Sunteți pe pagina 1din 33

CUPRINS

ARGUMENT ..................................................................................................................... pag. 2

CAP. I.. Principiul de funcţionare a circuitelor hidraulice................................................ pag. 5

CAP. II. Elementele componente ale circuitelor hidraulice ............................................. pag. 9

CAP. III. Motoare hidraulice liniare .................................................................................. pag. 18

CAP. IV. Motoare hidraulice rotative ................................................................................ pag. 22

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................ pag. 30

ANEXE................................................................................................................................ pag. 31
ARGUMENT

Lucrarea prezintă cele mai reprezentative elemente care intră în componenţa sistemelor de
acţionare hidrostatică, rolul acestora, precum şi modul de simbolizare a lor prin semne
convenţionale.
Acţionarea hidrostatică este acţionarea care asigură o dublă conversie energetică,
transformând energia mecanică în energie hidraulică şi apoi din nou în energie mecanică la alţi
parametri cinematici şi dinamici faţă de cei de la intrare. Scopul acestei transformări este acela
de a realiza mişcarea, la ieşirea din motorul hidraulic, în condiţii de forţă sau cuplu impuse şi cu
viteze impuse.
Sistemele de acţionare hidraulice se împart în două mari categorii:
- hidrostatice, care înmagazinează în agentul motor energie potenţială de tip hidrostatic
caracterizată prin presiunea mediului hidraulic. În acest caz, energia potenţială a agentului
motor se dezvoltă pe o suprafaţă creând mişcare şi forţă;
- hidrodinamice, care vehiculează agent motor încărcat cu energie cinetică,
materializată prin viteza acestuia, energie care se produce într-o pompă de tip centrifugal şi care
se transformă în energie mecanică într-un motor de tip turbină.
Prezenta lucrare va analiza structura şi simbolurile elementelor ce alcătuiesc sistemul de
acţionare hidrostatic.
Sistemele de acţionare hidrostatică se compun în general dintr-o pompă PH, elemente de
distribuţie, reglare, control şi protecţie (EDRCP) şi un motor hidraulic MH. Pompa PH ,
antrenată de motorul electric ME la cuplul Mi şi turaţia ni, aspiră agentul motor din rezervorul
Rz trimiţându-l spre elementele de direcţionare şi reglare cu presiunea pp şi debitul Qp.
Elementele de reglare modifică presiunea şi debitul agentului furnizat de pompă la alţi parametri
pm şi Qm care sunt necesari acţionării motorului hidraulic MH pentru a se putea obţine la ieşire
cuplul Me sau forţa Fe cu turaţia ne sau viteza ve, utile acţionării organului de lucru OL. De la
motorul MH agentul motor este retransmis la rezervorul Rz.
Practic, într-un astfel de sistem au loc trei conversii energetice:
electro-mecanică, la nivelul motorului electric ME;
mecano-hidraulică, la nivelul generatorului hidrostatic (pompa PH);
hidro-mecanică, la nivelul motorului hidrostatic MH.

2
Principalele componente ale sistemelor de acţionare hidrostatice sunt:

Pompele volumice (PH) – sunt ansamble care imprimă mediului hidraulic de lucru energie
hidrostatică caracterizată prin presiune şi debit. Ele recepţionează energia mecanică produsă de o
maşină de forţă şi caracterizată de momentul motor şi turaţia nominala şi o transformă în energie
hidrostatică. Aproape toate pompele sunt acţionate în mişcare de rotaţie.
Motoarele hidrostatice (MH) – sunt ansamble care primesc energia hidrostatică produsă
de pompă (presiune X debit) şi o transformă în energie mecanică de rotaţie (moment X turaţie) la
motoarele rotative sau de translaţie (forţă X viteză) la motoarele hidraulice liniare (cilindri de
forţă), pentru antrenarea mecanismului acţionat (OL).
Uneori aceleaşi ansamble pot fi atât pompe cât şi motoare, depinzând de modul în care sunt
montate. Unele pot funcţiona într-un singur sens (nereversibile), altele în ambele sensuri
(reversibile).
Din punct de vedere a variabilităţii debitului vehiculat se disting pompe şi motoare cu debit
constant şi cu debit variabil.
Motoarele hidraulice rectilinii (cilindri hidraulici) sunt din punct de vedere constructiv de
tip cilindru - piston, motiv pentru care se mai numesc şi cilindri de forţă.
Din punctul de vedere al modului în care se realizează acţionarea, respectiv al modului în
care agentul motor acţionează pe feţele pistonului, cilindri de forţă pot fi: cu simplu sau cu dublu
efect.
Din punct de vedere al raportului dintre diametrul tijei şi a pistonului, pot fi:
cu diametrul pistonului mai mare decât diametrul tijei;
cu diametrul pistonului egal cu cel al tijei, adică cu pistoane plunjer.
Elementelem de distribuţie au rolul de a dirija agentul motor spre diferitele conducte ale
schemei hidraulice. Echipamentul de distribuţie al acţionării hidrostatice este constituit din:
robinete distribuitoare, distribuitoare cu bilă, distribuitoare cu sertar (sertăraşe distribuitoare) şi
supape de sens unic (supape de blocare).
Supapele de presiune sunt destinate asigurării presiunii dorite pe anumite circuite
hidraulice. Ele pot fi în poziţie normală, neacţionate, normal închise sau normal deschise. Cele
normal deschise au rol de supape de deversare (de descărcare) iar cele normal închise au rol de
supape de siguranţă.
Echipamentul de reglare a debitului pe circuitele hidraulice constă în montarea unor
rezistenţe fixe sau reglabile (drosele) pe circuit, care laminează debitul de agent motor,
fracţionându-l şi administrându-l la valoarea dorită motorului hidraulic.
Echipamentul auxiliar al schemelor hidraulice se compune din: conducte, filtre,
acumulatoar, rezervor (tanc), schimbător de căldură.
Elementele de executie hidraulice sunt componente ale sistemelor automate care primesc
la intrare semnale de mica putere de la blocul de conducere si furnizeaza marimi de iesire, in
marea majoritate a cazurilor, de natura mecanica (forte, cupluri) capabile sa modifice starea
procesului in conformitate cu algoritmul de conducere stabilit.
Din punctul de vedere al energiei auxiliare, elementele de actionare se impart in trei
categorii: elemente de actionare electrice, pneumatice si hidraulice.
Elementele de executie trebuie sa satisfaca caracteristici functionale compatibile cu
performantele cerute sistemului, din care amintim:
– viteze de raspuns cât mai mari (constante de timp cât mai mici);
– posibilitatea reglarii vitezei in limite largi si inversarea sensului de miscare;
– domeniu de liniaritate cât mai mare al caracteristicilor statice, asigurându-se o inalta
sensibilitate in functionare;
– precizie si siguranta in functionare cât mai ridicate;
– puterea dezvoltata corelata cu puterea necesara actionarii organului de executiepe
intregul domeniu de functionare;
- caracteristici constructive cât mai economice.

3
Acţionările hidraulice au fost primele mecanisme din tehnica reglării automate
destinate reglării proceselor, prin dezvoltarea sistemelor electrice de reglare, folosirea
elementelor hidraulice a scăzut datorită neajunsurilor elementelor hidraulice (lipsa posibilităţii de
comandă la distanţă, necesitatea etanşării îngrijite a corpurilor şi conductelor, dependenţa
caracteristicilor de variaţiile de temperatură ale mediului ambiant şi necesitatea unei surse
hidraulice).
În ultimul timp, elementele hidraulice cunosc o largă răspândire, întrucât prezintă unele
avantaje faţă de cele electrice, de exemplu: bandă mare de trecere (frecvenţe ridicate de lucru),
raport putere/gabarit maxim, lipsa în majoritatea cazurilor a unui reductor de ieşire şi varietatea
mare a formelor de mişcare a axului de ieşire (rotativ, oscilant, liniar).
Caracteristicile statice principale ale elementelor de acţionare hidraulice sunt caracterizate
de viteză şi de forţă care determină viteza de ieşire şi forţa dezvoltată de motorul de execuţie în
funcţie de elementul de comandă. Folosind presiuni înalte se pot comanda EE până la 200m, fără
pierderi importante de presiune.
Deosebit de eficientă este hidraulica atunci când trebuie acţionate, în acelaşi timp, mai multe
EE (de exemplu: macazurile folosite în transporturi etc.).

4
CAP. I. Principiul de funcţionare a circuitelor hidraulice

Principiul fundamental al sistemelor hidraulice se bazează pe generarea presiunii


într-un lichid, proces descris prin principiul lui Pascal. Schema fundamentală este prezentată în
figura 1.1. Acţionând cu o forţă asupra pistonului 1, acesta determină o creştere de presiune în
lichid care se propagă în întreaga masă şi acţionează uniform pe toţi pereţii incintei în care se
află. La capătul opus al sistemului se găseşte sarcina care trebuie ridicată (de exemplu).
Presiunea în sistem creşte până în momentul în care este pusă în mişcare sarcina, adică până când
forţa (ca presiune x aria pistonului) generată, compensează sarcina (în exemplu greutatea piesei
de ridicat). Prin continuare mişcării la pistonul de acţionare, presiunea nu mai creşte, ci se
deplasează pistonul sarcinii şi implicit sarcină.

Fig. 1.1 Schema fundamentală a sistemelor hidraulice

Important este faptul că presiunea se dezvoltă în întreaga masă de lichid, ceea ce permite
transmiterea energiei la distanţă, la mai multe componente, dispuse în diferite poziţii.
Pentru aplicaţiile practice, pistonul acţionat liniar este înlocuit cu o pompă care livrează
continuu lichid, scopul sistemului hidraulic fiind asigurarea energiei hidraulice pentru deplasarea
unei sarcini, schimbarea sensului de deplasare şi modificare forţei prin care este acţionată
sarcina.
Materializarea în aplicaţii tehnice a principiului de lucru enunţat se realizează prin circuite
hidraulice a căror structură de bază este prezentată în figura 1.2.a împreună cu simbolurile
standardizate ale componentelor (fig. 1.2. b).

5
a) b)
Fig. 1.2.

Modul de funcţionare:

Pompa 1 este antrenată de un motor cu ardere internă sau motor electric şi absoarbe
lichidul hidraulic din rezervorul 2. Pompa hidrostatică, determină o deplasare a fluidului de lucru
(o variaţie de volum dar nu într-un spaţiu închis). Presiunea acestuia va creşte numai când va
întâmpina oriunde în aval o rezistenţă hidraulică. Presiunea de lucru depinde aşadar de sarcina
sistemului hidraulic, iar volumul de lichid de lucru pus în circulaţie în unitatea de timp depinde
de construcţia sistemul de pompare, proporţional cu volumul dislocat în unitatea de timp (volum
şi turaţie). Fluidul debitat de pompă este dirijat prin supapa unisens 3, spre distribuitorul 6 şi apoi
spre cilindrul 5 care efectuează lucrul mecanic. Supapa unisens are rolul să permită decuplarea
ansamblului de pompare de restul circuitului hidraulic. În acest caz, distribuitorul are trei poziţii
care corespund la trei regimuri de funcţionare şi se reprezintă prin trei căsuţe în care sunt
indicate direcţiile de curgere. Pe figură se reprezintă poziţia neutră a distribuitorului, notată prin
„0”. Celelalte poziţii se notează cu litere mici: a,b,etc.. La această poziţie se reprezintă
conexiunile hidraulice: P – legătura de la pompă, T legătura la rezervor (tank), A,B... legăturile
la elementele de execuţie. În acest caz există 4 legături şi 3 poziţii ale distribuitorului, care se
notează 4/3 În poziţia „0”, alimentarea cilindrului hidraulic este blocată, în poziţia „a” se asigură
curgerea lichidului de la pompă spre partea stângă a pistonului cilindrului hidraulic, ceea ce
determină deplasarea sa spre dreapta. Partea dreaptă a pistonului este pusă în legătură cu
rezervorul, ceea ce permite scurgerea lichidului hidraulic. Prin deplasarea elementului de
comandă a distribuitorului în poziţia „b”, cilindrul îşi inversează sensul de deplasare. Elementul

6
4 este supapa de presiune. Rolul său este să menţină în circuitul hidraulic o presiune maximă
prestabilită care să nu depăşească valoarea admisibilă a celui mai puţin rezistent element din
circuitul hidraulic. Presiunea este un parametru efect, creşte în funcţie de sarcină şi se limitează
prin introducerea unui element elastic care controlează legătura dintre circuitul hidraulic de
presiune şi rezervor. Dacă presiunea creşte peste valoarea stabilită, forţa asupra elementului de
control creşte, este învinsă forţa arcului şi acesta permite scurgerea la rezervor. Un element strict
necesar pentru funcţionarea practică este filtrul hidraulic, care asigură protecţia elementelor
hidraulice de uzură prematură.
Această structură asigură principial funcţionarea oricărui sistem hidraulic. Ca element de
execuţie poate fi un motor hidraulic, sistem care converteşte energia hidraulică în energie
mecanică în mişcare de rotaţie. De asemenea se pot conecta mai multe elemente de execuţie.

Simboluri generale

Pentru realizarea functiilor de executie se folosesc si alte elemente hidraulice a caror


simboluri sunt sintetizate in tabelul 1.1. Cu ajutorul acestor se reprezinta simplu si intuitiv
circuitele hidraulice.
Tab. 1.1.

7
8
CAP. II. Elementele componente ale circuitelor hidraulice

2.1 Circuitul hidraulic de bază (fig. 2.1)–


Circuitul de bază descrie acţionarea hidraulică a unui element de translaţie – cilindru
hidraulic

Fig. 2.1 - Circuitul hidraulic de bază

2.2 Circuitul serie

Sistemul anterior se completează cu un circuit suplimentar, conectat la ieşirea spre rezervor


a circuitului iniţial, ceea ce reprezintă o conexiune în serie a celor două circuite (fig. 2.2). La
acest tip de conexiune apar următoarele condiţii funcţionale:

9
Fig. 2.2 - Circuitul serie

Nu pot funcţiona mai multe elemente de execuţie simultan fără a fi influenţată forţa şi
viteza elementului de execuţie.

La acţionarea cilindrului 2 se generează o presiune ce depinde de ariapistonului 2 şi de


sarcină la pistonul 2. Aceeaşi presiune se află şi în partea dreaptă a cilindrului 1, presiunea fiind
aici proporţională cu aria pistonului din care se scade aria transversală a tijei şi de sarcina asupra
pistonului 1. Presiunea din cilindrul 1 rezultă din forţa rezistentă care acţionează la nivelul
pistonului 1 şi forţa presiunii induse în sistem de cilindru 2 şi aria pistonului din dreapta
cilindrului 1. Dacă forţa din partea stângă a pistonului 1 învinge cele două forţe menţionate,
atunci ambele pistoane se vor deplasa spre dreapta. Viteza de deplasare va fi în acelaşi raport în
care se găsesc ariile din dreapta pistonului 1 şi aria pistonului 2.
Revenirea lichidului în circuit se face prin unitatea filtrantă F. Construcţia sa este prevăzută
pe lângă elementul filtrant propriu-zis cu o supapă unisens, care atunci când accidental filtrul
este blocat, permite circulaţia lichidului spre rezervor, ocolind filtrul.

10
2.3 Circuitul paralel

Circuitul hidraulic (fig. 2.3) este prevăzut cu o pompă cu debit variabil. Pompa este
acţionată de un motor electric de turaţie constantă. Volumul pompei este modificat printr-un
motor electric variabil m. Pompă furnizează un debit volumic circuitului hidraulic. Printr-o
bifurcaţie fluidul este condus prin distribuitoarele 5,6,7 la elementele de execuţie 8,9,10.
Distribuitoarele sunt de tip 4/3, acţionate electric şi menţinute prin arcuri în poziţia neutră.
Elementele de execuţie sunt un cilindru telescopic (8), un cilindru cu amortizare (9) şi un
cilindru cu amortizare şi revenire prin arc (10). Până la distribuitoare, presiunea în sistem
corespunde presiunii reglate la supapa de presiune 3. Această presiune poate fi citită la
manometrul 4, acţionând butonul distribuitorului manometrului, care prin poziţia 2 a
distribuitorului face legătura dintre manometru şi sistem. În poziţia neutră, menţinută de un arc,
manometrul este descărcat prin legătura la rezervor. Cuplarea paralel permite funcţionarea mai
multor elemente de execuţie în acelaşi timp, doar dacă există cantitate suficientă de lichid care să
menţină presiunea de lucru necesară.
Presiunea din sistem se va stabiliza la nivelul impus de cea mai mică rezistenţă. Astfel
primul va fi acţionat elementul de execuţie care realizează rezistenţa minimă. De-abia după ce
elementul de execuţie cu rezistenţa minimă (cel care induce şi presiunea minimă în circuitul
hidraulic) ajunge în poziţia extremă, presiunea creşte la nivelul rezistenţei următorului element
de execuţie. Altfel exprimat elementele de execuţie sunt acţionate funcţie de presiunea indusă de
sarcină.

Fig. 2.3 - Circuitul paralel


11
2.4 Circuitul hidraulic închis

Particularitatea acestui tip de conexiune a elementelor hidraulice este conectarea directă a


evacuării motorului cu admisia în pompă. În figura 2.4 este reprezentat schema circuitului de
bază în varianta circuit închis. În majoritatea aplicaţiilor pompa este variabilă şi permite ambele
sensuri de circulaţie. Motorul trebuie în acest caz să permită şi el ambele sensuri de curgere şi
poate la fel să fie variabil, pentru a permite un domeniu mai larg de turaţii. Se observă că ambele
ramuri de legătură pot lucra la presiuni joase sau înalte şi trebuie prevăzute şi constructiv pentru
aceste functii.

Fig. 2.4 - Circuitul hidraulic închis

12
Elementele particulare ale circuitului închis sunt:

siguranţa faţă de suprapresiuni;

Cele două supape de presiune 3 şi 4, care au rol în limitarea presiunii maxime, limitează
presiunea în conducta de presiune înaltă (indiferent care este aceasta). Lichidul suplimentar este
dirijat spre conducta de joasă presiune. În acelaşi timp, cele două elemente de supape de presiune
ajută la frânarea motorului, atunci când debitul pompei este nul (oprirea antrenării pompei).

circuitul de realimentare şi filtrare

Sistemele hidraulice nu sunt etanşe, astfel că un circuit hidraulic închis necesită un sistem
prin care să fie completat lichidul hidraulic pierdut prin neetanşeităţi. De asemenea
microparticulele desprinse în procesul de frecare al pieselor metalice aflate în mişcare relativă,
trebuiesc filtrate. Pentru circuite complexe cu numeroase disipaţii, lichidul se încălzeşte şi
necesită răcire. Supapa de filtrare 5 este un distribuitor acţionat hidraulic. Când pompa 1 este în
poziţia de debit nul, pompa de alimentare 6, care are rolul de a reumple circuitul hidraulic şi
debitează spre rezervor lichidul prin distribuitorul 5 aflat în poziţia de mijloc, prin supapa de
presiune 7 şi răcitorul 8. Presiunea limitată de supapa de presiune 7 este presiunea în circuitul de
joasă presiune, limitat în general la 8...15 bar.

Dacă elementul de comandă al pompei 1 se găseşte într-o poziţie în care pompa debitează
lichid, respectiv se alimentează motorul hidrostatic, atunci circuitul de înaltă presiune acţionează
asupra distribuitorului 5. Astfel se realizează conexiunea între circuitul de joasă presiune şi
supapa de presiune 7. Acest proces are loc indiferent de ramura care este la un moment dat
circuitul de înaltă presiune.

Fie de exemplu ramura din stânga a circuitului de înaltă presiune. Distribuitorul este
deplasat spre dreapta. Circuitul de joasă presiune este conectat cu supapa de presiune 7. Aceasta
este acţionată hidraulic prin circuitul pompei de alimentare 6. Astfel din circuitul de joasă
presiune, lichidul va curge prin distribuitorul 5 şi supapa de presiune 7 spre rezervor, pe traseu
parcurgând răcitorul. În acelaşi timp, pompa de alimentare furnizează prin supapa unisens 9,
lichid în reţeaua de joasă presiune compensând lichidul scurs pe traseul distribuitor 7 – supapă de
presiune 8. Circuitul de înaltă presiune menţine supapa unisens 10, închisă. Prin circuitul de
alimentare, se completează lichidul pierdut prin neetanşeităţi, se răceşte şi filtrează. Practic este
extrasă o anumită cantitate de lichid pentru răcire şi filtrare şi în acelaşi timp, este reumplut
circuitul pentru a menţine sistemul funcţional. Prin schimbarea sensului de curgere, dispunerea
simetrică a supapelor şi distribuitoarelor face ca sistemul să funcţioneze precum a fost descris
mai sus, indiferent de circuitul de curgere. Prin linie – punct, s-a delimitat circuitul de reglaj
hidraulic.
În figura 2.5. a şi b sunt redate schemele unui circuit închis cu dispunerea distribuitoarelor
şi indicarea valorilor orientative a parametrilor hidraulici pentru regimul de alimentare (pompa la
volum nul) şi regim de sarcină (pompa la volum nenul)

13
a)

b)

Fig. 2.5 - Circuit închis

2.5 Circuite în buclă închisă / deschisă

Circuitul în buclă închisă (fig.2.6) implică feedback, respectiv generarea unui semnal
proporţional cu mărimea de ieşire şi utilizarea acestuia pentru adaptarea parametrilor de intrare
după comparaţia cu o valoare obiectiv.

14
Fig.2.6 – Circuit în buclă închisă

La circuitul în buclă deschisă performanţele circuitului sunt determinate de caracteristicile


individuale ale componentelor şi de modul de interacţiune în circuit. Circuitul din figura 3.1 este
de acest tip.

2.6 Circuite cu centru deschis / închis (closed centre / open centre)

La circuitul open centre pompa este legată la rezervor când distribuitorul este în poziţia neutră
(fig.2.7).

Fig.2.7

2.7 Circuite speciale

Circuite de putere intermitentă.

Există situaţii când este necesară o cantitate mare de energie care trebuie eliberată într-un timp
scurt. Pentru aceasta se utilizează circuite cu acumulator, care permit stocarea energiei (fig. 3.8).
Pompa antrenată de motorul Diesel încarcă acumulatorii cu un debit mai redus, decât este
necesar la motor, deci cu energie mai mică. Când este necesar se modifică poziţia distribuitorului
şi energia acumulată se descarcă rapid pe motor. O descărcare spre pompă este împiedicată de
supapa unisens. Pompa de manuala are rolul de a încarcă acumulatoarele in cazul in care exista
scurgeri in circuit.

15
Fig. 2.8 - Circuit cu acumulator

Alte moduri de cuplare a elementelor hidraulice

O pompă cu mai multe ieşiri, care foloseşte acelaşi arbore de antrenare alimentează mai muţi
consumatori.

Fig.2.9 - Cuplare a elementelor hidraulice

16
Două pompe acţionate separat furnizează energie hidraulică într-un circuit complex

Fig. 2.10 – Circuit complex

17
CAP. III. MOTOARE HIDRAULICE LINIARE
Sunt masini hidraulice volumice care realizeaza conversia energiei hidraulice ( Q; p ) in energie
mecanica (M; n, sau F ; v ), conform cerintelor de actionare impuse de masina antrenata.
Clasificarea motoarelor hidrostatice (tabelul 3.1):

Tabelul 3.1. Clasificarea motoarelor hidrostatice

3.1. Servomotoare hidraulice rotative

Sunt destinate antrenarii organelor de lucru intr-o miscare de rotatie continua (pe un unghi
nedeterminat).
Motoarele hidrostatice pentru turatii normale ( n = x100-x1000 rot/min ) deriva, datorita
reversibilitatii masinilor hidraulice, din pompele de acelasi tip (conform tabelului de mai sus).
Pompele volumice au fost prezentate în capitolul 2.
Simbolizarea motoarelor pentru rotatie continua (fig. 3.1):

Fig. 3.1. Simbolizarea motoarelor hidraulice

a) – motor unisens, de cilindree constanta ;


b)- motor dublu sens, de turatie constanta ;

18
c)- motor unisens, reglabil ;
d)- motor dublu sens, reglabil
e,f)- unitati de lucru (pompa si motor)

3.2. Servomotoare hidraulice liniare

Cilindri hidraulici, cunoscuţi şi sub denumirea de motoare hidraulice liniare sau cilindri de
forţă, sunt elemente cu rol de execuţie. Ei realizează conversia energetică inversă: din energie
hidrostatică în energie mecanică, caracterizată de doi parametri, forţă şi viteză.
Aceste motoare au o largă răspândire datorită simplităţii constructive şi a posibilităţii de realizare
a unor forţe mari şi foarte mari de acţionare.
Datorită marii diversităţi de motoare hidrostatice rectilinii, clasificarea acestora trebuie făcută
din mai multe puncte de vedere, astfel:
1. Din punctul de vedere al modului în care agentul motor acţionează pe feţele pistonului, se
disting:
- cilindri cu simplu efect (figura 3.2. j);
- cilindri cu dublu efect (figura 3.2. a, b, c, d).
2. Din punctul de vedere al mobilităţii elementelor ele pot fi:
- cu cilindru fix şi piston mobil (figura 3.2. a, c, e, g, l, j, k);
- cu cilindru mobil şi piston fix (figura 3.2. b, d, f, h).
3. Din punct de vedere al raportului dintre diametrul tijei şi al pistonului:
- cu diametrul pistonului mai mare decât diametrul tijei (figura 3.2.a,b,c, d, g);
- cu diametrul tijei egal cu diametrul pistonului,numite şi pistoane plonjoare (fig 3.2.e, f).
4. Din punct de vedere al numărului de motoare ce acţionează acelaşi organ de lucru:
- hidromotoare singulare (figura 3.2. a, b, c, d, h);
- hidromotoare multiple, care pot fi cuplate în serie (figura 3.2. h, i, k) sau în paralel
(figura 3.2. e, f, g).
Cilindri de forţă se leagă în serie sau în paralel pentru a mări forţa de acţionare sau cursele de
deplasare ale organului acţionat.

Figura 3.2. Tipuri de cilindri hidraulici


19
Soluţiile de instalare mecanică pentru cilindri hidraulici sunt variate, depinzând de rolul
funcţional în ansamblul din care aceştia fac parte. Ei pot fi legaţi de organele pe care le
acţionează sau de batiu prin:
- capete filetate (figura 3.3. a);
- capete cu ocheţi (figura 3.3. b şi c);
- suport de legătură (figura 3.3. e);
- flanşe (figura 3.3. g);
- articulaţii pe corpul motorului (figura 3.3. d).

Figura 3.3. Instalarea mecanică a cilindrilor hidraulici

Principiul constructiv si functional al motoarelor liniare este redat in figura 19, si cuprinde:

Fig. 3.4. Schema constructive a cilindrului hidraulic

A si B-camere de lucru (activa si pasiva);


1- cilindru;
2 – element mobil de separatie a camerelor (piston sau membrana);
3 – tija de actionare;
4 – capace de inchidere a camerelor de lucru.

În figura 3.5 este prezentată construcţia unui cilindru hidraulic cu dublu efect.

20
Figura 3.5. Cilindru hidraulic cu dublu efect

Aspecte privind materialele si tehnologia motoarelor hidraulice liniare

Clindrii motoarelor hidraulice liniare se executa din otel de calitate OLC 35, OLC 45 si
OLC 55 sau otel de teava OLT 35 … OLT 65, oteluri carbon superioare sau oteluri aliate cu
crom si nichel pentru presiuni inalte. Tijele si pistoanele se executa din otel de constructie OL
50, OL 60 sau otel de calitate OLC 35 sau OLC 45. Capacul se executa tot din otel de constructie
laminat sau otel forjat.
O importanta deosebita o prezinta prelucrarea alezajelor cilindrilor, la care operatia finala
este rectificarea si honuirea, aceasta operatie neadmitind urme de scule longitudinale care duc la
cresterea de pierderi volumice inalte.Rugozitatea suprafetei Ra=0,4µm; conicitate maxim admisa
la 1000 mm este de 0,03 mm ; ovalitatea maxim admisa de 0,02 mm la 500 mm lungime, iar
abaterea maxima a generatoarelor de la rectilinitate de 0,03 mm.
Conditile tehnice impuse tijei sunt aceleasi pentru rugozitate; pentru ovalitate si
conicitate, se admite o abatere de 0,01 mm, iar coliniaritatea dintre axa alezajului si directia de
miscare sa nu aiba o abatere mai mare de 0,03 mm.
La cilindrii vand pistoane cu garnituri profilate, dupa alezare se aplica o polizare de luciu
de oglinda cu un cap de frezat de fonta si pasta abraziva.
Cilindrii scurti pot fi rectificati cu o rodare ulterioara cu o scula de fonta apoi o polizare
la perie.
O prelucrare de mare productivitate si cu o buna calitate a suprafetei se obtine prin
honuire cu pastile abrazive cu o granulatie de 80-500 µm, viteza periferica de 40-60 m/min si un
avns al sculei de 10-12 m/min, cu un adaos be honuire de 0,05-0,08 mm.

21
CAP. IV. MOTOARE HIDRAULICE ROTATIVE
Masinile hidraulice sunt convertizoare de energie, care transforma energia mecanica in
energie hidraulica (generatoare hidraulice, sau pompe), sau energia hidraulica in energie
mecanica (receptoare hidraulice, sau motoare), ele fiind in general masini reversibile.

Clasificare
Dupa tipul energiei hidraulice produse (sau consumate), se deosebesc:
- masini hidrostatice, sau volumice, la care predomina energia potentiala datorata presiunii
lichidului;
- masini hidrodinamice, sau centrifuge, la care predominanta este energia cinetica a
lichidului.
In actionarile hidrostatice se utilizeaza masinile volumice, care realizeaza debitul prin transportul
unor cantitati determinate de lichid cu o anumita frecventa, ca urmare a variatiei controlate a
volumului unor camere de pompare, rezultand o caracteristica mecanica rigida de actionare;

Caracteristicile generale ale pompelor volumice:


a)Debitul mediu teoretic:
QT = ∆V.z.i.n, in care:
∆V este variatia volumului camerelor de pompare;
z- numarul camerelor de pompare;
i-numarul de actiuni (cicluri absorbtie –refulare la o rotatie a axului pompei);
n-turatia de antrenare a pompei;
b)Debitul real:
QR = QT - ∆Q
∆Q -pierderea interioara la trecerea lichidului prin pompa;
c)Pulsatia debitului: variatia acestuia in timp datorata actiuniii succesive a camerelor de
pompare in camera de refulare si variatiei neliniare in timp a debitului pompat, caracterizata prin
frecventa pulsatiei, f p = z.i.n, si gradul de neuniformitate,
δ= ( Qmax-Qmin) / Qmed ;
d)Presiunea nominala, p n ;
e)Puterea hidraulica, N h = Q. p ;
f)Randamentul total:
η t = η v. η p. η m , ca produs al randamentelor partiale: volumic, de
presiune si mecanic.

22
Pompe volumice-Clasificare

Fig. 4.1 – Clasificarea pompelor volumice

Pompe cu roti dintate cu angrenare exterioara


Principiul constructiv si functional

Pompe simple:

Fig. 4.2 – Pompă cu roti dintate


1-corpul pompei;
2- rotor conducator;
3- rotor condus;
4- capace laterale;
5-lagare;
6-garnitura de etansare; 7-capac;
A- camera de absorbtie;
B- R- camera de refulare;
n -turatia de antrenare;

23
Caracteristici :
 simplitate constructiva;
 cost redus;
 debite medii (x1-x10 l/min); presiuni mici-medii (x1-150 bar);
 debit constant.

Pompe cu pistoane axiale

Fig. 4.3 - Pompa cu pistoane axiale


a) - cu bloc inclinat si distribuitor frontal;
b) - cu disc inclinat si distribuitor frontal;
c) - cu disc fulant si distribuitor frontal;
d) - cu disc fulant si distributie prin ventile de sens.
1 - blocul pistoanelor;
2 - disc de actionare a pistoanelor;
3 - distribuitor frontal;
4 - biele sau arcuri de antrenare a pistoanelor;
5 - sistem de rotire si actionare axiala

24
a elementului condus;
ά - unghi de inclinare;
n - turatia de antrenare a pompei;
Va - ventile de absorbtie ; Vr - ventile de refulare.

Pompe cu pistoane radiale


Au pistoanele dispuse perpendicular pe axa de rotatie a pompei.
Dupa modul de circulatie a lichidului, pot fi:
-cu circulatie interioara (fig. 4.4 si fig.4.6 a ),
– cu circulatie exterioara (fig. 4.5 si fig.4.6 b );
Actionarea pistoanelor se face cu: stator excentric (fig.4.4), cu excentric (fig 4.5), sau cu
cama (interioara-fig.4.6 a , sau exterioara- fig.4.6 b ).
Separarea fazelor se face cu distribuitor (fig. 4.4, fig. 4.5 a si fig. 4.6 a ), sau prin
ventile de sens (fig.4.5 b si fig. 4.6 b ).

Fig. 4.4 - Pompa cu pistoane radiale

25
Fig. 4.5 - Pompa cu pistoane radiale

Fig. 4.6 - Pompa cu pistoane radiale


1) Pompa cu pistoane radiale cu circulatie interioara si separarea fazelor prin distribuitor ( Q-
constant, sau Q- variabil ), fig. 4.4;
2) Pompe cu pistoane radiale cu excentric ( Q-constant), fig. 4.5;
3) Pompe cu pistoane radiale cu came ( Q- constant), fig. 4.6;

26
Pompe cu palete

La pompele cu palete camerele de pompare (fig.4.7 ) sunt delimitate de statorul 1, rotorul 2, doua
palete radiale alaturate mobile 3 deplasabile in rotor, si capacele laterale 4.
Clasificare:
 dupa numarul de actiuni, se cunosc pompe: cu simpla actiune, cu dubla actiune si cu
multipla actiune;
 dupa modul de circulatie a lichidului: cu circulatie exterioara, sau interioara;
 dupa reglabilitate: de debit constant, reglabil sau reversibil.

- Figura 4.7- pompa cu simpla actiune, cu circulatie exterioara, de debit reglabil ( prin
reglarea excentricitatii e);
- Figura 4.8- pompa cu simpla actiune, cu circulatie interioara, de debit reglabil;
- Figura 4.9- pompa cu dubla actiune, de debit constant.
Debitul pompelor cu simpla actiune se calculeaza cu o formula de forma:
Q=4.п.e.Rs.b.n ;
Debitul pompelor cu dubla actiune se calculeaza cu o relatie de forma:
Q=2.п.b (Rs2 – Rs1).n .

Fig. 4.7 - Pompa cu simpla actiune Fig. 4.8 - Pompa cu simpla actiune
circulatie exterioara circulatie interioara

Fig. 4.9 - Pompa cu dubla actiune

27
Motoare hidrostatice

Sunt masini hidraulice volumice care realizeaza conversia energiei hidraulice ( Q; p ) in energie
mecanica (M; n, sau F ; v ), conform cerintelor de actionare impuse de masina antrenata.
Clasificarea motoarelor hidrostatice:

Tab. 4.1 – Clasificarea motoarelor hidrostatice

Motoare hidrostatice pentru rotatie continua

Sunt destinate antrenarii organelor de lucru intr-o miscare de rotatie continua (pe un unghi
nedeterminat).
Motoarele hidrostatice pentru turatii normale ( n = x100-x1000 rot/min ) deriva, datorita
reversibilitatii masinilor hidraulice, din pompele de acelasi tip (conform tabelului 4.1). Turatia
lor se calculeaza cu o relatie de forma:
n = Q /V1,
in care V1 este volumul specific (cilindreea, sau volumul corespunzator unei rotatii).
V1 poate fi constant (motoare de turatie constanta), sau reglabil (motoare de turatie
reglabila).
Motoarele lente ( n = x1-x100 rot/min ) sunt in general constructii speciale bazate insa pe
aceleasi principii functionale ca si motoarele normale.
Simbolizarea motoarelor pentru rotatie continua (fig. 4.10):

Fig. 4.10 – Simbolizarea motoarelor


a) – motor unisens, de cilindree constanta ;
b)- motor dublu sens, de turatie constanta ;
c)- motor unisens, reglabil ;
d)- motor dublu sens, reglabil
e,f)- unitati de lucru (pompa si motor)

28
Motoare hidrostatice oscilante

Sunt destinate realizarii miscarii de rotatie pe un unghi limitat, determinat, constant sau reglabil.
Constructiv, pot fi realizate:- cu paleta (simpla, dubla, sau multipla), fig.4.11, sau – cu piston
(simplu, dublu , sau multiplu), .

Fig. 4.11 – Motoare hidrostatice oscilante cu paleta

Marimi caracteristice pentru motoarele cu paleta

Pentru motoarele cu piston:

Simbolizare:

a)- motor oscilant de unghi constant;


b)- motor oscilant de unghi reglabil.

29
BIBLIOGRAFIE

1. Hidraulica si pneumatica autovehiculelor – prof. dr. ing. Horia Abaitancei


2. www.regielive.ro Actionari hidraulice si pneumatice
3. www.regielive.ro Actionari hidraulice
4. www.regielive.ro Pompe si motoare hidrostatice

30
ANEXE

31
ANEXA 1

Tipuri de cilindri hidraulici.


a - cu dublu acţiune, tija unilaterală, piston mobil: b - cu dublă acţiune,
tijaunilaterală, piston fix: c - cu dublu acţiune, tiju bilaterală, piston mobil: d -
cu simpla acţiune, tijă unilaterală, piston mobil, arc de revenire: e - cu simplă
acţiune si plunjer mobil: f - cilindru telescopic cu simpla acţiune:
1 - cilindru; 2 - piston; 3 - tiju; 4 - ochiuri de prindere; 5 - arc; 6 - racord.

32
ANEXA 2

Element de distribuţie Drosel

Filtre

Acumulatoare

33