilo r amoerîroe fo a rte
p e C re ştin i,^ si în c u r în d tîm p a d e v e n it .lu c ru l la bcetcelfi m ee-
r u n tie lle . In tr 'îk e d i , c în d dusm oennfea T u r c i lo r a m e r s aSîa
d e d e p a r te , c ît au poescu t h o ld e le C r e ş tin ilo r cu caii, s ’a e s -
c a t uoe boetae fo rm a loe, în c a r e au coediut m a î m u ltî d e ’n îm b e
 p ă r ţ ile . A c e a s t a s 'a în tîm p lat în Jun. . 1 4 5 1 si a fo s t soemnalul
cell d e'n tîlîî all du sm oem eî date p e fa tî® , ca r e a a c ă s îu n a t
fricce m a re în coepitaloe; p o r ţile c e t ă ţ i i s ’au în c is, toatce c u -
m unicoeciuuea a în c e t a t , si în s u -s î M axom ed nu s l-a m aî
a scu n s c u g e t u l, d e a atoecă c e ta t e a , co estelele le -a gostat si
în arm at încoe în toam na a c e e a , si sp r e soemnul d o m n ie i sa lle
voemuf toate n ® ile , ca rile poesa coennalul.
11. In earna a. 1453 se pregoetiroe îm b e poertile cu
pu teri în c o rd a te p e ’ ntru r ă s b o îu l e sc o e to r iu : c e t e m a rî s ’ au
cu n cen tra t d e ’n A sie a p e lîngoe C onstoentinieanna s ’au gcetit
p u lb e re si tunuri de uoe m oerim e e n o r m ® , c ît c u g e t a o m u l,
coe didurile cetoetiî se v or p u te n im ici c u pu ţin e lo v itu ri. Cu
m ă r ir e a p ericiu lu i c r e s c e â sf cu ra g îu l ce to etîen n ilo r, a - s i da
p e ntru a p ® r a r e a sa bu n u rile si vieatia. A u c e r u t a ju to rlu sf
dela a p u se n n î, coeci M ahom ed eră du sm an n u l u n iv ersa l all
tuturor C reştin ilo r si propu su l Iui eră c u n o s c u t : a s t r ă b a t e sf
m aî în lă u n tr u l E u r o p e i; î n s ă în g lfe a si F r în c fe a erau î n c ă i ă -
rate la u ă l a l t ă ; îm p ă r a t u l n ® cîu n il g e r m în e F r id e r ic III. sta
în cu n trast cu în s i-s î suditiî s ă i , cu B oem ii si U n g u r ii, a fa ră
de a ceea eră cu m ult m aî s g îr c it, d e cît ca s ă f i ă c u n s ă c r a t
bannii treb u ito ri p e ’ ntru su sţin erea unei arm ate trim itin d e
i asupra T u r c i lo r ; Papa e a r ă p r e ’ n p ro m isiu n i de sf b in e v o i-
toarîe, t»5tusî g o a le , a tintit a -s i c îs c ig â vs u p r e m ă t fe p e s te B i­
s e rica r ă s ă r i t e a n n ă ; num ai V en etia n n iî si G e n u e n n iî, ca rii
sin g u r ! lucrau după n isc e în d em n u ri m aî în a lt e , au trim is
ajutorîu faptic ce llo r asupriţi.

12. în F eb ru a rîu 1 4 5 3 s î -a cu n cen tra t îm p ă r a tu l t o a t ă

pu terea sa d is p u n f v ă r ă , si s ’a v ă d i t , că, n u m ă r în d sf c ă l u ­
g ă r i i înarm aţi, n u m ă r u l r ă s b o in ic ilo r E lin i a f ă c u t 4 9 7 3 si
s t r ă i n i !: G e n u en n î, Y e n e tia n n i, R o m a n n î, S p ă n n io ll, în c ă
o a r e -c ît î -v a ; T u r c i : 2 0 0 0 . P u te re a n ă i a l ă a c u sta t d e n 2 6
de n ă î , ju m ă ta t e î m p ă r ă t e s e i , cellela lte s t r ă i n e . — în g r a b ă
au ridicat G en u en m ! un val în n ă in te a P ă la tiu lu î H eld em o n p e
cornul m e a d îă -n o p tia l alltriu n giu lui C o n stă n tin ia n n , a lle c ă r u î a
u rm e se văd în c ® sf a s t® -d î. î n 1 . A p ril s ’ a în cis portul
pren un Iantîu, ca rele stă te a d e’n b îrn e groase, r o tu n d e .
 tin tu ite Ia u ® la lt ® cu fie r si se în tin d ea dela un c ă p ® t all s e in i-
m s u le i m e a d îo e -d iu a le pînoe Ia m ă r g in e a c e lle la la lte c ® tr®
G oelata. G e n u e n n iî Goeloetenui s au c u m p r o m is fo a rte p r e 'n
p u r ta r e a lo r d e a ş tc e -d a tc e : d e uoe p a r te învinuiau eî p e M a -
h o tn e d , de ce a su fe r it in c id e r e a p o rtu lu i p r e ’ n lan tlu de’n
p a r te a G r e c ilo r ; de altoe p a r te s'a u d ecîcerat a fi neutrali,
în bcetceKe, si afaroe d e n ep oesarea a c e a s ta v r e d n ic ® d e osîndoe,
au d e s c o p e r it S u lta n n u ln l to a te în tr e p r in d e r ile si p lăn u rile C r e ­
ştin ilo r , ca s î c în d e l m în e o ri m a l tîr d iu nu ar fi fo s t soe poe-
t î a s c ® a s e m e n n e so a r te cu c e l în cu n ju ratî.

13. încoe in F e b r u a r lu sa fo s t p u s o ştirea t u r c e a s c ® în

m iş c a r e d e coetroe A d r ia n n o p o l s p r e B id la n tlu . înceinte m e r -
geă tunul c e ll m a r e all lu î O rbann , — m i r o e îe n n ic , c a r e le
a ru n c ă un g lo n llu d e 1 1 p a lm e în p e r ife r ie , d e 1 4 S 6 d e funti,
îi® miloe de lo c , un stin jîn d e a fu n d în poem înt. Tunul cu m -
pcEnnîâ 300 de m o e jl, 50 d e p o erecl d e b o l îl troegeau , si
d o u e lu u e tr e b u lâ ca soe facoe un d ru m d e 4 d ille . N um tcrul
o s ta s ilo r Iul M ahom ed a fo s t 1 6 0 ,0 0 0 , a ju to r a t! d e 400 de
co ro eb iî, în tr e c a r ile n u m a ! 1 8 au fo s t cu tr ir e m e .

14. In 6 . Â p r ile îu fr uoe di d e V in e r i s'a u a p ro p ia t T u r c i i

uoe miloe d e c e ta te . O b îe p tu l atacoerii au fo st d id u r ile de coetr®
u sca t, c ® p a r te a d e c ® t r ® m a r e e r ă în tr 'a tîta d e b in e s c u t i t® ,
c ît în to t co rn u l s 'a a s i® d !a t c îte un a sv îr lito r îu si un s ® g e -
ta r iu , p o rtu l în tr e g eră fu c is cu lautiu si a p ® r a t d e flo t® .
în 1 1 . A p r il s 'a u a rm a t b m te riile t u r c e s c !. ' T u n u l c e ll m a re
num ai de 7 o r ! se p u teâ î n c ® r c â p e d i, si a c r ® p a t cu r în d ,
sfffirm în d si p e m ® e str u l O rbann . M ahom ed s 'a în g rija t de
a ltu l, c a r e le a tin u t m a î m u lt si m aî m a re dâun® a c ® s îu n a t.
N ® v ® lir e a cea în tîîa a T u r c i lo r în 1 8 . A p ril o -a u r ® s p in s 'o
c r e ştin ii. A tr e ia di s 'a u a p r o p ia t d e c e ta te 4 n ® i e u r o p e n n e
î n c ® r c a t e c u v ip tu ale. F lo ta t u r c e a s c ® a voit a le îm p ie d e c ă ,
si asiă s 'a d e s v o lta t în tre elle ij® b ® ta e s în g e r o a s ® in ® r in ® .
T reî oare s ’ aîi lu p ta t coroebiile europenne cu m u lţim ea c e llo r
t u r c e s c i, iu urm ® a în v in s to tu sî d e ste r m ta te a si b r ® v u r a
C r e ş tin ilo r , si tr iu m fîn d au în tra t în p o rtu l c e t® tii.
 15. N e n o r o c ir e a a sta a întcerîtat fo a rte p e M a h o m e d , si
m înîea Iui a stoernit un plann p e c ît n ecred i'v oer, p e atîta pînoe
a cu m n e p r c e p tic a t: p e lîngne su b u rb iu l Guelata a foecut un d ru m
p o d it cu s c în d u r î, pre’n a c e a sta a îm plu t toatce c e ta te a cu
t e m e r e nespusce. Constcentin s ’ a d ecicerat, a plcetî un tr ib u t
anim al, însoe M a h om ed a d o rit î n s a -s î c e ta te a C onstoentinianna,
si—1 înbiâ p e împoeratul c u d esdceu n area p e 'n tr u da rea B i d î a n -
tîu lu î, cu uce parte a M ceced o n iei si T e s â lie i, si r e sîe d in tîa la
T esoelon ic. împoeratul nu a p rim it cu n doeciun ile d e p a c e a lle
S u ltan n u lu i, coe de uoe p a rte nu s e în e r e d e ă în v o r b e l e lu i,
earoe de altoe p arte so si v e ste a d e a p rop iarea u n ei flote eu ro -
p en n e, si a rm a te u n g u ren n e . însoe faîm a î - a în s le la t , si p r e -
ten siu n ile m aî p r o a s p e t e ; trib u t si t r e c e r e a la m a b o m e d o e n -
nism erau n eîm p lin iv ere. A ltm in trea flota tu rcea sece nu a
ju c a t vre uoe roloe m a re Ia o cu p a rea C oustoentiniannei, numai
cît tin eâ c o r ă b iile g r e c e ş c i, si asîâ îm poertîâ p u te r e a lo r .
.I u 1 2 . M aîu s ’ a întîm plat un atac cu 5 0 . 0 0 0 d e o a m e n i, în s*
si astce datoe foeroe resu ltat. A u p ro u rm a t boetaea sî cu m îna
loeroi c e -v a u rm are. 18. Maîil î -a su p rin s pe G r e c i cu uce
foecceturce de l e m n — un boestion — a se m e n n e ca s î callul cell
g ig â n tic inoeintea T r o e i. A cest boestion în tr ’ uce sîngu roe
noapte l’ a rid ica t în fatîa P orţii C ă rsiea a cetcetii, asiâ de
n alt, cît didurile se puteau a ju n g e c u tu n u rile asîoedîate d e ­
a s u p r a -!. A sîâ a doerîmat un turn de alle P o rţii, în ste înece
în n oaptea urmoetoarîoe li s'a sv etit cetoetîennilor a p r in d e r e a
boestionuluî. In 1 9 . M aîu au foecut T u r c ii un p o d p e s t e C orn u l
de âur de’n 1 0 0 0 de bu toaie le g a te cu funii p e uoelaltoe, si
eră de 5 0 0 de stinjîni de lu n g , si 5 de lat, c ît si tunuri se
puteau stroepurtă p este bu toaiele a co p e r ite cu scîn d u rî si
bîrne. M ah om ed a procîoem at în tâboera sa, coe 2 9 . M a îu e ste
. d e f.p t pen tru un atac g en e ra l si coe dupoe a cea sta se va da
sp re jcefuire so ld a ţilo r tre i d ille . S c ir e a a ce a sta a p r o d u s
m are bu cu rie între s o ld a ţi, si s î-a u înlum inat tâboera. însce
svatul de roesboiu, ca rele se tinu în 2 7 . M alii, nu eră freroe
teamoe, coe a -d i ori m în e va sosi v re uoe ceatoe un gu reascoe si
nu se va ivi v re uoe flotoe venetieannoe. P e ’ntru în c e ta re a
asloedlcecîun il a v ota t V e d ir u l ce ll m a r e H alii P aste, c a r e le ,
coru p t fiind de îm p oeratu l, u n ele p la n u ri d e alle S u lta n n u lu î
le -a v în d u t p e a sc u n s G r e c ilo r . M ahom ed îl sîm tf de m u lt
cam cu p r fp u s , si uoe datoe n o a p te a l'a c le m a t la sin e p e ’ ntru
d a r e a d e samoe. însoe şire tu l s c la v to t d e - a una a sc iu t scoepâ
d e n tr e g la r e le T ig r u lu i, si pînoe în câpoet a înoeintâ câu sa
G r e c i lo r , si d iua numitoe s 'a d efip t p e ’ n tru a ta c a r e . în tr e
c e î a su p riţi se iv i afaroe d e împoeratul ca e r o u un G e n u e a n n
J u stin ia n n , c a r e le cu uoe jo e rtfire m a r e a povcetluit tot asaltul
d u sm o en n esc. S ara înoeintea ata cu lu i s’a dus îm p o era tu l cu
toatoe c u r te a sa în b e s e r ic a S o f i e i, si s ’ a c u m in e c a t.
16. Pe la .2 o a r e d em in ea tîa (2 9 , M a îu ) s 'a în c ep u t
asaltul^ a su p r a cetoetiî. Noevala întîîa s 'a roespins cu n oroc,
însoe d fd u r ile r e n o ite nu au mai p u tu t cu n tra stă tu n u rile m a r i.
Uoe coloanoe de 3 0 ,0 0 0 de T u r c i, ca r e a in urm oe crescu
pînoe la 7 0 ,0 0 0 stroeboetu o rb isîu p e s te d fd u r ile d e m o lite si
c u r io s ita te a lo r a fo s t a sia d e m are, c ît unii p e u m erii a lto ra
s e s u la , c a soe ajungoe d fd u r ile . Uoe clipitoe a roemas r e s u l-
tatu l neh otoerît. îm p ă r a t u l p r e 'n ru gceclu n î, c u v in te si fiipte
insu fla in iin o sie si c u r a g îu la a l soel, cceci v e d e a , cu m se roe-
riau d u sm a n n il. însce to c m a a cu m îl voetoemce uce soegeatoe
m in a lui J u stin ia n n , si m e r s e la G o e la ta , ca soe—sî le g e ran n a .
A c f e r ă e ll, c în d T u r c i i c u p r in s e s e c e ta te a , si d e sf i s ’ a s v e -
tit, de a scoepâ pînoe m aî. tîr d iu , a m u r it totu şi cu rîn d dupce
a c e e a in c u r a g lu l a p cercetorilor p e d fd u r î d e -a s u p r a si s o a r -
te a cetoetiî era secu ro e. H asan n , un Ioenicerlu a f o c t ce ll
intîîu p e d id . A c o lo fu a ju to r a t ell d e SO d e so ti d e aî lui,
ca rii p e p o a r ta d e s c is c e au în tra t si s ’ au su it p e d fd u r î. Co­
lo a n e sf m a î p u te r n ic e d e toa te poertile ajunserce p e seceri d f­
d u r ile c e lle la lte . în u rm a v e s tii d espre in tra re a T u r c i lo r ,
au fu g it lo c u ito r ii coetroe p o r t : însoe p o r ta r ii au aru n ca t cîeile
în m are, c a soe retinoe m u lţim e a , coe e l credeau , coe în m o -
m în tu l d e sp e r o e r il s e va p o g o r î d e ’ n c e r iu v r e un în g e r , c a r e le
pe T u r c i îl va a lu n g ă d e ’n c e ta te . îm poeratul încoe tot nu ­
m aî în c e tă cu lu p t a ; ell a v ru t soe fioe c e ll d e ’ n urmoe la
m o a r t e ! înoeintea o c ilo r la p e c îo a r e le lui au coedîut c e î m a l
b ra v î c r e d in c io s ! a ! lu î: ell încoe a voit a fî poertasîu m o r ţii
g lo r io a s e a lo r si, d e s b r o e c în d u -s e d e p u r p u r u l sceu, c u in im a
ardîcetoarioe s ’ a a ru n ca t în b r a tiele c e lle r e c i a lle m o r t i i !
A ceastoe jâlnicoe Si moereatice so a r te a a v u t’ o îm p ceratu l c e ll
de n urmoe all im p eriu lu i c r e ştin roesoeriteann si c r e ş tin ii a
treia di a R o s â liilo r !

6 0 ,0 0 0 de lo c u ito ri s ’au foecut s c la v i d e coetroe T u r c i,

s au jcefuit b i s e r ic e l e , ic o a n e le li s au sd r o b it. In v in g o e to rii
ridicau tu rn u ri, tr o fe e , d e ’ n c a p e te le o m e n e s c i, si a lte c r u -
deletoeti, p e ca rile isto r ic u l m a î b u c u r o s le t r e c e c u v e d e r e a .
Coetroe saroe a tinut M o h a m e d in tra re a trium foetoarioe în c e ta te ,
si moeintea b is e r ic e i S o fie i p o g o r în d u -s e de p re c a ll, p r e ’ n
rugoeciune s a prefoecut în m o se îe p e ’ ntru c red in tîa sa. C on-
stcentinianna o -a n u m it’ o Stambul, Si a roemas pînoe a sto e -d î
roeSîoedintîa stoetornicoe a S u lta n n ilo r !

§• 127.

fndreptaeciunea mvcetioecettuluî stricat.

(De N. Boiu.)

1. U n tînoer în fru m setia t dela D u m n ediceu cu to a te d â -

ru rd e, cari p o t ferici’ pre orm în lu m e , am oegit fiind p r e ’ n
însoţiri r e lle , gustce d e ’ n d u lcea , d a r ’ cu atîta m a î p e ricu lo a sa
otravce a d esfrîu lu i, roetcecf p e în c etu l si p e n e sim tite d e p e
coerarea cea dreaptoe, dela un tîm p în co lo a p oi înnceduSf p r e ’n
v iersu ri de Sirennoe cuvîntul cunSciintîeî, uîtce p o v e tîe le , ce i
le dete tatoel soeu la scerutarea ce a d e despoertire, si nu avu
alt sc o p , n ecî tintoe, d e c ît num ai d esfrîn cerile salle. T îm n u l
ce scum p all ju n etîei ÎI p e tr e c e a cu le n e v ir e , averea poerin-
teascce o im proesciă cu nesocotintioe p e h îc r u fi foerce p retîu
adevcerat, smoetatea tru p u lu i si a su fletului si o d L îm â
pre n ploecerde ce lle n eco n ten n ite, onoarea si n u m ele ce ll bu n

privire SCUmP- r'TTU5e" înîfe,ept’ maî întîîii ^

f* r<B P<BSare» aP °‘ Ie despretiuîd, si p e urm <B-î r îd e ă
Lepturariu rumînese Tom. II. P. 2. _
p r e c e î c e v oiau a-1 svoetuf. Broevurce i se poereâ a c e e a , cîn d
p re’n roeutoetî p u te a sae întreacoe pre so ţii scei, si dacoe nu
p u t e a fi m a i c o r u p t d e c ît e i, se n e v o ia c e ll p u ţin a se poere.
în t r ’ uoe n o a p te t î r d i u , tr în tit d e sa r c in a d u lc e tîe lo r c e llo r p e ­
ste m cesuroe, adorm i' p e p a t u - s i , s i fcentoesfea c e a atitiatoe îi
aroetoe în v is nceluci d e spaîm ce si g roadioe. I se poereâ, c<b
tatcE-soeu m u r is e d e su p o e ra re , a u d in d d e v iea tia fiiului soeî, si
a sia c u fnimoe amoerîtoe, plinoe d e cin si d e s p e r a r e sfoesietoarioe
p le c a s e d e ’n lu m e . M u m c e -s a e r ă uitatoe d e boetrînoe s i nu
p u te a t a c e alta, d e c ît p lîn g e ă si s tr ig ă n u m ele lui, se tîriă d ela
uoe usîoe la a lta si stîr n iâ p r e ’ n s în g u r a -I înfoetisiare c u m p o e -
t im ir e . V a i! îi d ic e un g la s , a coeruia am oerîciune n ’ a re
soatioe p e lu m e , v a i! coe e r a m dcetoriu a - i fi sp r ijin la b o etrî-
n etie si m în goeiare în o ara m o r ţii — si a c u m D u m n e d io e u le !
pe c a p u l m îe u ce ll v in o v a t v o r coede to a te b lce ste m ele ei ce lle
d re p te . ^ N u v o r co ed e, cceci au c c e d î u t !" p e ’ n tru coe v isu l îi
sp u n ea, cce sf e ll e boetrîn, c u ,c a p u l coeru n tit, p iite r ile -i
e r a u s o e c a te , m in te a i s e t> m p is e , afarce d e a c e e a eră ru p t de
fo a m e , în g îo etia td e f r i g , d e n u -s î sîm tiâ tr u p u l, siroetceciă p r e ’ n
lu m e fcerce n e c i u n asicedioem înt, — uoe icoanoe vice a c u n -
d u r e r iî s i a ticoelosfei.
2. A m ic ii lu i de’n p r u n c ie seceră în tr ’ a c e e a lău d a si
m ultioem ita lu m ii. U n u l sicedeă p e s c ă u n ju d e c o e t o r e s c , apoe-
r în d d r e p ta te a si p e d e p s in d fo ero e d e le g e a , altu l roepurtase
ran n e, cununi de p r e ’ n lu p te le g lo r io a s e , altul c a p r e u t c u n -
duceă pre p o p o r e n n ii scei pre coerarea cea strîm toe,- d a r’
u nicoe a d evoeratoe, ce o învoetîă E v c e n g e liu l iu b irii, si asiă
neci unul în co eriera sa nu trceiă în d e sie r t în sîn u l om en irii.
C e i c e s e în d u lcfsero e c u e ll, o a m e n i, p r e ca rii n o r o c u l îi adunofe,
d a r ’ m e n ic iu n e a îi r o e s ip is e , a cu m tr e c în d p e lîngoe d în su l,
se rjisin a u s f a - i coeută în fatîoe. A c e ia , p r e c a r ii îi d e s p r e -
iîu iă e ll în t in e r e tîe , îi v e d e ă a c u m în tin d iîn d u -i c u cu m p oe-
t im ir e c îte uoe bucatoe d e p în e o ri c îte u n v e stm în t v e c iu ,
s o e -s i acopoeroe tr u p u l soeu ce ll ros de p ă tim i si d e b o ale.
L în g o e sin e i s e po ereâ, coe stoe în g e r u l p o e d ito riu , p lîn g în d
în to r s cu fa tia în t r ’ altoe p a r t e , earoe cu d e g e tu l aroetînd în
dceroept. A c o lo se ju c a îu tioerînoe si earbce co p ii si c o p iile .
„ Lasoe-mceu p c e r e â , coe se ro a g o e, „sce moe mai fac uoe datce
ca aceştia si soe-mi încep vieatia a doua oarce! “ S i cu
a c e s te a v o îă , sce p le c e s p r e d în s ii, d a r ' p e c îo a r e le -i era u le g a te
s i în tre ell si eî c u r g e â u n rîu lat, si pod sau lu n tre nu e r ă ,
ca soe-1 treacce d e „Lasce-mce dar’ sce mor! “
a c e e a p a rte .
„cceci pe
roecn îâ d esp era tu l încolcecit la p e c io a r e le î n g e r u lu i,
lîngoe cinul mieii, moartea trebuie sce fioe didceatiae! “
S îe r p e le ce ll n ea d o rm it all cu n sciin tie î îl m u s c ă n u m a i, fcerce
d e a -l o m o r î, ell r id ic ă o c iî în s u s , îî p le c ă în j o s , ÎI a ru n că
în d reapta si în s t în g a : n u află nim icce, c e soe-1 m îngoeîe b â -
r e m p e un m in u t, d e 'n lu crcerile lu î p r e 'n lu m e nu roemce-
sese n ecî uce urm ce, cîm p u l v ietiei lui e ră p lin d e sca îu si
poeloemidoe.

3. C lopotul unei coepele cîem ă p r e c r e d in c io ş i la r u g a

d em in etieî, si dorm itoriu l n ostru s e d escep tce. „A h ! coe am
visat/ “ strigce v o ed îîn d u -sî cip u l c e ll tînoer, „nu sînt reali-
sate celle, ce le-am voediut, pcerintii îmi troeiesc, eu nu
sînt boetrînul acella nenorocos, vieatia nu m i-i scurtoe, ci
tn floare. O ! vis înfioroetori-u, care moegonesci si în vegiare!
vegiediu? visediii? dorm? îmblu? eu sîn t?“ M in tea îî e ră
incurcatce încce de fricce si b u c u r ie , de nu p u teă so e -si d e s -
le g e a ceste intrebcerî. „Da, visediii, am visat, sînt treadiu;
ah! vieatia mea, ah întundrecul faptelor, ah! noiannule
all mduroerii, care nu voiesci moartea pceccetosului, —
pi'imesce-mce ear’ în bratiele talie, Pcerinte ceresc! de
care mce depcertase delirul patimilor melle ! “
4. S o a r e le de primoevarce lucîst p r e 'n fe rea sta d escisce,
ăerul cell m o alle a d u c eă a ro m e de flo r i, p ă se rile ciripîau
v a se le p re n ărb u ri si t u f e ; ceriu l si pcemîntul pcereâ cce saltce
de b u cu rie p e ’ ntru un pceccetos, ca re fcecuse p a su l c e ll
de'ntîiii spre în d rep tare.
 Bcedîaltul si drumul uriaşilor.
(D e Dr. Juliu Bcerasiu.)

1. E ste uoe i d e e , p u te m soe d ic e m un stroem ur g e n e r a l

all p op oru lu i”, p r e ’n c a r e ell îs i în c ip u e s c e , coe în lu m ea vecîoe
c fa r s f o m u l a fo s t m u lt m a î p u te r n ic si m u lt mai” m a r e , d e c ît
e s te ^ a c u m , coe a c e lle r a s e d e o a m e n î v e c îe d e uoe m oerim e si
d e -u o e p u te re p e s te m oesu roe, p e ’ ntru c a r e îî n u m e sc u ria sî,
s au stin s d e m u lt d e p e fatîa poem întuluî. C în d au soepat în
poem în t si au goesit a c o lo n isc e o a se si dintî, d e ’n tre c a r î unul
„eatce, eatce
a v e a m o erim ea c a p u lu i u n ui o m , p op oru l a d i s ;
oasele si dinţii uriaşilor! eatce mormîntul uriaşilor! si
n is c e troedoecîunî p o p o r a le , c îte u e datoe fo a rte p r o e t ic e , s ’au
voed îu t a su p r a a c e s t o r m o r m in te a lle u r ia şilo r .
2. S c iin tîa pusoetivoe si acu ratoe, c a r e a str ic a t m u lte troe­
doecîunî p o p o r a le îm p reu n oe cu p o e s iile l o r , a atoecat s f m e ­
m o r ia lu l u r ia ş il o r , aroetfnd, coe a c e s t e o a se si dintî m ari p e ste
moesuroe n u sîn t de o a m e n i, ci sîn t de n is c e E le fa n ţi (M a -
sto d o n te s) d e o s e b it de m a r i, carî au e sista t p e poem înt în
tim p u r ile a n te d e lu v ia n n e (n o ein tea p o to p u lu i) si s ’ au stîn s p e
u rm oe, insoe p o p o r u l n ’a loesat, ca sciin tîa so e-i s tr ic e poesi'ea
lu î de lu m e a vecîoe. E ll to ţ v o r b e s c e d e u r ia ş i, d e tîm p u l
u r ia ş ilo r si d e lu cro e rile r e g u la t e , d esp re c a r i nu p o a te so e -si
in c ip u e a sc o e , coe sîn t p r o d u s e d e noeturoe; însoe d e altoe p a rte
fiin d uoe lu c r a r e p r e a p u te r n ic o e , c a r e t r e c e m oesurile o r d e n -
n a r îe a lle Iu cro erilo r o m e n e s c i, eatoe coe poporu l r e v in e la
id e e a sa de u r ia sî v e c i, d ic în d ; „asta este lucrarea Uria­
şilor. “ A p o i c în d coeroepteriul o p u lu i d e v in e încoe m a î g r o e n -
d io s , p u te m soe d i c e m , d e spoeriat, c în d s. e . în E lv e tie a în tre
doue v ir fu r î n a lte d e m u n ţi fo a r t e a p r o p ia ţi u n ii d e alţii, se
afloe su s c a u n fe lîu d e p o d foecut d e ’ n p e tr e n em o esu ra te, c a r e
se afloe p a r coe s b u r în d în a e r la uoe noeltim e foebuloasoe si de
d e s u p tu l lu i e s t e un p r e tip isiu atunînfioroetiv :CÎ în cip u in tîa
p o p ora loe s a su it Ia un g r a d m a i s u s , ădecoe roepurtînd a c e s t
lu c r u la n isc e tiintie su p roen o etu ra le, n u m in d acest pod:
„podul d ia v o lu lu i pa r'co e num ai d ia v o lii aii p u tu t fa c e un
asem en e lu c r u . însoe d ia v o lii au roem as în m in orcetate în
în c ip u in tia poporaloe, pe c în d c e ll m aî m are rol T a u ju c a t
u ria şii. S în t pe poemînt uce m u lţim e de o b ie p te c u r io a s e ,
ca ri sîn t în su site u r ia ş ilo r , însoe n oi v o r b im acum d e tr e i:
d e p e s c e r a colonatoe a u r ia şilo r d e ’ n S ta fa , si d e p e s c e r e le de
brîndîoe a lle u ria şilo r d e ’ n G e r m în fe a .
3. S ciin tia noeturaloe, dacoe p e d e uoe p a r te a roedus în
prosoe p o e sfile p o p o r a le , p e d e altoe p a r te l e - a r id ic a t c îte
uoe datce încoe la un g r a d m a i m a r e d e p o e s fe . N e g r e ş it ,
cce e ste uce id e e poeticoe, a -s i în c ip u f a c e ş ti u ria sî lu croetori
aî dru m u rilo r, sio se lle lo r si p e s c e r e lo r foecute dupoe m oesuri
g ig a n tic e tr e c în d p e ste Ifniea p u terii o a m e n ilo r, dar’ n e g r e ­
şit este uoe p o e s fe încoe m ai m a r e , cîn d sciin tia a ra tce , cce
a c e ste o b iep te a d m iră v e re în m oerim ea si n ereg u lo ereta tea lo r
sîn t lu cra te , nu de uriaşi, c i d e p u te r e a elem întarce si su b p ce -
m înteannoe; c e p o e sfe înaltoe s i adevceratoe!
4. Soe ne esplicoem a cu m m aî b in e desp re o b îep tu l
acesta.

E s te pe pcemînt un m in eral n u m it B oedialt, c a r e a re uce

toerime însoem natce, uce c o lo a r e neagroe , uniform oe si care
se aratce pe poemînt în formce d e m a se sîe se si s u b ţ ir i , în to c ­
m ai cu m se întimploe, c în d voersoem ea rn a apoe pe un lo c
sîe s, si p e urmoe în g latîce, sau cîn d varsoe c i n e -v a p e uoe
masoe plu m b top it, si p e urmoe se rc e c e sc e . A ceastce î m p r e -
g îu ra re si alte asem en n e aii p ro b a t, coe B cedialtul la în c e p u t
a fo st curgcetiv (fliie d ) si fie r b in te , esin d a sfe liu d e ’ n sînul
poem întului, p r e c u m e se a cu m d e ’n Y e s u v , s i d e ’n alti m unţi
vulcan n l lava fierb in te si curgoetivoe, ( c a uoe bragoe n ea gro e)
ca re se rcespîn desce p e valle, si ro e cin d u -se , ea r’ înfoetisieadîoe
n isce strate m ari, sîese ca B ced ialtu l; însce este a ic i uce c e r -
cumstîntioe foarte înteresantoe : la v a , de s f e ste s f e a neagroe,
d a r’ îi lip se sc m ulte cceroepterie îm p o rta n te, ca ri Ie gcesim
la Boedialt. Adecoe vulcan n iî de a cu m s c o t lava d e ’ n sînul
lor, d a r' nu sînt în stare soe scoatce boedialt. N u m ai v u lcan n ii
 a n ted ilu v ia n n l ( ă d e c c e : ca rî au lu crat înoeintea p o to p u lu i), si
c a r î s a u stîn s d e m u lte m iî d e v e a c u r i, num ai a c e şti v u lcan n i
a n tiei aii fo s t în sta r e sce p ro d u coe B cedialtul. Pcemîntul de
a s to e -d i § i-a p ie r d u t p u te r e a de a p r o d u c e bcedialt, p r e c u m
s i-a p ie r d u t p u te r e a d e a m a i p r o d u c e a u r , a r g in t si a ltele
d e 'n m e ta le le n o b ile si fo lo s itiv e , c a r i pcem întul l e - a s c o s în
rcestîm p u l v e c iu , pe c a r e N ceturcelistiî ( G e o l o g i i ) îl n u m e sc
roestîm pu l m etceleafcer. V a sce dicoe, u n d e goesim boedîalt, se im ,
coe a c o lo a e s is ta t un v u lc a n n a n te d ilu v ia n n , pe cîn d u n de
g o e sim lavoe îm p e tr ite e , s e im , cce a ic i a lu c r a t un vu lcan n
p o std ilu v ia n n ( î n tim p u r ile m a i n o u e ) .
5. Uce altoe ce rcu stîn tîce însoemnâvceroe la boedîalt e s te s i
aceea: pe c în d la v a se r c e c e s c e , fo rm ea d ioe uoe m as ce unitoe
foeroe crcepceturce, de’n cuntrce bcedialtul dupce r c e c ir e -s i a
foecut m u lţim i d e crcepoeturi în m a sa sa , si a c e s te croepoeture
fo rm ea d io e n is c e stîlp î c u s ie s e c o ltiu r î, c îte uoe datce d e-u ce
m o erim e g ig ă n tic c e , însce toti fiind a d m iră v e r î în reguloercetatea
lo r , p a r ’ coe sîn t lu c r a ţi d e m în ile lu croeto rilo r o m e n e s c î c e lle
m a î d e p lin ite în a r c it e p l jr c e . '
4

6. In V iv e r e in F r în c fe a lîngoe rîu l V o la n t e s te un loc

p c e rd o sit c u uce stratoe d e boedîalt crcepatoe p e suproefatia e i
în t r ’ u n m od fo a r te r e g u la t s i c u r io s , în cît înfcetisîeadioe ca
un fe llu d e p c e rc ie t foecut d e ta b le esc eg o n a le ( c u s ie s e c o ltiu r î)
d e -u c e m oerim e fo a rte însoemnatoe si d e uce regulcercetate a d m i­
ra vceroe, în c ît sămoennee a fi uoe s îo s e ă g ig ă n ticce , fcecutce
de’n a d in s de stîlp î n e m o esu ră v eri d e b c e d ia lt; a p o i fiind coe
o a m e n ii nu fa c a c u m a ă sfe lîu d e s îo se ă g ig ă n tic c e m ai cu samae
d e b c e d ia lt, d e a c e e a p o p o r u l î -a dat n u m irea de; „sîoseaua
uriaşilor; “ uoe m u lţim e d e a se m e n n î s io s e lle se g o e se sc sf în
Irl ă n d iea .
7. L în g o e m â lu rile R in u lu i in G e r m în fe a se aflee d e p u se
n em c esu ra te m a se d e bcediaft, c a r ile s e întind p în cela m ă r g in e a
F r în c fe î, si pînoe la B o £ m ie a , a c o lo se g oesesc s f p e s c e r e plin e
d e b c ed ia lt, a c o lo lîngoe orasîul B e tr ic h B a d e n în tre o ra sie le
T r i e r si C o b le n tia . P e s c e r a a c e a sta e ste cu n oscu tce su b t nu­
m ir e a pescera de brîndioe a u r i a ş i l o r ădecce aceastce
pesceroe e plince d e c o lo a n e (s tîlp i) de b o e d ia lt; în riu r in tîa
aerulu i si a u m e d îe le i, eare stricoe s l b ced ia ltu l, a r o s c o lt iu -
rile a c e s to r c o lo a n e , l e - a r o s în d ife r ite în tr e v a le în d i r e p -
c iu n ea lu n g im ii lo r, în c ît înfoetisieadîoe a c u m ic o a n e d e g r c e -
m e d i d e brîndioe d e E lv e tie a d e e s tfn d e r î g ig a n t i c e , p u s e una
p e s te alta. Incipuintia poporaloe a p o e tis a t s f aceastoe iv iciu n e
d i c î n d : coe a ic i s i-a u tinut u ria şii d eju n u l sf a ste a sîn t rcem oesitie
îm p e trite de brîndioe, ca ri au roem as d e ’ n a c e s t d e ju n all lo r ,;
n e g r e şit nefiind foecut p e ’ ntru un sto m a c în m iniaturoe c a all
unui om d e a stc e-d i.
8. D a r ’ d e 'n toa te p e s c e r e le de boedialt, c e a m a i foeî-
m oasoe, si cu drept cu v în t, e ste aceea, c e se afloe p e fn su la
S tafa (u n a d e 'n in su lele d e ’ n H e b r id e ) , si c a r e se n u m e s c e
„pescera de Fingal. “ A cea stce p e sc e rce e ste o b îep tu l v i d i -
tceCiunii a tu tu ror coelloetorilor sc iin tia li, c e tr e c p e a c o lo .
Eatce c u m d e sc riu ccellcetoriî a c e s te p e ă c e r e in te r e sa n te
si întipcericîunea, c a r e au foecut’ o a su p r c e -le .
P escera de F in g a l se aflce a c u m asia d e apropiatoe d e
m are, în c ît nu p o a te c in e -v a sce în tre a colo d e c ît num aî
pre’n lu n tre, si fiindcoe toelădiurile moeriî bat a co lo cu uoe
m a re îutialoe, de a c e e a e p e r ic îo s des. a în tră a c o lo ; însoe c in e
a cu ted iat si a întrat în a c e s t lo c c u r i o s , e b in e rcesplcetit
p r e ’ n m ir a c îe le , c e v ed e p e 'n tru o ste n n elele s ip e r ic ie le întroeriî.
P riv ea la d e 'n lontru a a c e s te i p lă c e r e e s te ca un scelon n e -
moesurat d ec o ra t cu n en um cerâvere co lo a n e , p u se una lîngce
alta întru un ord in adm irăvoer, a p oi fio e -ca re d e ’ n p a r te e
lucratoe cu uce reg u lceretate d eplinoe; însce dacoe p e d e uce
parte aceastce regulceretate sîn tem obicin u iţi a o v e d e num ai
la lucrcerile omului întielt p t, d ar’ p e d e altce p arte estfn d erile
g ig a n tic e alle a c e sto r n u m ero a se co loa n e de boedialt, ca rile ar
Cere pu teri su p r a o m e n e sc ! a le lu cră ’si a le p u n e în a c e st
o rd in , si m aî cu samoe p riveala scelbâtecce si lo c u l p certicu lar,
u nde se afloe aCeastce pesCerce de F in g a l, este fcecutce si d e -
coratce de fiintie om enesSî. A cu m fcentcesfea a gcesit un c îm p
l ib e r . E a a îm p o p ora t aCeastce pesCeroe submoerince cu fiin­
tie o m e n e s c î, însoe cari au fo st m aî m u lt d ecît om ul de a stc e -d i
 c u u ria şi sa u g i g a n ţ i ; p e 'n t r u uoe lu c r a r e g ig ăn tico e, tr e b u e s c
s f lu c r c e to r i g ig a n t ic i. Apoi dacoe aceastoe id e e de g ig a n ţi
a fo s t p r im itc e uoe d a to e; eatoe coe p o e s fe a p oporaloe a d e c o -
r a t 'o cu fe liu r im i d e troed oeciu n i, âdecoe coe u ria şii avîn d uoe
în c lin a r e c u s ir e n n e sau fe m e i d e m a r e , c a r ile troeesc în m a r e ,
au cloedit a c o lo s u b m a r e aceastoe p e sc e r o e , c a r e a fo st saloe
de bal a a ce sto r o sp e ţe g ig a n t i c e . N e g r e ş it, cce troedoe-
c iu n e a a foecut a ic i uoe fâbu loe fru m oasoe si po eticoe, dar’
precu m a m d is m ai su s, uoe p o e s ie m a i frum oasoe si m a i s u -
blim oe ni p ro cu ro e s c iin t îa , c în d a aroetat, coe a c e s t op g i ­
g a n t ic e s t e p r o d u s u l fo a r tie lo r e le m în ta r ie alle noeturei m ai g i ­
g a n t ic e d e c ît o r i c e u r ia siu d e tita n n i m it o lo g ic i, fiind coe elle
s în t in s tr u m in te n e in d o iv e r e , cu c a r ile C r e a to r iu l a creat
U n iv e r s u l si c u c a r ile îl su sţin e in etern oetate.

§. 129.

Tspmrji ujieKam dejia fiica.

(De Dp. J K ijis B'bpaniîs.)

.le ţiijie «i»pvmcenîeî c x m nerpem iT vnejie uii a ie ji-

Jiea-m î n e’ nTpv ToaTe TĂmrivpwe mi u e’ nTpv T o a T e j i o k v -
PiJie; ksmÎ c x n i ^ n T em eîaT e ne npinninîe ecTeTine n e-
CTptm vTâsepe, .^ n T in tpiT e ^ n inima n o a cT p t. Nv aTA pnt
dejia Boinnîa ca v de^a K i n p i w j n o cT p v , Ka c t ziie n i
d ecn p e vn ^vKpv v p * T , K t ecT e <i>pvraoc ca v decnpe vnvji
♦ pvraoc K t ecT e v p * T ; k v t o b t c anecTea om vji *|s.n npi-
Biniţîa t v c t v j v Î ecTeTÎK a r i p a t mvjiT de.ta e d v K tiîv n e a ,
ne a npimiT o , de a a uii j o k y j , *^n Kape T p tem T e,
npeKvm m i dejia m oda, Kape domneuiTe. De a«ieea KAnd
m oda Tpe*ie, Tpene k v dx,nca uri rvcTv.» n e’ nTpv ToaTe
•iXKpvpijie, ne epâ nvm aî vn K tnpinîv T peK tT opîv ^ n Kvn-
xp a Jieţiijiop eTepne ajute <*»pvmcenîeî, ne K*nd ji^Kpvpijie
a d e stp a T <t>pvmoace nv c* n T T peK tT oapîe, *ri eTepne sa
id e a ^ v j •tpvm ceiţîeî. Am îâ im ^ n A ÎT ep tT vp t, ^.n n oecie.
m v c iiti, n iiiT v p i iui & p 4 ix e n T v p i, onepeae a d e B ip a x
K a â c iie , p im & u to t d e -a vna a n e a a e a -u iî m od ejuie de
« tp v m c e a iu i, a q e a a e a -m î o s ie iiT e de a d m ip iq îv n e . Dam
ne Ba ^ n T p e B a v in e -a a , K apî c * n T K ip iir r e p îe a e deoce-
siiţiB e .f n x p e a d e sip a r a <j>pvm ceaiţîi m i «juiTpe an eea,
Kape e cT e n podvcva m odeî mi a a a KiupiHÎeaops T p e K i -
T oa p îe ? K a p e ecT e r v c T v a KaâcÎK, e T e p n , m i Kape Heaa
T p e K iT o p îv , s i z î a p ? O ci p ic n v n d e m : kv kat vn on
apTiCTÎK c e a n p o n îi m aî mvJiT de o n v p ia e n iT tp e î, kv
»T *T a «p v m c e a iţîa a v î ecTe m a î a d e s i p a n m i m a î KJiâ-
c im ; de’ n K v n T p i; k v k * t vn on apTicTÎK c e d e m p - x e a z î i
m a î mvjiT de o n v p ia e n iT v p e î, k v a r ^ T a m a î ih v jit <*>pvm-
ceaiţîa a v i desine n p o d v cvji m o d e î T p e K iT o a p îe ; k i h Î n v -
m a i n iT v p a ecTe e T e a p n i, n v m a i «t»pvmceau(îa e î p ’& m xne
to t d e -a vna t o t a i e e a - i u î . K v kjs.t a op «i>i o a m e n iî m a î
cxm iţÎT op î, k v a T x x a vn n ep îv c e n in v , î i K ^ iu m e sep d e,
v i r p id in i kv «.jiopî <*eaîvpiTe m i y i z i de n p im is a p i
^ n T o a n C T p ia v n ip e a e î, Bop p i m x n e vn icBop n e ^ n q e -
TaT de n o e cie m i de «*>pvmceaiţîi a d m i p a s i p i .
2. „D a p ne kăvti anecT dicKvpc acvnpa âpT eaop ,
. f n Hivpnajivji n ocT p v u rriin u iaa, Kape B o p s e iu r e d ecnp e
o sîe iiT e a e m i aeţiiae n i T v p e î ? "
E a n qe.
C x n T n iu iT e T v p n v p î o p a m îe jie B o a o n ia m i I lic a
d e ’ n I x ă a ie a B ecT ÎT e n e ’ n T p v n v c i H Î v n e a aop 4 e a n a e Ka T i ,

aa K ape a p n ir e iiT v a c ’a dem pT ax de pervaa * p v m c e iţîe î

K a a c iie , âdeK i de a vpm â a e ţiia e n i T v p e î , m i a b Pv t a

a p iT a î i B ip x v o c iT a x e (m e iu r e m îv r ), a a v Kp â * n K vnTp a

aeyu de rp evT axe a n iT v p e î. 0 > ii-K a p e m e u .r e p z id a p îv

u iT ie , k i o p î-n e z id T p e B v îe c i CTe a dpeu r, a a m in T p e

K ade, dap’ a ie c T ap ^rren T Ir a a ie a n n a a p ix a T , k i e

C T ap e a z id i T v p n v p î toapTe ^ n n a a T e , K apî nv cT a v d p en x ,

mi naenaTe iu i to t nv Ka d . C vTe d e annî CTa v a n ecT e

T vp n vp , m i n’av k iz Î v t . J ^n T p ’a d e s ip nv c * n T op vm oace,

K in nv c * u t K onoopm e kv rvcT va a d e a ip a T m i n iT v p a a

a p u T e n r v p i, ni c*n x vn K in p in îv , vn a v « Pv de m o d i,
*Knc% e 4>oapTe .joaTepecanT a aBe i'b ecnaiK tiîvne, kviii a
nvTYT anecT apiÎTenT c t avKpezîe KvnTpa aeijiî rp ev-
T tu iî ? Kvm a hvtkt cb zideacK t Tvpnvpî mapî naenaTe,
ini c t nv K a zît?
3. E aTt Kt anecTe ^n T p eB tM Îvn î desin ^ .n T p e B t-
nîv n î de aaae uiTiinuţîeaop n tT v p a a e , de aneea ae som
T p t T a ainî.

<l»fciKa z iie , Kt ntmxnTva aTpaije KtTpt MenTpva

c t v ToaTe Kopuvpiae, Kapî ce a«*»at ne cv n p to a u ît-î,
de aneea npeTVTindenne Kopnvpiae Kad de cvc ^ n î k o c .foi-
T p 'vt ainie dpeanTt, nvmiTt sepTÎKaat, âdeKt aneea, Ka­
pe «sane vn vnrîv dperiT k v ainiea opizîon’raat cav k v
ainiea niBeamîvniî aneî. A iea cT t aTpâyepe a TVTvpop
Kopnvpiaop KtTpt nenTpva ntraxnTvavî ce nvmemre nv-
Tepea rpevTtiţiî. ToaTe Kopuvpiae cxnT cvnvce awecTeî
a e ijî; KÎap <*>ipeae de naîv, K*nd nv e b x h t , Kad j k o c de’n
âep. DaKt ciipiarinim vn Kopn d. e. v t KapTe npe’nTp’ vn
aaT Kopn BxpTuc, d. e. npe’ n m a ct: aTvnsî KapTea nv nade,
<j>iind Kt nv o a a ct maca, dap’ ea t o t anact acvnpa n t -
mxnTvavî. De aneea mtKap Kt KapTea ecTe aKvm ^.n
p tn âyc, dap’ anecT ptn âvc ecTe nvmaî ntpvT, mi ^nTp’a-
d estp KapTea t o t ntzîvem Te c t Kadt î k o c , *^nct ecTe
v^nmîedeKaTt ^ n Ktdepea jca npe’n maca, ne i ce *j\,mnpo-
TisemTe. . „ •
4. Dap’ nv ecTe t o t vn a , Kape nvnT de'nTp’ vn Tpvn
c t «*>it cnpiHiiniT, m i Kape n v; ne’nTpv K t d v n t aeijea
rp ev T tsîv n iî Tpvnva c i t nvmaî aTvnnî oii nv Kade, K*nd
ainiea nea dpeanTt, ne mepije de’ n senTpva rp evT t’iîvniî
K tT p t ainiea op izîon T aat a ntm ^nT'savî ecre cnpm iniTt,
â d e K t daKt aseâ ainie Kade ne Temeaiea Tpvnvavî mai
ntinTe de a em i de’ n aoavmva cav BtatxvKva Tpvnvavî;
eap’ daKt a ie â ainie Kade a<t>apt de Temeaiea cnpiauni-
L ţist: aTvn4Î Tpvnva Kade aa ntm ^nT. C t avtm de
ec^m nav vpm tToapîeae naTpv Tpvnvpî, âdeK t: A . B . B . F .
HenTpva rp evT tn îvn iî c t «*>it h , eap’ ainiea nenTpvavî
rp e v x tu v n ii c t <i>it i * : eap’ n. t . c t «*>it ntiuj>QTY4
c ’ av xem eafea:

T p v n v a d e’ n «*>irvpa l - a Ba K t d e , «siind K t ai'niea n e n -

t Pv a y î r p e v T tiîv n ii nv «a de n v n -m k , ynde e c Te
c n p m m i x x p v n v a : denî eaa s a K t d e , n * n t « A n d m â p yin ea
a v i s a se n i a a <», vnd e Kade ai'niea n e n x p v a v î r p e v x t i î v n i î
I o t acem enn e s a K t d e uri x p v n v a E . d e’ n aneea-m î n a v C t-
ea p ’ T p Ynv.i B . uii I\ nv bo P K t d e , de uri T pv n va I \ ape’
v t n v ctM Îv n e n a e K a x t, * iin d K t jrimea H enxpv.ivi r p e v x t -
«uvnn Kade ne xemeaiea aneaaop xp vnvpî, vnde c* n x cnpi-
atmiTe. r

5 . De aneea « * n d «.ânem vn zid n .,eKa x , Kade, daKt

nvnxva r p e v x t4 îv n iî nv ce a ^ t cnpm iniT de T em e n e a
Z Dap c t ne ^ n m n v im , Kt -j-aie nine-aa v « zid
naeKax, * n c t K tJ K v a e a z ît, Ka n v n x v j rp evxtH Îvniî c t ny
K a zit a ^ a p t de xemeaiea cnpiaunipiî, ni xoKm aî ne a«iea-
c x a . axvnni zidva de uri e njeH ax, x o x nv Ba K td e fn p e -
Kvm a p a x t *4rvpa T ) , kv k * x xem eafea zid va v î c’ a î a
xvpnvav1 ea « maî mape p e * e p in u ît k v ^ n n ta u im e a
avi, K va x *x a ceKvp^nuîa avî de a nv K td e Ba . / m a î ” •
k KV Bf* m nPOBT*Bt p t x a x e a m a î m a p e , Kt n v n -
x v a rp e v x tM iv m î a v î na * i c n p m in ix nine.

6. Apnixenxva xvpnvpiaop naeKaxe de’n Oiea cav

de n Boaoniea a Ktanvaax, na nvnxvpiae eupiaunipiî’ * I Z
p xvpnvpi, c * ce a * Je Kvnpiace xeme^/ea copiau-
 n ip iî a o p . EaTt to t ceK p eT v a a*iecTop K a td ip î n iz îa p e ,
a K tp o p c T t T o p n in ie e c i e vn în ip an iv n e e c n a n tâ s tp n e ’ n­
Tpv a ^ e îa , K ap iî nv n r r iv n p in iiiu e a e a e ţiia o p n t T v p e î.
Kv ayeacT B OKtHtvne n om e c n a m â v n e a e isin tţîe (« te n o -
m enne) «t*oapTe K om vne A n n ieaiţîa o m v a v î, k v T oaT e a n e -
C Tea, u v iţin î u i t î v a a e e c n a m â d v m a e ijia e n t T v p e î .

7. K&nd n o a p T i nine-sa spe v i rpevTaTe k ’ v i m ^ n t

(c . e. vn s a c k v a m ) : aTvnnî sp^ n d , nesp^nd, ^.uiî
naeaKt Kanva KtTpe mxna HeeaaaaTt, dap’ aseaaa Kape
n o a p T i r p e v T iu î acem ennî (d ov e — na ce k v a m ) ^.n
am^ndove ra*neae, inepţie dpenT iui nenaeKaT *f.n nenî v i
napTe. Hine n oa p T i v i rpevTaTe n e cninape, mepţte k v
Kopnva naeKaT ^.nm inTe (KOKOinîaT), dap’ k v Kanva ^ n
jko c Ka vn oni npea c v n v c ; dap’ *rine e ^n zîecT p aT k v
B vpTi mape, inepţie k v Kopnva naeKaT ^ n d ip n iT , k v Ka­
nva *f>.n cv c, Ka vn mx^ndpv, cav Ka vnva, Kape ce v î t i aa
CTeaae. |ToaTe anecTe uvciM Îvm nespvTe ^kuiî av Kavceae
^ n aeţiea rp ev T iu iî. l i i i î omva e <*»i k v t â c o e a îv , Ka
nvnTva cav qenTpva rp ev T iiţiî Kopnvavî avî c i Kadi
TOKmaî dpenT, ini ne«iî ^.n dpeaura nenî ^.n cxsuira, neqî
^.nniinT e nenî *|«.ndipinT. Dap’ K^nd n oap T i Hine-sa
s p ’v i rpevTaTe, c. e . m^na d p eaiiT i: aT vniî rpevTa-
Tea OBienTvavî ce adâvţie aa. rpadva rp ev T iu iî K tT p t nap-
Tea dpeanTi a Kopnvavî, Kape ptm &ne necnpiiKiniTi iui
omva TpeBvîâ c i K azît *fs.n dpeanTa, daKi npe’n CTptmvp
om va n’ap naeKa napTea de cv c a Kopnvavî c t v »fs.n crxn ra ,
Ka c t p tcT tT o p e a cK t KVmmnna dpeanTt. Acemenne
aseaaa, Kape n oap T t î l rpevTaTe ne cninape, npe n C T pi-
mvp nine Kopnva KOKOinîaT, Ka c t nv K azît ^ n d ip m T ,
m i qeaa k v BvpTa mape, aa Kape nvnTva rp ev T m iî Kop-
nvaYi a v î c ’ a mvTaT ^ n m in rre, nine Kopnva naeKaT «kii-
d tp tn T , Ka c t nv K azît n e BvpTi.
8. T ot a n e a c T a ne s a ecnamâ, de *ie, K *n d ne cv im ne
v n m v n T e, q in e m Kopnva naeKaT ^ .n n t i n T e , e a p ’ K ^nd ne
n orop xm , n e -s a n aeK aT ^ n d t p m T ? <J»iind k i ne<t>tK£nd
aintâ, am Ki.de ^ 1 1 d B p B n T , iui Jia n o rop x p e am K-tde
^nminTe.
E a T -t u ii aa-rt pervaB m aî .fn m o p T a n T B , Kape ce
d ed v ie de’n aieacT B Teopie. ÂdeHB, K *nd inepţie *rine-aa
*^nTP ^ ^ -lYiiTpc miuB, c b uieazf'B ;koc , uu c i nv cTea
*^n nenioape, K t aaminTpe, aa miuiKBHÎvnea avnTpiî, om va,
aerBnnxnd! Kopnva c b v ^ n dpeanTa iui CT^nra, noaTe
a T v n iî Ka u y iit v j rpevTBUţiî a v î c b nv ce a * a e cnpim m iT
de avnTpe, iui om ya Kade aTvnnî ^ .n a n i , Ba ^ n K s p B c -
Toapn-B uri avnTpea uii ^hkb ne T oiţî, ne ce a<*>aB ^ n -
Tp’ x n ca.^ Acem enne Kxnd iuîede nine-aa ^ n T p ’vB T pB -
cvp'B vuiîoapB , Kape ^ v y e îv r e , eap’ c-b ce a u iîezîe jkoc
iui cb nv CTea *^.n n eqioap e, kt.hi aaminTpe nviiTva
rpevTBqii a v î noaTe c -h rpeaK-B necTe xoT ap va TpBcvpeî
aTvnnî aa KBde de’ n t Pb c v Pb , Ba ^hkb pBCToapn* m i
TpBCvpa.

9. EaTB Kvm v i cimnaB ecnaiKBMÎvne a vneî aeiji

cim nae a «ricinei ne-a ecnaiKaT aTXTea iainitfe «wcioaoţriHe,
n e -a daT noaeuîe «toaociToapîe m i n e -a ecnaiKaT vn
mipaKiv apniTenToniK, âdeKB ecicTin.iîa Tvpnvpiaop n a e -
«aTe, kb av „ v t v t * i « a td iT e a c o e a îv , k* t cTav aKoao
d e ^ T e a cvTe de annî m i n’ av k b z îv t , de uri c * n T * o a PTe
de TemvT ue’nxpv aneaaa, «ape ctb a *n r B d *n ce a e, kL î

° P; Me mmVT * m î ^ ««in vem T e, kb «ad „e cT e «anva

a i. E btb kb m i vn KBnpwîv a mîepBiT a adeaepf vb
aeye eTeapnB * ic)kb ; eaTB Kt uri oameniî npe’n KBnpi-
* ° 9 ' Bp* Dd neBP *«d , c*n T m îep aiT opî adeaBpvavî
 H iHO A r E H
T o m v jv î II. a a a a e n T Y p a p î v a v x p v m ^ n e c K n e ’ n T p v I ,I i m n a c i e .

IIAPTEA II.
A. Poesii.
fatia.
§ . 67. Urangutannul (d e G. S i o n ) ................................................... 1
„ 6 8 . Roesunet de’ n inimoe p e’ntru înfroetire (de J. Popescul) • • 2
„ 69. Coetroe Ardeal (de J. Popescul) . • . .................................... 3
„ 70. Puterea vîrtutiî (de C. D. A r i c e s c u l ) ................................ 4
„ 71. Eroii luptoetori (d e’n Foaea p e ’ntru m i n t e ) .................. ^ . 5
„ 72. Ruinele d e’n Orlea, vallea Hoetieguluî de’ n Ardeal(de M.
Cetoetîeannul) . • . .................. ....................................... g
„ 73. Dina Coerpatilor (de H. Grandea) .......................................... 8
„ 74. Altariului mînoestirii Putna (de V. Alesandri) ................... 8
„ 7S. Coestoriî (făbuloe) (de G. A s a e i ) ..................... ... 9
„ 76. Ursul la prisoecî (fabulos) (d e A. Doniciu) . . . • . . . . 11
„ 77. Cîscigul nedrept (noeroecîune) (de A. P a n n u l ) ............ 12
„ 78. Sciintia (de un Soeteann) ....... ........................................14
„ 79. Stefann cell Mare si Maîcoe-sa (d e D. Bolintiniannul) . . . 15
„ 80. Coetroe Dunoere (d e V. A l e s a n d r i ) .................................. 17
„ 81. Uriasîul Daciei (d e C. Negruti) .............. ........................ 17
» 82. Veciul ostasiu moldav (d e I. Poni Dimbeteannul) . . . . . 19
„ 83. Uoe poesoericoe coetroe tîmp (d e C. C o e ro e g îa li)............22
» 84. Poetul (d e un S o e t e a n n ) .................................................... 23
„ 85. Norocul si mintea (noeroecîune) (d e A. P a n n u l).............25
„ 8 6 . Sumetiea sioarecelui (noeroecîune) (d e A. Pannul) . . . . 35
» 87’. Coetr® Moldâviea ( d e ’n C on ra d in i)...................................38
 fatia.
§. 88. Unnoerile crescerii relle (noercBciune) (de A . Pannul) . . . 41
„ 89. Scrieţi totî (de Ioan Ratiu) .................. ................................... \ţj
„ 90. Cieltuitoriul si rîndurica (fâbuloe) (d e A. Doniciu) . . . . 47
„ 91. Mihnea si baba (boeladoe) (de D. B olin tin ean nu l).................. 48
„ 92. Ornicul îndreptat (de Ioan Voecoerescul) . . . . . . . . 54
» 93. Sentinella (vegîa) rumînce (de V. Alesandri) ...................... SS
» 94. Noaptea p&scilor (de Ioan Borcea) .........................................62
„ 95. Limba rumînoe (de G. S i o n ) ........................... .......................... 65
„ 96. Urmoerile minciunii (noeroeciune) (de A. P a n n u l).................. 6 6
„ 97. Visul pescarlului (noeroeciune) (de A. Pannul) . . . . . . 71
„ 98. Vieatia cîmpeneascce (descripciune) (de Gr. Alesandrescu) 82
„ 99. Cununa (de’n Diorile Bihorului) .................................... gg
„ 100 Diorile si noaptea (de V. J u tiu )................................................. gg
„ 161. Uoe noapte pe ruinele cetoetitNeamtîul (de M. Cuciureannul) 92
„ 102. Cartea vietiei (de Doescoelescul) . . : ........................... 9g
„ 103. Annul moennos (de V. A r o n ) ................................... _ gg
' „ 104. Tînguintia troedoeciunaloe a Rumînilorde’n Dacica dupce apu-
nerea Impoeroetiei romanne (cintec veciu poporal) . . . 107

B. Prosae.

105. Noetura crudoe si ncetura cultivatoe (de boeronul D. Petrino,

Boesoeroebe annul) .....................................................
106. Cuvintele învoetiatului Germîn Hoffmann despre naltele însu-
sietoetl alle Rumînilor si alle limbei r u m în e ...................... H 3
107. Rumînii de’n Elvetiea, Morăviea si Poloniea (de’n Foaea
pe’ntru m i n t e ) ................. .... U3
108. Poemîntul niscerii (de losif Mani) ..........................
109. K ^ x e -s a ^ n T ^ m H ^ p î cKoace de’ n icxdpiea A p d eâ a ^ sî
( d e ’ n 4>oaea n e’ iv rp » m i n T e ) ......................................... Jm *

110. JUmua psiRAneacici. ţ n BcaKSjta^ VI. (d e’ n<J>oaea'ne’nTDX

m inTe) .................... *
f . • • • • • • • . . 126
111. IsBipea de naTpie (d e ’ n <*>oaea ne’nTp s minTe ) - 1 2 7
112. «ne.*e •ţnc'bmn^ntfe decnpe a ^ , II. peVemM TPSmA n m in -
, W'neann de n Apdeaa (de’ n «I>oaea ne’nxps minTe) . 134
3. Psm^nu de’n Ano-B^âxiea, ideK* de’ n Tecă^iea, Euip,
M-t^edoniea, de n mKnxejie Ilind, O^imn, ui. a. mi ecA m -
f de’n ' I6TlT d,e n Jl,mBa -*°P’ a ^ x îtp a x t ks a noacxp-B,
(de n 4»oaea ne nTps minxe) . . .

’ 114‘ Pr ; ir de n ICTPiea’ “ eCAmnae de ^ 'i T d e ’n aimsa â o p / 46

a ^ T s p a ™ KS a noacxpx, (de’n * 0aea ne’ nxp s minxe) 183
 x fatia.
§. 118 A-tji'B'îîsnea Te^erpa-t^asi (d e Dp. 5Ks.*i« B ip a m f*) . . .1 9 1
„ 116. Aneea, ne ne •f.nBaiţii> « n * ip d e eapBi>(de Dp. 3K. B tpam îjî) 197
„ 117. vlimBa om s^si (de Dp. 3K&ub E’Bpam î») . . . . . . • • 201
„ 118. Asioedîoeciunea Vienneî pre’n Turci (la annii 1529 si 1683)
(dupoe K o r n e r ) .................................... .... ...........................
„ 119. Boetoeliile de’n cîmpul moercieann (la anniî 1278 si 1809)
(dupoe K orner) . . . . . . . . . . . ...........................
„ 120. Curtea împoeroeteaseoe de’ n Vieanna (dupoe Korner) . . .
„ 121. Tipogroefîea statului de’n Vieanna (dupoe Korner) . . . .
„ 122. C e-i omul foeroe banni (d e ’n Talegraful R u m î n ) ..................
„ 123. Ocupoecîunea Constoentinienneî pre’n Turci (la annul 1453,
Mai ii 2 9 ), (d e ’n Telegraful Rumîn) ....................................
„ 124. Indreptoeciunea învoeticecelului cellui stricat (d e N. Boiu) .
„ 125. Bcedialtul si drumul Uriaşilor (d e Dr. Juliu Boerasiu) . . .
„ 126. Tspnx.* n.ieKax deaa Ilica (de Dp. îKxai» B'bpamî'S) .
 Aminte de tiparîu.

In loc d e : C etesce:

cîti-va cîti-va
tintesce tintesce
5 scoateti scoateti
99 vieatia vieatia
99 gjiatîoe giatioe
7 vedeţi vedeţi
99 învinsoe învins
99 sparî spârie
10 soti soti
16 cu ca
28 ciobann ciobann
31 ciar ciar
33 cinste cinste
34 asia asia
43 Pleecînd Plecînd
44 fiu. fiu
6S copii copii
66 Tioera
Tioarna
68 vedi vedi
99 miscoe pisc®
70 ciudoe cîudoe
72 face face
75 ciob ciorbt
78 soe-î soe-si
81 legenni | legenni
82 întru-si întru sine
84 Pricina Pricina
87 plcecere ploecere
88 scoţi soti
89 Dtori Diori
90 vecie vecie
rumînesc Tom. II. P. 2 . 1
 Fat Ia Şirul în lt>c d e : C etesce:

91 5 Ncediui Noedîuim
92 25 într’ una într’ una tot
99 30 cînta cîntos
93 28 cu eu
99 32 ea sae
94 11 omul sîntce' omul la sîntoe
99 13 ţipai tipoe
•
103 15 vr’ un vr’una
104 28 te le
110 37 boeltî boeltî
111 29 ti te tile
112 5 aie le
115 26 Enganineî Engoedineî
118 4 Arc»Tipeî Ar'BTipniî
12 0 2 Te am TeaimE»
126 26 piecire pfe ks
130 12 nsTepnijc m?TepniK,i»
133 33 ajiea ane a
138 27 B e w e rn i BeTaenni
141 12 ea aa
99 14 ^n ba ari, .ţnBaiţnb
99 99 ♦i
143 32 C îctoc C ictob
144 24 CîfB^OKOIţilTOpi CSB^OKOlţiiTOpi?
146 27 mTipiaop omTÎpiaop
147 18 TpcT TpeT
148 19 1769 1796
152 24 va a si
160 21 ae M
163 25 m u ie a&fte
168 7 spednÎK BpednÎKT*
172 23 sanpeae Kanpejte.

Tipoerit in c . r. tipografie a curţii si a statului.

 &■

SSiSilSi