PUERICULTURA $1 PEDIATRIE PENTRU ASISTENT! MEDICAL Mihaela Vasite Copyright © 2013 Baltura ALL, Descrierea CIP a Bibliotell Nationale a Rominiel VASILE, MIHAELA Puericulturd sl pediatric pentru asistenti medical / Mihaela Vasile. ~ Bucures: Editrs ALL, 2013, Biblioge ISBN 975-606-587-169-4 1616-053.2075.8) 613950075.) ‘Toate drepuurilerezervate Eur’ ALL. [Nico parte din acest volum ns poste fi copiats ‘is permisiunes scrist a Etat ALL- reptile de distribute tn striate aparin tn exclusivitate ei All rights reserved. The distibuion of thi book outside Romania, without the writen permission of ALL, ls titly prohibited Copyright © 2013 by ALL. Editors ALL Bi, Constructorior ar. 204 sector 6, cod 060512 ~ Bucuresti ‘Tel :021 402 26.00 Fax: 021 402.26 10, Departament distribute: Tel: 024 402.26 30; 021 402 26:33 ‘Comenz la ‘comenzi@all.so Redactor Dr. Bianee Vasitescu “Tehnoredactare Niculina ones Corectars Minaeta-Violeta Dumien, Design coperts ‘Alexandr Novae DR. MIHAELA VASILE PUERICULTURA SI PEDIATRIE PENTRU ASISTENTI MEDICALINTRODUCERE ‘De-a lungul secolclor, medicina s-a preocupat continun de pro- blemele de sinitate ale copilului, conturandu-se bazele unei noi discipline, numit& pediarie, Aceasta a avut o dezvoltare progre- Siva, Imbogaindu-se ew noi gi noi date si devenind o stiint de "Acest manual se adreseaz8 elevilor de gcoli sanitare i consti- tui un instrument prin eare acestia pot lua cunostinja de cerinfele privind ingrijrile copilului sinatos gi bolnav. Prin parcurgerea acest manual, cursanfii vor dobandi compe tenje in Ingrijirea copilului santos si bolnav. ‘Manual este stracturat in dows pei, insusirea cunostingelor din ficeare parte ducdind la dobanditea unci competent ‘Scopuri sl obiective ‘Dup studierea manualului,elevii vor f eapabil: — ‘si supravegheze activ cresterea si dezvoltarea unui copil; — si analizeze semnele si simptomele afectiunilor copior; 34 identfice problemele pacientului-eopil; = si stabileasea diagnostical de ing — sh aplice interventile; = si evalucze rezultatlePARTEAT SUPRAVEGHEREA ACTIVA A CRESTERIT $I DEZVOLTARIT COPILULUICAPITOLUL 1 INTRODUCERE iN PUERICULTURA In cursul evolujiei ei, medicina s-a preocupat de problemele de inate ale copilulu, in raport eu posibiltaie pe care le-a avut, ca practic si apoi ca stint In timp, sa desprins din rindul ei © now ‘amur 5 anume medicina infantia. Aceasta cuprinde doud ramuri = puericultura, care se ocupa de copitul sindtes: — pediatria, care se ocupa de copitul bolnay. Puericultura esteramura profilactic8 a medicines infantile, care ‘studiazi cresterea si dezvoltarea copilului, subilind gi ingrijirile ce trobuie acordate acestuia Etimologie, termenl de pucriculturs provine din limba lating, unde puer inseam copil gi culaura =a ereste, Aces termen a fost folosit pntra prima data de medicul obstetrician francez Carron Puericultura are ca obiectiv general studi, analiza si asigura- rea cresteit si dezvoltiri normale a copitului Dintre scopurile puericulturii amintim: = ocrotirea copilului din perioada antenatala pind la virsta de adult; = aplicarea misurilor de ingrijte privind de2voliaea sa so- ‘matic, psihica gi afectivas = aplicarea masurilor edueatiMibacta Vaste cree cpa reactive copa = span poration in practice medial, percltur pate span de aie det im cop dae, pone utes proces eens sare sei cop i big : oth pe ti ce care acu de el sisi insugeasca cat mai multe cunostinte care privesc: ” ~ caters psi de aie scp niitos; 2 =a ~ fei cab inate crepe ei mae ~ mijloacele si metodele prin care se realizeaza aceste dezi- erate, CAPITOLUL 2 CRESTEREA $I DEZVOLTAREA, 2.1. Nofiuni despre crestere si dezvoltare (Cresterea reprezinth procesul normal de mirite a dimensiv~ nilor corporate, de adios de noua substan tsular, reslizats prin ‘multipticarea celular si eresteres volumului celulei. Prin eres- tere, organismal fi ereste masa. Dezvoltarea este un proces normal prin care onganele,siste- mele, precum si finciile acestora se maturizesz Factorii care determing cresterea sunt impart in 1) Factor’ exogeni = Factori ce aefioneaza tn viaja intrauterin: — alimentajia mamets = bolile gravideis — conditile de vat Factori ce actioneaza dupa nastere: = macroctimatul sau climatul geografie; — microclimatul sau climatul din spatile inchise; = alimentagi cultura fiziea; regimul educativ.2 Mihaela Vasile ) Factori endogeni ~ Factorii genetici ~ Factor hormonal. — Secrefile altor celute si esuturi ©) Factor patotogici = Factori ce actioneaz in viata intrauterin: = infecfi acute sau eronice grave si prelungite; ~ intoxicatii cronice (loxice profesionale, tutun, alcoot ete): — iradiere eu raze X a mamet in timpul sare ~ Factor ce actioneaza dupa nagtere: ~ tulburiri acute sau cronice de nutrifie; — neuro-endocrinopati infantile; = unele malformatit congenitale de cond boli cardiace cronice (nanism mitral); ~ afectiuni ale sistemului osos (nanism rahitic, nanism nanism pottic,lipodistrfic); - digestive (mucoviscidoza, diareea prin {ntolerane, steatoreea, sindroamele de mnalabsorbyie); ~ afeetiuni metabolice (diabetul zabarat,glicogenozele) Legile generale care guvereazi cresterea si dezvoltaren sunt 2) ritmal de erestere scade odata cu inaintarea in vérsts; ')ritmul de crestere accelerat in primul si al doilea an de viae #2 seade ulterior, se accentueaza prepubertar gi seade din now la stabiliea maturitiitsexuale; ©) eresterea si dezvoltarea nu se fac simultan in aceleasi pro- Portii in intreg organismul, diferite segmente erese inegal: ©) varitile de erestere oscileaza in cadrul unor limite fiziolo- Bice, find conditionate pe de o parte de substratul eredita, iar pe de alts parte de influenjafactorilor de mediu, Puericultur sl pediatric pentru aisteni medical 2.2. Cresterea staturala 8) Talia la nastere (F) in medie este: = Ia fete: 48-50 em: = biel: 49/52 em. “Talia la now-niscut are urmatoarele caracteristci — capul este relativ mare, reprezentind "% din tlie, — viscerocraniul este mai mie decat neuroeraniul intr-un ra- port de %. = gatul este sourt = abdomenul este mare. = membrele inferioare sunt scurte si aproximativ egale ex cele superioare. Talia in primul an de viafa ereste astfel: = prima lun —4 em; = inva ea hunk —3 em; = ina Ila lund ~3 ems = inva 1V-a fund —2 em. diva V-a una ~edte 1 emvtuna, Deci, in primul an de via, talia ereste cu 20 em, -Misurare tact sugarului se face lunar cu ajutorul unui dispo- itv numit pediometru. Pentru a fi exeeutat corect, ea trebuie cefectuata de dou persoane. «) Talia copitulul anteprescolar (1-3 an) In perioada 1-3 ani, eresterea are un ritm intens att in grew tate, eat gin tac ‘Daca la virsta de un an tai este de 74 de em, la 3 ani se apro~ pile de 94 em, In al doilea an de vag, copilul creste eu 11,5 em, iar inal tei- leaan cu 8,5 em, iIntre 1 $i 2 ani, copitul ereste cu aproximativ 1 emv/una — 2 ani T 80-82 em.“ Mihacta Vasile este varsta de 2 ani, talia se caleuleaz® cu formula tui Geldvich: T= 5 x V + 80 (V = virsta in ani) 4) Talia copilului prescolar (3 pani ta 6-7 ani) In aceasta perioads, cresterea este mai lent: in inlime se ereste cu 6-8 em, De la3 la 4 a eu 6,5 em, iar de la $ Ia 6 ani cu 6 em. fn genera, taia de la nastere se dubleaza la varsta de 4-5 ani i s0-va trip Ta ‘Misurarea copiilor cu varsta peste 2 ani se face anual cu talio- ‘metrul, care reprozint& o jh marcath ©) Talia copitului scolar (de Ia 6-7 ant la pubertate) Cresterea este mai lent in aceasta periods, exceptand peri- ‘ada pubertara: tala erste cu 6 envan, 5x V+ 80 (V = varsta in ani). £1) Talla copilului ta pubertate T=5xV+80(V=varsta in i copitul va mai ereste eu 7 em, de Ia 4 la Sani 2.3. Cresterea ponderali 8) Greutatea Ia nastere (Gn) Din punctul de vedere al Gn, nou-naseufii se impart in = nou-nfscut normoponderal: grevtatea normalé la nastere este in medic ~ fete: 2800-3000 g; — baieyi: 3000-3 250 g ~ now-niscutul subponderal: eu Ga cuprinsd intre 2800 si 2500 g; = nou-nscutul maeroso nagtere > 4 000 g bb) Greutatea in primul an de viat&: {In priml an de vid, sugarul eveste ast: ~ ire 0 5 4 luni sugarul ereste eu 750 guna ste miseurul cu 0 greutate Ia Puerieulturd si pediatte penn asistens medical ~ tnt 48 Tun, sugaru creste cu 500 g/luna; ~ nue 8 gi 12 luni, sugarul reste cu 250 g/luna. ~ 1a luni sugaralIptdubleaza greutatea de la nastere; ~ a8 luni va avea $000 g, fr la 12 luni va avea 900 g. Greutatea se masoara prin cintirre, care se efectueazA in ace- asi moment al zilei, dimincata pe nemincate ©) Greutatea copitului anteprescolar (1-3 ant) CCresterea in greutate este mai lent fn al doilea an de vaya, ritmul de erestere va fide 250-300 gy Ind, 2,5-3 kan, Dupa varsta de 2 ani, cresterea in greutate va fi in medic de 2,5 ka/an, ‘Astfel, Ia 2 ani va avea aproximativ 12 kg, jar a 3 ani 15 kg 4) Greutatea copitului preseolar (intre 3 si 6-7 ani) In aceast8 perioads eresterea este mai lent: in greutat lul ereste 2 kg/an. ©) Greutatea copilulul scolar intee 6-7 aal st pubertate) CCrestotea este lent, exceptind perioada pubertara: cresterea in greutate se face ou 3.5 kg/an 1) Greutatea copilulul la pubertate Jn aceastd perioadi eresterea tn greutate este accelerat copi- 2.4. Dezvoltarea psihomotorie CCreieul este bine format la virsta de 1 an, dar funesionares Tui Aepinde de fell in care este solicitat.Factri care stimuleaza func~ jionarea optimé a ereieralui sunt ~ organizarea corecta a timpulul; — respectarea oelor de som, de mast, de baie, de joacds sigurarea une! ambianfe plcute; ~ asigurarea igienei mediului si personala: ~ respectarearitualului ,meselor*;16 Mihaela Vasite ~ formaten deprinderilor; acroterapi, Etapele de2voltiri psthomotorii sunt Viel CaracieEL Tr tant —| = pease do vepbe sunt foarte sare we TORRE ‘nal sorte de alemdar aden in pl Sopra ~ fetta SNC est rflend flex de suger, rex de deghutitie, reflex de strimut ms misetle membrcior sunt de muetampitdne, tnvohunare necoordonte, Se oop = presi pie alexi en vig incatetind tect oly gusty ero es Bola sunt compe desl opr v un ‘int prevent de In agers dr pei; now ur concn ns prin Cpe in pines So dpe nape presi aloe ~ Sennen sconfora prin pine = fe tpaman de via apr sie coordonnte Sheree ale Boblor oct = ln sipciil tenes obactele = Ie Sgomone puternice resoonesck pein plas = predinsflons ahaice Ta Thank |= fread obictte din aa niga devin mat spl, ir And ene deefigat ze tn = Zimbegte spontan,involntar,inconten Tolan] = peroadel de vege sunt mai ungi imag exzin Cola pe burt ick pent pia Sp cap ar dts eB Rose wer ~ tmiregte cu privien obietele care 4€ mien ‘arpa tiv rivet fx omit puterich = ae veal apie Taian — [= Tse bn se lines Sin ade 0 vooe aoe ‘Puericulra si pediatrte pent asisteni medical: 7 Eitan fission} Tania bine Gi pivires #Tntource copal dap shrcte Slide mnie etre obietecoloat su sonoze piven auto care vorbeste Bebetal pare can rapuns emotional = einguest = feos chee pena orem ibro soanele eae i naes0 Fours capa la zgomae = ine bie caput niin WS persade lang de vere = SSiaca cu mainte = fied sunt mal precise Ta Team prmele 3 Tun de vial repeezints poroada de ware Th fsetinne si perfctionate a avalizorir int [= ape obietle cu msm Tene - a — sustinut de sub axile, in pozitie vertical, se sprijin ses timp pions otarind atta Eenuschilor a CS] > uct bine obiectce le duce ga “Sto Y sande mtn ton yrs iis in poi se nan Ta Fat] Saka get apn de poe = Sadi ngs opin tani] = enous de pe abdomen pose 7 fhanpulaia ne obec aC Tant |e care a te un abe see - Siar te trae Th fermat pavond de a3 6 mide iit x craters pom Elabornree tngeanilor coordonate complexe: apueare, tntoercere, 7 hn in goat bve neapninee = sevice sigur tn eaut Guth o juctre persue = fSpetastereotipo sila (exer: ms, ms, m9, st barbs.)18 Mihaela Vasile Puericulturd si poder pena asst medical 19 ea ant] satin de ab anise a Thive Tan] ~ se pertcioncaai contofulefnctertor = sridick n pcioare suis si-anst6 | ~ urea gi coboart searite i pata labe™ ~ se menting ie pictoare finindu-se cu nite de bora faa = Colaborest a imbricst si dezbrtot peau rats eu dogetl ceca ce dovegte ~ fpucd bine obiocte ew primele 3 degete = fuprapie 2-3 cuban manifest nteres pent ued (plange dacs ian) = mfzgblaste cu creionul pe hisie sejoact eu juctile | [aang] tormeazs propozt simple = inepsfhisleng limbajul Shunt" | = anonge cuionte: un tumdr mare de objec #1 EHTini |= se rica singur tn pictoare finindinas de mange] sefiant cult eotmparsmatriile = Face pg lateral ‘eres ois = serie pe palm gi genunchi ~ Intoarce ilete une canis se wit Ta poze = haste fim geile ltl exemple: face = fmerge bine, alearga sprpe" bate dia palme) impinge eu piionul 0 minge ~ ifeoge intersiceren | = Incepe st minancesingur supa se spele pe mini, ~ Injelege denumiteaunorobiecte, deci eaghperceptia jane jocurl eu regal vizualtde desumire Ta Tani —] = ure gt coboardscirile = fepett slab, iti pe adult = excctta migeari complexe; inchelenastur, pune un B-TO Tal | — merge fou de ambele min ‘ordon, danseszd ~ se perfecfioneaet migtrile mainilor (pune un cub face efit eu Scop determina eladeyte eu cubusi, Ino ceed, it scone clorapi) tnrsneytepepusa,o imbraca ~ Safe dentimites unos obecte sau pt sl eorpue — core life chiar pentru jie Tn gle aati crore | = fncepe sh formeze face _| = promungs 1-2 ewvintebisilsbice EI © sSaenamegte pe sine prin mume TO-TT Tani |= st in pictare fart spin | umes pe af copii eunoseus merge nut de o Singur mang = Vocebulatul are 230-300 eovinte Fidiet 1 lass jos obiectele | = jpcepe #8 pnd taebae ~ repeutcuvint simple | © sparrmansfestit de jon = pronunl 1-2 cuvinte ew sens: mamma, papa ta | = mandnedsingur = fee etiva past nespijinit t = incepe #820 destrace singur = pronunga $cuvinle cu sons Ta Sani | — voeabularu re 500-60 cuvinte = merge singur © Sxectl online simple bea singur din cand ~ tncepe 8 maninee Singur cu Hinguraaimente solide = limiaju ete aleaut din $:10-euvine orbeste cle, cores, formouz4 faze lagi, poves- tcgetci poe scine pune una ziua mum te {eae gcun colective Tareamnat p perfecionarea moult formarea mersuuit' limbaju | roads del 6 In [2 lunt de via se caracloizan pa2 Mihaela Vasile Puericuturd gt pediatric pentru avstont medicali 2 [Dera ~ domind Jorn de a canoagie: pane Tavebie din ince mai numeroase — = avo capactate creseuld de ita = Egret Sect pemamate = Tmbajul se deco inten; apa inl nteteca = voeabulrul are 300 cuvinte no sisal = Blndiea se dervolty devine mi aelics ~ ipetecapocitaen de generalzae gr abstactiare, se concreizenetnopune = apar forme clementare de logict = spare congtina de sine inntococi yi mini nelenonete SM ~ imeginatia se decvota se pote exprina grate prin desen = se dezvoltsentimente more: raging, enulumire Dein? ‘Puberiate ibaa este bogat, cx peste 3 300 caine = setealzeart dopeinderes cially. sersu ~ temori tine 9 osc Adee $i med cone fie cre de Endive se dervoa spe rjonament eu conynut Sstrct spore aire excatonre " topllel fee compara = seerenensh i np i spain fe dereotd inti” = Se desvolts von = se deevolth steti,matales cea volun Se dervll prsonliaien Ta pubertate {hotoriendoctni ce intern Tn aceaal pevioadl fvenjeoat st deevolrespshicd st inteeetalt ~ iil atari s estompene, sil se accenteae8 toe pen pan mei ine congtin de se ae resul pene sex opus = per preoeupit de ine ‘nate donna de exteririzre a unei matuiti de- ‘sate prin one formele (imu, ba) ~ {mostere, obser, memoria ede devin = se dezvolt tn continua imaginati i timbajal Ta ado] dezvoitares intelectual vellcttintersale Gnu Tescanta | ~ gindivee devine dialectca = personalities este bine dezvolat 2.8. Dentitia 9) Dentifia temporard sau de lapte Ritmul si ordinea apartici ~ ine 6 g 8 luni, apa incisivit mediant inferior; — inere & 5110 luni, apar inisivii mediani superior; ~ tnwre 10 si 12 luni, apar incisivii lateral superioti 1 apot cei inferior; fntre 1 an gi 1,6 ani, spar primii molari miei sau premolar superior inferior fntre 1,6 $12 ani, apar eaniniis intre 2 ani §i 2,6-3 ani, apar molar miei seeunzi sau pre= ‘molari 2 La varsta de un an, copilul are 8 incisivi, 1a 3 ani are 20 ding Eruptia dentar este procedals de salivatieerescuta i pruit gingi- val unearl viparitadlatalls gl Qaival Ia aivetul giglllon ‘Accidentele tn cursul erupfiei dentare pot f: = eruptie dentaradifcils, ou bombarea mucoasei gingiva, ~ agitate; = inapetenys; — seuite accestuni febrile; ~ infect locate: pericoronarita exsudativa sau purulent tirzieri ale erupiei dentare. Accidentele apar in rahitism, distrofie si hipoparatiroidism, 1) Dentitia permanenti: = 126 an, spar primi molar’ mar tn spate utimilor premolar;22 Miao Vasile ~ tntre7 si 12 ani, dint temporal se schimba fa ordines rijei tor: ~ intre 11 $113 ani, spar molarii mari secunzi, iar dups puber- tate ultimii molari mari Denttia permanents are 32 dint 2.6. Indi i de apreciere a eresterii si maturatiei 8) Aprecierea eresterii somatice ~se face prin masurarea taieis ~ masuratea greutitis ~ miisurarea perimetrului cranis — masurarea perimetrului toracie; = misurarea perimetrului mijlociu al beagului; ~ masurarea iif eapulu. ») Aprecierea maturatiei Maturatia este mai dif de apreciat. Se apreciaz8 prin = misurarea valorilorserice ale unor enzime, eleciroiji sau alfi compusi biclogici: ~ radiografi osoase pentru aprecierea maturari asoase, ©) Aprecierea dezvoltari psihimotorit prin examene elinice generale cu intocmirea de grafice speciale: ~ caleularea coeficientuui de dezvoktare; ~ caleularea coeficientului de inteligenta (IQ). CAPITOLUL3 INGRIJIRILE ACORDATE NOU-NASCUTULUL yu-niseutul 3.1. Nofiuni generale privind n Perioada de nov-nascut cuprinde primele 28-30 zile din vag si eprezina perioada de adaptare la viaiaextrauterind, Ea cuprinde: ~ petioada neo-natals precoce: 0-7 zile; — petioada neo-natala tardiva: 8-28 (30) zi Sunt 4 categorii de now-niseuti = now-ndscut la termen: este niscutul inte a 38-8 gi a 40-0 siptiménd de gestatie (260-293 zile). Din punctal de vede- eal greutii la nastere, acesta poate f nou-ndscut normoponderal, cu o greutate lanastere de minim 3000 g; ‘nou-ndscut subponderal, cu 0 grevlate Ia nastere eu prinsa intre 2800 si 2500 g; — nou-niseut tainte de termen (prematurul): este naseutul Intre a 28-a $19 37-a siplamink de gestaie (196-259 zile); ~ nou-naseut dismatur: este now-nascutul la termen sau ina- inte de termen, cu greutate la nastere mai mica deci vérsia gestational: ~ now-nascut postmatur: ndscut dupa 42 de saptaméni de ges tate24 Mikaela Vasile 3.2, Nou-niscutul la termen — particularitagi anatomice si functionale 3.2.1, Greutatea Ia nastere (Gn) Din punetul de vedere al greutti, now-ndscufi se impart in: ~ now-nSscut normoponderal: greutatea normald la nastere este in medic fete: 3000-3 250 g; ~ baieti: 32503 500 g31 ‘nou-ndscutul subponderal: cu greutate In nastere cuprins’ Intre 2.900 $i 2 500 g; ~ nou-nascutul macrosomr: este niscutul cu 0 greutate a nas tere = 4 000 g. 3.2.2. Talla la nastere (1) ‘in medic, tata a nagtere este = a fete: 48-50 om; ~ baieyi: 49-52 em, Caracteristii ~ capul este relativ mare, reprozentind %4 din tale (la adult, cepul reprezinta% din tale); ~ viscerocranjul este mai mie decat neurocrani int port de 4% (la adult, raportl este de 1) ~ tu este scurts abdomenul este mare; = membrele inferioare sunt scurte $1 aproximativ egale eu cele superioare, 32. Pielea now-nascutului este subjte si lipsité de pigment, Lanou-niscutul la termen,pielea este acoperité in regiunea dor sal, pe piept, pe git sila pliurile de Alexiune de vernix easeosa. . Piclea si anexele | Puericulnrd gi pediatrie pent arstenimedicali 28 ‘Aceasta este © substan grasi, de culoare gibuie, secretatl de blandete sebacce side celulele amniosului; are urmatoarele roluri: = protect impotriva maceratiei produse de lichidul amniotic protectie la frig; ~ bactercid; = anthemic. ‘ups indepartarea vernixului,piclea nov-naseutului prezintao culoare rosie intensd, numits eritemtt nou-naseututui Excepfie de Ia aceasté coloratie rosie o fae plantele gi palmele care ramin bast Glandele sebacee sunt bine dezvoltate; seretia lor apare sub {ota unor elemente mici,alb-galbui, localizate ta nivelul fete, mai ales fa nivelnl ganjului nazo-genian, fenomen numit miliaria sobacee sau rilium fetal Glandele sudoripare au o secrejic foarte redusi in primele tu Unghie sun bine formate si acopest tn intregime patul ung Pairul ~sistemul pilos este bine dezvoltat; la nastere, nouns ‘cutul prezinta pe spate, umer,frunte un perigor foarte fin, numit Tanugo, care cade la 2-3 saptamani de vat, 3.2.4, Tesutul adipos subcutanat TFesutul adipos este mai putin dezvoltat la nastere. La nastere ste prezonta doar bula Iui Bichat (grtsimea brand de la nivelul cobrajito). 2.2.5, Cordonul ombilical Cordomut ombilical este format dintr-o vend si 2 artere om- le, uo fesut conjunetiv mucos situat intre cele 3 vase (au ectodermic 5i membrana cr ‘nit gelatina Wharton), un inveli amniotica26 Mihasla Vasile ‘Dupa sectionarea cordonului ombilical rimane bentul ombi- eal care, nefiind vascularizat, se mumifica i eade Tre a cincea sia zocca 2i, ramdndnd plaga ombilica care se epidermizeaza de la periferie la centru in 34 sptimani; ecatricea ombilicals se infundd din cauza obliteriii si flbrozieiivaselor si formeaza cicatricea ombilical, 3.2.6. Sistermul osos Sistemul os0s ar oelasicitate mai mare, deoarece congine mai ‘mull esutcartlaginos si mai pune struri mineral, Perimetrul eranian la nastere (Pe) este de 34,5 +2 em, Suturile eraniene (care sunt spayile formate la intlnirea 4 dous oase ale calotei craniene) sunt membranoase, ceea ce permite apariia unor fncalecari ale oaselor calotei craniene si! sau bose serosangvinolente. Suturile membranoase ineep $8 se cosifice de Ia vista de 3+ ni [La nagtere sunt deschise 2 fontanele (fontanelele reprezintd spatial care so formeaza la iotlitea 4 oase ale calotei craniene) ~ fontancla anterioars(bregmatica): este situa inte os fon- tal gi oasele parctale; are forma de romb, cu diametrul ante- ro-posterior de 2-4 em, diametrl ltero ~ lateral de 2-3 em; diametrele se inversea2a la viesta de 6 uni; fontanela se Inehide la varsta de 1 an gi 3 luni — 1 an si 6 luni ~ fontanela posterioars (lambdoid) este situaté intr ost oc- cipital si oasele parctale; apare la dit nowsnascuit nor ‘mali; are forma de triunghi gio dimensiune de 0,7 -0,8 em; se inchide la varsta de 2-3 luni Celelalte2 fontanele sunt deschise numa la prematur: ferala (pterion): este sitvaté finite osul parietal, frontal si cel temporal; numai la prematuri; = fontanela antero- Puericultur si pediatre pentru aston medical 27 sul — fontancla postero-aterali (asterion) este situatt parietal, osu temporal si esul occipital. 3.2.7. Aparatul respirator Perimetrul toracic Ia nastere (Pt) este de 31-32 em (ou 2- m= Po), t= Pella tn. Pe>Pe dups | an ‘Foracele are o forma de tranchi de con cilindrie si mai apoi se turteste usor antero ~ postriot. "Respiraia este de tip abdominal sare o fieevenl de 35-70 res- piraji/min (in primete 1-3 zile), pot devine de 45-55 respira! ‘Din cauza imaturitafi centrlorrespiratori se intélneste: respi rajie inogald, superficial, aritmicd sau tespiratic periodic astere,apoi devine 3.2.8. Aparatul cardiovascular Freevenfa cardiacd la nastere este de 120 140~ 160 bist? ‘min, fn urmatoarelezile se ajunge lao bradicardie relaiv8: < 100 asain ‘Cordul este globules, Areaptt: Va >Vs. "TA este de 55/35 ~ 70/40 mm Hg. Permeabiltaten vasculard este crescut,putind aparea hemo- 25 g 1 se observi o prodomineni sag 3.2.9, Sangele La nastere, nou-niscutul prezinté poliglobulie, cu urmitoa- rele valor ~ Hb=17 2%, ~ H=6-8 milioaneimm,28 Mikaela Vasile ~ L=14000-16000/ mny cu neutrofile 70% si reticuloci- tor =2.5 %, (Citre varsta de o lund apare anemia fztologicd, cu urmitose rele eauze: ~ durata de vials sedzutd a hematitor, ~ inhibijia eriteopoiezei de eatre oxigenul atmosferic, \itute plasmatica a factorilor coagulari 2, 7, 9,10. 3.2.10. Aparatul digestiv Perimetrul abdominal (Pa) Ia nastere este de 38 em. ‘Mucoasa bucali este subjize, fins, ew sectefie salivardscAzuts, e2ea ce poate determina apavtia de muguet bucal (Stomatita al Dieans), ‘Stomacul are la nastere o capacitate de 30-35 em, care cxey- te la 90-100 cm tn ziua a zecea. Musculatuta gastricd este slab dezvoltata. Fermentit digestivi sunt prezeni la nasfere, eu excep {ia amilazei pancreatice. Tubal digestiv este sterl la nastere si se coonizeaz’ cu ger ‘ment in primele ore de viet. Scaumele nou-niscutului se impart, in funclie de numrul zc lelor de ving astfel ~ seaumul mec I: este scaunul din primele 3 zile de viata, are 6 culoare verde inchis, iri micos, aderent de scutee, in eantitate de 100-200 g: seaunul de tranzifie este scaunl din zlele atria cincea; este galbui ~ maronin ~ seaunul normal Ia sin: are o culoare galben-auciy, este fasemfndtor cu jumdile de ov, are miros acrigor, fn nue mar de 3-5/2; ~ scaunul de alimentajie artificiala ~ este mai veluminos, bine legat, de culoare galben-maro, cu miros putrid, in ume de 1-2 fi | | Puericltur pediatric pentru asistem medical! 28 3.2.41 Aparatul renal eS init a now-nasut sunt relaiv mar, cw supra fobulat® si glomeruli payin dezvoltat; fametia renal este imperfect, api Tand afbumiaurie fiziologied: urina este in cantitate de 30-35 ml in prima 2i de viath si reste progresiv,ajungind Ia varsta de © fun ts 150-300 mb. 3.2.12, Aparatul genital La fate labile mari acoper able mici, {La bei testiculale sunt caborite fn sort 3.2.13, Sistemul nervos \ : tip subeortical gi spinal, La nou-niseut, activitatea este de tip Iinsogits de feflexe neconditionate alimentare, do apirare si ab- senja reflexelor conditionate Coracteristice pentru nou-nfscut sunt: es ipertonia muscular’ gencralizat eu exceptia mugchi- Tor cefei (nui fine eapul) — hhipereflectivitatea: ROT vii, semnul Babinski pozitiv ping la virsta de 2 ants = ipsa moulitait voluntare; = existenja unor focare dominante de excitaic: = Frevena unr reflexe tonice partculare numite refexe achaice, ; — reflexul Moro, numit gi reflex de imbritisare: Ia 0 ex- citajie brused se produce abductia brafelor si extensit ‘dogetelor initial, apo adduct si lexie pe torace: cesta iopare la virsta de 3-4 luni; persstenta dupa virsta de ‘5 luni eidieB suspiciunea wnei intirzieri in dezvolrea SNC;errr 30 Mihaela Vasite ~ reffexul de apucare palmara: prin excitaia palmet se produce flexia degetelor; dispare la virsta de 4 luni, ~ reflexul de orientare (Thomas) atingereaeegiunii peri= bbucale determina devieres capului, guit si limbii spre porgiunca excitats; ~ reflexul de mers automat: susfindnd nou-nascutl, In orto- statism, cu pile pe suprafays plants nclinnd corpul fnainte, nou-ndscutal pBgeste; dispare la Stunt, reflexul de pedalare:susinut in er, de sub axile,now-ns- ‘cut pedaleazs; ~ reflexul tonico-optic (Peippet): apropiind © mind de ‘ochi se produce mioz& cu extensia caput ~ reflexul audi palpebral: inchiderea pleoapeor la un 2g0- mot puternic Reflexele condiionate se formea28 dupa vista deo hand. 3.2.14. Organele de simt La nastere, sunt bine dezvoltay receptoii tact, vestibular, vizuali, auditivi, gustativi si mai pug dezvoligi receptor ter- nici, duterog,olfactivi. Nou-nascutu fixeazs obiectoe la varsta de o fund, Migerleglobilor ocular sunt necoordonate in primele spt Nou-niscutul poste prezenta; strabism si nstagmus inte Puericulur si pedicrie pentru asiten! medical 31 3.3. Nou-niscutul prematur — particularitati anatomice si functionale Se considerd afi prematuri tof! nou-ndseufi cu vista de ges- {ajie sub 37 sptimani gi cu o greutate corespunzitoare varstei de _gestaio: Gn = sub 2 500 g gi T= sub 47 em ‘Varsta gestaflonald a now-ndscutului se stabileste dup urma toarele evteri: = crite temporal: ~ data ultimei menstruai = data primelor migcar fetale = crterii neurotogice ~ etert morfologice. Pe baza greutifit de la nagtere, prematuritates se claifica in uurmtoarele grade ~ promaturitate de grad 1: Gn = 2500-2000 g; ~ promanuttate de grad 2: Gn = 2000-1500 g: = prematurtate de prad 3: Gn = 1 500-1000 g; = prematurtste de grad 4: Gn = sub 1000 g. Cauzele care determing prematuritates sunt multiple gi adese- 8) Cauze favorizante: ‘cae eeonomica-sociale ‘condi de viata necorespunzstoares ~ stare economicd deficitars; ~ neligimitate: lipsa controll gravidelor; lipsa de cultura gi de educate sitar; ~ efortui fizice prelungites ~ surmenaj,activitate profesionala in condi necores- punzitoar; carenge aimentare;2 ‘Mikaela Vasile ~ eauze medicale; ~ traumatisme violemte: ~ contacti uterine violente prin frig, durere ete; ~ ruperea precoce a membranelor ~ placenta praevia; ‘cauze infections = ues: ~ tuberculoza; = malarie; hhepatite; = rip; ~ boli eruptive: ~ intoxicatiéeronice cu tutun,aleoo!; ~ alte cauze \irsta mamei (prea mic sau prea mre); ~ ‘alia mica a parinjlor (msi ales a mame’); ~ numarl sareinilor; — factori ereditar >) Cauze determinante: ~ sunt aceleg care determina in mod obignuit nagterea, nua ce ele acjioneaz8 ininte de termen, Particularitajile morfo-funetionale ale prematurului sunt 8) Greutatea: sub 2 500 g: ) Talia: sub 47 cm; ©) Capul: din tale; ~ prematurul are aspect megacefal ~ oasele eapulu sunt mois ~ fontanelele sunt neg doschise; ~ faja este mica tiunghiuars are fa de restul eorpulu, reprezentind 1/3 | Puericulurdypediane peru asistenimedicai 33 ) Gatul: este subse, pind lan. ©) Toracele: este mic si fngust. 1) Abdomenut: este mare gi etalat pe flancut; ~ organele interne sunt mari (de exemple, ficatul; = reevent apar her, 8) Membrete: ~ sunt seute gi subti hy Tegumentete: int fine, teansparente si cutate ~ descuamayiafiziologics este fins, apare tard gi dureazi ult ~ lanugo este abundent ~ vernix cascose lipseste ~ nghille sunt subj pugin dezvottate, 1) Tesutul celular subcutanat ~ este foarte putin dezvoltat sa absent. J) Muscutatura: este slab dezvoltat, cu tonus seizut; ~ migedrile sunt lente i ace ) Organete genitale externe: ~ sunt incomplet dezvotate labile mati nu acopers labile micis ~ testiculele nu sunt coborstein sero ~ fieevent apare hidrocel, 1 Aparatul respirator: ~ respirata este insufleient controlats de centri nervosis expansiunea pulmonard este redusi -ventiltia pulmonar este insufcient ~ surfactantal lipseste;Pa Miata Vasile ~ respiraja este neregulats, superficial st acceterat (fhec- ‘ena respiratore ~ 50-60 vespiraimia); uneoriprema- ‘url prezina dispnes gira); ~ frecvent, spar crize de apnee gi cianoza m) Aparatul cardiovascular: ~ freevenya cordului este mare: 140-160 batdimin; lobes ~ vasele de singe au o fagilitate erescuts; ~ TAcste scat 2) Sangele = prezinta elemente fete (reticulocite, Hb fetal); hhemoliza este accontuatd; ~ protrombina si procenvertina sunt se&zute; ~ proteinemia este scant; concentrajia de anticorpi este setzut, (6) Aparatul digestiv = prematurul prezinta tulburii de supt si de deglutitie; ~ mucoasa digestiva este slab dezvahaa = capacitatea gastric este mies, ~ glandele gastrice s ntestnale sunt putin dezvoltate; = fcatulest imate. ) Natrtia: = predomind procesele de asimilae; nevoile de lipide sunt erescute; ~ la Inceput are hipoglicemie; ~ grsimile vegetal sunt mai bine tolerate; ~ rezervele vitaminice sunt insuficiente 4) Aparatul urna este in canttateredust; — mietiunie sunt rare, Puerculturd$ pediarie pentru asistentt medcall 35 £) Sistemul nervos: ~ la nastere sunt prezentereflexele de supt, de deglutiie, de respraje, de defecate, de mietiune, dar eu dese tulburii; ~ sunt de asemenea prezente la nasere refleele osteo ~ ten ) Tratament postnatal ~ aspirajia meconiului din tsheo; ~ alimentatie precoce, eventual perfzie endovenoass (PEV) ‘ solujie de glucaza 10%; ~ prevenirea hipogticemiet. Conetazit "Nou-niscutul cu greutate mica la nastereriict ose 9, c8t si bleme att in ceea ce priveste evaluate slate gi ulterioare Problema importants este recuperarea acestor copii atit din ‘punct de vedere al viablitait lor, et si din punet de vedere al dezvoltaiifizce gi psihice ultrioare, Stabiliea de la inceput a categoriei de incadrare determin ‘comportamentl de ingrijie imediat i ulterioar, in ulimit ani s-au infinjat centre bine dotate tehnic, in cadrul maternitatilor, unde se noteazs o crestere arate de supra Vietuire. Dar dotarea tehnics webuie corelsth cu divers factor care in- tervin in prognosticul pe termen hung a) zestrea genotica; 'b) natura complicafilor per- i neo-netale; Puericutturd 9 pedltrte penruasisteti medicali 1 ©) nivel inzrijrtorprimite; 4d) gradl de contact mami/copi in sectia de now-ndseuti, ©) factorii de medi ee intervin dupa externaren din mater- 3.6. Incidentele fiziologice ale nou-nascutului 3.6.1. Sediderea fiziologic’ in greutate Este un fenomen fziologic al nou-nascutulu, fn primele 4-5 2ile de vials, nownaseutul seade in greutate cu 510% din preutatea de la nastere: Aceasta seadere este mai accentuatd in prima zi Din a cincea zi de vif, now-nascutul Incepe sh creased gi vine la greutstea de la nasere ina opta ~a nous zi Cauzele acestei sctder sunt secre lactatainsuficienta a mamei; pilerdere de apa prin respiraic si perspiratio; ~ eliminarea meconiului gia prime urine Now-niscutul scade in greutate cu att mai mult gi revine mai radi cu ct greutatea la nagtere este mai mare Fotele scad mai putin ia greutate decit baict 3.6.2. Eritemul fiziologie al nou-niiseutulut ‘Tegumentele now-ndscutuli au o culoare rosie intens, feno- ‘men numiteriterul fiziologic al nou-ntscutului, exceptie Ricind ‘tegumentele palmelor gi plantelor ce riman albsstri. Eritemul nou-nascutului se datoreazi abundentei vaselor pilare, care sunt lagi gi scurt, imperfectiunitfunetici vasomo- il epidermului din care ipsese pitura comoasa gi tori, subg pigmentul melanie,eet 2 Mata Yate 3.6.3. Descuamarea fiziologica Descuamarea fiziologic’ poate avearaspect furfuraceu sau la- ‘melar; apare la eteva ile de la nastere gi dureaza 2-3 stptamnis poate fl insoyita sau nu de microvezicule gi/sau 3.64, Eritemul toxie alergle Eritemul toxi alerie apare la 502% dintre nou-nascutisrepre= Zinta o reactie de sensibilizare a ftului la alergenii placentari: ‘pare h primele zle; are aspect rajeoliform sau uricarian; poate 4 insofit de edem palpebral, catar conjunctival, rinoree, aleno- splenomegalie si cozinofiie. 3.6. Teterul now-nascutulul Teteral neonatal (numit gi ieter Rziologie fm lteratura mai vo- che) reprezintd coloratia galbent a tegumentelor si mucoaselor; pare la 50% dintre nou-ndseusi la termen si la 90% dintre pre~ ‘matue; spare din ziua a doua ~a trea, atinge maximal de inten- sitate fn ziua a patra a cincea gi dispare in doua stptamnaii, Clinic, se deceleazs: ~ colorafia galbena a mucoaselor si a piel, mai ales Ia nivelul fei gi toraceluis ~ nou-niiscunl este somnolent st suge mai grou ~ ficatul 4 splina sunt normale; ~ scaunul este normal colora; ~ urina este normal coloratt (au confine pigment blir). Paraclni:blinbina indirect este rescut a 70 mg%o-100 me fn ziua a cincea ~ la nov-ndscutul la fermen gi ls 130-140 mig Ia rematu Cauzelecresteri bilirubinei indirecte sunt: 1. productiecreseuta de bilirubina; 2. transport deficitar al biliubine! Ia feat; Puerieultura gi peaaire pentru asistenti medicali 43 3. deficit de glucuronoconjugare: 4. reabsorbjia bilimubinei directe (eireuit hepato-entero-he- patie) 3.6.6. Criza hormonali (genitals) CCriza hormonala const in tumefactia glandelor mamare ince- pind din ziua a weia ~ a patea de viats, care elimina wn lichid ssemindtor cu colostrl; 8 asociaza vulvovaginith descuamativa si neori 0 secretie vaginalé sangvinolents ce mimeaz8 o mic& mens 3.6.7. Febra tranzitorie FFebra tranzitorie apare uneori in a treia —a patra 2i de vias, poate atinge 39-40°C si dureazA intre 1255 48 de ore Ea apare din cauza deshidrat de lchide, dar i a pierderit acestora prin prima urind si primul fn urma aportului insuficient ile nou-nascutului normal 3.7. ingr 3.7.1. ingrijirile in sala de nastere Primele tgs toep In sala de glee ise deren Inia int cet 9) Astgrare coniilr de microclinat dn sala de nase: sah densest fe net 8b tener de 2 26°C Se vor asigraclmpurt su canst see i neal car v8 8 primitnewatcaal 1) Derobirvcia naroferingland: se fetus prin aspica- soa ereilor nazofaringene nedat up expuli. Aspiarca scesilor face ovo sonda Nelato stenil, nr 10-12, adapt Iso ering, I part de cave su lam spuat de spray, cu i 14“ Mikaota Vasile manevte blinde, pentru evita lezarea mucoaselor. Now-adscutul {este pozitonat in decubit lateral, gi, eu manevre lande, se aspira cavitatea bucall,faringiana si, la sfgit, cavitatea nazala ©) Pensarea, liganurareasisectionarea cordonulsi ombileal: se recomanda a se efeetua dupa ce au Incetat pulsatile pentru ‘ca now-nscutul sf mai primesscd aproximativ 50-60 mi singe: ppensarea se face cu dout pense chirurgicale; se secfioneazA apoi cordonul ombilical inte cele 2 pense; ligatura se face cu fir de rita str, a aproximativ 2 em de abdomen: se face nod dub- tu, apoi se scotioneaza deasupra ligaturi; se controleaza ca bo tl simu singereze, se iodeaz se aplic8 un pansament seril ge fixeaz4 bontul ombilical in repiunes supraombilicala eu ajutora, tunel fege; bontul ombitical va fi controlat zilnic, compresa stil 5 faga se schimba ori de eate ori este nevoie. 4) Profilaxiaoftalmie! gonacocice se efectucaz’ pentru a pre- ‘yeni aparitia oftalmiei gonococice Ia nou-nascufii din mame cu gonoree; oftalmia gonococies duce la orbire; se face eu solute de niteat de Ag 1%, efte.o piestur i fecare Rand de sac conjunc Lival, dupa toaleta prealabls a pleoapelor; se mai poate utiliza solute de argirol 5% sau penicilins 10 ~ 20 000 Ut/ml; se mai rnumeste procedeul Crode. ©) Evaluarea stirit de sdndtate a now-ndcurult Starea de sindlate @ nou-nscutului este apreciat en ajutorul scorului Apgar Ie 1 minut de la nastere. Evaluarea se face findnd cont de 5 parametri — Respiratia: = apartia unei respiraii regulate fn primel minut se no- taza cu 2 puncte: ~ respiraya neregulata ~ 1 punct; — absenga respirate’ din primul minut ~0 puncte ~ Alura ventricular — AV >100 bitai/minut se noteaza cu 2 puncte; | | Pueriulturd i pediarie pentru arstenti medical 45 AV < 100 bataiminut— I punet; — AV =0-0 puncte. Coforatia tegumentelor: tegumenteroz uniform —2 puncte; ~ cianoza periorala sia extremitajilor ~ 1 punct: = cianozs generalizati ~0 puncte. ~ Excitabilitate (raspuns la stim — plins viguros, stranut 2 puncte, — grimasa fei ~ 1 punet; ~ nicio modificare —0 puncte. = Tonusal masculee — normal (hipertonie usoart generalizata cu exceptia muj- chlor spatelui si cefei care sunt hipotoni) ~2 puncte; hipotonie ~ 1 punct atonie ~ 0 puncte. [Now-niseutul normal are un seor Apgar > 7. Un scor Apgar < 7 aratiasfixia neonatal Un scor Apgar = 0 rata nou-nBseut mort. Scorul Apgar se repeta aS minute dupa nastere [ Semne clinice[ 0 7 2 Frecven{a absent faub 100 bitivmin| paste 100 bat” jeardiaea in [Respirafia [absent |rari, neregulata [buns pat Tons lase Jusoard Mexie a — |migedri active muscular membrelor [Coloarea falbast [extremitay: albus” [complet voz ftegumentetor sau tre, runchi roz paliga Refiexul de absent [arimass pa, ase, sina iitabilicate46 Mirae Yastle 9 Spatarea now-nascututul imediat dupa nagtere nu se indick pentru a nu indepirta vernix caseosa, Se face exceptie la nou ‘niscufi cu tegumentele patate de singe sau meconis, ‘Tegumentele se sterguyor cu comprese sterile mari, imbibate cu ser fizologie pentru a indeparta secretile,urmele de lichid amniotic, singele sau meconi, ‘Aceste ingrijri postexpuleie se acorda pe o mis sub protectia unui radiant temic g uminos. 8) Pansarea bontului ombilical: se aplica pe bontel ombilical ‘© compresasterila cu aleool sanitar gi se tage o fash ctculars pe regiunea abdominals 1) Now-nascutul va f apo eitart, mAsurat (tlie, perimeteul cranian i toracie) gi examinat pentru a depista malformatiile vizibite, incompatbile cu viaja, apoi va fi fmbrcat in lenjerie teri ') Pentru idenificarea now-nascutulul, se atascaza la antebri- ful nowniscutului o brajars de identitate cu mumele, sexul, ora nageri,greutatea gi numtul foi de observati. D) Nowsnascutul va fi dus bn sectia de now-naseuy, unde va 4 examinat din nou de neonatolog tn Vederea incadrarit li co- rete si pentru depistareaunei eventuale patologii legate de mal: formayile congenitale vizible,fracturi obstetrcale, posibilitatea ‘unei boli hemolitce, specials, 3.7.2. Ingrijirile in sectia de now-niscuti 4) Asigurates conditilor de microclimat din salonul de ow-ndseuyi ~ temperanura 22°C; ~ umiditatea ~ 60-70% — luminozitae adecvats ~ oxigenare adecvatl; = absenga eurenyilor de wer, Puerieultua # pediane pent aistngimadicali $7 >) Asigurarea de lenjere steriagi incalzts pentru pu. ©) Unmivirea si notarea apartiei meconiului gi a primei smieyiun 4) Pozitionarea nousnascurului in decubit lateral sau dorsal, sshimbénd ) Misurarea pulsuli, respiratiei, emperaturié gi notarea in fosia de temperatur, obligatoriu de dows orizi (sa ori de efte ori se pozitia la 2-3 ore. este necesar, 1 Cintérrea zilnied gi notarea greutapii in foaia de obser- vatie. {8) Notareazilnicd n FO a scaunelor, micfiunilor gi a event alelor virstur 1h) Schimbareazilnicd (au ori de ete or este necesar) a pat- samentului bontulsi ombilica ') Observarea zilnicd a plagii ombilicale, spectului pansa- ‘mentului, eventualelor hemoragi secrets 4) Anunjarea de uryen{a a medicului daca apar neconfor- ia, 1) Schimbarea scutecului dup& fiecare emisie de materi fe- ind, efectulnd toaletaregiunil petineale de flecare cle sau de at, 1) Bfectuares, inainte de extemarea din matemnitate, a vacci- nari antihepatitice Bn primele 24 ote de la nagtere 1m) Efectuarea vaccinari BCG dupa vasa de 4 zile (se vor ‘vaccina tof! nouendscuii cu greutate de peste 2500 g in absen ‘unor infect acute febrile sau afectiun dermatologice), 1) Proflaxia rabitismolui pria administarea vitaminei D Incepind eu agaptea 2 de vias, doza recomandats find in medic de $00 UL zilnic pe ale ora sau 200000 UT into singuri ad nistrare inire a gaptea gi a zeoea 2i de Vif, prin injectie4 Miboela Vasile ©) Unmarirea inccentelorfziologice: involujia bontului om- bilcal, iterul fiiologic, seSderea fiziologied in preutate, criza ‘zenitala, descuamafa fiziologies, febra tranzitorie, ‘Se recomands = extinderea sistemului rooming ‘niscutul trebuie si stea in aceeast incBpere cu mama) Pentru a se realiza legitura afectiva mama ~ copil s 1 deprinderi corecte de ingriire $i ‘in maternitate (now entns insusirea w limentaie 3.7.3. ingrijirile nou-niscutului In domicitiu 8) Camera now-ndscutulut va f uminoasd, cu o temperatura de 20-22°C. by Pasul copluui va f agezat fa distanj de sursa de ealdurd, ©) Dupa 2 ~3 saptaman, copill va fi seos afar, indifereat de anotimp, 1d) Bain generals se va efecta la 1-2 zile de la detagarea bbontalui ombilical dup cicatrizarea plagii ombilical temperatura in camer in impul bali va fi de 22-24°C, ir temperatura apei de 36 grade; durata bai mu va depasi S| ‘minute in prima luni de vial; se va folosi un sapun spe- cial entra copii, apoi se va stenge eu un prosop moale; capul va f splat zilnic; dac& now-nasewtul prezintt cruste rdsoase pe tegumentele capulu, se va aplica un unguent ou acid salicilic 1%, in strat subjire, cu © ord Inante de baie; regiunea fesierd gi genitald se vor proteja de con- tact ritant et urina gi scaunul aplicdnd un stat subtce de ulei vegetal sau un unguent fabricat special, destinat copiilor; pentr preven aparitcicrtemului genital saw fesier so face schimbarea scutecului de cite ori urineaz sau a pampers-ului cfd e car, ir dupa eliminares sca- ‘unului se spala cu apa si spun, dupa care se serge p Puerieutura si pediaple pent asstom medical 49. tamponare; este recomandath expunerea la aerul csmerei ct mai mul timp, ©) Pana la detagare, bontul ombilical se tamponeazi cu alcool; dupa detagare, plaga va fi tamponats, de asemenea, cu alcool 1) Cremele emoliente sunt contraindicate 3.7. ingrijirile nou-niscutului prematur 3.7.1. ingrijirite in sala de nastere ~ se vor asigura temperatura optim’ si condi iguroase de asepsie: ~ lanevoie, pentru ase grabi expulzia unui fit deja suferind, se va practca perineotomia, eplicajie de forceps sau ope- rie eezarian’ in timpal travalului se va evita administrarea la mam’ de ‘citocice sau anestezice, dar se vor administra solu glu- cozate, oxigen, vitamin si antibiotics ~ nou-niscutul va fi primit i rufirie ealda gi steriti; = se sectionesza si ligatureazs cordonul ombilical ca la now-niscutul la termen, dar nunai dupa disparitia pulsa- tilor: — se face dezobstructia tilorrespiratriisuperioare; ~ se face profilaxin oftalmiei gonococice: ~ se evalueazi rapid stara la nagtere 3.7.2. Ingrijirite in sectia de prematuri ~ noundscutul prematur va fi plasat si ingrijt separat de now-nascutul la tormen in sectia de prematuri: — prematurl se las in decubit lateral timp de S — 6 ore de la nnatere, dupa care se evalueaza se misoart greviate, tala, perimetrele, temperatura;50 3. Mihaela Vasile ~ se face prima toslets; ~ se examineazi complet, 7.3. Ingrijirile ulterioare ccombaterea labial termice este prineipala preocupare in primele zie i saptaméni de vias; ~ webuie avers in vedere tét tending de hipotermie, et si de hipertermie; = camera prematurulut va aves o temperature 24-30°C 10 umiditate de 65%, nerisitt permanent, fird curenfi de act; prematurii de grad avansat vor fi amplasati in {incubator pentru a indeplini sceste condi Imbricémintea va fl confectionaté din materiale moi, eAlduroase,usor de inlocuitincalits in momentalfolo- sii; prematuri de grad avansat vor fi infigurai in vat ‘sau li se vor pune in jur buiote cu apa calda. ATENTIE, {in practic la riscul arsuilor; — schimbarea imbractmintei premanurulu se va face prin dezbricare partial in apropierea unci surse de tldu- ma; = in cazul apart hipotermiet se vor face repede bal ealdes prevenirea si combaterea deficientclor respiratait prin asigurarea condiilor optime semnalate deja: tem- ‘peratura, umiditate, oxigenarea camerci; — prematurul va fi agezat in decubit lateral, uporridieat, ppozitic ce se schimba la 34 ores = se vor evita manevrele brute gi obosirea prematurlui: = se va administa oxigen discontinuu, timp de 5-10 mi rue inainte de mese sau de manipula; In cazuile gra ve, se-va face intubatie pentru administrarea oxigent- Puerieltra i peditrie pena asistenjimedicali 51. ‘ui In eazuri de deficient respiratorie manifest se vor administra analeptce respirator si eardiovasculare; prevenirea gi combaterea hemoragiilor: — se administreaza mamei vitamine att Inainte, ets ia timpul wavaliului ~ imodiat dupa nastere se administeeses prematurulai vie tamina C, vtamina E, vitamina P, vitamina K, edrenos- prevenitea infection: ~ se limiteaza contactul prematurulu cu exteriorul; ~ prematuri bolnavi se izoleazi de esi sinatosi; ~ aerul din inctpere se strilizeaza cu raze ulaviolete; ~ lenjeria de pat si cea personal vor fi steriizate; ~ lichidelefolosite pentru toalet8 vor fi sterile; — prematuri vor fi scogi la aer de la virsta de 3-4 sipti- rnd vara gi de a 1-2 lunCAPITOLUL4 INGRIJIRILE ACORDATE SUGARULUL Perioada de sugar este euprinsiintre 28 de zie 12 luni de via, caracterizatéprinu-o crestere ponderal 4 staturala cu cel, ‘mai crescut rtm; aceastt perioada cuprinde: ~ perioada de sugar mic: dureazA primele 4 luni; ~ perioada de sugar mijlociu: dureazd urmttoarele 7 luni 4.1, Caracteristici morfo-functionale ale sugarului 4.1.1. Tegumentele ‘Tegumentcle au o culoare alb-roz, sunt elastice, caifelat, iar pliul eutanat este rapid reversibil 4.1.2. Paniculul adipos La varsta de 6 luni, pliul cutanat webuie sf sibs urmatoarele ~ pliul toracie= 1,5 ems; ~ piu abdominal = 2 em; ~ plu cruro-inghinal ~ 3 em, ‘Turgorul este bun, ferm. Turgorul reprezint rezistonta simi 4a palparea pliulu cutanat, Pucrculnrd si peditre penru asiten medicals 53 4.1.3. Glandele sebacee Glandete scbacee sunt bine dezvoltate gi secretin exces, de= {ermindnd formarea de eruste la nivelul peli caput 4.1.4, Glandele sudoripare Glandele sudoripare sunt bine dezvoltat, prezentind o secte- tie abundenta Ia sugarul cu virsta mai mare de 2-3 luni 4.1.5, Parul Paul sugarulu este subtire, devine bogat;crese genele 4.1.6. Sistemul gangtionar Sistemul limfatic este dezvottat de la nastere, dar in primele luni de via vasele limfatice sunt lang, ganglionii mei putin dea volta si nu constituie © bari efleace pentru trecetea miicro- bilor sa toxinelor, putind determina apariia septicemiior. 4.1.7. Sistemul muscular ‘Musculatura reprezinta 25% din greutatea sugaruli, fat de 40% la adult, este inegal de2voltat, ew predominant’ pentru ‘musehi membrelor inferiosr, ‘Hipertonia fziologie8 a now-nfscutulidispare in primele 2- 5 huni de ving “Tomusul muscular este bun, 4.1.8. Sistemul osos Osificareaincepe din luna @cinces a viet intrauterine (elavi- cule, ease craniene, vertebre, oase lungi). La nastere, sunt osifi- cate toate diafizole gi uni nuclei epifizari (femur, tbie, cuboid, caleaneu) stragal,E Pa Mingle Vasile COsificarea eraniului continu astfel ~ fontanela anterioarA se inchide la aproximativ 1 an gi 6 tunis ~ fontanela posterioar se inchide Ia 3 luni Cofoana vertebral, rectilinie la nou-ndscut, incepe sg for ‘meze cusburile, ase: 13 luni, cdnd sugaral isi pine capul, e formes7a lordoza cervical; ~ la 6 lumi, end sugarul stain gezut, se formesz& cifoza to- = cand se ridict tn picioare se formeaza lordoza lombar ‘Toracele este cilindie, Merbrele superioare sunt egale cu membrele inferoare 4.1.9. Aparatul respirator Laringele est situat mai sus Ia sugar decat Ia adult ‘Traheea este siract in yesut elastic gi slab fixata. Calibnul permite intubati eu sonde cu diametral exterior de 6 mm la2 ani, 7 un fa 3 ani si 8 mm ta 4 an Bronhia dreapta este mai larga, cu unghiul de bifurcare mai ‘mi deedt bronhia stings, ‘Toracele ese cilindrc la sugar, cu diametrele aproape egale, Plamanii eantirese 150-g a virsta de un an, Respirajia este de tip abdominal Freevenja respiratorie este ~~ 13 huni ~45 respiraimin; 8 luni ~ 40 respirayivmin; ~ 1a 1 an 35 respiativin, Amplitudinea migctvlor respirator este inegald, eu paze angi ‘La auscultaia pul 4, din cauza grosi ard se percepe 0 respiratie aspri, goa eduse a peretilor toracel Puericltur yl pediaviepentry asstentimedicali = $$ 4.1.10. Aparatul cardiovascular Conlul are 0 poziie orizontals gi este globulos. ‘Socul apexian este situat in spatial al TV-lea inteeostal sting. La varsta de un an, cordul ae aproximativ 70 [Batlle cardiace sunt puternice Frecvenia batailor cardiace este: ~ I 6 fui ~ 130 basin, = ta 1 an = 125 bata/min, ‘Tensiunea arterial este: ~ 1a 6 luni 89 mei; = la Lan 96 mmbig 4.111, Singele Hemoglobina = 12-13 g%. Eritrocitele » 4-5 milioanelmme Reticulocitele = 5-15 %, Leucocitele = 8000-12000/mme ‘Trombocitele = 150-300 000/mme Formula lewcociar = neutrfile = 20-40% = cazinafile = 1-4% ~ bazofle = 05-1% 5-12% ‘Timpul de singerare = 1-2 min, Timpal de coagulare = 3-5 min Viteza de sedimentare a hematilor (VSH) = 7 mora la sugar. 4.1.12. Aparatul digestiv Masival facial este mai putin dezvolat ‘Cavitatea bucald este mai mic Limba este seurta, lat si groast, cu 0 mare for56 Mingle Vasile Buzele sunt groase, cu musculatura bine dezvoliat, ‘Mucoasele bucal gi Fingualé sunt subs ‘Obrajii au bula lui Bichat. ‘Actul suptului si deglutijia sunt relexe Masticatia se inva (stimtare de Is 8 luni). Stomacul are o pozitie transversal (abia la 2-3 ani isi in po- ziia vertical adultali). {In primele 4 luni secreia sal Serejn gastric este reds ‘Toleranta digestiva este buna este reds 4.1.13. Aparatul urogenital Diureza este de 75-100 mUkgoorpai Mictiunile sunt in numa de 10-302. Vaginul are o lungime de 3 em. ‘Testieulele sunt coborte fn sexot 4.1.14. Apirarea antiinfectioasi ‘Sugarul prezints imanoglobuline materne si prop astfel ~ imunoglobuline mater’ ping la vesta de 2 luni, sugarul are IgG matere; = IgA lipses, iar la sugar alimentat artificial lipsese si Te M, care tec Ia sugar prin lapele de man’; — imunoglobuline props — In 1 saptimind incepe secretia de Ig M, care atinge ni- velul dela adult a 12 ans I cdteva siptiméni incepe secrefia de Ip A, care atinge nivelul de la adult le 12 ani; — In 2 luni incepe secretia de Iz G, care atinge nivelul de Ta adult ata, Pucricula pi pediatrie pentru asistentiimedicall 57 4.1.18. Cresteren 8) Greutatea ‘Sugarul ereste in greutate astfl: ~ Inte Osi 4 tunis 750 g/tunas = there 4 518 luni: $00 gun; ~ nee 8 gi 12 fund: 250 g/tun. Dei a4 luni, sugarul isi dubleaza ereutaten de Ia nagtere (are 6.000 g); ~ 1a luni are # 000g; J 1 an isi tipleaza greutatea de la nastere (are 9 000g). by Talia Sugar ereste in inalfime astfl: ~ in prima lun eu 4 em: ~ fn a dows fund cu 3 om ~ ina tia Tuna eu 3 em; ~ tn a patra und ow 2 ems ~ din luna a cineca cu efte 1 esn/tund, Deci, sugarul reste In primal an de viata 20 em. ©) Perimetrole Perimetrl cranian (Pe) ~ Ia nagtere = 34,5 em; = Ia 1 an =45-46 om. Perimetel tracic (P) a astere = 31-33 em; La an =45-46 em, Perimetr abdominal (Pa) ~ La naslere = 38 em; ~ Lat an= 44,5 em,Peer se Minaeta Yasite 4.1.16, ‘Temperatura Temperatura intrarectal: 36,5°C diminesta i 37,5°C seara Temperatura axilard este cu 0,4 —0,5°C mai mica 4.1.17. Denti Dencitia temporard. Ritmal si ordinea aparifici dinfilor este ‘urmatoarea: ~ 68 luni: incisivii mediant inferior; ~ 8-10 luni: incisivii mediani superioris = 10-12 luni: incisvi lateral superior apo inferon = 1 an-1 an i 6 luni: primi moleri miei (premolar 1) supe= rior inferior = Yan gi 6 lusi-2 ani: eanini 2 ani-?anigi6 luni (3 ani: mola secunzi (premolar 2). Deck = la 1 an, copitl are 8 ding (incisiviys = 1a 3 ani, copilul are 20 dni Enupfia dentard poate i precedats de: ~ salivatie crescua; = pruit gingival; ~ soars indispozities = dures ta nivelut gingitor, ‘Uneori, sunt posibile accidente: ~ erupyie dentar dificil, caracterizaa prin bombarea mucos- sci gingivale ce scopera foliculul deatar, agitaie, insomnie, Ingpetents, scurte ascensiuni febrile; — infect locale, precum pericoronarita exsudativa sau pur= lent, manifosiat8 prin febra mare, wmefiee si Muctuenia locala gi stomatta ulceroast comund; ~ intrziei ale erupyiei dentare, ce apar Tn eaz de rahitsm, dis twofie, hipotiridie Pucriculturd si pedlamte pentru axistent medical! 59 Dentila permanent = La 6 ani, apar primit motari mari = Inere 7 i 12 ani sunt inlocuifi dint temporar, in ordinea apatite’ los Intre 11 9413 ani apar molarit mari secunzi = up pubertae, spar ultimii molasi mari (molar de min ©). Dentiia definitiva are 32 din 4.1.18, Stirile de nutrifie ale sugarului Eutrofa este starea de de2voltare normals pentru 0 anumica ‘rst. Are urmitoarelecaracteristii: = ‘alia, greutatea, perimeteele corespund varstt; indicele ponderal, care reprezintd raportul dine greutatea reall gi greutateaideala pe care trebuie 58 0 aiba sugarul la varstarespectiva este 1 (cu oscil inte 0,96 511,02); ~ curba ponderal este ascendents; ~ prezinta armonie inte tale gi greutate; = Jesutul celular subeutanat este normal dezvoliat; ~ turgorul este ferm; = tonusul muscular este normal: = tegumentele sunt roz, integre, catifelate; toate jesuturile, organele gi sistemele sunt normale: ~ sugar este apetent ~ sugar tolereaz8alimentayia corespunzatoare virstei; sugarul suport bine alimentele now introduse; seaunele sunt normale; ~ infetile sunt rare si usoare, de scurta dura; — dezvoltarea psihomotore este corespunzatoare vErstes,© Monaota Vasile ~ sugarul este vioi, bine dispus, interesat de cei din jurul su, Normotrofia este o stare de dezvoltare normala cu exceplia unui organ sau sistem care prezinta o snomalie congenital sau tstigate Paratrofia este o stare de ntrtie anormal, caracterizat prin indice ponderal mai mare ea 1,10, greutatea depasind cu mult nor ‘malul, dar ev talie corespunzitoare varstei, deci eu disarmonie Intro greuate gi tale. Se caracterizeazA prin ~ sugar cu aspect .pistos*, umflat, .puffy — tegument palide; turgor fase; onus muscular diminuat; — esuturt moi, puhave; ezisten} ScRzuth a infects — sugarul prezint frecvente alergi cutanate, dispepsit pre- Iungite, bronsiterepetate Distrofia este starea de nutiie dficitar si face obiectulaltui capitol de studi. Enupfiadintilorprimari poate antrena unele tulburi resi durereIocala generate de strapungerea gingilor de dint, cu intabilitate 5 salivatie. Se pot produce si infect prin patrunderea ‘mierobitor prin fisurile gingiilor In mod obignut muse incizeaza jnflama- ‘gingia, Un object bont, dar mai dur, lua in gud, poate cama FFebra mid, eruptia (rash) si diareea usoara pot fi cauzate de ‘rupfia dentar, simptome interpretate cu atentie pentru elimina ren altor eauze patologice, Puoriulturt gl pediarie pony assent medicali 61 4.1.19. Indicatoril de crestere si dezvoltare a sugarulut ‘Tipul de crestere este unic pentru ficeare copil si poate fi ritde ce al altor copii in eadrul unor limite largicuprinse in ceea ‘2 se cheama ,normalitate” Principali indicator a cresteri si dezvoltrii sunt ~ preutatea; = alin ~ petimetrele; = misuritorilesegmentare j| } CAPITOLULS: INGRIJIRILE ACORDATE COPILULUI DE LA 1 LA 18 ANE 5.1, Copilul anteprescolar Perioada de anteprescolar sau de copil mic (I-3 ani) cores- unde ulimei etape a primet copii Caracteristcile morfo-functionate ale copitulul mic Greutatea copilulu = la 1 an= 9300 gs = 1a2 ani~ 12 kgs Sta 3ani~ 14 ke: —copilul ereste cu 2,5-3 kg/an, “a2 ani= 85 em; =I 3 ani = 92 em. ~copiluleregtecu 10-12 emvan, — Ritmul de crestere ts lungime si greutate este mai mic. — Paina la varsia de 3 ani, perimetrul eranian ereste cu 1 em, ajungind la 48 de em. — Perimetrul toracie crest eu 2 env/an | | Puericulura gi pediatrte pentru asistens medical 63 ~ Ritmul de cregtere al diferitelor organe este inegal ~ Se intensifica procesul de osificare Ia nivelul coloanet ver- tebrale, al cutie’ craniene, al oasclor membreloe Se completeaza dentitia temporara — Masticstia devine curenta = Sistemnul nervos ig intensiic8 fmctia analtico-snteties = Apare inhibijia conditionata = Oboseala pare uso. ~ Este deprins mersul gi mentinerea echilibralui ~ Se imbogateste vocabularul, lcind propoziti seurte: = a 18 luni stie 100 de euvintes = 1a 2 ani stie 200-300 euvinte = 103 ani gtie 3000 de cuvinte. ~ Apate curiozitates, ~ Debuteaza constinga de sine ~ Se diminueaz numfrul orelor de some, ~ Alimentajia se modifica ~ Apareindependenja in autoservire (igiena personal), 5.2. Copilul prescolar cam ~ Cresterea este mai lent \teriticile morfo-functionale ale copilului pregcolar ~ Conformatia corpului se schimbs; lordoza gi sbdomenul ‘proeminent din prima caplirie dispar, membre crese alter nati, [a3 ani cele superiore, iar la 4 ani cele inferioae, ~ La 3 ani copill ties foloseasca pronumele EU, TU, EL. = Incepe 8 foloseasct verbele nu doar Ia prezent, i gi la tre- cut gi vitor — Bate vita intrebirilor = La 4-5 ani, dezvoltarea motoric it permite s8 execute mig- tri izolate cu diferitesegmente ae corpului (Invaga mersulMiaeta Vasile pe tricieleta), executh mised cu dffcultate eresednda (st nit, erat), — Limbsajul se perfectioneaza, = a4 ani copilul are un anumit grad de independent — Se adapteaza usor la programul zilnie fixat de adul 5.3. Copilul scolar Caracteristicile morfo-funetionale ale copilulul scolar — Cresterea este lent dar se va aecentua fn perioada prepu- ‘al crestri. bertar ednd se va inrogista un salt ~ Greutateaereste fn medie cu 3,5 kg/an “Talia creste cu 6 emvan. Perimetral cranian ereste foarte lent: inte 6-12 ani peri= smetrul rani ereste dela 51 Ia 53-54 em. - La sffrgitul perioade, creierul atinge dimensiunile de la adult. = In jurul wirstei de 7 ani erupe primul dinte permanent si primal motar = Inlocuirea dinyior se face cu un rtm de aproximativ 4 dini/ ‘an, peo perionda de $ ani = Cel de-al doilea molar permanent erupe la virsta de 14 ani Al weilea molar poate 8 nu apari nici pind la 20 de ani 5.4. Copilul Ia pubertate Caracteristcile morfo-functionale ale copilulul la pubertate = In aceast perioads au foe transformari de maturae fzic, cognitiv, psiho-afeetiv gi social, Pucriculturd gi podtatrte pentru estes medicali 65 — Apare Ia 12-14 ani la fete gi in medie la 14 ani a baiefi si este concomitent® cu intrarea in funetic & hormonilor sexual ~ Pubertatea se ineheie odata cu aparitia prime! menstruaf (menarha) la fete sa spermatogenezi la baie ‘Se schimbi raportul trunchi-membre, raportal umir-sold, tipul de dispunere al grisimii si silucta. Adolescentul incepe si semene cu un tina de sex mascutin sau feminin ~ Perioada de viteza maxima a eresterii precede menarha la fete ¢ este concomitentt cu dezvoltacea organclor genitale cextere la baief ~ Talia creste cu $-10 emn/an Ia baie gi 6-9 envan la Fete. ~ La pubertate se termina cresterea taliei, prin osiicarea car- Ulajetor de crestre epitizare Dezvoltarea maxima a musculaturi are loc a. 14 ui de la rfl de crestere accelerata ~ Acumularea de eunostnfeatinge maximum de performanta ~ Se ienprim disciptina in munca gi gandite. ~ Se maturizeaza funetia de reproducere mand, ~ Apar caracterele sexuale secundare, ~ Spre sfirstul pubertti incepe adolescents, care dureazA 344 ani si se earacterizeaza prin opriren cresteritaliei, cu rmaturarea sexual gi psibica ‘Tulburari ale pubertiit ~ Pubertatea precoce, eu ov ~ Pseudopubertatea precoce, data de tumori ale gonsdelor si ‘suprarenalelor. Pubertatea tardiva, mai fecvent fntdnitt deeat cea pre- coce, se manifest prin aparijia menstrual la varsta de i gi spermatogeners timpMaata Vasile 16-17 ani si este cauzats de factori constitutional, social, economic, boli de nutri, boli eronice sa infections ~ Absena sau Indrzierea pubertjii poate spires in sindroa= ‘me endocrine: boala Basedow, sindrom Turner (agenezie ovarian), sindrom Klinefelter (disgenezie seminal tubu- lara), CAPITOLUL 6 ALIMENTATIA COPILULUL Principii nutritionale 2) fn primele 12 sBpuimani de vig, rat cesterieste deo- sebit de rapid, dar tolerantadigestiv8 st intra prin imatui- tates organelor carol metabolic (Rea, rnich) ') Se ste ast eB ule bol ale adult (bol alergice, boi cardiace, HTA, boli vascular, dabet zaharat, ateroscleroz chiar fmibitdniea) au logitara stein eu repimul alimentar din rina 2 de vag c)Subatimentaiacalilativa, hipoproteca, pana a vista de 6 Juni intucnjeaa negativ dezvoltrea mental ulerioard 4) fn prime luni devia, nani este dependent de rezer vole fetal ide alte laptlui de mans nfluenate de utetia mame fn curs sarcini i alptri, «) In caz de alimentatic necorespunzttoate este afectath $i ‘imunocompetena copiulu, mai ales v sugar 1) up vrata de 1-2 ani, evitindise excesul alimentary, re- ‘ics se asigurecoplulioalimentaie corespuncatoae ‘Nevolleenergetice ale sugarului 4 copilul ~ In trimestal Ide via: 100-120 heal corp. ea rimestr devia: 90100 kcal/kg orp. inaloe Miata Vasile = final corp. Inve 1 $13 ani: 80-90 kcal/kg comp. Intro 3 si 15 ani: 70-80 kealike corp -lea — al IV-lea trimestru de vist: 80-90 kealhkg 6.1, Alimentafia nou-niseutului Allmentatia nou-ndscutului normal ‘Alimentatia now-ndscutuluitrebuic #5 fe natural gi mami in extreme, artificial ‘now-niscutulul sinitos ‘Alimentatiaincepe precoce Ia 3 ore de la nastere prin admi- nistrare de apa firth gi rit cu $% gluco, cu lingurita, 4-6 lin ‘eurije din 3 in 3 ore pin la 6 ote dela nastore ednd copilul poate f alimentat eu lap din 3 in 3 ore, eresednd eantitatea pe 24 ore progiesiv. Durata unui supt reste de Ia 3-4 minate in prima 2 ‘plat Ia 20-30 minute in a cincea zi, acesta find ulterior timpul acordat unei mese. Astizi se preferdalimentayia la corere. Dupa varsta de 10 zile, now-ndscutul va primi 180-200 ml lapterkg corp/24 h ‘Dack estenecesarialimentatia artificial, se executa thn Tingutga stu cu biberonul sin funcfie de eatacterltranzitori sau permanent al contraindicaie alimnentatiei naturale. ‘Alimentafia nou-nascutului prematur ~ fn primele 6-12 ore de viata: repaus digestiv (nu primeste simic). — in urmatoarele 12 ore: se administreaza soluje de glucozi 5%, cite 1-2 lingurife la 2-3 ore interval = In ziua a doua: se administreaza lapte de mam astfel: se dau 10 mese/i a cite 5 ml Puericultra gi pediarie peru assent medicali 68 ~ In zitete urmitoare: se cxeste canttatea de lapte de mama cw cte 5 mbmasa,zinie la prematuri de 2.000 g si din 21 2 zile In eei de grad avansat = In ziua a zecea — a douisprezecea: prematurul ajunge si primeasca 200 ml lapte de mama/egcorp/zi Prematurii de gradul I, avand reflexu! de supt prezent vor fi ug la sin ‘Prematurit de gradul al T-lea, care mu au reflex de supt dar care au reflex de deglutiie, vor f hen eu lapte mater muls, cu linguri si pipet Prematurit de grad al TV-1ea vor fi alimentafi prin gavaj Numirul de mese/z: ~ promaturii de grad I sau I: 7 meselzi. = jprematurit de grad IT sau TV: 10 mesetzi la 2h ‘Cantitates de lap se caleuleaza dupa formu L=Zx 0,02 x groutatea, 6.2. Alimentafia sugarului Exists patra tipur de alimentaie ~ alimentayia natural ~ alimentatia mixta; = alimentatia artificial; ~ alimentatiadiversficas, 6.2.1. Alimentatia natural Definiie:slimentatia naturals este slimentatia prin care suga- ral primeste in exclusvitate lapte de femeie, fe cf este vorba de laptele propriei mame, Inpte de la 0 alta femeie sau de la mai ‘mult femet. Declansarea scerefei Inetate LLaptele este produsul de secrete al glandelor mamare.70 Miata Vasile Glandele mamare incep s8 secrete ined din luna a 3-4 — a 4-a de sarcind. Produsul de secreyc se numeste colostr, Secrefia lactata este declangata sub influenta hormonilor es- trogeni sia hormonilor mamogent ups najtere, secretialactaa este nteyinutd de actul sugerit ‘executat de sugar In primele 3-6 zle, continu 88 Se secrete colostrul ‘Apoi urmeaza ,furia laptolui, earacterizaté prin: eresterea brusca de volum a mamelelor, duree local, stiri subfebrile Secrefa lactati dureaza aproximativ un an, evolusnd astel ~ creste progresiv in primele 3-4 luni; ~ rine stabil erimestrul a T-lea; ~ scade treptat din luna a eincea ~ a gasea, ‘Compozifia s4 avantajele laptelut de mam = Laptele de mama (Im) este un produs ecbilibratcalitaiy, continénd: = proteine = 1,7 9%; = lipide = 3,4 2%: ~ hidrocarbonate = 6,8 89%; ~ struri minerale = 0,3 p% sp8, vitamine, enzime, hormoni, anticorpi. ~ Este un produs biologic adaptat nevoilor fiziologice diges- tive ale suganuli ~ Este lipsit de germeni ~ Are calititi biotrofice: confine proteine de calitate(albumins); ~ confine acizi gras esenjiali ~ confine vitamine; contine anticorpi sntimicrobieni si aniviralis IgA secretori; ~ confine lizozim gi oligozaharide. Puerculturd 31 pede pentru asstenti medical 71 — Valoare calorica: 700 keal/L = Permitealimentarea la ceree a sugarulu = Permite autoreglarea eantitativa — Este administra la temperatura corpului — Este imediet disponiil ~ Permiterealizares contactulupsino-afectiv mams-copil Raia alimentatie la sin ‘Raia de lapte pe care trebuie 3B o primeasca sugarul timp de 24 de ore ae caleuleaza astel Pentra primele 7-10 zile de 38 se utlizeaza formula tui R= (art) x70 sau 80 vnde: [R= canttaten de fm/24 ore n= varstainzile ‘Coeficientul 70 se foloseste pentru sugarul miscut cu ogreutste la nagtere sub 3 250 g, iar 80 pentru cel niscut cu peste 3200 g Peste vrsta de 10 zile se poate utiliza una dintre formulele de mai js: = Formula Iui Sain: a & siptimant de via, sugarul va primi 800 ml de lapte matern/24 ore; — pent igre lun in plus se adauga SO mt lape mater; — pentru fiecare siptiméind in minus se sead 50 ml lapte Formula ui Heubner: — intre 2 si 6 stptimani de vag, sigan va primi o can- titate de lapte mater egala eu 1/5 din greutate: inte 6 s8ptimani gi 4 luni: 1/6 din groutate: = intre 4 g 6 luni: 1/7 din greutaten Mikaela Vasile ‘Ostacole in alimentagia naturalé Imposibititatea alimentaiei la sn poate surveni din cauza sugarului for de supi diminuaté la prematuri,dstofici, bolnavis malformatii congenital: buza de iepure, gura de lop: ~ obstnuctie nazald; i = dint congenital; ~ fen lingual seurt; — hipo-agalnetin — galacroreea: = malfoumay le mamelonului; mameton seurt, mame- fon ombilicat; leziuni mametonare; = mastitas — afectiuni grave ale mamei (cardiace,renale,tubereulo- 28, boli de singe). Reepartia menstrelor la mama nu tebuie si impiedice ali ‘mentajianaturala atta timp eét sugarul na prezint tulbur di- gestive Incidente sl accidente In cursul alimentatici naturale 4) Regurgtaile: sunt elimindri de mici cantitayi de lapte fm ‘impul sau imediat dupa alaptare; cauze:aerofagia, supraslimen- tafia, nerespectareatchnicit de alimentae, 'b) Varsiturile: sunt elimindri de eantitayi mai mari din cong ‘natu stomacal, la interval mai mare dups mese, aptee find di- erat; cauze: aerofigia, supraalimentajia, nerespectares tehnicit de alimentare, spasmul piloralui, stenoza hipertrofica de pilor, tulburari digestive acute. ©) Colicit intestinal: se manifesta prin stare de nelinigte, plinset,frecarea piciosrelor; cauze: adaptarca Ia alimentaia ct Puericulurd s pediarie pentru aston medical 73 lapte, supraalimentaia, aerofagia,alergia digestivi; tratament reglarea tchnicii de alimentatie, comprese calde pe abdomen, Potiuni ealmante 4) Diarcea postprandiela: apareimediat dupa tneeputul sau a sflrsitul mesei sugarul fips, se contract gi emite scaune lichide, ‘ilbui, aerate, acide: dupa emisie, sugaral se linisteste;diarcea spare spontan dupa 1-2 Iva €) Intoleranta fa laptele de mama: este foarte rar; se mani- festa prin varsituri, soaune diarcice gi soc in cazurile grave; rata- ‘ment: suprimerea laptelui de mama 6.2.2. Allmentagia artificial Definiie: limentayiaartificila este alimentatia sugarului in primele 3-4 fun de vis cu lapte de vaca sau preparate dietetice din acost, in tipsalaptelut de mama, ‘Compozitia§1 dezavantajele laptelui de vack Laptele de vaed (lv) contin’ — protcine = 3.4 g%: ~ pide = 3.4 3% ~ hidrocarbonate ~ suri minerale = 1,17 2%; Valoare caloric ~ valoarea caloricd lm (700 keal/). Dezavantaie = Confinut creseut in proteine (deci necests diluie: 2/3 in tuna 1, % in Tune 2 si 3, apei integral) ~ Conginut sezut tm IsetozA (deci necestl adaos de zai). = Prezinth acii grasi satura gi struti minerale in cantitate ~ Are rol biotofc ~ Comporitieinconstanta data de alimentafia vac ~ Exist posbiltatea de infectare de la sus” Mata Vasile Compozitia 1 dezavantajele laptotul prat Din cauza dezavantajelor pe care le prezint,laptee de vac a fst inlocuit cu laptle praf Avantaje © steriitate sau incdrcare bacterians minim; ~ compozitie constant; = predigerarea proteinelor prin fabricatic; ~ emogenizarea grisimilor in particule fine; ~ usuringa prepariei Dezavaniaj! = favorizeaza aparitia ancmiei feriprive pentru ch poate con tine proteine care interfereazt eu absorbjia eral: ~ avorizeact sparta ahitsmului din eauza conginutsl de fost. ‘Compozitia este asemanitoare cua laptlui de vac ‘Valoarea calorick ~ 600-800 keal/ ayia ~ 150-160 ml/kg corp/24 or. ‘Resuspendarea prafului este de prefeat si se fac siu de orez 2-3%. Concentrate: = Ia tun ~ 8%, = 1a 2-3 huni = 10%. = dupa 3 tuni = 12, 5-13, 5% Produse industriale de lapte praf eu comporitie modificath: ~ Preparate semiceremate: Lacto 1 si 2, Gluvilact 1 i2 = Preparatc acidulate semiccremate: Eledon, Prodieton, Camelpo. ~ Preparate umanizate(adaptate): Humana 1 si, Similac — Preparate semiumanizate (semiadaptate sau convenyions- le): Robebi I si 2, Robolact, Human baby-ft, Luci sucila- Puericltra gl pediarle pentru asisentimedicali 15 ~ Alte preparate imbogijie cw vitamine si siruri mineral: AL 110, Nutrilon Premium, Preaptamil, Milumil, BEBA, Enfamil, Farley’S, Similac eu Fier, Similac special care, Isomil, Somil Alpremalsoy NAN gi NL, Lactovit. Incidentele sl aceidentele alimentafiei artiiciale ~ Regurgitai i varsteur CConstpayiecu seaune cu aspect ehitos; se trateazl prin cxes- terea zahardrii gi prin folosirea unor preparate acidulate, Subalimentaic ~ Dermatoze alergice, = TIntoleran a laptete de vac, cu dous forme: forma major’, manifestatd prin soe anaflactic, si forma minor8, manifes- ‘ata prin stafionare in greutate, paloare, inapeteni, sceune fetide, apoi diareiee, robes ~ Anorexic ~ Bola diaeica ~ Anemie carenjialaferipriva 6.2.3. Alimentatla mixta Definite naturale cu alimentayia artificial in primele 3 — 4 luni de vias Indica ~ din partea mamei: hipogalactie; ~ deficiente caltaive ale laptetui de mama (extrem de rue); ~ bolile eronice ale mamei ~ din partea sugarul ~ sunt extrem de rare; unii prematuri se dezvolté mai bine eu late pra Jimentayia mixt8reprezints asocieresalimentatich i% Miata Vasile Tehnlca Sunt dou metode de administrare: 1) metoda complementark: se administreaz laptele praf, co Tingurifa, dupa sup, in completare: 'b) metoda altemativa: se administreazi o masa les, alter ‘ind cu © mast de lapte pra, administat eu lingurita sau cu bi- bron. Tncldente $1 accidente = Supre-/subalimentatic. ~ Diaree scat Intolerant la Japtele de vac ~ Abandonarea suptului de citre sugar. 62.4, Alimentatia diversificatt Definite: alimentats diversificata este procesul de introdu- cere treptata altor preparste alimentare (numite alimente com- plementare) in afara lapel Diversifcarea tebuie inceputa atunci end laptele singur nu ‘mai acoperd necesitiile mutrijionae ale sugarulu CCriterit i reguli de bazi tn diversificare ~ Orice sliment nou se introduce tn alimentafia sugarului mu tai in perioadele de sugar sistas ~ Orice aliment nou se introduce in cai! mick, progresiv, pit la inlocuirea completa unei mese de late, in decurs| de 3-4 ile ~ Oricealiment now se introduce insintea alimentului cw eare sugarul este obisnut. ~ Orice aliment now se administrea78 cu lingurita — Nuse introduc simultan mai multe preparate noi ~ La aparita tlburaritor digestive, introducerea alimentului now se intrerupe Sucul de fructe nu inlocuieste o masi de lapte. Puericultra sl pede pentru asistentimedicali 77 ~ act sugarul refuza alimental nou, se renunf’ temporar la administrarea tu rice aliment trebuie s8 fle un piure fia, mai-degraba chi, = Chiar dact sugerul accepts cu plicerediversiicares, mu tr bie si se renunte la lapte, pentru c3 alimentele solide mu pot infocus eu sucees autrimentcle din lapte in primal an de viata Schema diversifcarit La warsta de 6 siptimini se intwoduce sucul de fructe, dar cesta nu trebuie s8inlocuiased nicio mast de lapte Prima masa diversificaa ~ se introduce = 1a luni si jumdtate la sugarialimentafi attics ~ 125 luni gi jumftate la sugar alimentaff natural; = const in ~ supa de legume, cu 3% grig gi 2/3% ulei vegetal la supa ‘ii cu greutate mai mare de 5 000 g; finos eu lapte Ta sugar cu greutate sub 5 000 g A.dous masé diversiieata: ~ se introduce la 5 luni gi jumatate~ 6 luni; ~ const In Fknos cu apa la sugari la care prima masé diver~ sificala a fost supa de legume si sup de legume Ia cei la care prima masa a fost finosul cu lapte. A treia masi diversificat: = se introduce In virsta de 6 luni gi jumstate; const fn transformarea sucului de fructe in piure de fructe sin adsugarea in supa de legume a eSmnii mixate. A patra masi diversiicata: © se introduce In vista de 7 tunis const in introducerea piureului de legumesfeces * Maca Vasile = de asemenea, supa de legume poate fi inlocuithaltemativ cu supa de came sau supa de oase degresate, [La 7 tual jumatace: = se introduc galbenugul de ou, progresiv, de 2 ori pe siti ‘mind, sia doileafinos cu lapt la sugarii subponderal, La8 luni: ~ se introduc brinza vaci (preparatd tn cast) si feat de pa- ire La 8 luni si jumatate: ~ se introduc iaurtl gal doilea Pinos cu lapte Ia sugar nor. -moponderal De la varsta de 9 luni sugaral poate primi: rt cu biscuit alternd eu Tinos cu apte; ciorba scrits eu bor, alterndnd cu supa de legume; ~ perisoare de came + ciulama, alternind cu piureul de legume; suncd slaba lterand eu piureul de fete De rej ~ obligatoriu se pastreaz4 fn alimentatia sugarului 00 mil de laptelzis ~ schema de diversficare se adapteaz& fecirui sugar 6.3. Alimentatia copilului anteprescolar Condit pe care trebuie sie indeplineascs hrana copilu- fai mie: ~ 8 fie eat mai variaes; ~ S& predomine radical bazii fai de cei acizi (came slabs, peste, oud, brinzl de vac, orez, nuci, cacao, fat de cast vet, fosi, prune, lama); ~ sf congins substante de lest pentru evitarea constpatii; ~ sf evite sosurite,prijelile, condimentele Pucrculturd 9 petanie pentru sistent medical 79 {8 se asigure un program regulat al meselor; — si se intrerupa biberonul pentru ingerarea de alimente li- chides ~ si evite consunmal de biuturi dul Ia culcare, acesteafavo- sizind aparitia carillor dentare; a evite consumul de lichide intre mese pentru cf acestea sead apetitul; = si evite consumul exagerat de duleiuri concentrate intre mse pentni c& ele sead apetitul (sunt indicate o dati sau de dow ori pe 2, la sfrgitul meselor principale); ~ si evite forarea copiluluis = sf evite stimularea accept prin ofeirea de distract tn timpul mesei, [Numa de mese/zi: 3 mse principale + 2 gust Interval fntre mese: 4 ore [Nu se dau duleiuri fre mese Setea se potoleste cu ap Nevo calorice: 90-100 Keallkg eorp/si Principle alimentare = Proteine = 34 pkg compiz, = 2/3 dimtre ele vor f de origine animala: brnz de vac, came slab (30-40 g zilnie; came de pasire, minzat sat vita feat, nich, inima gi erier, acesta peste virsta de 2 ani), ou (1 ou zinc; ou de gains; oul integ cu albus se d8 copilului dups varsta de 1 an gi jumftate), peste (Ge 3-4 ont pe siptamana), lapte de vac (400-500 mi zilnie): 1/3 va f de origine vegetal: leguminoase uscate, pine integral8, paste finoase,orez, ovlz, cacao, imentatiei de catre copil%0 Miata Vasile ~ Gihucide’ — 10-12 ghkg eorpl2is ~ do origine animale: lapte si icat in specials de origine vogetalt: pine alba sau integral, legume proaspete,fructe, cartofi find, malai, miere, biscuit, ciocolat, Lipide: 465 gikg complzis = origine animals: unt, ov, came, late de vaed, smant tn, frgeR; sunt interzise la aceasttVarst slinina, unt +a gi seul; — origine vegetal: wleiust, margating, unt, ou, carne, lap- te vacs, Sfruri minerale ~ NaCl: 0,05 gikg corp: = K: 1-2 g/2i(surse: banane, morcovi, mere, nui eato, Puerteultra sl pediatrie penis aisiensimedicali 81 Vitamine: — vitamina A: 3 000-3500 uilzi (surse: Sucte, morcovi, sala, roi, nt, flea de viel, brinz8 grasa), — vitamina D: 400-500 ui/zi (surse: untura de peste, unt, ou, fcat, lapte de vac’, came, cacao, eviz, fhinoase, tuntdsiemn, margaring, razele UV): vitamina E (surse: ou, flea, lapte de vacs, branza de vaci, varza, sala, ulei de mastine, morcov); = vitamina K (surse: vared, conopida, cereale, carte, ‘mazae, tle, feat, unnura de pore, lapte de vaca); — vitamina B (surse: drojdie de ber, guned, fiat de vith, ‘come de vit, lune, nuci, pine, ou, lpte de vac8, var- za): — vitamina PP (suse: ear, feat, 04 nt, ina alba, mae Iai, ore2y: vitamina C: 50-mg/2i (suse: lapte de vac’, brinza de vai, earme, reir, cat, peste, ou, legume, fructe) Se va permite copilulu si-siselecteze alimentel, dar cu gra 4e a asigura 0 alimentate echlibra ‘Cénd copiful refuzi un aliment important din punet de vedere trtv, se va ncerea administarea lui into form’ modifiats, fou, cacao, sia, orez, varZ, ein, pane); ~ Ca: 1 g/ai (surse: ou, came, feat, peste, cartof,fructe, lactate, — P:55 mg/kg corp/ (suse: toate alimentele de origine animal gi vegetal); = Fe: 0,4 melkg corp/i (surse: musehi, viseere, spanac, var, rosi,fasole, lite fructe, eu, lapte,ote2) — Cu: 0,1 mg/kg corp/zi (surse: nuei, flea zarzavatur, frac) = Mg: se gaseste in vegotale verzi, fructe lapte, came; — $:0,5-1 g/2i (un regim alimentar cu suficiente proteine confine o eantitatesuficienta de S); 1 31 FI (surse: in regimurile alimentare obisnuite pa), ‘Alimentcle ce compun hrana copilului mie sunt ~ lapte: 58 nu depageasci 500 ml/zi; (09; Lon de 34 ori/saptimana. 6.4, Alimentatia copilului prescolar Nevoi calorie: 80 kealkg eorp’2i Nevoile de principit nutritive: ~ proteine: 2-2,5 kg corp: = pide: 3 g/kg comp’zis ~ elucide: 10 g/kg compasis Mingle Vasile ~ steuri mineral {In general, copitul ameprescolar poste minca aproape tot ce doreste. El tebuie sk mandnce zilnic: ~ came: 60.100 8; = ow: 1; = tactate: 400 gs ~ duloiui gi finoase; ~ legume si fructe 6.5, Alimentatia copilului scolar [Nevoi calorice: 70-90 kealkg comp. Nevoile de prineipif nutritive: — proteine: ~ intre 8 s111 ani: 3,5 pike corps = Intre 12 5115 ani: 2,5.2,8 gikg copii ~ Lipide: = ln 6 ani: 3 g/kg compli: = WL ani: 1,5 weg comp ~ Glucide: 8-10 weg com ~ Saruri minerate Alimentatia tebuie 38 ~ proaspata ~ suflcienta cantitativ; ~ sf cuprind principle alimentare in proporyi corespunzi- — masa de dimineatt safle consistent {In general, alimencajia copilului scolar este acceasi eu cea a adult, Puerieultura gi pediare pentru asistentimediealt 83 6.6, Alimentatia copilulul Ia pubertate Reprezentind perioada de maxima crestre gi dezvoltare, pubertate,alimentafia necorespunzatoare poate cauza dezechil bre hormonale, modificari de grevtate sau chiar declanga diverse bai. Dietele sau pastilele de sltbit, in aceasta perioads, mai ales Ja fete, st inamicul numéral 1 iar infometarea poate determi- na sedderea puterti de concentrare, dezechilibre hormonale sau Aepresie. ‘Alimentaja va fi mult mai bogata si cat mai diversificat® ‘Trebuie evitate, cit mai mult posibil,alimentele din categoria .junk-food", fast-food, eartofi pri, chipsurile ete, (Oraral de 3 mese’2i (mic dejun, prinz gi cina), si chiar mai ‘mult 2 gust), rebuie espectat,CAPITOLULT PROGRAMUL DE IMUNIZARI SI PROFILAXIE 7A. Calendarul imunizarilor 7. Definitie: imunitatea reprezint ‘otalitstes mecanismelor de pirate ale unui organism imposrivaelementelor sti li, n par ticular impotriva agentilorinfectiosi(vrusus, bacteri sau paraziti, Imunitatea este capacitatea una organism de nu se mbolnavi ssa de a face forme usoare ale unor bolt grave Prin fenomen imunologie se injelege formarea de antcompi prin pitrundereaunei substanfeantigenice in organism. Contactl ‘organismului eu agent agresor (antigen) poste avea tre conse- cine biologice ~ realizarea unei protec fai de acest agent; ~ realizarea unei boli imunologice; un rispuns imun nul, fenomen denumi olan imunologicl Imunitatea poate fi: — imunitate naturala (Innaseutt) ~ capacitatea organism {dea se apia de agresiuni exteme sau inteme gi este 0 pro- prietate cu care organismul se nagte; | Imunitates Puericultura gi pede pentru acistent medicali 85 ~ imunitate dobindita natural ~ imunitate spew in ura contactulu intimplitor cu un anumit antigen; Jmunitate dobindits artificial ~ c@nd organismal vin ‘contact cu un antigen prin vaccinare sau in cazul unei ine fectit acute; ‘munitate antitumoralé ~ stares de imunitate specifies unui organism, caracterizat prin capacitatea de a opri dezvolta- ea unui proces oncogen (cancer), Antigene ~ agent capabilis8 indued in organism un rispuns {mum specific, manifestat prin formare de anticorpigi/sau de lim= focite sensibilizate Anticorpl substan actor sinters Indust de aparvia in circuiul sangvin a unui antigen si care are proprietatea de a reretiona in mod strict specific cu antigenul care stint form ‘Dupa modi in eare se objine starea de nitate activa si imunitate pasiva. ‘organism! uman este tat, exist ime 7.1.2. Imunitatea activa Imunitatea activa poate fi naturals, cdind organismul respecty, initial neimun ta 0 boali osrecare, face boala si dupa vindecare devine imun faa de agental patogen respectv. Se mai numesteimunitas tea postingoctioasa; ~ antfciala,eare se obtine prin imunizari (yaccinari eu vac- cinuti gi anatoxine), 74.3. Imunitates pasiva Este imunitatea dobndita prin seruri bogate in snticorpi spe- cific, injectate la indivi’ santos, e@ au vent in contact cu bol- navi contagiosi, preveninda-se imbolnavires lo sau prin transfer86 Mihaela Vasile ‘de anticorpi sengvini dela mama la fat sau ce anticonpi din taptele ‘mater ta sugar Dei, imunitatea pasiva se obtine prin: ~ transferul de anticorpi din sngele mamei la now-nascut, ‘care are imunitatea antinfectionsd pe care o prezenta mi ‘ma, dar pe care © picrdle teptat, in 3-6 luni dupa nastere (eet are caracter temporse);anticorpii se tansmit de la ‘mam si prin lapre, ceea ce constituie ined un argument DPuternic pentru valoarea alaptatului mater, ca apitare a tiinfecfioast a sugarului ~ prin administrarea de seruri imune; fie produse animale (er imun heterolog, spre exemplu:serul antitetane, sen ntiditerc), fie produse objinute prin extract gamaglobu- linelor din sngele uman (gamaglobuline standard si altle specifice);durata imunitagi astfel objinute este temporara 14.21 zile, 7.4. Calendar imanizritor Define: mune contin injetra une vers te uate (au pen dntn ace sau us deve oe ‘petra ectelnfecrn ov zee Gch ee Inrodceea extra In onganisn edelangn apne Si ‘emai imum cre rods ancy species ipa Poi acti bacterin, Dat renal ste pas a Seca ogc, size tree peg ns nea “nel eam ey fps en vaccine mu pot prevent apart Boli dar ‘va reduce din gravitate. = a ‘Stop eampanirdevcsnare et acla de a preven be Me, Dea hnga si, viciilsan edo uh open (Genel, fio, eto, polomitta wa Pueriultura peda pentru aitentimedicali 87 LUnete vaceinuri se administreaz8 intro singuri doz, fn timp cvaltele necesita o doza de rapel pentru a continua protestia im- potriva boli, Real posibile ‘Vaccimurile sunt fn general bine tolerate. Toru, ele pot pro- ‘voca febrd, erupfii cutanate sau durere la loculinjectiei. Copia poate fl obosit tmp de mai multe zie. ‘Reactile mai grave sunt extrem de rare si mai putin impor lante dect cele provocate de boa ins Contraindieatt la copia fe ni; unele vaceinuri, in special cele impottiva ore 5 mijolei na sunt recomandate Ia copii cu react alergice ia ou; Ia copii care sufers de o boala cronies, vaccinarea se discuth de la caz la ea Progitiren copilului pentru vacein = indimineafa incare ebuie administra vaccinul, se misoard temperatura copifului; in azul in care copilul are febrs, este rcit sau bolnay, se recomand& anvnjares medicului; in timpul consultatici copilului ise explicdfaptul c& va simi © inept Dupi vaccinare = se vor administ un antiagic si un antitermie; vaceimul tuebuse notat in cametul de sinitae; in cazul unei react locale, la locu de injecte se aplica © compres sterla il sau bolnay,cind se preferd amsnarea vacei-Schema vaccinurilor obligatory gra Mikaela Yast (Catendarul vaccinsilor ite in ROMANIA (2007) Vista ‘Vaccin Deserierea vaceinulal [0-7 zite [BCG matomitai| FVaceinare impotriva uberculozei (vaccinatea se face in maternitate Priori Ba — 'Vaceinare impoiiva hepativel B materitate Gn maternitate) ‘Fiual|DTP-VP (oral, | Vaccinare antihapatiies By, vaceinare antipoliomielitics, vaccinare antidierid, anitelanicd/antipertsis Fant |DTP- VP (oral, | Vaccinare antipoliomiehick, intramuscular) | vaccinare antidifterica, [. anlitetanicNamtiperrasie Siuai|DIP+VP= HBA | Vaccinate antihepatitica By 'vaceinare antipoliomiclitics, antitetaniea/anipertusis T2tunl_ [AR Ge poate opta | Vaccinare antiditercs, {doar pentru ROR. |anttetanied/entiperusis si 12 huni vaceinare antipotionielitiea | Twat [RI DIP + Ri VP | Vaccinare antirajeolica (capel 1) ROR 2 DTP apel 2) Vaccinare antdiferied, antitetanica/antipertusis DT-AR Vaccinare antirujeolies, antitctanicd VOT (oral ipoliomie tic, sivatent vaceinare antihepatitics B Tani [DT BCG Vaceinare antituberculoasi 1 antidifericW/antitetaniea Puericulturs si pediarie penis asst medical 89 Prin profilaxie se infelege ansemblul masurilor medico-sani- tare impuse pentru prevenitea aparitici gia rispandiri boil. Clasifcare 2) profilaxte primar: arc ca object prevenirea aparjiei bolita un organism care nu a fost afectat ind de acea boa >) protilaxle secundara: prevenirea recurents boli la un or- ‘ganism afectat anterior de acea boald ‘Exemple de misurl profilactce: 8) masuri de igiend personala si alimentard: 1) vaceinarea populafiet in zonee cu rise pandemic; ©) izolarea cazurilor afectate pentru a preven imbolnavirea populatci sinatoase; 4) sterlizarea aparaturii medicale impotriva aparifei infec tiller nosocomialPARTEA ATLA ANALIZA SEMNELOR SI SIMPTOMELOR AFECTIUNILOR SUGARULUI SI COPILULUICAPITOLUL 1 INTRODUCERE iN PEDIATRIE Pediat ‘satarea bolilor copilul Definitie = Pediatie Etimologic CCuvantul provine din limba greaci: paldos inseamna copl si Janeia inseam medicin’. Pediateia poate fi ~ euativa (medicina copitului bolnav); ~ preventiva (medicine copilului sinatos); ~ social. ete ramura medicinei care ae ocup cu studiul gi .edicina de copiiCAPITOLUL2 PARTICULARITATILE PATOLOGIEL COPILULUI PE GRUPE DE VARSTA Perioada de nou-niseut se caracerizeaz8 prin: ~ existenfaimunitai transmise transplacentar; ~ rise ereseut de infecti ale peli gi rmacoaselor din casza ima turitii niflor de bariera a pili i mucosselor; ~ tendinga infectilor de a evolua spre septicemie; ~ patologie dominata de malformaji congenitale side afec~ tiuni legate de acta nasterii(raumatisme, infect. Perioada de sugar are urmitoarele particularity ~ patologie dominata de bol ale aparatului respirator, diges- tiv, ale ureehii medi; ~ imaturitatea homeostaiilor; — apiicare antiinfectoas® naturals incomplett; ~ tendinga de generalizare a reacfilor pos-agresive; ‘evoluje autolimitatd» majortatitbollor; ~ evolujie rapid side multe ori imprevizibila a unor boli: — posibilitati de recuperave total in majortatea bolilo, Perioada de copil mie (anteprescolat) se caracterizeaza prin ~ evolutie rapida si de multe ort imprevizibita a uner boli; ‘Puericaltrd i pediarie pentru asistenpimedicall 95. — posibiltai de reeuperare ftala fn majortatea bolitor. CCopitiria a dowa (prescolat) se carsctrizeazi prin: ‘patologie dominaté de boli infecto-contagioase; ~ apar uncle boli noi ca reumatisml articular acut,cardiopa- tile edstigae, uberculoza osteoarticular Copilaria a treia (scolar) se caracterizeazA atl = eresterea este mai lent; — aparsiuapi confictuale inte parint si cop Pubertatea se caracterizeazi prin: = patologie dominata de boli con hizAst spontane (imbolnavie) sau provocate (vaccinii). sgioase rare din cauzaimu-CAPITOLUL3 CARACTERISTICILE SEMNELOR $I ‘SIMPTOMELOR LA COPIL 3.1. Dispneea Definite: dispneea este o tulburare a rospitatieicaracteriza prin modificarea ritmului gi intenstiti’ miscarilor respirator find resimita de bolnav ca o jena, geutate respitaorie, ‘La copii, dispneca se manifests diferit in functie de varstt ~ lanou-ndscuti si sugari se manifest prin retractieroraciet retractie epigastricd, depresie jugular i bat ale arpilor nwzale; copiii mai mari se manifest prin folosirea museulaturi tori acceso, tahipnee, ortopnee, senzaia lips de Cauze {In famcjie de evolutie, dispneea poate fl acuta si eronict 8) Dispneea acuth, care are drept cauze: sstmul bronsie; ~ bronsitaastmatiforma ~ bronsiolita: ~ bronhopneumonia; Puericultra gi pedir pentru assent medicali 97 atelectazia; pneumotoraxul; ~ pleurezia: ~ pericardit: init alergiea ‘nsufleienfa eardiacd; ~ sindromul de dotresa respiratorie: ~ aspirate de lichid amniotie sau meconi; ‘malformati bronhopulmonare: ~ hhemie diafragmatic. by) Dispneca eronic, care are drept cauze = cauze pulmonare: astmul brongie, mucoviseidoza, theo rmalacia; ~ cauze mediastinale: adenopatia mediastinals, tamori medi- astinale, pneumomediastin: — eauze cardiace: malformafii cardiace cu insuficiens ear daca: — catize osoase toracice: piept excavat, osteagencza impor fecta, scolioza sever, ~ cauze abdominale:ascit, tumor! abdominale ce compris cena jugular, pulsaii hepatice, uruiturd tricuspid fn regiunea sifoidiana), 3.28, Hipotensiunea arterial ipotensiunea reprezints © valoare sctzuta a tensiuniiarteri- ale Ea apare, de obice, la schimbarea poztie din clinostatism in “ortostatism. Se mai numestehipotensiune postural sau hipoten- siune ortostaic8. Apare freevent la pubertate i la copii inal si slab Clasineare: fs fumetie de duratt se clastic’ tn ~ hipotensiune teeatoare; ~ hhipotensiune de duraté120 Mikoela Vasile fn functie de etiologie se clasiica tn: = hhpotensiune arterials esentials; hiipotensiuoe simptometics: ~ hipotensiune ortostatiea, ‘Semnele asoclate pot fi: amefeals, sincops, palpitai, fos fene, paloare 3.29, Hipertensiunea arteriali Definiie: se admite e8 un eopil este hipertensiv cind valoares rmedie a presi sistolie s/sau diastoice (la cel pujn 3 deter ‘inti) depgeste persistent sau ocazional percentila 90 cores- pnzatoare vitstei (in azul adolescenyior) sau percentila 90.95 la restal virselor pediatrice. ‘Valorile normale ale presiuni arterale la diferite varste sunt: = 046 luni = 80-110/85.60 mmHg: = 3 ani = 95-112/64-80 mall = Sani = 97-115/65-84 mmg: ~ 10 ani= 110-130/70-92 mmntig: 15 ani = 116-138/70-95 mmatig Clasiicare si etiologic 1, Lacopiti sub 10 ani: — HITA esenyiala — 102%: — HTA organici ~ 90%: malformati renal, glomerulonefi- te, stenoza arterei renal, sindrom Cushing, unele medica- 2, La copii peste 10 ani si supa: TA esentials ~ 70%; ~ HTA organica~ 30%. Factorii de rise Ia copil sunt = abezitatea = sedentarismul; ~ port alimentarerescut de sare; Puerieultra gl pediariepeniru asst mediealt 121 ~ acumularea de Ca" infra muscutara neteds; ~ stresu intens side tung duratss ~ genetic: mumavul mare de membri ai familiei eu HA, ‘Tablow clinic Simptomele constau in 1 000 hemativ/mmetmin; ~ hematurie macroscopie8; > 100 000 hemativmme/min; as- ‘ect sedimentulu urinar este rogu aprins, vigini, uneort cu cheagui, depozite de mucus (cistite hematurice). Cauze real: = tumorirenales ‘TBC renals; ~ Tia renal; = glomerulonefiita acuta; ~ pielonefita acuts;134 Miata Vasile hidronefiozs; ~ rinichiul poichistic. ~ vezicale: = tumor vezieale; ~ istitas ~ litiaza vezicala; — orp stsiniintravezicali; — uretroprostaice: eauze generale, extrarenale; = sindroame hemoragipare; boli infetioase -Hematuria poate aparea: = lacforts = sponta; ~ posttraumatic; ~ in bol infectioase Se poate tnsoti de: = febea; fisoane; ~ colica renala; ~ albuminucie: ~ rnichi mare (rinichi polichistic, neoplasm renal); = leziuni purpurice; ~ cistalgie = retengie urinara 3.47, Disartria Definigie: disartriareprezinta o tulburste de pronuntie care prezint® earacteristici dislaice gi rinolalice, fin afectatevitml Puericulturd s pedlarie pent asstng medical 138 sicalitatea voci, cu rezonannazals monotond i cu insuficient® ‘be pronunic. 3.48. Convulsiile Defintie:convulsiitereprezintadesctrearca electric excesiva si sinerond datorata depolarizaeiineuronitor din sistemul nerves ‘central (SNC). “Aspectal clinic al convulsllor Ia copilul mic este mult difert de el al copilului mat. [La sugars copiul mic se oe ~ grimase ritmice, repetitive; = migeari de suctiune; = crize de apnee; = devierea pozitiet globilor ocular (nstagimus lateral sau ro- ‘ator intermitent); — migetri repetitive ale unui singur membru (convulsitfoea- 1); — hipertonie generalizats cu deviere conjugaté « capului gi ‘ochitor (convulsi tonice sugerind aspect de copil dece- rebrat). Forme clinice: = convulsile focale clonice: = convulsile multifocale eloniee; = convulsile toniee; = convulsiile mioelonice; ~ convulsile subtle care se manifests — misedri oculare anormale: prvite Axa, clipit, deviagie corizontala a globilor oculari: — miseiri orobucofaringiene: migelsi de suefiume, masti- cae, protnizialimbii,hipersalivayie; tanesefreevent convulsi sub forma136 Mikasa Vasile = mige3ri anormale ale membrelor: migetti de pedalae, Tot, tremurturi, postura tonie8'@ unui membra, vl ~ apnea, de obicei fies bradicardie, dar acd apneea die reazi peste 20 de secunde, apare bradicardia; trea de ru convulsivreprezin'& persistent sau repetitive tatea convulsilorelinice saws eleetice timp de mai mult ‘de 30 de minute Cauze ~ encefalopatiahipoxic-ischemict; intracranians; = malformatit vasculare corebrale: anevrisme, malformai ~ hirocefalie; ~ tulburari de dezvottare a sistemolui nervos central, ~ hiposlicemia; ~ hipocateemia: ~ hhipomagneziemia; = hiponatremia; ~ tulburar ale metabotismului aminoacizior; ~ acidoza metabolic’; ~ intoteranja ls fructoza; ~ infeeti bacterienes ~ infect vrale; ~ medicamente administrate mamei sau now-niscutuluis = convulsi neo-natale familiale de ctiologie nedeterminaté; ~ convulsiile neo-naale benigne sau convulsii de ziua a cin- cea (nou-ndseut la termen sintos, convulsii multifocale conics, eu dura mai mict de 24 ore): = convulsi cu etiologic neprecizats,idiopatice, ~ hemor Puericultura gi pediatre pentru asistenpimedicali 137 3.49, Paralizia flasea Definigie:parslizia flascd sau ,moale reprezint lipsa de re- iste Ia migcarea de flexi care apare bruse, in curs de eteva zie la un copil de pnd la 15 ani Se intnest in: ~ poliomielits: ~ poliradiculonevst — nevrita traumatiog: cud (sindromol Guillain-Barré), = iti 3.50, Contuzia Definite: contuzia teprezints modiicarea structural si fune~ sionala a esutorior prods in urma unui traumatism inchis, e826 ‘iu compromite integritateategumentelor si mucoaselor. Ta urma unet contu2ii pot aparee: echimoze: = hematom, 3.51. Embolia Definite: emboli este un proces patologic rezultat fo urma ‘bstrudri unui vas sangvin sau limfatie de eatre un embolus. nzoasi, cu lichid amniotic. Embolia cerebral = Embolia pulmonar Cauze = trombi venosi profunzis = pietturite de grlsime:bs Mikaela Vasile ~ lichid amniotic; ~ aglomeriri de paraziti sau de celule tumoral. 3.52. Echimoza Definitie:echimoza este 6 hemoragie tsulard localiza, sub ‘forma unui infltrat sangvin, produs8 prin ruptura unor vase de slinge de calibro mic. ‘Mecanisme de producere © Behimozeletraumatioe rezults — prin ebdere; — prin stringere sau pigcares — prin suetiune — Bchimozele nontraumatice apar ~ in cadral sindromuluiasfixic (echimoze conjunctivale); {in diverse maladii ce se insofese de anomalii de coagu- Jare sangvind (scorbut, leucemii, hemofili, hepatops tie alcoolies), Le copii, echimozele apar mai ugor decdt la adulti dooarece piclea este mai laxa si mai delicata, ele nereprezentind riscur rmajore, ‘Tipuri de echimoze in functie de obiectul eaurzal Un obicct dur de forma sferic8 produce o echimaza in forma de inel (de exemplu, minge de tenis, minge de cricket). Loviren cu un obiect dur de form alungits (ba, bit) produce k ddous linitechimotice paralele fn line de ten sau eramvat™ Dac agentul vulnerant este Mlexibil (nui cures), echimozsle sunt eurbe. Echimozele produse cu pulpa degetului, ca rezulat al strén- {geri cu mina, au form rotunda sau ovalard si sunt, de obicei, ‘mai mari decit degetele, Puericulra i pediarie pentru asstentimedicali 139 ehimozele oculare sunt produse prin Jovirea cu pummul & regiunii orbitare, inst apar fecvent si ca urmare a unei fracturi de baza de crani (de exexmplu, accidente rutiere). Eehimorzeleeliptie se produe prin suetiune. Evolutia clinica Clinic, chimoza eve prin urmatoarae faze ofa zi I, euloaren este rope Inch (culoaen singluica- pila ~ Gin iva a Ta pnd in va a 14a sau a Vi devine violae = din ziua a View pind in ziua a X-a—a XII-a devine maro, verde; ~ ine ua a Xa gi a XVeaculoarea este gaben = poi dispare. 3.53. Petesiile Definite: petsile sunt pete hemoragice de mic dimensiuni (ub 1 em), rotunde sau ovalare, rogi-vigini le apar, ca urmare a unei rupturi capilare, tm diverse bol infectocontagioase sau in purpurs. 3.54, Purpura Definifies purpura este un sindrom clinic caracterizat prin prezenja de pete hemoragice osi-violacei care nu dispar la vitro- presiune, nedureroase, datorate extravazAril, aparent spontane, a Singelui In tegumente gi mucoase. "Aceste leziuni cutanate hemoragice pot evolua in pusce, Aisparand in citeva zile eu modificari de culoare ale tegument Jui in funcfie de degradarea hemoglobinei (rose-violacee, apoi verde gin ina, galbent.E 140 Mihaela Yate Pueriultra i pedir pentru aststenfi medicali 181 Cauze — boli infectionse grave cujeola hemoragicd, grip): = trombopatis = boli de singe sau sistem (diatezele hemoragice,leucemiile ~ trombopeniis acute, anemiile rave); = fragilitate vascular, ~ NTA: eee ~ chintele din tusea convulsiva; ~ boli hepatice grave (ciroza hepatica, hepatitacronied, ins ficienta hepatie); ~ bolt cardiovascular (jnsuficienta cardiaea); = boli renal (insuficienfa renal eronic®) ‘Sunt deserise $ tipuri de purpure ~ petesiala ~ pete purpurice mici, rtunde, bine dl ~ echimotiea ~ pete hemoragice mai mati, ew contr mai impress; ~ vibicii ~ purpura liniard situata fa nivel pliurifor de flexie; ~ nodulara ~purpurs de tip infiltrativ, ~ necrotic — petegi sat echimoze eu zone de necroz 3.56. Gingivoragiile Definite: gingivoragin este © hemoragic produst Ia nivelul rmucoasei gingivale E : ‘Cause 3.55. Epistaxisul — boli generale (leucemii, scorbut, hipovitaminoze, anemii t Definite: cpistaniul este @ hemoragie nazala, ce poate te): localiza® fn orice punt sl mucoaseinazae. ~ tele forme de stomati; Coa recvents localizare este la nivelul petei vasculare, — parodontopatii cu congestii mari la nivelul gingiilor; care este situa pe sept naval, la 1-3 cm de marginoa anor — traumatisme locale interiona Casiicare Etiopstogenie epistaxis anterior: Cauze loca = eplataie posterior ~ teauratsme; Manifestr = corp srtin intranazai; = geturis ~ infamati ste micoaseinazaes ~ virsaturi cu singe proaspat sau digera = melenss tumor nazale; ~ uscdciunea micoasei nazale; ~ vasodilatatie activa (incaz de insole, altitudine ~ structura particulars a petei vasculare Cauze generale ~ hiperpirexi seminele si simptomele bolié de baza,CAPITOLUL 4 AFECTIUNILE COPILULUL 4.1. Generalitagi Definite: boalaeste oulburare funcional corporal intelee- ‘ual, senzorali a organismuli care inflenjeaza nepatiy capa tntea normal a organism bol. Imnbotnivirea se poate prezenta cu forme de gravitate ier, care, de I cz aca, poate le contagioas sau necontagioas® -acutl sau cronicd, woes Ramuri a medicini care studiaz8 boli copiluli, dete naye ‘ere pin la pubertate, peta nt se acup de o boa sau den aparat sa sistom, ei de patologiaunci pericade indelungate din iat onmat ‘Organism in crestre aro serie de particularity car deter mind earacteristcleboilor la opi Orice boul se defines pinto cauza, prin simptome, pein seme since si paraclinice,prnt-o evolie, prints progr 1 prine-un ratament (Ca st apart boala, tebuies8 existe un agent patogen ( . atogen (vis, microb et) cae si declangeze anumite mecanisme de producers boli, aceasta reprezentind etlopatogenta soesteia Puericultra gi pedir penruasisteny medical) 43. {In urma acestor mecanisme etiopatogenice, se produc o serie 4ée modificari fa nivelul organismului copilului, care determina rmanifestrileelinice st paractinice Pe baza lor, se stabilese dlagnosticul pozitiv st diferent precum si prinepiite de tratament si fn final tratamentul con- Particularitiile morfo-funeyionale ale copilulu, care sunt va ribile cu virst, ca gi imaturitatea unor aparate gi organe,impun ‘9 abordate erapeutiea special la copil 4.2, Afectiunile nou-niscutului 42.1. Encefalopatia hipoxic-ischemicd perinatalé Definitie: encefalopatia hipoxic-ischemicd perinatal este un sindrom neurovascular, deteminat de un deficit al aportului de oxigen gi glicoaA la nivelul ereierului, produs fe prin hipoxie, fie prin scheme, lind una dintre cele mai frecventeleziuni cere bral din perioada neo-natal. Poste fi cauz8 de mortalitate perinatal sau poate evolua eu sechele de tip paraliziicerebrale infantil, retard psiic,epilep- sie, tulburdei vizuale gi auitive, tulburri de invatare, Eviologle Factor antepartum sunt = toxemia gravidies; = diaberul zaharat matern; ~ afectun obstetricalespecifice, precum: colul incompetent, placenta praevia, polibidramnios, sarcina multipla. -Factoriintrapartum pot fi ~ prezentait anormale; ~ seavaliu pretungit Factorii neo-natali sunt = prematuritatea;mas Miata Vasile sindromul de detresarespiratorieidiopatic ~ anomali cardiopulmonare; ~ boli infectionse; ~ boli hemolitice; ~ convalsis = alealoza ventilatorie, Semne elinice In fincte de gravitate, bala are tei grade ~ gradul I prezints urmitoarele seme cli ~ agitate; ~ tonus normal supt slab; reflex Moro diminust: — mideiaza; ~ absenja convulsilor Duratasimptomelor este sub 24 ores ~ gradu! It prezints ~ letarge sau obmubilare; ~ hipotonie moderats; supe slab sau absent: = teflex Moro slab; — ives: convulsiifocale sau multifocale Durata simptomelor este intre 2~ 14 zile; ~ gradu II se earscterizeaz pr stupor ce raspunde doar la stim ~ placiditae; ~ decersbrareintermitents: puternicis ia lumina dimimoat, Dura simptomelor este de siptimin Puericultra gi pedttre pens asistentimedicali 185 = electroencefalograma (EEG) ~ in EHIP gradul I este normale; ~ in FHP gradul I arata microvolaj delta gi theta = im EHIP gradul II arata supresicelectrica cerebral ~ masurarea presiunil intracraniene; = miisuraren fuxului sangvin carebral pr Doppler; ~ tomografia computerizatt; ~ echografiatransfontanelara; — rezonanja magnetics nuclear, = explortrite biochimice ara — hipocalcemie; = hipoglicemie; hiponatriemie; ~ hiperamoniemie; ~ explorarea acido-bazics ara acidoza metabolica; — markerii enzimatici arath creatinfosfokinaza crescuts in singe gi fa lichidul cefslorabidian (LCR); ~ punctia lombard evidentiaz lchid hipertensiv, xantocrom ‘sau hemoragie, cu proteinorahie peste 1,50 g%s. ‘Tratament 1) Teatamentul profitactic include: ~ prevenirea asixiei intrauterine; ~ recunoastere factorilor de rise; — vonitorizare fetal antepartum si fa timpal tavaliului — reanimare prompta in sala de nastere ) Tratamentul suportiv const tn ~ ventilate artificial adecvata; = prevenirea hipoxemici, hipercapaic, hiperamoniemici; — menginerea unei perfuzit optime; echografle — menginerea glicemiei in limite normale:46 Mikaela Vasile ~ conirolul convulsitor; ~ evitarea supraincavcari cu fide, © Tratament medicamentos: stagonigti ai radicalilor liberi; ~ antagonisti de aminoacizi inhibitor ~ blocanyi si eanaletor de calciu; ~ sulfat de magnesin; ~ inhibitor de sinteza ai oxidului nitric ~ hiipotermie cerebral, 4) Noutaq in tratamentul medicamento = tratament hormonal cu ertropoicting, pentru mentinerea ‘nei temperatur scdzute la nivel cerebral administaté zi nic, n doze mic. Complicatit ~ neeroza neuronal selectivi: ~ leziuni cerebral ireversibile; leucomalacia periventricular; = leziuni cerebral ischemice multifocal, Prognostic Prognosticul bolii este In functic de gravitate. Severitatca simptomatotogiei, cu durata de peste 1-2 siptamini, convulsitle ‘ex debut precoce sub 12 ore, dificultyile intémpinate in admin ‘warea tratamentului,semnele de hipertensiune intracranian dau tun prognostic rezervat. 4.2.2. Hemoragia meningocerebrala Definitie: HMC constiuic totalitates leziunior hemoragice ale sistemului nervos condijionate de acta) nasterit (trauma ‘ismul obstetrical, hipoxia cerebral sau sindroml hemoragic a nnow-nascutulu ce pot genera sechele neurofogice dei Etiopatogenie ~ Factor favorizani sunt Puericultua pediamie penn assent medicali 147 ~ Particularitajile structurale ale now-ntseutali ~ distanga mica intr cutia craniana si masa cerebral; — substanta eetebrald este mai friabila gi mai agit Ia row-naseut din cauza procentului mare de apt din ~ cantitate miea de LCR ta now-niscut; ~ fragilitate vasculara reseutd din eatrza maturizai insu ficiente a peretilor vascular la nou-nscut (mai ales pre- ‘mat. ~ Factor care pot genera anom: = primipsritatea; — prezentaji distocice(pelviand, ransvers®); — patologia placenta i ale travaliul — Factor care modificsreactivitatea ftului prematuritatea; = postmaturtatea; — afectiuni materne cu résunet asupra Fiului: disgraviii, placenta previa, boli hematologice, cardiace, hepatice, ‘metabolice (diabetul zaharat), intoxicaji (leoolis ml) ~ Factori determinant sunt ‘Traumatisml obstetrical care se intélneste in urmatoarele situa: ~ disproporiafat-bazin (fat macrosom, bazin strimtat); = prezentajiapelviand la primipare in varsth; ~ Factoral hipoxie (hipoxiaintrauterint), Unele diateze hemoragice (rare): — trombocitopenia; ~ coagulopati(afibrinogenemic}; CID in contextulinfecilor nov-naseutului; — hipoproteombinemie legats de deficit de vitaming Ki;a8 Mihaela Vasile — hemofiia eu debut Ia nagtere ~ Anomalii vasculare cerebale: — malformaii arteriovenoase; anevrismelearteiotelor. Ctasincare ~ Hemoragii extracranicne: ~ caput suecedancum; = hemoragia subaponevroties; ~ cefathematom, — Hemoragiiintrcraniene ~ Supratentoriale: hhemoragia extradural ~ hemoragia subdurala; ~ hemoragia subarahnoidiana; — hemoragia periventicularintraventriculars ~ Subtentoriale — hemoragiaintracerebeloast ‘Tablow clinic ~ hemoragie seu hematom periventricular; ~ emoragic sau hematom subarahnoidian: ~ revirsat sangvin situat ine os gi dura mater; ~ semne de factura cu infundare a oaselorcraniene; ~ tlburai de constient; = obmubitare: ~ coma; — tulburari vegetative: ~ hhemipareze contralateral ~ convulsi: semne de anemie posthemoragica: tegumente paid, Hb = tulbura respirator Puericultura pediatric pent asstnt medical 149 Paractinie ~ radiografia de eraniu evidentiazi linia de facturs; — ccografiatransfontanelars evidentiazs deplasarea format= nilor de line median spre partea opust, = tomografiacomputerizatlaraté sediul gi mArimea hemora- ici si forma sa clasica de Ientila biconvexd datoratd ade~ ene durei mater de tabla interna osului: ~ punctia subdurala in unghiul external fontanelei anterioare este pozitivas ~ examenul fundului de ochi (FO) arata hemoragli prereti- ‘Tratamental ~ teatamental este neurochirurgical, de urgent: ~ rena} subdural extern; — mesicamente antconvulsivante 4.2.3. Apneea la nastere (asfixia Ia nastere) Definitie: apnea la nastere este nedeclansarea prime respi opt 60 secunde dela nastere, insogitt de cianozi si bredicardie. Este o urgent medicala deoarece poate duce la moartea now iseutulu daca nu se resusciteaza imediat simu se elimind cauza Btiotogic ~ Imaturitatea centrulu respirator: = anoxcie fetal pretungits; — anestezice si/sau analgezice administrate mameis — encefalopatie trumatica ~ Cauze pulmonate ‘obstructia cBilor respirator! cu mucozitayi sau lichid — atelectazie; = malformati pulmonare; — pnewmotorex.: 130 Nanaela Vasile ~ Cauze metabolic: = bipoglicemie: — dezechilbre acido-bazice; — dezcchilibre hidro-cleetroitce. ~ Cauze de manipalare: ~ aspirare gastric; cateterizarea venei ombilicale, ~ Cauze cardiace: — malformatiicongenitale de cord, ~ Alte eauze malformative: — atzezia choanclor nazal. inie Exist rei forme de apnee la nastere: 8) apneea tranzitorie, manifesta clinie prin ‘migearirespiratoritabsente (timp de 30-60 de secunds), ~ tegumente roz sau ugorcianotice; = tsi cardiace prezente (peste 120 batsinin); ~ tonus muscular normal; = scor Apgar = 7-8; by asfixiaatbastrd, manifesta prin mised respirator absonte; tegumente: cianoza accentuats generalizati; — bai cardiace prezente (80-120 batsi/min); = ‘onus muscular relativ normal; ~ scor Apear = 5-7; © asfxia alba, manifests prin migearirespiratort absent: ~ tepumente: patoarelivids; ~ bata cardiace asurzite onus muscular absent: — scor Apgar = 0-4 Puericulturd lpediare ponirasistens!medicali 181 ‘Tratament 4) Permeabilizarca eSilor respirator: — ‘pozitionarea nowniscutului in decubit dorsal cu capul in poztie deciva, la 45 de grade (bazinulviicat, gatul 4 teaheca bine intinse); — masa) prudent al tracelui tn diectia gurit; = aspirafia cu sonda moale a mucozitiilor9i lichidului amniotic din eavitatea bucala, nazala trahee, stomac. by Declansarea gi sustnerea respira ~ excitasii mecanice simple; — respiraye artfci. ©) Masaj cardiac 4) Reechilibrare metabolics = ghicoz8 ~5-10%, 65 mike compa, in perfuzie lent; = bicarbonat de sodiu 8,4% ~ 2-3 mBq/kg comp, lent, cu seringa (nu se pune in perfuzin cu glucozi); = solute de NaCl ~ 35%; vitamina K— 1 mgike corp: = vitamina C ~ 50-100 mga; — vitamina E ~ 10 mg/ai; = vitarina P- 0,02 mia 4.2.4, Detresa respiratorie ldiopatica efinitie: detrosa respiratorieidiopatica (DRI) este cea mal precoce insuficien|a respiratorie anou-niscutulu, cu debut n pri- mele 2 ore de vin, eu tahipnee de peste 60 de resprafi/minut, realizata prin formarea membranelor hialine ia atelectazilr. Tlologie Factori favorizar ssfinin la nagtere;182 Miata Vasile ~ operatiacezarians; = abet 2aharat matern, Fizlopatogente Mecanismul de producere a boli este © tulburare tn difuzi- ‘unea alveolocapilars a n primele 2 ore de vist, cups © seurtperioads de Iaten} in care nou-n&seutul pate sinaos; se ‘caractcrizeaz8 prin tahipnee cu peste 60 respirai/min. si cianoz’ ce dispare Ia administrarea de oxigen by Perioada de stare: apar inte 2-12 ore de via; se carats ‘igen prin thipnee, tiraj supra- si substernal, gamit expiratn, ‘ianozd ce nu mai dispare la adiministrarea de oxigen si alteraret. stiri generale ©) Pevioada finala: apare intre 12-72 ore de vial gi se ear terizeaz® prin instabilitate termicd, hipotensiune arterial, so, nur, edeme peiferice, stop cardiorespitator. Paraelinte ~ Radiografia cardiopulmonarl: arat& accentuarea desenulei bronhovascular, opacitati difuze, disparifalimitelor conte 1ui si diafagmals = Tonograma sangvina, ~ Hemograma. ~ Glicemie. Evolutle — Exitus tn 18-48 ore in 15-60% din eazu ~ Vindecare in restul de eazuri prin disparita cianozet sia detressi, Puericulturd i pedir pen asistent medical 153 Diagnostic Diagnosticul poztiv se pune ew ajutorul seorului Silverman [Balans toraco-abdominal | O~Z puncte Tira xfoidion (0=2 puncte Tita intercostal ‘0= 2 puncte [BAL ale aripilornazale [02 punete ‘Zgomot expirator = 2 puncte Total ‘0— 10 puncte Gn ordines crescdnda a graviti) DRI trebuie diferentiats de: ~ atelectazia prin aspirant ~ bronhopneumonia de aspirate; = pneumotorex; ~ atreziachomnalls ~ hernia diatragmatica. ‘Tratament 8) Tratament profilaetic: evitarea nasterii promature ngrjites atenté a mamelor diabetice: evitarea operaici cezariene by Tratament curativ: oxigenoterapie contin sub cort sau izolet, = combatereahipotermiei prin plasarea now-nascutului In 1 lao temperatura de 32-34°C gio ummiditate de incubs 80.90%; = corectarea acidozei metabolice cu bicarbonat de sodiu 4.2%, in doz de 3-4 mEq/ke corp; ~ anuibioterapie; — alimentatie parenterala cu solufie de gluco 10%,154 Mihaela Yosite 4.25. Traumatismele obstetricale 42.5.1. Bosa sangving = Este 0 infiltrayie edematoast a pili si fesutului subeuta- — Apare in regiunile care au suferit @ mare compresiune in timmput travail, = Cea mai freeventa localizare este la nivel reguni paroase ‘ capalui ~ Regiunea apare tumefiata putind prezenta sau nu echimoze sau itone ~ EvolueazA spontan spre resorbtie In elteva ore sau zie, 42.5.2. Cefalnematom = Este o acumulare de singe inte periost gi tabla exter a ‘oaselorcutiet eraniene, ~ Poate parietal unilateral sau, mai rar, ocipital ~ Colectia sanguin nu depagestesuturile gi este fhuctaents ~ Se resoarbe complet in 6 saptamani ~ Tratament;o singurd doz8 de vitamina K de 2-5 mg, asocia- 1 cu vitamina C ~ 100 me/2is ealeiu gluconic 0.50 2, 42.5.3, Paralicin nervului facial — Se produce prin comprimarea nervului facial la nivetulori- ficiul stilomastoidian ~ Se manifests prin asimetsa fetes devierea comisuri bucale de partea sinstoasa; — stergerea sanfului nazolabial de partea bolnav’; = fanta palpebrala deschis permanent de partea bolnava ~ Retrocedeaza spontan in edteva siptimini = Tratament: se administreaza doze mari de vitamine dia ‘arupul B, se efectueaza ionizar gi stimular faradice Puericultra gi pediatrie pentru asisteny medical 15S 42.54, Paralizia plexulul brahlal ='Se produce prin comprimarca plexului in axild in cursul ddegajiri umerlor nou-nsscututu = Prezinté 3 forme: = paxalzia brahials superioard: este cea mai freeventh si se manifests cu: imobilitatea membrului superior, re- flex Moro afectt Ia membrul afecat,reflexul de agi- fare poate fi prezent, umtr cobordt, brajul atdmmd de- Tungul unchiului paraliza brahisla inferioarS: este mai rar gi se mani festk prin mans inca gi edemafiats, ptozA palpebral, mio’ si reflex de agsjare absent; = paralizia brahiala complet manifestara prin semnele celor dous de mai sus, cumulate. ~ Bvoluyia este spontan regresivd in 5-6 siptimén, ~ Tratament = migciripasive ale membrutui afectat; api calda; ~ vitaminoterapie: BI, B12, C.F, K 4.2.55, Encefalopatia traumatlea Definitie: encefalopatia traumatic reprezint fotalitate lei luilor hemoragice ale sistemului nervos central conditionate de ager. “Etiologie = Agresiune mecanick la nastere. = Hipoxie = Deficit de coagulate Cline Simptomatologia dehutesza dupa o perioada de lates de clteva ore pnd a 2-3 zile, nou-nascutul prezentind:136 Minoo Vasile ~ stare generala modifica ~ facies suferind, anxios: = fina slab; ~ pleoape deschise, prvire fixa, in got", mirata; — ciano2a eu paloare perioral; ~ tulburar de deglutitie sau refszal suptuluis = virstus ~ ‘ahipnes, respiratc supericila, bata a jgeamit,crize de apne si cianoza; ~ bradicardie sau tshicardie, absenta pulsuluis ~ initial hipotonic, apoi spastictate gi opistotonus; ~ inegalitatea fantelor palpebrate si pupilar, nistagimus; ~ diminuatea gi dispaija reflexelorachaice Paraclinie Punctia lomt incoagulabil, ~ Radiograia craniana, ~ Examenul ofalmoscopic: opacifierea recdtoare a coreei, hhemoragit retiniene, hemoraaii subconjunctivale. — Electroencefalograma evidentinz’ zone mute ~ Bilirubinemie ereseura, = Acid uric ereseut aipilor nazale, 18 ara lchid cefalorshidian sangvinolent si ‘Tratament ~ Manipilare et mai redusd gi cat mai bland = Aspirarea secreilor = Plasare in incubator “Temporizarea alimentatiei orale ~ Administrarea de anticonvulsivante (fenobatbital) ~ Administra de vitamins K. ~ Transfuzie de singe proaspat ~ 10 ml/kg. ~ Administrarea, eventual, de heparind — 1 mg/kg corp/dozi, ce se poate repeta la 4 ote Puericultura gl pediatric pone asst medical 1ST ~ Punctie lombara decompresiva. ~ Administrarea de dexametazoni pentru seiderea presiuni 4.2.6. Patologia ombiliculul 42.6.1. Gramalomul ombitical Granulomul ombilical const inte-o zoni de granulatic for- rats In baza de implantare, dupa etderea cordonului,asociat cu secrefie mucopurulents in mod normal, cordonal ombilical se dotagea2a complet ‘mumifit dupa 6-8 zile dela nastere, iar cicatricea se vindecd la 28 ail, ‘Granulomul este consecinisinfectci cu germeni saprofit ‘Tratament = tratament profilactie:atingerizilnice eu aleoo! de 70” si pan ssament sterils — twatament curativ:cauterizari cu soluie de nitrat de Ag 3%. 4.2.6.2. Infectin ombilicala Infect ombilicalé poate da, uneor, manifestri generale mi- aime, dar, slteori, poate determina pertonit hepatit,septicemic. ‘Tratament = tratament profilactic: bai zilnice eu bromocet, solufie de Tego, hexaclorofen gi atinger cutricolorant, — tratament curativ: excizia eventualei coleotit si antibiote- apie. 4.2.6.3. Hernia ombilicali Hernia ombilicala este consecinga cxistenfei unui inel ombili- cal slab sau imperfect. Clinic, se manifesta prin tumefacti, de 1-5 em, care se accen- tueazi cu tse 5 plnsul, si se reduce manual138 Mibacla Vasile Majoritatea hernitlor aparute pans la varsta de 6 luni dispar spontan eitre virsta de 1 an, pnt la $-6 ani, ‘Tratament = comprimare eu leucoplast; ~ intervene chirurgicald in caz de complica (strangulae) sau dach persista peste virsta de 1 an 4.2.7. Bolite pielil $i fesutulul subcutanat 4.2.7.1. Kritemul toxie al now-ndiscutului Define: eritemul coxie al now-niscutului este © erupie _papulo-eritematoasi, benign, care apare spontan in prima spt ‘mand de viaga (de obicei, in primele 2 zile) Etiologie: necunoscuts nie ~ Initial apare un eritem macular, ugor relief. ~ Apoi apar papulo-vezicule sau pustale mici, pe fond erit- ‘matos, cu diametral de 3 mm; acestea pot fi in name mic ‘sau pot fi extensive si confluente; ele predoming pe fese, trunchi, fd 9iregiunea proximala a extremitajilor; liehidul din vezicue $i pustile este stri ‘Tratament: nu este necesar 42.72, Pemngus ‘Se mai numeste pemfigusul epidemic al now-niscutulu, der ‘matita buloasa epidemica sau impetigo bulos al nou-nascutuli Definitie: pemfigusul nov-niscutul este o dermatitd myeno- Diana, foarte contagioasa, ce apare izolat sau in epidemit, th a 3-4 6 ai de vial atit Ia nou-ndscutis normal, cat gi ta cet bine nut Etiologie ~ stailocoe; ~ streptocoe. ou-nascutulul Puericultara si pediatre penary avistent medical! — 159 Ssursa de infect © reprezintd persoanele adulte eu infetie lini san purttori. Clinic Leziunile elementare tntlnite in pemfigusul now-ntscutului sunt vezicula gi bul, Caracteristicile acestorleziuni sunt: = au forma rotund saul ovalara; = au diametrl de 3-10 mm; = au continut lar, itrin sau hemoragic; = sunt in numa de pan la 30; = suot pe un fond eritematos; se extind rapid pe suprafefe mari, respects palmele si plantcle; ‘conjinutul vericulei sau bulei se tulburd tn 2-3 zie pot evolua in doua modu = se sued tn 1-2 zile: — se mip, lichidul se scurge, rSmAndnd o zond ulcerat, i, oe se acopers cu 0 crust; se epider- rie, zem ‘mizeazA in 2-10 zl, Iasind o path pigmentara efemera upi cate urmeazA vindecarea complet in 2-5 sipti- ‘mini, id ciate. Forme elinice = forma ugoard: eu 3-4 ule; = forma severs: cu febra de 38 — forma grava: pare la distrofci si se manifesta prin febra ‘mare sau hipotermic, anemic, varsituri, sindrom neuroto- xie, deshidratate, soe, seBdere in greutate ‘Tratament = Antibioterapie pe eale general [Aniseptice 51 antiobiotice pe cale localf t E 160 Mihaela Vasile 4, Ieterul apare eind concentratiabilirubine! in singe crese pes te limitele normale (8-15 mg%). ‘Sursa principalé de bilibin’ im organism este distrugsret prin hemoliza a hematilor. Durata de vialS a hematilor este ls adult de 100-120 de zie, ia Ia copil de 70 de zl. Prin hemoliza rezulté bilirubin’ liber® (neconjugats. sav ect ~BD, transport la ficat, unde este glucuronoconjusats si transformata in bilirubin’ legatd (conjugata sau directa ~ BD), care este exeretaté prin cal bilare (Clasificarea iterelor om debut precoce A, letere determinate de cresteres BI = icterele hemolitice; . Ieterele en debut precoce Jetorole prin insuficienta glucuroniltransteraze B. [tere prin cresterea BD: — jeterele obstructive C. Teterele ex bilirubin mits = icterele hepato-celula A, Tetere determinate de cresterea BI: 1. Teterele hemolitice vor fi descrse inal capitol 2, Ieterele prin insuficienta glucuroniltransferazet sunt: ieterul neo-natal deseris la eapitolul,ingrijrea nou-nsew- tutus ~ sindromul Gilbert: este un iter cu evolufie cronies, ce pe- ze in perioada neo-natal, cu simptomatologie diserets, cv urine gi seaune normal colorate; ~ sindromul Crigler-Najjar: este un iter grav, care se com pli cu icter nuclear. B. etere prin eresterea BD Acestea sunt ictere obstructive, determi ale eailor bliare te de malformati Poericultara gi peabtrieponiry aisenfi medicali 161 atrezia de c&i bllare extrahepatice: sunt fetere care debu- teaza precoce si evolueazt Ia deces prin ciroza hepaties, corectiachirurgicalé nefiind posibilt; inezia de edi bare intrahepatice:icterprecoce grav; sindromul Dubin-Tohnson: iter cronie cu caracter familial; sindromul Rotor: iter de intensitate reds gi evolutc ero- nics, ©. Teserete cu bilirubing mist Icterele x bilirubins mixt8 sunt icterele hepato-cellare it~ nite fa hepatitele infectious. Ele pot avea forme benigne si forme maligne. 4.3. Afectiunile carenfiale 42.1, Sindromul de malnut Sindroml de malnutrijie se mai nameste malnutite protein- calorie, distrofe sau distrofie nutrifional. ‘Starea de nutritie reprezintdsituatia morfo-fiziologies a or zunismului uman determinata de procesul de nutrifc. Procesul de nutritic reprezinta ansamblul de fenomene ce duc la cresteren gi dezvoltarea unui organism, Apreclerea stiril de nutrtle Starca de nutrific se apreciaz prin urmtoorele crite ~ ctiterit antropomettie: greutates; ~ tia; ~ perimetrte; ~ indicele ponderal (Ip) (reprezint& raportul dintre greu- tatea reall gi greutatea ideals); = indicele nutifional (In) (eprezinta raportul dintre ere~ Uutatea real si greutatea idealt corespunzitonretalici copilului)emma 62 Mahala Vasile ~_armonia inte greutate si talie(echivalentul In; = criteriul clinic sau morfologic = grosimea pliului cutanat; ~~ turgorul; ~ fesutul muscular; = starea tegumentelor; integritatea organelor; eriteriul functional: starea fanctionali a sistemelor si aparate ~ dezvoltarea psihomotoric; = rezistenga la infectiis ~ toleranfa digestiva (apreciats prin apettul copilul, as ppeetal scaunelor, alimentafia pe care o suport copill si reacia la introducerea de noi alimente) ‘Stitile de nutrige ale copii sunt = eutrofa; ~ normotrofia = distofia, Caracteristicile eutrofiel ~ Talia, greutatea si perimetrele corespund virstei ~ Cresterea in greutate este constants, curb ponderalé avin aspectul de diagonals a une dreprungti ~ Prezintd armonie intre grewtate si talie. ~ Tegumentele sunt ro, catifelate ~ Tesutul celular subcutanat este dezvoltat corespuncstor virstei ~ Turgorul este normal, ferm, ~ Tesutal muscular este normal dezvoltat, nrmoton, normo- kinetic ~ Toleranja digestiva este buns, relevat prin: ~ scaune normale; flamnzirea de 0 zi nu influenteaza curbs ponderala; Puerieulera gl pediare penru asisienf medical! 63 — cresterea alimentaick determina eresterea tn greutate; — exist o distanfa mae inte toleranta maxim (care este {de 150 kcal/kg conp) si rain de introjinere (care este de 67 kealikg corp si cate reprezint ria cu care eopitul nici nu crete, sei mu seade) ~ Imunitaten narurla este bund = Dezvoltarea psihomotorie este bund, copilul este bine di ‘pus, vio, dourme bine Caracteristicile normotrofiel Toate sunt normale cu exceptia unui organ, apara, sistem, Malnutrigia sau distrofia Defintie: distrofia este o eulburare primara sau secundar8, cronied, a procesulai de eresere si dezvoltare postnatal, caracte= Fistca sugarului si copilului mie, datorata imposibiliati organis- ‘mului de asi acoperi necesitiilenutrifionale prin aport exogen, find astfel obliga si-i consume yesutuile proprii gi manifestath prin deficit ponderal, deficit statural si deficit al circumferinei Incidents — Frecventd in trilesubdezvoliate gi in eu de dezvoltare — Freeventd in primele 6 luni de vit = Freevent la baie ~ Freevent foamna ~ Frecventd la sugari alimentayi artificial Etiologie ‘Factorlé determinant sun ~ alimentate insuficienta eantitativ = hipogalactic mater’; ~ diversificare tardivl a alimentajiei; — ditt necorespunastoure ale lapteluiprafy repetate gi diet restrictive: = realiment = tabuuri alimentare,religioase sau etnice | |164 Mihaela Vasile ~ diffeutati de alimentaie prin anomali congenitate aie cavitiit bucale, virsituri cronice, ropurgtaiéeronice: alimentatic insuicientcalitativ: ~ carente de glucide; ~ carente proteice: — carenja de lipid. ~ infectirepetate sau tenante: — infecti enterale sau parenterale; — bronhopaeumonie; ~ infect urinare cronice; BDA; ues; = tre. ~ carente psihosociale: = deprivare maternd; ~ neglijarea ritmului Sziologic al alimentayiei; — lipsa de igiens; = poluarea; figul: spitalizare prolungit ~ afectiuni psihosomatice: — diateza exsudativs — stenoza hipertrofica de pilor; = mucoviseidora; ~ celina; intoleranta congenital de dizaharide; — paralizitcerebrae infantile, Factor favorizang sunt ~ greutatea mica la nastere; varsta mies de debut; Puoricultra gi peaks pentru asisent medical 165 ~ conditi nefavorabile de mediu social ~ venituti seRzute; — familie dezorganizata; = asistenfk medico-saniiard nesatisficsroare Patogenie “Mecanisrnul do producere a malnutrifiei este inanitia de cauz Forme evolutive Distrofia de gradut I (distofia fore usoar’ sau hipotrofis) Distrofiade grad I se manifest prin: ~ curbs ponderalastajionard; ~ Ip = 0,89-0,76; = In= 089-081; deficit ponderal de pin la 20%; — fesut celular subeutanat disparut pe abdomen gi setzut pe trunchis rmuseulatura pufia influentatt; toleranfa digestivi putin scazuca ~ inapetent; = stare ugor reversibits, Distrofia de gradu I (distrofia medic) Distrofia de grad I se earacterizeaza prin ~ curbs ponderala stafionara cu tendintl spre seadere: = Ip =0,75-0,61; ~ In = 0,80-0,75; ~ deficit ponderalinre 20-30%; ~ eresterea fn ungime nu este afectata, jesut celular subeutanatdisparut pe abdomen, trunchi, mem- bre dar pastrat fa nivelul obrajilor; ~ tonusul muscular seazut; — starea pica se inrautsjeste;aaaie 166 Mihaela Vasile Puericlturd s pedlarie pent astsent medical 167 = urine eu miros amoniacal; ~ tending la acids. Distrofia dispare Ia suplimentarealaptcll de vacd eu glucor Distrofia de tip marasm Distrofia de tip marasm este o dstrofe simpli ce apare ca ut~ mare a unei subalimentafi globale sau cantitaive. Se realizexza and copilul primeste un aliment complet ape), lar in eanttate | mai met decat necesarl — apar semne de metabolism de infometare (de autofagie): bradieardie, bradipnee gi hipotermie; — apar freevent infeti bacteriene gi candido28 bucala; = toleranja digestivs este seSizut8: 100 kealkg corp; sugaral riinined 5 face diaree. Distrofia de gradut M1 (distrofa severd mumitd gi malnutiia protein-caloric8 sau malnutrijia proteied severd) Distrofia de grad III se caracterizeaz& prin: a 4 ~ eurba ponderaltscade progresiv pana la prabusire; ~ Ip sub 0,60; ~ In sub 0,75; ~ deficit ponderal peste 30%; ~ jesut celular subcutanat disparut complet: copilul este .pie- le sos", are buze subir, barbia ascufit, funtea 5 obrajit Increfj,sanful nazo-genian profunds ~ prezintd react paradoxala la foame: se prabuseste pon- eral; ~ prezintdreacte paradoxal® la alimentajie: manana gi sea- de in preutat — copilul prezinta stare de hibematic: ,eadavra ce respira ~ copilul poate deceda prin hipocaleemie, infect bacterien, ‘mai ales digestive. Forme clinice particulare Distrofia laprelu de vac Distrofialaptelui de vack este o forma soars de malnutriie, determina de lips de glucide. pare la sugarii ce primese lapte de vae¥ f%r8 un supliment corespunzitor de glucozs, zahtr sau fines. Semnele clinice sunt discrete: ~ semne pujine de distrofie: = paloare discret; — scaue albe, chitoase, fetide; fin prin lipsa de aminoaciz), tropicala) Se inlneste in: = hipogalactia materns; lugs mari ale lapelui de vaca sau laptelui prafy ~ boli organice. ‘Se manifests prin = abdomen scobit de foames = topirea fesutulu adipos si muscular; ~ fnrziere mare cresteri in greutate Distrofia de tip Kwashiorkor (distrofia fiinoasclor, distro~ rofia de rizbol sau distrofia Distrofi de tip Kwashiorkor este o distrofie severd prin lips e proteine, lucidele gi lipidele find fn canitate normals. ‘Apate dup vista de un an la copii nediversiticai ‘Se manifest prin = esdeme datorete seSderi albuminclor; = yesuul gras prezent; = seme de pancreatita intrstiials; ~ Incarcare grasi hepaticd; = modificir ale pili asemanatoare cu pelagra din cauza de- Seitului de tiptofan; ~ pir de culoare diferits de a speciei (pir rosu la negri); = stare psihicS proast (copii sunt moroctnogi si dorm tn ge za):168 Mikaela Vasile ~ depozit setzut de potasa fa mugehis = deshidrataro eu tendinfs la colaps ‘Tratament 8) Tratamentu profilactic: ~ Incurajarea alimentajiei Ia sin; ~ alimentafie mixtaanificials corect; — tratamenta corect a diareilor acute: = tratamentul corect al infeciilor; ~ tratamentul corect al sindroametor de malabsorbtie; = respectarea ealendarului de vaccinati; respectarea condifilor de igiens ) Tratamentul curt: = suplimentares dictets — tatament eauzal; = tratamentalinfeciilor ‘Tratamentul distrofiel de grad I si H: ~ suplimentarea eu 20-30 kealkg comp/zis ~ In formele severe se corecteazi dezechil si hidro-eleetrofitice; ~ in primete zile se administreaza alimentatie parenterali din cauza toleranjei digestive reduse, apoi se fac tentati- ve de alimentaic orala eu preparatedietetice gi solu de Tipide. ‘Tratamentul distrofiel de grad THT 45 cea de tip marasm: leatamentul se face numal prin alimentate parenteral pen ‘uc tolerantadigestiva este mai mica decit rata de ftte- tinere: ~ se administreazA solutii de glucoza si solu de aminoa- ‘Tratamentul distrofie de tip Kwashlorkor: ~ este mai greu de tratat pentri c& exist 6 mare intolerant Ia dizaharide; rele acido-bazice Puericultra gl pediatrie pentru assent medical 168 ~ muse intrerupe alimentafia eu fiinoase: — se alimenteaza cu proteine sub forma lactah (cu preparate de laptur fied lactozs, ee rebuie st creased progresiv). ‘Tratamentul in distrofia laptelul de vaca: = consid i eresterea aportului de glucide care se face prin dou metode: ~ dacd sugarul este foarte mic gi nu se poate diversifica: se seade aportul de lipide (prin diluarea laptelui); aceastt scidere se menjine $i dupa revenirea la normal a scau- snus ~ 18 sugarul mai mare (3-4 luni) se tneepe diversifiearea alimentajei ‘Complicatit ~ Infect severe, scare Anemic carentials ~ Rahitism carenfia ~ Cretinism. Gust endemiea, ~ Cecitate 4.3.2, Rahitismul carential Definite: raitismul este o insuficienta depunere de siruri ‘mineral (hidroxiapatia) in matrices osoasa gi in cartilajul preo- sos a un organism aflt in crestere. Clasifieare ~ Rahitism earential ~ prin lips de vitamina D. = Rahitismele vitaminorezistente — fin de © boal8 renald in general, Etiologie Factorul determinant este aporulinsuficient de vitamina D.170 Mina Vasile In natura, vitamina D se g8seste sub dous forme: ~ vitamina D2 sau ergocaliferotul provine din ergosterol (un sterol de origine vegetala) car, iradiat, are proprictfi de vitamin D; tamina D3 sau coleesleiferolul, de origine naturalé ce provine din transformarea provitaminei din picle sub in- fucnfarazelor ultraviolete cu lungimea de und de 2960- 3100 A. Factor favorizant sunt: = expunere insufcient la razele solare; ~ poluare ereseuts; imentafieinadecvata (exces de inoase); = profilaxie incorest, incompletl sat absent; nevoi erescute la prematur ila copii cu condi de media precare Patogenie Peniny a se activa, vitamina D suferk in organism dous transforma: ~ prima, la nivelul featului, unde sufers 0 hidroxitare tn po- Zita 25, dind nagtere la 25-hidronicotecalciferol, ~ a doua, la nivelulrinichiului, unde suferd a dows hidroxila- 18 In pozitia 1, rezultind 1, 25-dibidroxicolecalciferol Deci, pentru a deveni activa, vitemina D are nevoie de dou ‘organe sindtoase: feat si rinichiul, Flziopatogenie {In organismut umnan, vitamina D acfioneaza asupra: = intestinulul, unde creste resorbfia caleiului din tabul digestvs ~ sul, aefioneaza Impreund cu parathormonul, favorizind fixarea ealciul in 08; ~ inichiului, unde favorizeazs retroresorbtia fosforului din ‘bil renal Puericultra gl peda pentru asistenyimedicali 17) Carenga de vitamind D determina scderea absorbjiei caleiu- ui la nivel intestinal, ceca ce determina aparitiahipovaleemici. ipocaleemia reprezint un stimul pentru paratiroide care secrets ul de a scoate calcul din oase parathormon, cu Clinic Rahitistnul carengial evoliueaza in msi multe faze 4) faza de debut, care se caraterizeaz8 prin aparifa: ~ hipotoniei musculare; = cifezei dorsolombare mai aecentuat by faze clinic, cate se carscterizeazl prin: = semne musculare hipotonies = abdomen etalat pe margini (aga-numitel ,pantece de batracian” — hipertaxitate ligamenta; ‘paloare tegumentars; = transpirajii mai abundente (mai ales la nivelul capu- 1s); eraniotabes: reprezinttinmuierea zonal oasslor oc- cipitale si parietale din cauza calcificdii insuliciente, ce di senzatia de ,minge de ping-pong’ Ia apasare; este un semn precoce: ~ intarziereainchideritfontanelelor; = bose frontal, parietal sau/s occipitale; = plagiocefalie: reprezintésplatizares oaselor eraniene; — tani costale: reprezinti tumefactia carilajelor ‘ondro-costale; brags epiizaro: eeprezinea langirea extremitaii dis {ale a cartilajului de erestere;™ ‘sca Verte Puericulrd pediatric pntr assten medical 173 F f torace in crinolina: este un torace evazat la baze sant submamar (numit gan Harisson); ~ torace sin earend: este toracele eu stermulinfundat sa proeminent; = membrele inferioare deformate fie in ,X" (geau val gum) fie .0* (genu varum); = deformari ale coloaei vertebrate; ~ ttteziere moderata in dezvoltareapsibicd, ~ hepatosplenomegalie Paraclinic Biochimie, ahitismul evolueaea intel faze: 1. ealeemie setzuth; ~ fosforemie normalt; ~ patathormon absent in stnge; 1. parathotmonul creste in sange; = calcemia revine la normal; ~ fostoremia seade; ML, parathormonut ese crescut fn singe: ~ fosforemia este setzuts; ~ caleemia seade din now; De asemenea, sunt modificate ~ fosfataza sealing este erescutd; ~ caleiuria este scant; = produsul Ca x P este sedzut. Radiografia onsclor pumnulul arats modifciri care evoly- zd in tei faze ~ in prima faz, epifiza apare Lrg ~ Im faza a doua, metafiza apare concava (aspect jin cups); ~ in faza a ecia, marpinile .cupei se franjureaca dnd aspect flu; Pe langa aceste modificdri mai apar = deminerlizirl osoase: = osificarea intérziats a nuclilorepifizari de osifcare. Complicatit ~ Fracturi pe os patotogic. ~ Deformati scheetice = Infecti grave. ~ Intdrzieri in dezvoltarea fizico-psihied, ‘Tratament 2) Tratanent profilactic Profilaxiarahitismului se face att antenatal, ct si postnatal 1n toa perioada de erestere a copilust. Profilaxia antenatal Profilaxia antenatal so face fn ultimul trimestra de sarcina eu vitamina D, care se administreaz: ~ zilnic S00 u../2 por os in snotimpulinsort sau 1 000 w.il2t in perioadele fri soare sau in eaz de alimentatie carentats, zone poluate, disgravidie sau = siptimnal, in eazurile fn care nu se poate conta pe © admi- nistrare zilnicd, efte 4 000-5 000 wi./siptiméns, in priza lunied, per 08, de preferat sdmbata sau duminica, atunci find gravida este acast sat = stoss terapic in cazul in care nv se poate adminis sau siptimfnal: 2 doze stoss de 200 000 ui. administrate oral Ia inceputul Toni a VET-a de sarcing gi fn luna a Xa, Profilaxia postnatal Profilaxia postnatal incepe din primele 7-10 zile de vias g se poate face asf: ~ zilni, ete 400-500 1/2, per 0s, pind la implinirea vie- tei de 18 tunis = ailnic, dar numai in perioadele netnsorte ale anului (din septembrie pin la sfirgitul uni aprifie in lune cu litera a zilnicva Mihaela Vasile “oy dul vrata de 18 juni pina Ia vArsta de 12-15 ani, ete 400-500 u../2, per 08; ~ stossterapia, exceptional (rezervata populailor margina- le, care scapi supravegherii medicale), cind se admins tweazA ete 200 000 wi. in priz8 unied Ia varsta de: 7-10 zie, 2,4, 6,9, 12 $118 luni, iar dupa vista de 18 luni pina 1a 6 ani cBte 200 000 wi. in priza unica oral fn tuna ianua- Fle gi aprile. 2) Tratament curativ Obiectivele tratamentulu sunt: prevenirea sau corectarca deformirilor scheletice raitice si ahiperparatiroidismutui reactiv; — prevenirea sau corectarea hipocalcemiel sia simptomelor legate de aceasta (tetanic pnd la moarte subiti); asiguraren eresterii si de2volari normale .dministrarea unor doze de vitamina D care sa asigure efec- tl torapeutic, evitind aparitia efectelor adverse cu conse- cinje importante (hiperealcemie, hipercalciurie). ‘Scheme orientative de tratament Insttutul de Ocrotire a Mamei si Copilulut Alfred Ruseseu, Bucuresti, ecomanda urmitoarele scheme de tratament ev vite- ‘mina D 4 caleu, tn functie de forma clinics: = formele usoare gi medii beneficiaza de administrarea zilni- ‘forall. a cate 2 000-4 000 ui vitamina D, pe o perioada de ‘64 siptimini, ou revenire la dozele profilatice, dar pis- ‘area pent inca 6 luni a unei doze de 1000 wiz; = formele grave, ew hipocalcemie manifests vor fi ratte prin administrarca a3 doze stossaeite 100 000 ui. vtamina D2 ‘sau D3 injectabil, intramuscular, la interval de 3 zile, apoio doz’ de 200000 ui. per os sat intramuscular Ia 30 de zi, ir dupa 30 de zie se revine la dozele profilactice. ‘Puericultura st pediari penru aststenyimedicali 75 ‘Tratamentul rahtismului presupune si administrares de eal- «i 50-80 mg/ai caleiu, pentni 3-4 siptamani in formele comune {168 siptimani in formele hipocalcemice. fn cursul profilaxici rabitismului, dar mai ales al tratamen- tuls, se va urmiri cv atenie aparitia eventualelor semne de supredozare’ = inapetenia; ~ varsituri; ~ polidipsie: = poliurie; constipatie: = agitatierapatic. 9) Tratamentuligieno-dletetic Regimul de vag gi alimentaja sunt foarte importante statin teeapia rahitismuluiinsalat,c&t gi in prevenirea acestei boli Copilul cu rahitism evolutiv nu va fi incurajat sa stea ta gezut recove, nici s8 se ridice in picioare gi sl meargh pSind I stabili- sea boii Se recomands purtarea de ghete eu susfinitor plantar sav, ‘and se poate, picior gol pans la virsta de minimum 3 ani Persistent picionului plat dupf varsta de Ian 6 luni reelam’ sie covectare numai cut ajtorul gimnastici, fe consult de specis- ltate pentru corectares deficituui, Persistenfa unor deformari osoase mari, tn special In mem- rele inferioare, dupa varsta de 2 ani, obligh la consult interdisc plinae cu specialist ortoped,176 Miata Yosite 4.3.3, Tetania Definitie: tetanin este wn sindrom clinic si electric ale cru ‘manifestiri sunt rezultatul unei hiperexcitabiliayi neuromusetx Iare Etiologie = Hipocaleemia. = Hipotostoremi ~ Absenja vitaminei D. ~ Hipomagneziemia, ~ Asocierea hipernatriemiel cu hipokaliemia, = Alealoza. Clinie Indiferent de cauza care a produs tetania, semnele elinice 8) semnele latente: spasmoflic Se descopera prin manevre de provacare: ~ semnul Chvosteck-Escherichi: se pereutt la jumitater Aistanei dintre meatul auditiv gt comisura bucala; in «az de semn pozitiv se produce contractura mugchislu corbicular al buzei; ~ Semmul Chvosteck-Welss: se percutt la unghiul exter al pleoapelor gi se produce contracjia musehiului orbi- cular al pleospet; = semnul peronierului Lust: se pereutd nerval peroniet sub capulfibulet gi se produce flexia dorsla a piciors- is ~ semnul Trousseau: se comprima braful cu mangeta ten- siometrului gi se produce mina de mamos; ~ somne electric: — semnul Erb: se misoard intensitaten nui curent galvae nie ce produce o contractie muscular; Puericulura yi pediarie pent asstom medical 77 ) semne manifeste = spasme musculare: spasmul carpo-pedal:picio hralucee flectat; — aringospasm care determin’ un zgomot inspirator de tonalitate inal tnsoyit de tra; = convulst talpa concava, Tratament ‘Tratementul se administreaz in functie de eauzt 4.3.4, Carenjele vitaminice Definitic ‘Vitaminete sunt substanfe chimice cu structs divers8 care au rol esental in menfinerea proceselor celulare vitae, indispensa- bile eresteri si intrefineri organismal. Lips lor din alimentatie provoaca patotogi de nutiie. Denumirea de vitamine provine din Kimba latina: vita = vay, ‘mina = acid mina. Clasifcarea carentelor vit Carenjele vitaminice sunt: ~ dimminuarea cantiaii de vitamine: hipovitaminoze; absenta vitaminelor Etlologia carenfelor vitaminice = Conjinutul reds de vtamine in produselealimentare ‘Confinutul redus de vitamine in raiaziluea. Distrugerea vitaminelor din alimente prin procesul de pre~ Jucraretermicd sau prin pastrare Indelungatd Actiunea factorlor antivitaminici ce intra tn componenta prodiuseloralimentae, Anorexia ‘olile gastroduodenale. CChimioterapia nerayionala. inice78 Minas Vasile Parazitoze intestinal, ‘Acfiunea antivitaminic8 a unor medicaments — Necesarul eres in vitamine in perioada de creer. Bolicontagioase ~ Imoxicasi = Bxcrejia erescutt a vtaminelor, 1) Carenta de vitaming Ba (taminay ‘Rolul vtaminei BL = aj Ia ardorea glucidelor gi proteinelor; = jut ta normalizarea funetilo sistemului nervos; — partici In procosul de erestere ‘Surge de vitamina BL = plhinea neagra; ~ ovaz; = fasole; ~ mazar: = feat; = caren de pore; ~ drojaiilealimentare; ~ drojaia de bere; = cite; ~ tayele Hipovitaminova BI determin’: ~ iviabilitates ~ dures i parestezi a nivelul membrelor: ~ reducerea capaciayifizice si intelectuale Avitaminoza BI produce boala ,beri-ber. Boala afecteaza persoanele de orice virsts si se intneste ‘mai ales in sud-estl Asie, iar in statele occidentale, ta alcooliei Pueriultra sl pedhare pentru sistent medicali 179 Forma infantla boli se fatlneste Ia sugari ai eror mame ‘mezint’ deficit de tismin. ‘Se manifestatS prin = polinevrts si par ‘cendents; = tulburistcardiace: tahicardie, presiune diastolicd se&zuta, ‘cardiomegalie, edem pulmonar i eianoza; simetricd a nervilor periferici, as- = obosealt; = piesdere in greutate; = atofie museulars by Carenga de vitamina B2 (lactoflavina, ribotlavina) Rolul witamines B2: = participa la erestorea gi respirafia celular ~ participa la metabolismul proteic; = mies rezistenta antiinfectionsl a organismal Surse de vitamina B sunt: = drojdilealimentare; ~ drojdia de bere; = fest; = peste: = rosiis ~ conopidi ~ germeni de cere = frunze de vegetale; = anumsitefructe (cai); ~ laptes = gibenus de on: = poten180 Mihaela Vasile Hipovitaminoza B2 se manifest prin ~ tulburaei gastrointestinal: enterit, tulburiri de resorbie ‘erisimilor; = leziuni ocular: rulbursri vizuale, cataracts = leziuni 1a nivelul pielit si mucoaselor: fisuri Ia plicile de Alexiune, atofia popilelorlinguale, unghiicasante, pir tem i fia; ~ oprirea creseri In copii mici Avitaminoza B2 (ariboflavinaza) Simpiomatologia se caractrizeaza prin ~ semne oculare: epacifieri comieene, rite, amblioptis ~ semne cutanate si mucoase: dermatits stomatita, eheiis angular, pr friabil ce se albeste; — semnenervoase gisangvine: spat, faciesrigid de Parkinson, taxi, dismeti, kine, nstagmus, anemic. (©) Carenta de vitaming B6 (piridoxina) Rolul vitaminei 86; ~ intervine in metabolismul aminoacizitor si al hemoglobi- ~ favorizéaza cresterea si fanetionatea celulelor nervoase; ~ participa la sinteza urcei; patticip la transformarca triptofanului in vitamin8 PP; ~ impiedict depunerea colesteroluli in perefiiartereor, Suse de vitamin’ 26 sunt = drojdia de bere; ~ rojdiile slimentare; ~ benus de ou; ~ ficats ~ peste: ~ leguminoase; = tirije de cereale; Puericultura pediarie pentrasistensimedieall 181 Hipontaninace Beata om ie mane pn Dl = cons asa “teminora B6 ace anit mil bine canes a sci da palo nb caret oo wins Bo a —Lrt—~—s—S Rott vitamin! B12 sot LCL Neto etetoral cle apt uate oto fate zee do gongen in at ee Suse devtaninn B12 soe _ = ous: = taptes ~ peste: = dade de bere: ~ este sintetizata de edire flora intestinal. Hipovitaminoza B12 se manifesta prin: seme digestive: inapeten{S, greats, diaree, piederea ape~ viuluis — seme sangvine: anemie hipercroms, megaloblastoz4 si mega locitez, leucopenie, neutropenic si trombopenic; semme generale: astenie, amojeli, slabiciune; = semne cardiac: palpitatis182 Minasa Vasile — semne de afectare SNC: pierderea memorici, tulburii de personalitae. Avitaminaza B12 se manifest pri: — anemie pernicioast; — incarcare grasi a ficanaluis — ‘ulburari in deavoltarea organisrmul ©) Carenta de vitamin’ PP (niacina, ac Rolurle vitaminei PP sunt ~ participa la metabolismal ghuciic st proteie; ~ participa la respratia celular; ~ contribuie la normalizarea functieisistemului nervos; = contribuie la normatizarea functiei unor glande endocrine; ~ particips la normatizarea colesterolului fn singe; ~ favorizeaed furnizarea fierului, Suse de Vitarning PP: = cat nicotinic) ~ ceresle nedecorticate; ~ drojdia de bere: ~ sintetizaté in organism din triptofan de etre ra intesti- ala; ~ cluperei fasole, lint, rinichi, grau, ore, citrice, strugusi te, dar gi in lapte, came, fica, creer, rnichi, peste. Hipovitaminoza PP determin’: ~ tulburiri digestive; ~ ceresterea sensbilitai tegumentelor la razele solar, Avitaminoca PP determina boala numits pelagr’ (pellagra piele aspra) ce se manifesta prin: triada simptomaticd(boala ce- lor3 ,D%): = iarees Puerieultara si peditre penru asistenyimedicali 183 = dementa; = dormatta 1) Carona de acid fotie(folacina, vitamina B9) Rolurile acidulyi folie sunt: —particips la procesul de sintez8 a proteinelor, — particips la procesul de sintezA a acizilor nuclei; = are proprietti lipotrope: = pantcips la metabolism glucidetor; = ate rol in cicatizare; ~ ave rol in formarca globulelor albe si ross are tol in formarea anticorpilor; ~ tneireste sistem inmunitar ~ diminueaza dureres; ~ favorizeaza echilibrul emotional; ~ previne apartiacancerului pulmonar, de colon, wterin: — profejeaza fl de anomalii congenital care pot afecta ere- ierul si coloana verter ‘reste producta de late mater. Sunse = frunzele plantelor: = fica = nie doje de bere; ~ cereale; = lactate (branzetur fermentate); — legume verzi (vares de Bruxelles, spanae, broccoli, slats ‘verde, sparanghel) sau uscate (mazAre, fasoe, nul); = fructe (avocado); ~ o-cantitate mick de vitamins B9 este sinttizat de flora in testinal Hipovivaminoza B9 (acid folte) are urmatoarele manifest: diatee;ie Mikaela Vase ~ pierderea apetiatuis ~ seddere in greutate; = ak ~ cefalee: ~ palpitai tabilitae gi schimbari bruste de dispocitie: = im perioada fetal, carenta de acid folie poate duce Ia spina bifida; ~ oboseals; ~ eczema; ~ anxietate Avitaminoza 9 determina: snemie meyaloblastic8 manifestatt prin paloare accentus- 13, inapetenps; = alverarea mucoasei colului ute sau vaginuli ~ leer peptie; ~ retard de erestere Hipervitaminoza BO se monifests prin = reducerea capacity organismului de a absorbi unele mi nerale (zine). 8) Carenga de vitamina BS (acidul pantotenic) Roluri participi i metabolismele glucidic, protic gi lipides = normalizeaza functia glandelor suprarenale Surse ~ tirdje de cereale; ~ leguminoase; = cat; 3. intestinelor, stomacului ~ peste: Puericulturd spediatle pentru avcten medical 18S ~ conopidas = rogi = laptigor de mate. Hipovitaminoza BS se manifesta prin: maladii cezematoase se piel, degeraturi,leziuni degenerative gi inftamatori ale fica ‘ului, mucoaselor respirator gi gastointestinale Avitamingza BS se manifest prin: crampe muscular gi dures sbdominale ‘Vitamina BS este foarte raspindits in natura, astfel neat, att hipo, it si avitaminoza sunt extrem de rare 1b) Carenta de biotina (vitamina 1, Rol: ~ normalizeazs metabolismul ipiie i gluciies ~ ajuid Ia metabotizarea acizilor grag, glucozel, aminoaci- ziler: ~ intervine in sinteza acizilorgrasi gia proteinelor; ~ reintregeste rezervele organismului prin producerea hide filer de carbon din molecule: = calmeaz& durerile musculare; ~ stimuleaza eresterea paruui gi intizie c&derea acestuia; = fmpiedica albirea premanuts a parva Surse: ~ este sintetizata de flora intestinal; = drojdia de bere; ~ gallbemusul de 04; feat: = legume prosspete Hipovitaminoza HY se manifests prin: diminuarea pnd la piet- derea apetitului, oboseald, aparifa unor dermatite, Avitaminosa Fla om este pufin cunoscut; prin analogie cu snimalele, ar produce unele dermatite, furunculoze ete. mina BS)186 Mikaela Vasile 1) Carenta de vitamind C (acidul seorbie) Rol: ~ participa in processle metabolice celular; — particip8 fn metabolistnul protec, al colestrofulu, len is ~ participa tn biosinteza hormonilorsteroizi ~ stimuleaza mecanismele de protecte antiinfectioass; ~ contrbuie la vindecarea plagilor; ~ provine hemoragiile; — stimuleazt apetital; — matrestefanctia exeretore a pancreasulul; asigurd depunerea glicagenului in fica = are actiune antitoxie. Surse = fructe; ~ legume. Hipovitaminoza C se manifests prin ~ receptivitate erescuta la infect: ~ evolusia nefavorabila a infectilor; seSderea rezistenfei la substanfe toxice; ~ hemoragii la traumntisme minore Avitaminoza C determina boala numitd seorbut, care se arae- terizeazs prin bhemorai si inflamaié gingivale; ~ eaderea dintlor: — hemoragii articulate si perianiculare: hhemoragi in diverse organe interne; = hipotonie generaizata Hipervitaminoza C se manifests prin ~ cefalee: Puericlturd sl pediatrie pentry aistentimedicall (87 ~ hipertensiune arterials J) Carenta de vitamint A. Rol: jgurd adaptarea ochiului la feunerie: ~ normalizeazA eresterea gi reproduceres; tsigura integritates tegumentelor, mucossclor, scheletului Si dinilor, ~ Gres rezstenta organismal la infect Hipovitaminoza A se manifests prin: = bemeralopie: ~ ingrosarea pili = xeroflalmie: ~ receptivitatecrescuts la infects = stopeaza crestereas — malformatié congenitale Avitaminoza 4 se manifest prin: = hemeralopie: = xeratomalaci = anumite metapla Hipervitaminoza 4 se manifest prin ~ selderea apetituul; = hiperestezie eutanat by Carenga de vitamind D (caleifero!) Rol: = favorizeaza absorbfiacaleiului si fosforului din intestin; ~ favorizeaza depanerea caleiulu gi fosforuu tn 085 = reste rezistenta antiinfectioas®; = normalizeazi fumejionarea glandelor tiroids, hipofiz8 si pancreas. celulare ale pieli si mucoaselor. Suse = thigeas188 Mikoela Vasile ink; ~ galbenug de ou; ~ unturd de peste; = sintez8 in piele sub actianes razelor UY. Hipo- $i avitaminoza D determin’ la copilrabitism. Hipervitaminoza D se manifest prin: ~ depunere de siruri de ealeiu in orgenele interne; ~ hhipercolesterolemie: 1) Carenfa de vitamina E (tocoferot) Rol: ~ favorizeaci procesele de reproducere: ~ favorizeazs dezvoltarea embrionard; = determind functionarea fesutului muscular gi nervos: — participa la acurnularea glicogenulu in ica. Surse = out; = ficat; ~ lapte: ~ lei vegetal nerafinat; ~ pline neagr’. Hipovitaminoza Ese manifests prin = sterilitate; ~ hipertofia prostate: ~ pete brune pe picle: hhipotioidie: ~ metabolism lent; ~ miozits; Puericultura pediatric pentru asiston medicalt 189) hipercolesterolemie; Asitaminoza E se manifest pein ~ distrofi musculare; ~ leziuni nervoases = aterosclerora: = ujoars scidere a duratei de via a hematilor, m) Carenfa de vitamin K (Hlochinons) Rol: ~ ajuth procesul de congulare; — seade permeabiltatea capilar = favorizesz& procesul de regenerare a fesutuilr. Surse ~ legume v Dror ~ galbeaus de ou: = brinzeturis = feats peste Hipoviiaminoza K determina: ~ homoragii musculare; ~ hemoragii esrebrale; ~ hematoame; ~ epistaxis: = colitis = diaree, Avitaminoza K determin’: ~ tendiny la singer ~ tulburtri de coagulare190 Miata Vasile 4.4, Afeciunile respiratori 44.1, Amigdalitele (anginele) Definitie Angina este o iflamafie acuté@ sistemututfaringian, inter sind inelullimfatic sin special amigdalele palatine Etiologie La copii ict: ~ adenovirusuri; = Candida albicans. La seolari si adolescent ~ streptococul beta hemoltie grup A (80% dint eazuri); ~ Mycoplasma pneumoniae: = stafilocoe; = pneumococ; — meningocoe. Clinic Jn fumewe de aspectul local al faringelei, anginele sunt ~ angine rosit (angina eritematoast gi angina flegmonoass); ~ angine albe (angina pultaceo);, ~ angine uleero-necrotice ‘Angina eritematoasa = febra: 39.39,5°C; ~ disfagia si durerea in et lipsese freevent; = examenul fundulu de git evidentiaza amigdale hiperemia- te sihipertrofice: = vindecare rapid in 4-5 zile, Aird complica. Angina legmonoasa ~ debut este bruse eu hipertermie: 39-41° = ison; ~ distagie intonsa cu iradiere a nivel urechiis ~ adenopatie satelit; ‘Puericutur spedharie penn asstony medicali 91 ~ uncoridisfonie gi respira dificil; — uneoritrismus gi slivatieabundent; — examenul fundului de gat evidenfiazA inflamajia puternic8 ‘ unei amigdale gia tesutulut periamigdalian, tnsofitt de fedem intens care determing o tumefacfie mare cate depi- seste uncori linia median, deplastnd lueta; — evoluenza spontan spre abces amigdalian/periamigdslin cu tendinfa la deschidere spontant si posibiitatea de su focare; sub tratament, evolutia este favorabild. na pultacee ~ Se caracterizeaza prin prezenta pe amigdale de exsudat sau false membrane = Poate fi: = angind folicular: iflamatiafolieulilor Timtatici amig- Aalieni ce procmin’ Ia suprafuta sub forma de puncte cenusi-gilbui; = angina erptea: depozitealbe in eripte (dopuri de puroi) ‘are prin compresiune pot ies a suprafata amigdalelor rosii si eumefiate; punctelealbe pot conflua simulénd o falsi membrand care este friabil, se desprinde usor, nu depigeste stilt amigdaleni ~ Se tnsojeste de febr8 gi adenopatie sali dureross8, ‘Angina uleero-neerotied cuprinde: rngina ulcero-neetoticl Henoch: se Hntilneste in searlati- rele severe: pe amigdale apar vlceraitadnci, neregul co depozite cenit sa false membrane; uleeraile progre= ‘seal in suprafafa sau adncime, realizind perforaii; pot apirea septicemic, halend fetid, adenopatic, stare general sravas na herpetic,192 Minato Vasile Compticagit = Complicati obstructive: insuficienst respiratorie acuta. = Compicayii supurative: flegmon potiamigdalian, boss retrofaringian, abces laterofaringian, sinuitd, mastoid, otomastoiits = Complicai tardive: RAA, glomerulonefita acu dfs ‘Tratament — Tratamentsimplomatic: hidratae oral, amttermice, dezin- fectante locale. ~ Tratament etiologic: antbioterapie pentru sterilizare fri elu 44.2. Bronhopneumonia (pneumonia lobulars) Definite Bronhopneumonia este un proces inflamator acut ce ange fobulul pulmonar, de etiologie microbian8 sa viromicrobians, caracterizat anatomo-patologie prin leziuni de bronhoalveolitt sub form de focare miei nodulare peribrongice ar clini prin prezena 23 sindroame: respirator, cerdiovascular gi toxi-inetio. Etiologie Factor} determinangi — ermeni bacterien ce pot adesea urma dup o infectie vi- ral, Factor favorizany: viesta mica; = distrofa; = rahitisml; ~ prematuritates; ~ diatezele: — alimentaia neechilibrata; = bolt anergizante (rujeota, grips, tusea convulsiva); aspirarea de lichide. Puericultra pedir pentru aisenpi medical 193 Clinic Faza prodromala, cu caracter viral, precede cu citeva zile Asbutul i se caracterizeaza prin: = coriza: = tuse uscatt; ~ obstructe nazali = febri moderate: = agitate; Debutul se face prin: = hipertermic: 39-80°C; ~ agitate: = anxictates = lbura respirator, Perloada de stare so manifest prin = dispnee expiratorie cu expir seu: = tahipnees sete de acr; geamat expirator; — batt ale aripilornazale; ~ tras \ahicardies — tuse spasti, scat chinuitoare, sacadat, — cianoza discret; = Ia examenul ize: = torace destins; zone de submatitate; = respirate suflant; ~ bronhofonies = ral14 Minaeta Vasile ‘Tratament Obiective = optimizarea conditilor igienice: ~ tratament etiologic; ~ tratamentul talburstilor Aziopatologices = tratament simptomatic. Optimizarea conditllor igienice ~ izolarea bolnavului in boxd separat, in incubator sau fn saloane mic, luminoase, mobilate c&t mai sume, e8 tom peramurt de 18-22°C $i umiditate de 60%: ‘manipularea cit mai redusd a bolnavului — schimbarea pozifci in pat a bolnavulu la 1-2 ore penta a se evita staza gi atelectaile; ~ deena) de postu (prin ridicarea patulu) daca prezints se eri ~ alimentafc corespunzdtoare virstei sau apart crescut de i= ‘hide fn caz de anorexie sau febra: 120 mike compiz sugar gi $0-60 ml/kg corp/ai Ia copilul mare. ‘Tratamentul etiologic consts in antibioterapie, de obicei se administreaz& 2 sau chiar 3 antibiotice asociat, ‘Tratamentul tulburdrilor fzlopatologice vizea?a: ~ ‘watarea hipoxiei prin dezobstruarea calor respirator ~ tratarea insufcienjei cardiace cu digitalice gi diuretice; ~ tatarea dezechilibrelorhidro-elecrolitice prin rehidrstare oral coreoth sau perfuzie endovenoast; = tratarea dezechilibrului acido-bazic prin administrarea de Dicarbonat de sodiu si ventilate artificial; ~ tratarea stiri toxice prin exigenoterapie,reechilit do-bazied si aport de lucid. ‘Tratamentul simptomatie vizeazs: ~ hhipertermia: hidroterapie, antitermice: Puorcultra gi pedatrie pentru esisteni medial 195 = carenjele vitaminice: se administreazA vitamina C, vitamni- aA, vitamina D; — tulburarle digestive asociate(diaree, vArsatui) Astmul bronsie Definite Astmul bronsic este 0 boald cronicd, obstructiva gi diftzt a cAilor respiratoritinferioare care evolueaza cu crize recurente $i reversibile de dispnee paronistict sau eu perioade de respirajie suierttoare Etiologie Factotideterminangi: = alergeni “ alergeni inhalant: paful de casa, scame de bumbae sau alte materiale, plrul de animale, polenut; = alergeni alimentari? albus de ou, lapte de vacd, peste, ciocolatd, cacao, unele seminge de cereale, fructe sau legume; = infecits = iran ehimieis ~ iritanyi biologic Factor favorizani = factori genetic care influenteaza dezvoltarea plamanilor. Factori eslangator: ~ infec ale eSilorrespiratrii superioare sau inferioare; = modificari rapide de temperatura sau de presiune atmoste- iets = mirosuri de bucttavies ~ mirosuri de vopsea; = substante chimiceirtante; = fum de figers; = dliferii potuany.196 Mikaela Vasile inte 8) Debutal ~ fn primi tei ani devia. ~ poate fi bruse, dar cel mai freevent este procedat de 0 pe tioada prodromali de edteva ore sau zie, manifestats ca snore, strdnut, prurit, ) Perloada de stare se manifest cu ~ Wheezing: ~ dispnee expiratori cu expir prelungit sete de ner; ~ bat ale aripilor nszale; ~ cianoza: ~ hipersudoratics ~ tahipnee ~ tahicardies ~ tase freeventa,useals,chinuitoare; = febea; ~ agitate; ~ oboseali: ~ dureri abdominale; ~ vars Examenul eline object evidentiazs = la inspectie — trace hiperinfat; — coaste orizontalizate; 1a palpar ~ vibra vocele diminuate; ~ la percute: — tarace hipersonor: ~ aria mattsi cardiace disparuth; ~ ta auscultati: = expir prelungit; Puericulturs pedlatriepentraavstenti medleall 197 = murmur vezicular diminuat; ralusisibilante In timpul perioadei de stare, poste apa ‘ment sub form de insuicientérespiratorie, manifesta prin: retracfie toracit inspiraorie severd; ‘wheezing si murmur vezicular abia perceptbile; torace hiperinflat cx migedri mime; ~ hipoxemie severd: = cinnozs marcata: deshidratare: acidoza metabolich; ~ agitate = anxictate: ~ pierderea eonstinjei. Paractinie ~ Radiografia cardiopolmonara evidentazé hipertransparen- {8 51 emfizem retrostemal = Hemograma evidentia2a hipeteozinofile ~ Imunograma evidentiad IgE crescute. ‘Tratament 4) Tratament nespecifc in ordine se administreaza ~ adrenalin injectabil sc; = aerosol cu bronbodilatin; = miofilins = salbutamol; 4) Pentru prevenirea erizelor: = Auxitoson = Cromoglicat de sodiu (Ita). fo agravace sub trata-