Sunteți pe pagina 1din 4

Maria Munteanu Limba română.

Fişe - sinteză pentru învăţare şi recapitulare

ACCENTUL
I. NOTIUN I DE FONEl,ICĂ
' <

ACCENTUL ~ intensitatea [apăsarea] cu care se rosteşte o silabă dintr-un cuvânt


ma-mă
Semnul ~ ACCENTUAT _L
Semnul ~ NEACCENTUAT u

SILABELE CUVÂNTULUI se numără de la sfârşitul cuvântului spre începutul lui

ve - sle -1/f -1 "ltima

penultima
antepenultima producerea
a patra silabă transmiterea
DEFINIŢIE ~ Fonetica studiază sunetele vorbirii
audiţia
evoluţia

IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DESPRE ACCENT

- pronunţarea corectă profesor, unic

diferenţierea
< ""
unor cuvinte omofone ve -
ve -
se -
se -


sunetul ~ cel mai mic element sonor (material, concret)
al vorbirii
unor forme gramaticale omofone su - nă (prezent)
,
[în acest caz accentul e fonem} su - nă (perfectul simplu) Fonologia ~ studiază sunetele limbii din punctul de vedere
al valorii lor funcţionale
- identificarea ritmului [element fundamental în prozodie]
fonemul ~ cea mai mică unitate sonoră a limbii, care are
funcţiunea de a diferenţia cuvintele între ele,
_j_ u picior metric bisilabic TROHEU ~ ritm trohaic precum şi fom1ele gramaticale ale aceluiaşi cuvânt.
[ e un termen general, o abstracţiune]
u I picior metric bisilabic IAMB ~ ritm iambic

_L u u picior metric trisilabic DACTIL ~ ritm dactilic


I
u I u picior metric AMFIBRAH ~ ritm amfibrahic
u u / picior metric ANAPEST ~ ritm anapestic

( e CopyrightSocie!ateaCulturalill.amura.1995 • Reproducereaintwisll) © CopyrightSodetateaCulturalăl.amur.,. 1995 • Repmducereai•erlisi!


Limba română. Fişe -sinteză pentru învăţare şi recapitulare

NOTIUN I DE ·FONETICĂ
Maria Munteanu
I.
„Ponos·· = sunet '
FONETICA - studiază sunetele vorbirii
4. Grupul alcătuit din:
a, ă, f, j, Lî, Q, y_ Vocală1 Vocală2
VOCALE
[sunetele tip= foneme]
SUNETELE-TIP SEMIVOCALE f' j, Q, Q
CONSOANE !2_, L sl, t. g, !1, L„ silaba I silaba II
V_L C

LITERELE ~ semnele convenţionale pentru sunete pQ_ - C Z_L - C

~ A a , A ă, Â li , B b , Cc , D d, E c , F f, O !! , H h , Ii, Î î, !._i, K k , L 1, 5. Cuvintele compuse şi cuvintele derivate se despart în silabe ţinând cont de părţile componente.
ALFABETUL
Mm, N 11 , O o, E..Q_, Qg__, R r, S s, ŞJ;__, T t, li, U u, V v, W w, X x, _K_x_, Z z
dreptunghi
cinrdnt ct1vd11t
SILABA ~ o parte din cuvânt aldîtuitli dintr-un sunet sau grup sublinia _.. sub - li - ni - a
de sunete rostit cu o singură deschidere a gurii prefix
dezorganiza _.. dcz - or - ga - ni - za
prefix
vârstnic _.. vârst - nic
REGULI DE DESPĂRTIRE A CUVINTELOR ÎN SILABE
st1fix

1. Grupul alcătuit din: 6. Cuvintele care au în componenta lor silabe omofone cu cuvinte independente sau se încheie cu
Vocală 1Consoană 1V ocală2
~~- silabele ,,-nu" sau „-cu" se despart în silabe Ia sfârşitul rândului având grijă ca aceste silabe să nu
rămână singure.
silaba I silaba 11
mam;J ma mă curcubeu curcu beu
vc!i_elie ve - !i.e - li - e
Sadoveanu Sado veanu
2. Grupul alcătuit
din:
Vocală 1Consoană 1Consoană2 Vocală2----.. An ton eseu Anto - nescu

silaba I silaba II 7. Cuvintele legate cu cratimă nu se despart la sfârşitul rândului.


carte ca[ - Ie
holclă hol slif Q) spus? ~dus gândii-9

Excepţii: a - blou pa - tri - C


DIFTONGI - TRIFTONGI - VOCALE ÎN HIAT
ta - blă ca - dran
_.. DIFTONG c/0 Î , Gil - IC
3. Grupul alcătuit din:
~
{
Voc, 1Cons, 1Cons,2 Cons,3 Vocală2 Voc, 1Cons. 1 1î1 tr-o silabă a - ce - ca . a - cc - _Îjl_

silaba I silaba II ----.. TRIFTONG cc iii , . vc - ne ii_!!


control co!.!. - !.l-01
construcţie CO!.!. S t r UC - ţi - C { le-oa1 - că
într-o silabă
I

~-~
j tune -Jj - o- nar
Excepţii: VOCALE ÎN HIAT {al - / ur, a / - / er
_..
jert - fă

o silabă o silabă
Maria Munteanu - - - - - - - - - - - - - - - Limba română. Fişe - sinteză pentru învăţare şi recapitulare o

II. NOTIUNI
, . DE VOCABULAR
0 ÎMBOGĂTIREA VOCABULARULUI - .

0 DEFINIREA TERMENILOR

MULOACE INTERNE
DERIVAREA
< CU SUFIXE

CU PREFIXE

PRIN CONTOPIRE
·VOCABULARUL
(LEXICUL)
~ - totalitatea cuvintelor dintr-o limbă
- disciplina care studiază cuvintele
COMPUNEREA
< PRIN ALATURARE
\cu cratimă
fără cratimă CUVÂNTUL
- alte sensuri secundare

~ grup de sunete asociat cu un înţeles


SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE
[sau a categoriei lexico-gramaticale]
[ semn lingvistic] t t
învelişsonor + sens
expresie + imaginea obiectului
MIJLOACE EXTERNE - ÎMPRUMUTUL DIN ALTE LIMBI [neologismele] formă + conţinut
- adaptarea neologismelor la sistemul limbii
- evitarea abuzului de neologisme ~ ~
- folosirea improprie a neologismelor lexical gramatical

0 NOTIUNI DE SEMANTICĂ CUVÂNT DE BAZĂ ~ cuvântul de la care se pot forma


cuvinte noi, înrudite
CUVÂNTUL-SENSUL-CONTEXTUL
CUVÂNT DERIVAT ~cuvântul format cu sufixe sau cu prefixe
DE BAZĂ [PROPRIU]
de la un cuvânt de bază
SENSUL~ SECUNDAR
---------- FIGURAT - METAFORIC - SIMBOLIC

FAMILIA LEXICALĂ~ grupul de cuvinte înrudite cu acelaşi cuvânt.


CATEGORIILE SEMANTICE - SINONIMIA forme diferite, acelasi sens
- de bază
'
- ANTONIMIA forme diferite, sensuri contrare
-
- OMONIMIA aceleasi forme, sensuri diferite
-
- PARONIMIA forme 'aproape identice,
- f) STRUCTURA CUVÂNTULUI
sensuri diferite
- POLISEMIA - acelaşi cuvânt, mai multe RĂDĂCINA ~ partea din cuvânt care rămâne neschimbată
sensuri în context în timpul flexiunii şi derivării

0 ALTE PROBLEME DE VOCABULAR DESINENTA ~sunetul sau sunetele de la sfârsitul cuvântului


'
care indică \genul, cazul - la substantiv
MODIFICĂRI - apariţii şi dispariţii de cuvinte \ - la adjectiv
- extensiuni şi restrângeri de sens
- metaforizări persoana, numărul - la verb
- alte modificări de sens - înnobilări şi degradări

INFLUENŢA TEHNICII ŞI ŞTIINŢEI ÎN VOCABULAR - apariţia termenilor SUFIXUL ~ sunetul sau sunetele ataşate după radăcina cuvântului
de circulatie internatională - pentru a forma un cuvânt nou, înrudit
' '
ACTIV - pentru a modifica forma
VOCABULARUL/ (modul, timpul - la verb)
\ PASIV
PREFIXUL ~ sunetul sau sunetele ataşate înaintea rădăcinii
@ ABATERI
cuvântului pentru a forma un cuvânt nou, înrudit.
- TAUTOLOGIA - repetarea aceluiaşi cuvânt sau a aceleiaşi expresii
- PLEONASMUL - adăugarea unui cuvânt de prisos TEMA ~partea de cuvânt de până la desinenţă
- CLIŞEELE VERBALE - fraze banale, expresii stereotipe folosite ocazional
- ŞABLOANELE - cuvinte, sintagme repetate invariabil
- FORMELE FIXE - sintagme acceptate numai în stilul administrativ

( © CopyrightSocieUlteaCulturaLllarnura, 1995 • ReiroJurereaintmisll)


( © CopytightSocietllle<iCulturaLILamura, 1995 • Repmdurmamterris.l)
Maria Munteanu Limba română. Fişe - sinteză pentru învăţare şi recapitulare

li • NOTIUNI DE V OCABULAR
' ARHAISMELE->- - cuvinte, expresii, construcţii vechi ieşite

<
VOCABULARUL FUNDAMENTAL
@ STRUCTURA VOCABULARULUI din uz
MASA VOCABULARULUI
- funcţii, ranguri
- obiecte - uzuale,
cuvintele cunoscute şi înţelese de toţi vorbitorii
- de îmbrăcăminte
G) VOCABULARUL FUNDAMENTAL cuvintele absolut necesare pentru vorbirea şi înţelegerea limbii
sau cuvintele de bază de la care se pot forma cuvinte noi - categorii de ostaşi
- arme
- vocabular de bază }
- fond principal lexical alte denumiri NEOLOGISMELE ->- - cuvinte împrumutate din alte limbi sau
- fond principal de cuvinte create recent prin mijloace proprii
ale limbii române
SUBSTANTIVELE ->- care denumesc - obiecte de strictă necesitate
- părţile corpului - ~e origine latină'/ direct
- gradele de rudenie 1mprumutate ~
prin intermediul
- păsări, animale
- arbori, fructe (plante) limbilor romanice
- alimente
- zilele săptămânii - din limbile modeme
@ MASA REGIONALISMELE->- - cuvinte folosite numai într-o regiune
ARTICOLELE VOCABULARULUI TERMENI POPULARI-.. - cuvinte specifice limbii vorbite,

sau populare, cunoscute în majoritatea


ADJECTIVELE ->- care exprimă principalele - forme [restul vocabularului] regiunilor ţării
- mărimi
- culori
- însuşiri JARGONUL ->- - cuvinte din limbi de folosite
circulaţie

- stări corect sau eronat de grupuri de vorbitori,


- sentimente cu scopul de a epata, din snobism.

ARGOUL ->- - cuvinte existente în sau născocite,


limbă

utilizate de grupuri de vorbitori, de


NUMERALELE ->- - până la zece
obicei de la periferia societăţii,
PRONUMELE ->- - personale, ref1exivc, posesive, demonstrative, negative, relative-interogative cu scopul de a comunica fără a fi înţeleşi
de ceilalţi.
VERBELE ->- - auxiliare
- care exprimă - principalele acţiuni LIMBAJUL ->- cuvinte utilizate în diferite medii tehnice
- existenţa şi ştiinţifice
TEHNIC
- starea
ŞI ŞTIINŢIFIC - majoritatea termenilor sunt de origine
,- greacă
PREPOZITIILE
- latină
CONJUNCTIILE - unii termeni au caracter internaţional
- unii termeni
- intră în vocabularul fundamental
.. . > }. . . ·• .. > <···.·.. ... · ·•· •· ·•· . <
•· VOCABULARUL FUNDAMENTAL AL LIMBII· ROMÂNEI~STI~ DE OH:l GlNE LATINA - intră în categoria arhaisme
. •... ŞI CUl'l~Jl'îl)~: CIRCA l500})I{q~"yJN1J'i<;) •...·. . . < i . ·..........•...· ..
- azi se petrece fenomenul de relatinizare.