Maria Munteanu

III. G
--
M o R F O L o G I A

PĂRŢILE DE VORBIRE [categoriile gramaticale] îmbinate într-un context devin

<
l
COMUNE
o SUBSTANTIVUL PROPRII
[nume de obiecte]
< CONCRETE
ABSTRACTE

* HOTĂRÂT PROPRIU-ZIS
@ ARTICOLUL
[însoţitor al substantivului] { NEHOTĂRÂT
POSESIV (GENITIVAL)
DEMONSTRATIV (ADJECTIVAL)

<
VARIABILE
@) ADJECTIVUL
[însuşiri ale substantivelor]
INVARIABILE FLEXIUNEA
NOMINALA
CARDINAL PROPRIU-ZIS
COLECTIV [DECLINAREA]
DISTRIBUTIV
e NUMERALUL
[numărul substantivelor]
MULTIPLICATIV
ADVERBIAL
gen - număr -caz

FRACI!ONAR
ORDINAL

I
PERSONAL
DE POLITE'lli
REFLEXIV ) au persoană
DEINTARIRE I
(â PRONUMELE !~ ::::----- POSESIV
[înlocuitor al substantivelor] DEMONSTRATIV pot deveni
NEHOTĂRĂT adjective
~
NEGATIV ) nu au persoană
pronominale
INTEROGATIV
RELATIV
• •
L PREDICATIV
NEPREDICATIV <. COPULATIV
FLEXIUNEA
VERBALĂ
CD VERBUL PERSONAL AUXILIAR
[ acţiuni, starea, existenţa] < IMPERSONAL
[CONJUGAREA]
diateză - mod - timp
~ TRANZITIV
persoană - număr
INTRANZITIV

~ DELOC
ADVERBUL DE TIMP
8 [ determinant al verbului] DE MOD ~
* RELATIV ~
* ~
f3 PREPOZIŢIA
CERE CAZUL
~ACUZATIV
GENITIV
[element de relaţie în propoziţie]
DATIV ~

<
~

COPULATIVĂ
~
@
* CONJUNCŢIA
~ COORDONATOARE
ADVERSATIVA
DISJUNCTIVĂ ~
[ element de relaţie CONCLUSIVĂ
,.....,
în propoziţie şi în frază] SUBORDONATOARE
:! ~
9

~
1 ~
!
d
8
..'.l @
* INTERJECŢIA
~
j
"u!l
[ cuvinte imitative]
~
.,,
l:!
ul
~
t
o
o * nu au funcţii sintactice I
I
~

J
Societatea Cultural~
)
 Limba română. Fişe - sinteză pentru învăţare şi reca1
MAT I CA
ma generală -

SINTAXA

I PROP.:lZIŢIAI R A Z Aj

PĂRŢILE DE PROPOZIŢIE [funcţiile sintactice]

FELUL PROPOZIŢIILOR DIN FRAZA

O PRINCIPALE- care nu depind de vreo propoziţie din frază

P
R
Ol •
PREDICATUL • I<
VERBAL

NOMINAL
~

~
~'C-EF-A-CE_?_I
CUM ESTE?
> SUBIECTUL
$
SUBIECTIVE
PREDICATIVE
ATRIBUTIVE
CE ESTE?

<
DIRECTE
I
• VERB
CINE ESTE?
CARE ESTE?
fi COMPLETIVE
N
exprimat prin ~ LOCUŢIUNE VERBALĂ INDIRECTE
C ADVERB (LOCUŢ. ADV. PRED.) @ SUBORDONATE
I INTERJ. PREDICATIVĂ sau alt verb copulativ DELOC
P
A
L
SIMPLU
'
care depind
de o propoziţie
din frază
CIRCUMSTANŢIALE
DE TIMP
DE MOD
DE CAUZA
DE SCOP

Iţ t
E
I
{ MULTIPLU CONDIŢIONALE

~
~
SUBIECTUL INCLUS
SUB ÎNŢELES
~ 'CINE?
~ PREDICATUL CONCESIVE
CONSECUTIVE
I LOGIC ALTE
ţ SUBSTANTIV GRAMATICAL
CIRCUMSTANŢIALE
exprimat print PRONUME
\NUMERAL
VERB ~ infi~itiv @ INCIDENTE - care nu au legătură cu propoziţiile din frază
"- supm
. (predzează, în variate feluri, cine vorbeşte)--
SUBSTANTIVAL [AL, A,
PRONOMINAL

S
@}
I ATRIBUTUL
'-·- - - - - - - - ' ·
I 11 ADJECTIVAL __..
VERBAL
Al, ALE] CUI?
CEFELDE?
CARE?
SUBSTANTIV
PRONUME
NUMERAL
. ADVERBIAL CÂŢI, CÂTE?
E ţ SUBSTANTIV INTERJECŢIONAL
PRONUME
C ADJECTIV
U exprimat prin NUMERAL
FIAPORTURILE
A V
VERB
N
ADVERB
INTRE PRQPOZIŢIILE DIN FRAZA
D
INTERJECŢIE
A
prin JUXTAPUNERE
R
DIRECT PE CINE? CE? COPULATIVĂ
E CUI? DESPRE CE? - DE COORDONARE ADVERSATIVA
INDIRECT

I
DESPRE CINE? etc. DISJUNCTIVĂ

0 COMPLEMENTUL I DE AGENT DE [CĂTRE] CINE?

CIRC. DE LOC ~ UNDE?
CIRC. DE TIMP CÂND?
VERB
ADJECTIV
ADVERB
. CONCLUSIVĂ

CIRC. DE MOD CUM? CÂT? INTERJECJ1E CONJUNCŢII SUBORDONATOARE

• SUBSTANTIV CIRC. DE CAUZA DIN CE CAUZA? - DE SUBORDONAUE prin----------- PRONUME RELATIVE
exprimat prin
PRONUME
NUMERAL
CIRC. DE SCOP CU CE SCOP? ~ ADVERBE RELATIVE
VERB ALTE COMPLEMENTE
( ADVERB
INTERJECfIE

CLASIFICAREA PROPOZIŢIILOR
A V

y ~ ENUNŢIATIVE ELE ME ·Nr E DE RELAŢIE I N FRAZA

DUPA SCOPUL INTEROGATIVE
COMUNI CARII EXCLAMATIVE
COPULATIVE

< <
SIMPLE
DUPĂ STRUCTURĂ ADVERSATIVE
COORDONATOARE

CONJUNCŢII
DEZVOLTATE
DISJUNCTIVE
-

< AFIRMATIVE CONCLUSIVE

DUPĂ ASPECT
NEGATIVE '-... SUBORDONATOARE

DUPĂ GRADUL ~
INDEPENDENTE· L_ PRINCIPALE
SUBORDONATE (secundare)
- PRONUME RELATIVE
DEINDEPENDENŢÂ"-- DEPENDENTE INCIDENTE -1-
- ADVERBE RELATIVE
asamblate în fraze

:IUl - Colecţia „DIDACTICA MAGNA"

 IV. MORFOL OGIA IV.I - SUBSTANTIVUL
[LOCUŢIUNI SUBSTANTIVALE]

DEFINIŢIE ~ parte de vorbire flexibilă

~ denumeste obiecte - flinte: om, leu, A!fihai
' '
- lucruri: carte, t:ihlou
- acţiuni: citire, sup:1mre
- stări: tristeţe, veselie
- însusiri: huniîtate, Înţelepciune
- '
fenomene: t1I!gcr, viscol
- relaţii: prietenie, Înfelcgcre

LOCUŢIUNI SUBSTANTIVALE ~ grupuri de cuvinte cu sens unitar,

echivalente semantic ale substantivului

Exemple: băgare de seamâ _,.._ atenţie

ţinere de minte -~memorie
sdpare din vedere ~ uitare, omisiune
aducere wninte -..amintire
părere de rău _.,... regret

( e Cop)'ig!J!Socie1a1eaCulturaiăl.amura, 19!ll • Repmlu"""interzisă )

Maria Munteanu Limba română. Fişe - sinteză pentru învăţare şi recapitulare

IV.1 - SUBSTANTIVUL

< <
COMUNE CONCRETE: scaun . SIMPLE:

1. FELUL< COMPLEMENT INDIRECT _.I~c-u-i?--~. >-> VERB

ADJECTIV
PROPRII ABSTRACTE: vis COMPUSE: bum1voinţă .._.- - -11 !>>- ADVERB
INTERJECŢIE
PRlIPOZlŢJ1
SPECIFICE D

<
MASCULIN MOBILE: leu-leoaic,:1, rn{c1-rătoi

2. GENUL(FEMININ DE MOD CUM? > VERB ilatx:s:id•••

COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL ( --> DIN CE >- ADJECTIV
NEUTRU * EPICENE: fumic;/, eriviehctomr, clct8nt
DATIV cu prepoziţii specifice DE CAUZA CAUZĂ? > ADVERB
gmffe...
...__ _... >- INTERJECŢIE mulţµmitl...
SINGULAR * DEFECTIVE DE NUMĂR: ScÎ11!!C, întunerk, aur, înţelepciune, zori, icre co.ufu.nn •••
3.NUMĂRUL\ * COLECTIVE: tineret, frunzis A7RIBUTSUBSTANTIVALPREPOZIŢIONAL I >- "SUBSTANTIV contrat•••
PLURAL * CU FORME MULTIPLE DE PLURAL: corn corni cu prepoziţii specifice
--> CARE?
,._ _ __. I> >- PRONUME
NUMERAL potrlyit ••
coame ~ ..
cornuri
NUME PREDICATIV
cu prepoziţii speciiîce
_ . , CUM ESTE? I > SUBIECTUL
aidoma. .•

4.CAWL [Trecerea substantivului prin toate cazurile - Declinare]

sau alt verb copulativ
SUBIECT ~ I CINE? I> PREDICATUL
ATRIBUT SUBSTANTIVAL GENITIVAL --> [AL, A,AI,
> SUBSTANTIV
CINE ESTE? .,k"' ~
ALE] CUI?
NOMINATIV NUME PREDICATIV --> CE ESTE? >- SUBIECTUL cu articol posesiv f'rin1 mticol posesiv fmpotriya ...
CARE ESTE?
sau :ilt verb copul:itil'
ATRIBUTSUBSTANTIVALPREPOZIŢIONAL
cu prepoziţii specifice
__. I pÂRe?' · I >~ 2~~~7::;iv
..._._illillliiiillilil NUMERAL
gontm
~
I.>- SUBSTANTIV
tnai'*'b....
ATRIBUT SUBSTANTIVAL --> I CARE? I > GENITIV ~-...
~ ..
PRONUME
APOZIŢIONAL > NUMERAL COMPLEMENT INDIRECT
CONTRA
~ ...
cu prepoziţii specifice ASUPRA CUI? >- VERB
COMPLEMENT DIRECT --> I PE CINE? CE? 1>->- VERB
INTERJECŢIE
l'Ia?l'OZITII
ÎMPOTRIVA
LOCUfHJNl
cu prepoziţia "pe" fără prepoziţie Sl'ECIJ,1CE PllEPOZl'JTONAU
CU CINE? CU CE? A(TZA11HU1 DE LOC UNDE? SPECI1!ICE O
LA CINE? LA CE? > VERB COMPLEMENT CIRCUMSTANTIAL
cAND? >-
~ & :... . cu prepoziţii specifice ' DE TIMP VERB
COMPLEMENT INDIRECT --> DE LA CINE? DE LA CE? > ADJECTIV la. ... ta.... cu.... ~
tnfaţa. ..
cu prepoziţii specifice DE CAUZA DIN OE CAU'ZĂ? tn !1p8fc1e...
DESPRE CINE (CE}? > ADVERB din••-'î l!!i!k~
tnJmWL ••
PENTRU CINE (CE)? > INTERJECŢIE ~~.,.
~.... aab.~,., tndosul•.•
DE CINE? DE CE?
tnmarginea.. ~

____
~ ESTE?
f ,a diateza pasivă ~ D f d•••,
NUME PREDICATIV [AL, A, Al, > SUBIECTUL tn mi:flocul...
COMPLEMENT DE AGENT _.. ...._
DE [CĂTRE} CINE? _. > VERB pt:ntm....
tatmt. .•• cu articolul posesiv ALE] CUI tn dre:ptul.,a!
tn 8U8Ul•••
cu prepoziţia "de [către]" \ la mod participiu dcpela. ... SUNT?
tn ;osul.•..
~sub•• ,.,
1ndreapta. ••
ACUZATIV de peste.... s,lll uit verb copulztti1·
I UNDE? tfe..a lungul.• ~ ~
DE LOC
~~~~
CÂND? CÂT ilMP?
> VERB
despre....

WClfIDI
~
L CAZUL~DRESARII - NU ARE FUNCŢIE SINTACTICA d.mcauza. ..
~ eventwditatea. ••
DE TIMP
COMPLEMENT > ADJECTIV 1'/ffl'OllTW.\A f.E VOCATIV ~ NU ARE INTREBARE

CIRCUMSTANŢIAL
cu prepoziţii specifice
OE MOD I CUM? CÂT? I > ADVERB inanridc ..•,
dincolo de... ,
SE MARCHEAZA CU , şi !
DE CAUZĂ I DIN CE CAUZA? ~ > INTERJECŢIE dincoace de •••• 5. PRECEDAT DE PREPOZIŢIE [LOCUŢIUNE PREPOZIŢIONALĂ]
DE SCOP I cu CE SCOP? I ta caz de... ,
inlocde... .
com'b.zm cu.,_,_, L
ARTICOLHOTARÂTPROPRIU-ZIS
potrivit cu.•.•
ATRIBUT SUBSTANTIVAL
PREPOZIŢIONAL
cu prepoziţii specifice
-->ICARE? I >->>- SUBSTANTIV
PRONUME
NUMERAL
~ c u . ••
6. ARTICULAT CU~ ARTICOLNEHOTARÂT
ARTICOL POSESIV [GENITIVAL]
} sau NEARTICULAT

NUME PREDICA TIV --> CUM ESTE? 7. FUNCŢIA SINTACTICĂ subiect, nume predicativ, atribut, complement
>-SUBIECTUL
cu prepoziţii specifice DINCEESTE?

s:iu alt verb copul:itiv 8. FUNCŢIA STILISTICĂ comparaţie, metafon1, personificare, hiperbolă ş.a.
 IV. MORFOL OGIA IV.2 - ARTICOLUL

DEFINIŢIE ~ parte de vorbire flexibilă

~ însoteste substantive, individualizându-le si indicând în ce măsură
' ' '
obiectele sunt cunoscute de vorbitor

~ nu are autonomie semantică, nu are sens

~ nu are funcţie sintactică
~ este un instrument (morfem) de formare a cazurilor substantivului
(coincide cu desinenţa de caz, gen, număr)

( e Cop)1igblSociamCUltwaLI~ 1!195 , Rqmlucmaiotwi,ii)

 Limba română. Fişe - sinteză pentru învă/are şi recapilu/ar,
Maria Munteanu
IV.2 - ARTICO LUL
0 ARTICOLUL HOTĂRÂT PROPRIU-ZIS ATENŢIE -A NU SE CONFUNDA! I

N-Ac. elevl!l elevi[

- enclitic-

elev~ elevele
- proclitic -
Ion, Andrei
Popescu
lui
< articol hotărâtproclitic

pronume personal
ATENŢIE - A NU SE CONFUNDA!
articol nehotărât
adjectiv pronominal nehotărât
j

<
D-G elevului elevilor elevei elevelor lui Aceasta e cartea <1.iil) Mircea. o numeral cu valoare adjectivală
V elevule elevilor elevelor Jeni, Carmen

- însoţeşte < - substantive

unele pronume şi numerale
Irinei

Aceasta e cartea lui. '

articol hotărât
pronume personal [tem.· sing.Ac]
pronume cu valoare neutră
interjecţie

- este preluat de adjective, când acestea preced substantivele

'
pronume personal
Citesc (v carte.

f} ARTICOLUL NEHOTĂRÂT - proclitic

N-Ac. @ elev <ii!iff) elevi ·@ elevă <ii!iff) eleve

ATENŢIE -A NU SE CONFUNDA ! - .
articol nehotărât
'
·articol

Îţi dau g_carte şi-mi dai alta.

un<( adjectiv pronominal nehotărât
D-G
V
<iiiiii]) elev

- însoţeste substantive
(fjjf§l> elevi <@g>

- când ~ folosit la alte părţi de vorbire, acestea îşi schimbă valoarea

eleve ~ eleve

Pe stradă trece Gin) om.

numeral cu valoare adjectivală
'adjpron.nehotărât

Am cumpărat Q carte şi două ziare.

gramaticală, se substantivizează ( de ex. ,,un bine", ,,un zece")

@ ARTICOLUL POSESIV [GENITIVAL] - proclitic

Un om merge, altul stă.
articol
' Un copil priveşte şi doi se joacă.
Am văzut-o.
'
numeral

î
'
@ ~ @ Ci!E) [mamei], [unora], [celor doi} pronume personal
'·
adJ. pron. nehot. numeral
A luat-o la fuaă.

- însoţeşte ~
substantive )
pronume în cazul GENITIV "
f ~
numerale ATENŢIE LA OEIŢOGEIAMELE: pronume cu valoare neutră (intră în locuţiune)
a-l
pronumelui posesiv al meu, a mea O, ce frumos!
intră în alcătuirea < · a-i

'
- a le
. numeralului ordinala] doilea, a doua interjecţie
pentru <iE!) ajuta <Ji!) lui
pentru <ii) spune @)lui
pentru ~ vedea @lui
0 ARTICOLUL DEMONSTRATIV [ADJECTIVA L]- proclitic • < <

''. - ATENŢIE-A NU- SE CONFUNDA ! . ATEN/[IE LA QEITOG_R]!.MELEJE: :

N-Ac. @ bun @ bună @buni @ bune ~ ~----- - . --· - - ,. ""' - - ~---~ -- - - - - ~-
I
[_ş.,,,-., ------ --~- -·-~~--"'-~--

ce-l
-"--~ ---- . . .~ _ ; , e . .

(a]ce/
@ bune ~
~
D-G @bun @buni @bune
cea articol demonstrativ (a}cea ce-a
<
} J

formă scurtă
<
V cea pronume demonstrativ - (a]cei ce-i
cele (a]cele
A adjective @aşteaptă .. . <iii) frumos
- msoţeşte Omul <ii}) harnic e respectat.
numerale § ~ frumoasă

'
făcut.. .
- intrăîn alcătuirea gradului superlativ relativ al adjectivelor articol demonstrativ
si adverbelor - cel mai bun cel mai bine @ asta .. . <iii) frumoşi
' Cel de-afară striaa zadarnic.
Ţ ~

·© CqiyrightSoodatesGihu~:il:imura, 1995 • Reprcrlucerelintenisă pronume demonstrativ (acel)

--- -- -- ---- -- ~-- -- -- - - - - -- ---L

--- - - - - - - - " - - - - ----- - - - - - -
 IV. MORFOLOGIA IV.3 ADJECTIVUL

DEFINIŢIE ~ parte de vorbire flexibilă

~ exprimă însuşiri ale obiectelor (ale substantivelor)

LOCUŢIUNI ADJECTIVALE __.. grupuri de cuvinte cu sensuri echivalente unor adjective

cu stare __.. bogat

om / CLI minte __.. în(clcpt, chibzuii
~ ele cnpul lui __.. indepcnclent, liber; neÎllgr{jit, dezorclonnt

lucru de prisos __.. inutil, zadarnic

preţ, om de nimic __.. rneschin. ieftin. neimportant
obiect de soi __.. importam, valoros

( il Copyrigh!Socie~teaCulturaLl!.amura, 1995 • Repnxlucereainternsă)

Maria Munteanu Limba română. Fişe - sinteză pentru învă/are şi recapitulare

IV.3 - ADJECTIVUL
0 CLASIFICARE POZITIV - frumos

SIMPLE - bun, vesel, ralben, Întclircnt DE SUPERIORITATE- maÎ frumos

ADJECTIVE CALIFICATIVE
(propriu-zise) < COMPUSE- rnmsecacle, alb-f:LTtÎntÎLI. stiinţiflco-fantastic

@ GRAD DE COMPARAŢIE
PRIMARE- mic, g[0i_, rosu, rotllncl, mare

< DERN ATE- micuţ, biruitor, aurÎu, Înventiv

* UNELE ADJECTIVE NU
ADMIT GRAD DE
DE INFERIORITATE - nrnÎ pllţÎn frL1mos

fem. smg. bllna

COMPARAŢIE:
- comparative din latină
superior, inferi<}I
- superlative din latină'
RELATIV < DE SUPERIORITATE
cel maÎ frumos
DE INFERIORITATE
VARIABILE maxim, minim, optim
cel maÎ pllţÎn frumos
- adjectiv cu sens superlativ
rolo.ml, grandios
CU O TERMINATIE fmasc. şi fem.sing.] marc. verde · - adjective ale căror sensuri
nu permit comparaţia: unic, SUPERLATIV
INVARIABILE [la mase., fem., sing., plural] rri, 12.Qj, întrgg, p1ort, biruitor., h,toric

rnmsccade, eDcace
ABSOLUT - focirtc frumos
PATRU - bun, bum1, bllnL bune
TREI - !2_Şjl, ~ . ~ * PROL'EDEE EXPRESIVE DE FORJWARE A SUPERLATIVULUI ABSOLUT:
cu FORME FLEXIONARE
- cu diferite adverbe şi locuţiuni adverbiale - prea l!·umg_ş, groza~· de lrumo.<,, atât
{ DOUA - vechÎ, veche
de.,,, ;J_şa cle..0 , din cale ufară de.,,_.
UNA - cumsccncle - cu participii negative - nespu.~· de f'rumo.~·. nemail'ăzut de... , nemaiauzit de...
- cu uncie substantive - frumoasă-foc, sărat-ocnă

DE ORIGINE VERBALĂ < PARTICIPII ADJECTIVIZATE

om fnvins; carte cititei
GERUNZII ACORDATE
- prin construcţii exclamative -ce frumoasă fată! Kât dehun eşti!
- prin procedee lexicale (adj. derivate cu sufixe şi prefixe) - rari!iill!,
arhicunoscut, supraaglomerat
- prin repetarea adjectivului - frumw;, frumos
mână tremllrândc1
- prin procedee fonetice - frumoos! maare!
ADJECTIVE DETERMINATIVE
(provenite din alte părţi de vorbire) DE ORIGINE ADVERBIALĂ- ng vremuri
asemenea întâmplare
0 ARTICULAT CU ARTICOL DEMONSTRATIV - tabloul cel frumos
sau
PREIA ARTICOLUL HOTĂRÂT PROPRIU-ZIS ENCLITIC DE LA SUBSTANTIV
\ DE ORIGINE PRONOMINALĂ [adjectivele pronominale primesc
- frumosul tablou
numele pronumelor din care provin şi au comun cu adjectivele sau
propriu-zise numai acordul cu substantivul determinat] - vezi NEARTICULAT - tablou fn11110.~
fişa PRONUMELE
ATRIBUT ADJECTIV AL Admfr un tablou frumos.

GEN }
0 FUNCŢIA SINTACTICĂ<
<
NUME PREDICATIV Tabloul este frnmos.
@ SE ACORDĂ ÎN NUMĂR CU SUBSTANTIVUL DETERMINAT,, ... "
CAZ 0 FUNCŢIA STILISTICĂ - cpÎtct - propriu-zis
- metaforic
- personificator
- hiperbolic
@'C..iiyright Scx.ietatea OJ!tur:ilăLimura, 1995 • Reproducere:iinterzisă

Pagina 26
Pagina 27
 IV. l\110RF OLOGI A IIV.4 - NUMERALUL I

DEFINIŢIE _. parte de vorbire flexibilă

un număr abstract
exprimă ~ număml obiectelor
ordinea obiectelor prin numărare

( îl Cop)TÎglil Socielatta Cultural! Lamur~ 19'Jl • Rfprodur<rea inffrzis! )

 Limba română. Fişe - sinteză pentru învăţare şi recapitulare
Maria Munteanu
IV.4 - NUMERALU L

<
SIMPLU
CARDINAL->- PROPRIU-ZIS cinci-sase; cincisprezece-douăzeci

/
COMPUS FORME NEPRECISE ~ zeci, sute, mii, milioane
unsprezece, optsprezece, douăzeci si cinci ( aproape o sută, cam o mie, peste două mii

COLECTIV tustrei, câtesitrei, ambii, amândoi

O FELUL FRACŢIONAR o doime, trei pătrimi
DISTRIBUTIV câte unul, câte trei, câte zece
MULTIPLICATIV întreit, împătrit, înzecit, dublu, triplu
~ADVERBIAL o dată, de trei ori, de zece ori

ORDINAL->- primul, prima, primii, primele [ întâi, întâia, întîiul J

al doilea, a doua, al treilea, a treia, al optulea, a opta

ADJECTIVALĂ ->- se acordă în gen şi caz cu substantivul,,... " [... ], articulat cu articolul demonstrativ,, ... ", funcţia sintactică- atribut adjectival

•
[când însoţeşte substantivul numărat]
~ ~ r----
Trei elevi merg la un concurs. Al doilea elev a câştigat locul întii.
~
El i-a încurajat pe ceilalţi doi colegL
r----
Am avut o recoltă întreită.
@ CUVALOARE

SUBSTANTIVALĂ->- - [gen], caz, precedat de prepoziţia,, ... ", articulat cu articolul demonstrativ,,. .. ", funcţia sintactică

•
[când e folosit singur, fără substantivul numărat, sau de· la douăzeci în sus şi când e folosit cu substantivul numărat]

Treimerg la un concurs. Al doilea a câştigat cupa. ATENTIE!

J

El i-a încurajat pe cei doi. Câtesitrei au fost felicitaţi.

Nmneralele cardinale propriu-zise de la .douăzeci în sus au totdeai11Ja
Le-am explicat ambilorproblema. valoare substantivală [şi preiau în context funcţiile sintactice ale substantivului
M-am·înţeles cu tustrei. numărat, care legându-se de numeral cu prepoziţia ,;de" este totdeauna în
acuzativ şi are o singură funcţie posibilă - atribut substantival prepoziţional].

timp

<
Douăzeci de elevi merg în excursie.
ADVERBIALĂ - funcţia sintactică - complement circumstanţial de

•
[când numără acţiuni, deci se referă la verb]
mod
• •
N - subiect Ac - atribut substantival prepoziţional

~-
Recolta a crescut mtre1t.
~
oară nu-ţi mai spun.
r~
Numeralele nu au .o flexiµne proprie; ele crmportă ca substânţive{e,
A doua ca adjectiv~le şi ca adverbele, dar rămâ.IJ în categoria graipatica]ifa
IlmneriiJullii. .. ·
~u crp{undaJi acest fenomen cu, schim~area valorii gramaţicaJţ '4
Casele constru'hefutâi nu mai sunt.
~M"J!J<>};.tJ.~ Xf?.rfJ!t~!
IV. MORFOLOGIA IV.5 - PRONUMELE
SI
, ADJECTIVELE PRONOMINALE

DEFINIŢIE ->- parte de vorbire flexibilă

->- substituie (înlocuieşte) un substantiv
->- formele pronominale care determină substantive şi se acordă cu ele
în gen, număr şi caz devin adjective pronominale

LOCUŢIUNI PRONOMINALE ->- grupuri de rnvinte cu valoare de pronume (sau adjectiv ·

(sau adjectival-pronominale) pronominal)

- de politeţe ->- Măria Sa, Domnia Ta

Sfintia Voastră

Domnia Voastră, Excelentele Lor

- nehotărâte ->- cine stie cine, cine stie ce

5 CupyrightSocietateaCultumlăL:imura.1995 • R~pmducereaînterzisă !Pagina 331

Maria Munteanu Limba română. Fişe - sinteză pentru învăţare şi recapitulare
IV.5 - PRONUMELE 51 ADJECTIVUL PRONOMINAL
ace
1. PERSONAL - persoana, numărul, genul (la persoana a III-a), cazul, forma

N G
< nea cc.
(la D -Ac), precedat de prepoziţia,, ... ", funcţia sintactică

V
FORME SPECIALE DE DATIV
NEACCENTUAT

persoana I eu noi DATIVUL ETIC ·~ nu ate funcţie sintactică

persoana a II-a tu voi Cine 111fauvăzut?
persoana a III-a el, ea, ei. ele Şi mi ţi-l trânti...
(dânsul. d,însa .. .)
DATIVUL l 10SESIV - atribut pronominal
2. DE POLITEŢE - persoana, numărul, genul (la persoana a III-a), cazul, precedat de prep<?zitia ,. ... ", funcUa sintactică
În sufletu-i larg.•.
persoana I În singurătate-mi...
persoana a II-a dumneata, dumneavoastră, Măria Ta, Măria Voastră, Domnia ta, Excelenţa voastră, Sflnţia Sa, mata, matale
persoana a III-a dumnealui, dumneaei, dumnealor, Măria Sa, Domnia Sa, Domniile Lor DA TIV PRECEDAT DE PREPOZIŢII
proprie ) D ) accentuată - funcţia sintactică SPECIFICE GENITIVULUI
3. REFLEXIV - formă I . numărul, cazul,<
<
_ persoana, , forma ( _ _ . . _ · . În juru-i, ÎIJ jliru-11e, deasupră-mi
\ împrumutata · · Ac neaccentuata - marcheaza diateza reflexiva a verbului

forme neaccentuate împrumutate de la pronumele personal \ la persoana I

D lfmi, I lmi, I lne I
Ac !mă, 1-lcii I
la persoana a II-a
/ D i.ftl, I lti, I [µI I
~Ac~ l@I
forme proprii - . la persoana a III-a
/ D ~. gii,l lsi I
(când formele pronominale determină substantive şi se
ADJECTIVELE PRONOMINALE
acordă cu ele devin adjective pronominale)
" " A (pe) sine, se I I
4. DE ÎNTĂRIRE persoana, numărul, genul, cazul N - subiect ADJECTIV PRONOMINAL DE ÎNTĂRIRE
,,,------... ,,,----....
persoana I însumi - însămi însine - însene eu însumi, eu însămi
persoana a II-a însuţi - însăţi însivă - însevă Andrei însuşi
persoana a III-a însusi - f!J_şjf§l înşişi -înseşi (însele) -----
ele însesi
--'--4--

număr posesori ) ADJECTIV PRONOMINAL POSESIV

5. POSESIV ( număr obiecte posedate persoana, genul, cazul, precedat de prepoziţia ,. ... ", funcţia sintactică
;;== z::::::::: ......--.,..
calul meu, al meu cal
persoana I al meu a mea ai mei ale mele al nostru a noastră ai nostri ale noastre ~

persoana a II-a părinţii voştri, ai voştij ~inţi

al tău a ta ai tăi ale tale al vostru a voastră ai vostri ale voastre
echipa
; --
noastră, a noastră echipă
persoana a III-a al său a sa ai săi ale sale
I ADJECTIV PRONOMINAL DEMONSTRATIV I
6. DEMONSTRATIV - felul, genul, numărul, cazul, precedat de prepoziţia ..... ", funcţia sintactică
de apropiere
de depărtare
de identitate
acesta/cestălalt
acela/celălalt
aceasta!ceastlîlalt;:1
aceea/cealaltă
acelasi. aceeasi, acefasi. aceleasi
aceştia/ceştilalţi
aceia/ceilalţi
acestea/cestelalte [lfsta, ,1st::z, ista etc.]
acelea/celelalte [ ăla, ,iia, lfia, alea/
--
această fată,
......--.,..
-acei copii,
.,-----...
-----
fata i,?aceasta
-....:::

copiii aceia
se acordă în gen, număr,
caz cu substantivul,, ... ",
atribut adjectival
acelciasi fete
7. NEH.OTĂRÂT - felul, genul, numărul, cazul, precedat de prepoziţia 11 . . . " , funcţia sintactică
. ADJECTIV PRONOMINAL NEHOTĂRÂT
simple unul, altul, unii, alţii, tot, toată, toţi, toate, atâţia, mulţi, puţini ....---.... ....---.... ....---....
un elev, alt elev, toţi elevii
compuse vreunul, vreuna, flecare, oricare, oricine, orice, cineva, careva, ceva, câţiva, ....---.... ....---.... ~

mulţi ani, fiecare om, orice lucru

8. NEGATIV felul, genul, numărul, cazul, precedat de prepoziţie 11 ... " , funcţie sintactică
simple ADJECTIV PRONOMINAL NEGATIV
nimeni, nimic
.. ~ ~
compuse nici unul, nici una, nici unii, nici unele 111c1 un nor, nici o frunză

9. INTEROGATIV - genul, numărul, cazul, precedat de prepoziţia 11 ... " , funcţia sintactică I ADJECTIV PRONOMINAL INTEROGATIV
care? cine? ce? cât? câtlf? câţi? câte? ~

C:1rc elev lipseşte?

10. RELATIV - felul, genul, n~ă~, cazul, prece~de prepoziţia,, ... ", funcţia sintactică,~ o- ~S. ->
ADJECTIV PRONOMINAL RELATIV
simple care, cine, ce, cât, câtli, câţi, câte .,,.........,.
compuse cel ce, ceea ce, cei ce, cele ce Nu mi-ai spus 1
/ cc cărţi vrei. 2/
Maria Munteanu Limba română. Fişe - sinteză pentru învăţare şi recapitulare
IV. MORFOLOGIA IV.6 - VERBUL
Urmare din pagina anterioară f---------------~------------....... A. CLASIFICAREA
TRANZITIVE ~ care pot avea complement direct

l
a vedea pe cine? ~ pe cineva
a auzi ce? ~ ceva
a întreba
c) în relaţie cu a şti
complementul a putea
a voi
ce?
l ~

INTRANZITIVE ~ care nu pot avea complement direct

·ceva
DEFINIŢIE_.. parte de vorbire flexibilă
exprimă _.. o acJiune a merge
_.. existenJa a fi
verbele de mişcare ~ a merge, a alerga, a călători
verbele copulative ~ a rămâne, a ajunge, a fi, a deveni _.. starea a sta
verbele reflexive ~ a se gândi, a se duce, a se juca
verbele care exprimă existenţa şi -starea ~ a fi, a şedea, a dormi

SIMPLE care sunt alcătuite dintr-un cuvânt

~
a cânta, a visa, a iubi, a lupta
d) după
COMPUSE ~ care sunt alcătuite din două sau mai multe cuvinte
structură
a binecuvânta, a binevoi, a batjocori
LOCUŢIUNI VERBALE~ grupuri de cuvinte [verb + ...... ] care au sensuri
echivalente verbelor
a da drumul (a elibera) a sta de vorbă (a vorbi)

REGULATE ~ care nu-şi modifică rădăcina în timpul flexiunii

a lucra, a cânta, a iubi, a citi, a scrie LOCUŢIUNEA VERBALA ~ grup de cuvinte [verb + ... J care se topesc intr-un singur
NEREGULATE.._ care-şi modifică rădăcina în timpul flexiunii sens echivalent verbului.
e) după a fi, a voi, a da, a Jua
flexiune
INTEGRALE .._ care au toate formele flexionare
a fi, a avea, a alerga, a cugeta a ţine piept - a rezista
a ţine hangul - a acompania
DEFECTIVE .._ care nu au toate formele flexionare
a la (spăla), a vădi, a rage a tine minte - amemora
a da năvală - a năvăli
a da de veste - a vesti
a da de-a dura - a rostogoli
a da a;utor - a ajuta
a da foc - a aprinde
~ CONJUGAREA __. clasificarea după formele de infinitiv a se lua la hartă - a se certa
a o lua la fugă - a fugi
a băga de seamă - a observa
a-si aduce aminte - a-si aminti
I © a lucra, a crea, a lupta, a sta, a-şi bate ioc -
'
a batjocori
a-si veni în fire - a se trezi, a se dezmetici
a II-a @ a putea, a avea, a plăcea, a tăcea

a III-a ~ a merge, a scne, a zice, a duce

a IV-a @ED a citi, a iubi

- -- a fi, a VOI
a coborî, a hotărî, a urî

( !l CopyrightSocittateaCufturall~ 1995 • Rel'Wucereainfmjs:!)

( © Copyright Socittatea GJlturall ~ 199l • Rqxulucerea intems:i)
 Limba română. Fişe - sinteză pentru învăţare şi recapitulare
Maria Munteanu
IV.6 - VERBUL (A. CLASIFICAREA)
0 FELUL PERSONALE - . . care au subiect o persoană

care au autonomie semantică şi sintactică [au singure înţeles deplin; au Eu luaez am citit Noi lucrăm am citit
aţi citit
singure funcţie sintactică de predicat ver.bal când sunt la un mod personal] Tu lucrezi vei citi Voi lucraţi

PREDICATIVE I a lucra

a urca
·
a l umma -
a avea
-
a putea
a plăcea
a mer!!e
·
a scne
a spune
a citi
- t1„Lex1st8)
a r · ·
a cobod
b) în relaţie
cu
subiectul
El, ea lucrcazJ să citească Ei, ele lucre8ză

IMPERSONALE - . . care nu au subiect [acţiunile - fenomene ale naturii]

tună, ful!!eră, plouif, se fnsercază, se luminează ·
arfi mers

- care nu au subiect o persoană (obiect) cio acţiune

COPULATIVE [de legătură]-.. care nu au înţeles deplin singure, deci
nici nu pot avea singure funcţia de Clasificarea se continuă pe verso _ .
* a deveni predicat; ele fac legătura între o însuşire
[totdeauna copulativ] sau determinare a subiectului şi subiect
Situaţii-tip de verbe şi expresii verbale impersonale
- formează un predicat nominal (când
a) în relaţie
a părea sunt la un mod personal) împreună cu
cu
a fnsemna numele predicativ (însuşirea sau - verbe active impersonale
predicatul
a reprezenta determinarea)
- când sunt la moduri nepersonale au trebuie, a fi (cu sensul „a se întâmpla'') o fi!@.

I
a întruchipa
a constitui funcţiile sintactice respective (subiect, (îmi) pare!@., (îi) place!@., (le) vine!@ .. ,
nume predicativ, atribut sau ·complement)
a rămâne (ne) convine!@., rezult:J I@., urmeazlf I@·, răm,îne I@..
împreună cu complinirea nominală
8 aiun!!e
a sta

NEPREDICATIVE
J!ig,j_
a (se) anJta -------<I complinirea
!ce? cum?
nume predicativ
nominală
- verbe pasive impersonale

(ţi-) este scris!@., (ne) este dat!@.,

I
a se face
a se dovedi P.Nh este cunoscut!@.,. este sti,~ !@.., este admis!@.,
Elevul este amic
a se chema Tata păreaobosit este 111terz1s !@., este prevazut!@.,
a se numi Omul s-a dovcditcorect
a se sim [i Fapta lui a înscmnatcuraj
n se crede - verbe reflexive impersonale
,1 se [inc ATENŢIE!
Aceste verbe pot fi şi predicative se p:.lfe !@., se po,_1tc !@., se cuvine!@., se aude!@.,
a se nastc
[vezi fişa specială a verbelor cu mai se întâmpll'i !@., se spune I@., se stic !@..,
multe valori!] se crede I@., se 1Î1ţclc!!c !@., se presupune !@.,
se presupune I@ .. , se admÎtc !@.., se vede I@.,
AUXILIARE [ajutătoare] - . . care nu au sens, nu au funcţie sintactică,
ci sunt unelte gramaticale (morfeme) care se povcstcstc !@.., se cunoaste !@.. se dO\'cdcste !@.
a fi ajută la alcătuirea formelor compuse ale
a avea verbelor ( diateză, mod, timp)
el \'OI

. p~_rfect compus (a:.JVea) @jj) citit - expresii verbale impersonale

indicativ vutor · (a rniJ (@) Citi
~ viitor anterior este bine!@.. este n1u !@., este usor !@., este !!reu !@.,
(a voi+a fiJ (i,oi fi )ci rU
este firesc!@., este si!!ur I@., este cviclent !@.,
conjunctiv perfect (el fi) <iifl[Jciti t este dC'stul !@., este c/nr !@.., este normal!@.,
este frumos !@., este urM !@.. este simplu!@.,
prezent (a avea) ([E)citi parc simplu !@., parc necesar!@., este mlev,1rat I <f!) .,
c~ndiţional-optativ ( este de-aiuns I@., este de mirare!@., c de necrezut!@.,
perfect (a avea+n fi) GJJ) citit
este una !@., este altn !@., este ceva I@., este mult I <i!).,
este puţin!@., este totuna I@., este cazul!@. etc.
diateza pasivă (a fiJ @cititti(de) ...

Pagina 39
Pagina 38
 IV. MORFOLOGIA IV.6 - VERBUL
B. FLEXIUNEA

@) DIATEZELE VERBULUI relaţia dintre acţiunea verbului şi subiect

DIATEZA ACTIVĂ~ subiectul face acţiunea

subiectul verbul activ

Eu
Tu
'
El, ea
alerg
'
alergi
aleargă
...
am,alergat voi alerga

Noi alergi'im
Voi alergaţi
Ei, ele aleargă

DIATEZA PASIVĂ~ subiectul suportă acţiunea realizată de altcineva [de complementul de agent]

cu auxiliarul ,,a fi"+ participiul

verbului de conjugat

subiectul gramatical verbul pasiv complementul de agent

l i
sunt chemat(ă)
subiectuvogic

Eu de părinti
Tu esti chemat(ă) " '
El, ea este chemat(ă)
Noi suntem chemaţi(e) "
Voi sunteti chemati(e) "
Ei, ele sunt chemaţi(e) "

DIATEZA REFLEXIVĂ ~ subiectul face acţiunea şi tot el o suportă

cu
pronume
reflexiv

subiectul verbul reflexiv

t ţ... J+
Eu @) gândesc (iiiD-am imaginat
Tu @) gândeşti @-ai imaginnt
El, en ® gândeşte (i})-n imaginat
Noi @ gândim @ -am imnginat
Voi @ gândiţi (0-aţi imaginat
Ei, ele ® gândesc <i!)-au imaginat

( © CopJTight Sociel:llea CultW11iă ~ 1995 • Rtpnxlucere, intenisă )

 Limba română. Fişe - sinteză pentru în vă/are şi recapitulare
Maria Munteanu
IV.6 - VERBUL (B. FLEXIUNE A)
0 MODURILE VERBULUI . 0 TIMPURILE VERBULUI
[faţă de 11101nentul vorbirii]
[felul în care vorbitorul consideră acţiunea]

INFINITIV -> numele actiunii PREZENT -.- actiunea în momentul vorbirii

(desh1enţe ) lucrez, lucrflm; sunt, am
(i:1) cânta - formează construcţii infinitivale

m ' (a) vedea (propoziţii

contrase) IMPERFECT -.- acţiunea începută înainte de momentul vorbirii şi neterminată
e (n) mersze (sufix -a ) lucram, lucrau; eram, aveau ·
- intră în alcătuirea formelor compuse
A
(a) citi, (a) ud ale verbelor
PERFECT SIMPLU-.- acţiunea începută şi terminată înainte de momentul vorbirii
GERUNZIU-> o actiune în desfăşurare, ca împrejurare a altei actiuni (gesinenţe
) lucrai, lucrasi; fui, avurăm ·

NEPERSONALE - ând cântând - formează construcţii gerunziale

PERFECT COMPUS. acţiunea începută şi terminată înainte de momentul vorbirii ·
- ind il!bind (propoziţii contrase) ~wxiliarul „a avea") am lucrat, aţi lucrat; am fost, ai avut
[ - nu au: [la indicativ]
PARTICIPIU-.. o actiune suferită de un obiect [are gen şi număr]
- timp MAI MULT CA PERFECTUL „ acţiunea începută şi terminată înaintea altei acţiuni
- persoană - at lucrat, - J, - i. - e trecute
- formează construcţii participiale
- număr - llt V,:!Zllt, - J, - i, - C (.,llfix - se ) ll!crasem, fusesesi, avl!sesen1m
(propoziţii contrase)
- nu pot îndeplini - it citit, - J, - i, - e - se adjectivizează
funcţia sintactică - pt, -rt mpt, spart, - ă, - i, - e VIITOR -> acţiunea după momentul vorbirii
- intră în alcătuirea formelor compuse
de predicat] -s adl!s, - ă, - i, - e ale verbelor (auxiliar ,,a voi" ) voi ll!cra, vei fi, vor aven

SUPIN -.. o actiune ca scop sau destinaţie VIITOR ANTERIOR -->- o acţiune viitoare terminată înaintea altei acţiuni
viitoare
de citit Qiuxiliar ,,a voi", ,,a fi") voi fi ll!crat, veţi fi fost, vor t1 avut
la vânat - formează construcţii cu supinul
!nitu)+ fornrn de participiu pentrn scris (sunt propoziţii contrase)
spre spre r;Jspw1s PREZENT să lucrez, să fil!, s::1 ai
INDICATIV-.. o acţiune sigură, reală efectuată în trecut, prezent şi viitor
[are toate timpurile]
lllcrez, am ll!crat, voi lucrn, CcÎnt
[la conjunctiv]
< PERFECT

PREZENT
s/1 n lucrat, s/1 fi fost, s;J fi avut

ns lucra, ai fi, as avea

CONJUNCTIV-..o actiune posibilă, realizabilă în trecut sau în prezent
Cll
con}lll!,Cţia
are două timpuri\ prezent

sa
\ perfect
s/1 ecînt
să fi uîntat
·
[la condiţional-
optativ]
<
_..
PERFECT

PREZENT
ai fi ll!crat, as fi fost, ar fi avut

ll!creaz::1 (tll), vezi (tu), fli (tll), ai (tu)

[la imperativ]
PERSONALE CONDIŢIONAL-OPTATIV-.. o actiune dorită, ipotetică sau conditionată nl! ll!cra (tu), nll vedea (tu), nl! fi (tu), nll sta (tll)
în trecut sau în prezent, are două timpuri:
cu auxi1iarul
[- au: a avea - prezent - perfect 0 PERSOANA
- timp
- persoană
+ <infinitiv
...
part1c1p1l! Eu i.lŞ c,înta
Tu i.li Ci:ÎnW
aş Fi c[intnt
ai n dintat Verbele personale au persoanele / ~I ,,, verbele impersonale Sl!nt UNIPERSONALE
- număr El. ea ar c;:înta nr fi c,înwt (al! fonnă de persoana a III-a singular)
au numai funcţia Noi cU11 cânw am n dtntat \ III
sintactică de predicat] Voi i.lfi cânta ati fJ ctmwt
Ei. ele elf cânw ns fi dntat

<
singular
IMPERATIV-. . - o actiune impusă [rugăininte, sfat, îndemn, poruncă]
- are numai timpul prezent, persoana a II-a, singular şi plural @ NUMĂRUL
- are formă afirmativă şi negativă · plural
... , t·· .,
cânt/1 . (tu)! cântaţi (voi)! t 11. lţI.

nu cân tel (tu)! nll câJ?taţi (voi)! nu iJ! nll fiţi! © Ccpyright Socid:atea Cu\turalăl..amur:i, 1995 • Rqiroiuo:reainteriisă

Pagina43
Pagina 42
 Maria Munteanu
IV.6 - VERBUL (C. FUNCTIILE SINTACTICE SI FUNCTIILE STILISTICE)
Limba română. Fişe - sinteză pentru învăţare şi recapitulare

' ' '

G) FUNCŢIILE SINTACTICE ALE VERBELOR 0 FUNCŢIILE

I
STILISTICE ALE VERBELOR
PREDICAT VERBAL - verbele predicative la moduri personale a) DIFERITE FIGURI DE STIL - EPITET ... un bărbat ales, si vestit, şi lăudat.
Copilul desenează cu plăcere. - METAFORĂ ... strălucea peste Olt, în Craiova un bărbat ales şi vestit.
- locuţiunile verbale la moduri personale - PERSONIFICARE
Omul nu bă!!ase de seamă. ... codrul negru tace.
- HIPERBOLĂ
... şi barda din stânga aiun!!e la cer.
FORMEAZĂ PREDICAT NOMINAL împreună cu un NUME PREDICATIV
- ANTITEZĂ
- verbele copulative la moduri personale
... um1 sufereau, alţii râdeau cu nepăsare.
Omul era blând. b) IMPLICAŢII STILISTICE ALE MODURILOR VERBALE
Copilul a rămas uimit.
CONJUNCTIVUL (cu sau fără conjuncţia „să") - sugerează dorinţa intensă
Mai am un singur dor
SUBIECT - verbele predicative şi locuţiunile verbale la modurile nepersonale: În liniştea serii
- infinitiv A cânta e o mare bucurie. Să mă lăsaţi să mor...
- supin De vorbite uşor.
CONDIŢIONAL-OPTATIV - sugerează - dorinţa
- ipoteza, probabilitatea
- verbele copulative la infinitiv împreună cu o complinire nominală - condiţia
A fi patriote o datorie.
Să-l văd venind
~ mai trăi o viaţă!
NUME PREDICA TIV - verbele (locuţiunile verbale) la modurile nepersonale: IMPERATIVUL - dă caracter imperativ propoziţiilor şi e capabil să sugereze în context
- infinitiv Scopul era de a cântiz. sfatul, ponmca, rngămintea etc.
- participiu adjectivizat Tata este obosit.
Du-te la oştire/ Pentru ţară mori!
- supm Uneltele erau de pescuit.
-- --
GERUNZIUL - evidenţiază împrejurări . .. Pe câmpi ,lfenuînd
- genmziu acordat Mâinile-i erau tremurânde.
- are şi efecte sonore deosebite
Pe toţi 1î1 trebând
Şi la top zicând ...
ATRIBUT VERBAL - verbele (locuţiunile verbale) la modurile nepersonale - poate fi şi epitet de mare expresivitate glas tremurând
- infinitiv Plăcerea de a ciînta i se citea În ochi. PARTICIPIUL - poate fi epitet - undele oţelite ale apei ...
- genmziu I-am văzut ochii stn11ucind.
- supin Uneltele de pescuit şw1t noi. c) IMPLICAŢII STILISTICE ALE TIMPURILOR VERBALE

ATRIBUT ADJECTIVAL - participii adjectivizate PREZENTUL ISTORIC - apropie acţiunea trecută

A vca o faţă obosit,'î. PERFECTUL COMPUS - dă un c~1racter de nedeterminare
DIRECT IMPERFECTUL - sugerează continuitate
COMPLEMENT INDIRECT
CIRCUMSTANŢIAL
) verbele la modurile nepersonale: PERFECTUL SIMPLU - sugerează dernlare rapidă, precipitarea acţiunilor.

d) REPETIŢIA VERBELOR - dă dinamism

- infinitiv Putea vorbi ore în şir.
AGLOMERAREA - dă dinamism
Înainte de a pleca. telefonează.
Mircea 1î1suşi mână-n luptă vijelia-ngrozitoare
- gerunziu Citind cunoşti multe.
Care vine vine vine. calcă totul în picioare ...
De-atâtea nopţi aud plouând. --'--'--·
- supin Am plecat1a pescuit. e) FORME VERBALE INVERSE Jelui-m-a.;\ şi n-am cui ...
Era frumoasă de nespus.
- participiu Rănit de moarte, ostaşul gemea.
f) DIFERITE ASOCIA ŢII DE MODURI ŞI TIMPURI
Prurin:i46
Pagina47

- - -- ·-
Maria Munteanu Limba română. Fişe - sinteză pentru invă/are şi recapitulare

IV.6 - VERBUL (D. VERBE cu MAI MULTE VALORI GRAMATICALE)

verbul „A FI" verbul ,,A AVEA"
~
predicativ copulativ auxiliar predicativ auxiliar
(când se face legătura între (când ajută la alcătuirea (când exprimă posesia) (când ajută la alcătuirea unor timpuri şi moduri
subiect şi o însuşire sau formelor compuse ale compuse ale verbelor) ·
a) dind are unul din sensurile:
o determinare a subiectului) verbelor)
El are o casă. indicativ - perfect compus
a exista Mai sunt unele probleme. P.N.
El este fratele meu. indicativ - viitor anterior Atunci aveam o ocupaţie. (ijjj) cântat, @ spus
a se afla El era în oras.
- ' Voi veţi avea mai mult.
Poşeta era din piele.
a se găsi În cămară sunt provizii.
Fetiţa este asemenea mamei. vom D plecat modul condiţional - optativ
a trăi Era odată un împărat.
~. @ cânta, @) spune
Ordinul fusese al primarului. va fi mers
a se petrece Aici a fost un accident. @ vedea, @ fi spus
Noi vom f] cuminţi.
a se întâmpla (personal) Asta a fost demult.
Ei au fost aceia. conjunctiv-perfect verbul ,,A VOI"
a se întâmpla (impersonal) Dacă o fi să mor.
Catalogul era al nostru. predicativ
a trebui Dacă o fi să luptăm, vom lupta. auxiliar
Nu vom fi dintre ei. să fi auzit (când exprimă vointa) (când ajută la formarea timpului viitor al
a trece De-atunci sunt zece ani. Noi am fost cinci. să fi citit indicativului
a merge Noi am fost la pădure. El era al doilea.
a trece (pe la) A fost pe la noi. Pasiunea lui era de a desena. diateza pasivă Nu voiesc asta. @) c,înta
a se trage (din) Ei sunt din neamul trac. Aşa fuseseră vremurile. Vrem să mergem. @<!!) cântat
a costa Merele - sunt
- 1000 lei Ke. ~
A fost vai de el. sunt căutat
era ascultat
P.V. de
P.N. vom fi ajutaţi
b) în construcţiile de tipul urmator Cum c vremea? să fi fost văzuţi

(Vremea e frumoasă.) ar fi găsit

ALTE VERBE
Mi- era sete. Cum se cheamă satul?
Îi este foame. (Satul se cheamă Medeleni.) predicative copulative
Ne- a fost dor. Cine cs te el?
(El este un vizitator). Mi se parc că plouă. ~ a plîrea ----.. El p,'îrea bolnav.
Îi va fi frig. Am însemnat 1î1 carnet. ~ a ÎI1semna ----.. Afacerea a fascmnat o pierdere.
Al cui a fost locul?
Îţi este team_ă. A c1funs c1cc1să. ~ a afun~e ----.. Omul a atuns ca o umbră.
(Locul a fost al bunicului). A n'îmas în clasă. a răm,îne ----.. Eu am n'îmas uimit.

'' '
~

c.i. P.V. subiecte Care w1 fi problema? El -st;.'î în Bucuresti. ~ a sta ____.. El st,1tca nedumerit si sfios.
(Problema va fi transportul). A iesi t din cfasă„' ~ ~ ---->- Fratele meu a ieşit medic.
S-a constituit o comisie. ~ a constitui ----.. Faptul va constitui o surpriză.
Este toamnă. Ne reprczint,'î în guvern. ~ ,i reprezenta ---.. Asta reprezintă ideea mea.
Ern vânt.
I-a arătat un album. ~ a arăta ----.. El an1ta slab.
~ a întruchipa ---->- Zmeii ÎI1truchipeazli răul si urâtul.
E primejdie. Nu s-a an'îtctt 1n cartier. ~ a se arăta ____.. Omul se arlitase prietenos.

' '
P.V. subiecte
A tacu t o casă.
Mă cheamă mama.
I-am numit pe toţi.
Nu a dovedit nimic.
~

~
a se face
a se chema
a se numi
a se dovedi
---->-
----..
---->-
---->-
Sora lui se va face actriţă.
Satul se chemn Şoimăneşti.
Fata se numcste Maria.
Colegii s-au dovedit îndriizneţi.
Simţea o mare durere„ ~ a se simţi ---->- Omul se simţea neputincios.
A crezut totul. ~ a se crede ----.. Colegul meu se crede deştept.
~ cartea în mână. ~ a se ţine ----.. Copiii se ţineau grozavi.
El s-a născut în Ic1si.. ~
a se naste ----.. El s-a născut slăbuţ.
'
~ a deveni ____.. Noi am devenit visători.
(@ CcpyrigbtScx.idateaCulturalăl.amura, 1995 • Repn:ducaeainterzisăJ

Pagina 501
IPagina 5 I

----- - --------- -- - - ----- ---- --- -- -- - - - --------- -- - - - - - - - ----------- ---- -----

Maria Munteanu - - - - - - - - - - - - - - - - - - Limba română. Fişe - sinteză pentru învăţare şi recapitulare

IV. MORFOLOG IA IV.6 - VERBUL

VERBE CU MAI MULTE VALORI E.SINTEZĂ

VERB PREDICATIV
[ a) când are unul din sensurile:]
-----------I A t' 1---------------
VERB COPULATIV
[când face legătura între subiect
VERB AUXILIAR
[când ajută la alcătuirea formelor
0 FELUL [CLASIFICAREA]
a) în relaţie cu predicatul c) în relaţie cu complementul
şi o însuşire sau o determinare compuse ale verbelor]
a subiectului] PREDICATIVE - cu înţeles de sine stătător -
/ TRANZITIVE - care au complement direct
Indicativ - viitor anterior poate fi predicat verbal
A EXISTA Mai suntlocuri necunoscute. El estefratele meu.
ASE AFLA El eraîn oraş. \ INTRANZITIVE - care nu pot avea
Poşeta erade piele. plecat COPULATIVE complement direct
ASE GĂSI În cămară suntprovizii.
de legătură verbe de mişcare - a merge
A TRĂI Era odată un împărat. Fata esteasemenea mamei.
ASE PETRECE Asta a fostdemult. nu au înţeles deplin verbe copulative - a D, a rămâne
Ordinul fuseseal primarului. Conjunctiv - perfect pot fi predicate cu un nume verbe reflexive a se gândi
A SE ÎNTÂMPLA Dacă o fi să mor, anunţă-i.
A TRECE De-atunci suntzece ani. predicativ - PN
Noi vom fi cuminţi.
@)auzit
A TRECE El a fostşi pe aici. d) după structură
Ei au fost aceia. <iIJDcitit a deveni a se arăta
(pe la ... )
A TREBUI Dacă o fi să luptăm, vom lupta. Catalogul era al nostru. a fi a se dovedi
Condiţional-optativ perfect
A MERGE Noi am fost/a pădure. NEPREDICATIVE a părea a se face (SIMPLE
ACOSTA Merele sunt2000 lei kg. Nu vom fi dintre ei. li ajunge a se chema
a rămâne a se crede COMPUSE a binecuvântn
Noi am fostcinci.
[ b) în construcţiile de felul:] a însemna a se fine a batjocori
El era al doilea în catalog.
Diateza pasivă a sta li se da
Mi-era sete (foame, frig etc.).
Îi estedor.
Pasiunea lui era de a desena. * LOCU'Ţ1UNI VERBALE - grupuri de cuvinte
(lJJjjJ) căutat [de ... ] AUXILIARE VERB+...... echivalente unor verbe
Ne-a fost teamă. Aşa fuseseră vremurile. (§jjD ascultat [de ... ]
Era toamnă (vânt).
a fi - ajutătoare
Era vai de e/ ! <f§fiilD ajutaţi [de ... ] a avea a sta de vorbă a conversa
<Jlll)fost ajutaţi [de ... ]
morfeme ale
a voi formelor a băga de seamă a observa
compuse ale a da drumul a elibera
A.AVEA
~ . AUXILIAR
verbelor a pune la cale
a-si aduce aminte
a plănui
a-şi aminti
PREDICATIV
b) în relaţie cu subiectul
El are o casă. indicativ - perfect compus -@ cântat
mod cond.-optaţiv -® merge e) după flexiune
PERSONALE - care au subiect
REGULATE - care nu-şi modifică

Nu voies~ta.
~------iA VOI~------.
indicativ - viitor, viitor anterior IMPERSONALE - care nu au subiect (pers.) a lucra,
rădăcina

a merge, a iubi
Vrem mai mult. @ cânta, @ fi cântat tună, plouă, se-ntunecă
NEREGULATE- care-şi modifică rădăcin
ALTE VERBE - care au subiect o acţiune în timpul inflexiunii
a fi. a avea,
cu valoare PREDICATIVĂ cu valoare COPULATIVĂ active trebuie, a fi , a se întâmpla
(îmi) pare, plllce, vine, convine I@
Mi se pare că plouă.
._ a părea ~ El pare bolnav. rezultă, n1mâne, urmează I@
DEFECTIVE - care nu au toate fom1ele
Am însemnat în carnet. ._ a însemna Faptul a însemnat o pierdere.
flexionare

S-a constituit o comisie.

._ a constitui
~
~ Faptul a constituito g_reşeală. pasive (ţi) este dat (scris) ;@ la (laie), a rage
Ne reprezintă în guvern. ._ a reprezenta ~ Asta ree_rezintă idealul meu .. este stillt, admis / @
A aiuns acasă. ._ a aiunge ~ Omul a atuns ca o umbră. f) după infinitiv
A rămas în clasă. ._ a rămâne ~ Eu am rămas uimit.
El stă în Bucureşti. ._ a sta ~ El stă nedumerit. reflexive se pare, se poate, se stie !@
A iesit din clasă. ._
._ ~ ~ Fratele meu a iesitmedic. se întâmplă, se cuvine /@ CONJUGAREA I
~ t a t un album. a arăta ~ El arăta slab si palid.
Nu s-a arătat în cartier. ._ a se arăta ~ Omul s-a arătat prietenos. expresii verbale impersonale CONJUGAREA a II-a @ a vedea
A făcut o casă. ._ a se face ~ Sora mea s-a făcut actriţă.
Simţea o mare durere. ._ a se sim(i ~ Omul se sim{ea neputinc10s. este bine, este rău !@
Nu a dovedit nimic. ._ a :~e dovedi ~ Colegul meu s-a dovedit îndrăzne{. CONJUGAREA a III-a 0 a creste
._ a se crede Colegul meu se crede deştept.
este sigur (frumos) (adevărat) ;<ii)
Am crezut totul. ~

Tinea cartea în mâini. ._ a se ţine ~ Copiii se ţin grozavi. e de mirare, e de-lljuns / @ CONJUGAREA a IV-a ~ a iubi, <1_urî
Â1-achemat mama în casă. ._ a se chema Satul se cheamă Domnesti. e una, e alta, e ceva;@
El s-a născut în Bucureşti. ._ a se naste
~
~ Românul s-a născutpoet.

( © Cop)Tight Societuea CulturaLll.mnura. 1995 • Rtirooucerea interzisă ) ( © Cop)Tight Socioatea Cullurall L:unura. 1!195 • R,pn~ucerea in~uisil )
Maria Munteanu Limba română. Fişe - sinteză pentru învăţare şi recapitularE
IV.6 - VERBUL (E. SINTEZĂ)
@ DIATEZA [relatia dintre actiunea verbului şi subiect] 0 TIMPUL [faţă de momentul vorbirii]
' '
ACTIVĂ - . . subiectul face acţiunea
PREZENT acţiunea se petrece în momentul vorbirii
sybiect • verb activ
[ îngrijesc desinenţe lucrez, cânt, sunt, am
...
IMPERFECT acţiunea e începută în trecut şi neterminată
PASIVĂ - . . subiectul suportă acţiunea făcută de altcineva [ complementul de agent]
su iect .,. verb pasiv ... complement de agent ~ lucram, cântam, eram, aveam
sunt fogrijit de ... PERFECT SIMPLU acţiunea începută şi terminată într-un trecut foarte apropiat

REFLEXIVĂ --.. subiectul face acţiunea şi tot el o suportă

~ lucrai, c;1ntai, fui, avui
[la indicativ] PERFECT COMPUS acţiunea încheiată într-un trecut nedeterminat
sub'ect .,. • verb reflexiv
mă îngrijesc  ~ am lucrat, am Ccîntat, am fost, am avut
MAI MULT CA PERFECTUL acţiune încheiată înaintea altei acţiuni trecute
~ lucrasem, dntasem, fusesem, avusem
@ MODUL [felul în care vorbitorul consideră actiunea] VIITOR acţiunea se va petrece după momentul vorbirii
'
INFINITIV numele acţiunii [intră în alcătuirea formelor compuse] ~ voi lucra, voi cânta, voi fj, voi avea
f!. cânt - @] f!. merg- @] VIITOR ANTERIOR acţiune viitoare încheiată înaintea
f!. ved- lea I f!. cit - [[] f!. cobor - IT] altei acţiuni viitoare
NEPERSONALE voi fi lucrat, voi fi fost
GERUNZIU o acţiune în desfăşurare, ca împrejurare a altei acţiuni
nu au: - timp 1î1ot- I ând I cit - I ind I
[la conjunctiv]< PREZENT să lucrez, sc1 ccînt, să fiu. să am
- persoană
"- PERFECT să fi lucrat, să fi c,1ntat, să fi fost, să fi avut
- număr PARTICIPIU o acţiune suferită de un obiect - are !!en si număr

rn
'
- funcţia de
predicat
(lucrat)
(văzut).
,- pt
.,. .- rt
I (.c.;part)
(rnpt)
~
- se adjectivează
- intră 1î1 alcătuirea
_,,,.,,.,. PREZENT
[Ia cond.-opt.] "'-. PERFECT
as lucra, as c::întn, as fi. ns avea
clS
_.__, ----+---

fi lucrat, as fi c::întat. -as+fi-fost. as fi avut

- - · ----+---
(citit) - s (.c;cris) formelor compuse -+-~~~·

[la imperativ] PREZENT lucreaz;Jf 11 LI CcÎntclţi f fii!

SUPIN scopul sau destinaţia Ccîntă! nu uîn ta! nufi!

~1pen.tru7
<
+ forma de participiu I singular
0 PERSOANA L II 0 NUMĂRUL
spre \ III plural
INDICATIV - o sigunJ, reală efectuată în trecut, prezent sau viitor
acţiune
- arc şapte forme temporale @ FUNCŢIILE SINTACTICE

PREDICAT VERBAL - VERBELE [locuţiunile verbale] predicative

PERSONALE
CONJUNCTIV - o acţiune posibilă,
conjuncţia arc două timpuri
realizabilă în
- prezcn t
trecut sau în prezent verbele la
mod personal I FORMEAZĂ PREDICAT NOMINAL CU UN NUME PREDICATIV - verbele copulative
„sa~., - perfect
SUBIECT ~ infinitivul, supinul
au - timp
- persoană
- număr

au numai funcţia de
predicat
CONDIŢIONAL-OPTATIV
auxiliar
,,a avea"
- o acţiune dorită sau condiţionată în trecut
sau 1î1 prezent
-. are două timpuri: - prezent
- perfect
verbele la
moduri
nepersonale
I NUME PREDICATIV
ATRIBUT VERBAL
->-
-..
ATRIBUT ADJECTIV AL ->-
COMPLEMENT

@ FUNCŢIILE STILISTICE
~
ininitivul, supinul, participiul
infinitivul, supinul, gerunziul
particip iul
infinitivul, supinul, gerunziul

IMPERATIV - o acţiune impusă [rugăminte, sfat, îndemn, poruncă] - PERSONIFICĂ, METAFORIZEAZĂ, HIPERBOLIZEAZĂ
- are numai prezent
- are numai pers. a II-a - singular -
- UTILIZAREA ANUMITOR MODURI SAU TIMPURI are implicaţii stilistice
prezentul istoric;

iD G.iiyright Socie!::ite:iCultur:!!H„:imur:i, 19?5 • Reproduccreaintcrz.i!:i

are forma -
-
afirmativă
negativă
- plural de ex.
!- perfectul simplu - derulare rapidă
- imperfectul - continuitate
- AGLOMERAREA DE VERBE_.. dinamism

Pagina 54
Pagina 55

--- ------~------------~------ - - -
 IV. MORFOLOGIA IV. 7 - ADVERBUL

DEFINIŢIE ~ parte de vorbire neflexibilă

~ determină [prin sensul său] un verb [adjectiv sau alt adverb],
exprimând circumstanţe (împrejurări) de loc, de timp, de mod

LOCUŢIUNI ADVERBIALE .......... grupuri de cuvinte cu sens unitar,

echivalente morfologice ale unor adverbe

în urmă, în faţă,
din loc în Joc, din zi în zi.
cu una , cu două
în ruptul capului, în vârful degetelor
pe negândite, pe de rost
cu nici un preţ, din cale afară
pe vremuri, pe furiş, cu drag

© CopyrightSocietoreaQilturalălmnura, 199; • Reproducereaintmisil

Maria Munteanu Limba română. Fişe - sinteză pentru invă/are şi recapitulare
IV.7 - ADVERBUL
0 FELUL POZITIV bh1e
SIMPLE ieri, aici, bine, alene, Jeparte
DE SUPERIORITATE mai bine
a) După COMPUSE niciodat;J, numai, alc.tltczieri, m::îine-seanr
structură @ GRADUL COMPARATIV DE EGALITATE tot aşa de bine
DE COMPARAŢIE
DE INFERIORITATE mai puţin bine

<
LOCUŢIUNI ADVERBIALE pe ncasteptate, 1]1 veci de veci
sau
DE LOC acolo, departe, acasă
NU ADMITE GRADE DE RELATIV cc/ mai bine
COMPARAŢIE
SUPERLATIV
DE TIMP cândva, azi, atunci
ABSOLUT foarte bine

* Mijloace expresive de fonnare

DE CAUZĂ de aceea a superlativului absolut - ca la adjectiv
h) După (vezi fişa IV.3 - Adjectivul)
sens
@ PRECEDAT DE PREPOZIŢIE de atunci
DE SCOP anume, înadins, expres, pentru aceea
p,1nă acolo

PROPRIU-ZISE bine, rău, JJ.Ş_Q[, !!reu, alene

CANTITATIVE atcît, destul, cwn, puţin, mult
0 FUNCŢIE SINTACTICĂ
FRECVENTATIVE ŞI DURATIVE 1î1c,1, mai, mereu
AFIRMATIVE ŞI NEGATIVE da, nu, defel, deloc, fi.!fEf
DE MOD DUBITATIVE ŞI POTENŢIALE pesemne, poate, probabil COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL

M,îinevei mer!!e __
acolosi
, vei acţiona precis.
DE PRECIZARE ŞI DE SUBLINIERE chiar. tocmai, si
~ .

DE RESTRICŢIE ŞI EXCLUS IVITATE barem, măcar

- ATRIBUT ADVERBIAL
DE PROXIMITATE aproape, Jiill1!., mai, cM pc cc Nu am, citit ziarul ele ieri.
EXPLICATIVE adic::1, ::111umc, bun:Joan1, ele exemplu
COMPARATIVE aidoma, asemenea, întocmai - PREDICAT VERBAL
Firestc I @) vom studia.
DEMONSTRATIVE aici-acolo. nproape-clcparte, acum-atunci
INTEROGATIVE umlc? ci:Înd? cum? c::ît? Încotro? - NUME PREDICATIV

PRONOMINALE RELATIVE uncie. ci:Încl, cum. cât Si!!ur I @ vom studia.

NEHOTĂRÂTE oarecum. oridm.L cDn(!vn. cum v,1. oriunde
- FĂRĂ FUNCŢIE SINTACTICĂ
NEGATIVE nicidncL niciodaW. nici1ieri. niciclecum
A ;;,_jtrecut pe aici, clar !J.-a stat mult.

NONPRONOMINALE bine. -
-~-
ncas{î.
- rcpe(!c. 11 icioda t,1

e) După
criteriul
sintactic
< REGENTE -

DEPENDENTE
care au

L__
tlmcţia sintactică ele 12rcclicat sau nume predicativ

CARE AU DIFERITE FUNCŢII SINTACTICE

CARE DEVIN MORFEME mai, foarte, nu
,,, OBSEHVATH

- enunturi independente, neanalizabile, nepropozitionale

- adverbe - cuvinte incidente
~ DESEMANTIZATE PARTIAL - nu au
' .
sintactice funcţii - adverbe corelative - au aceleaşi functii sintactice

Cq:yright S..-x.ictJteaCt:Jtur.-tlăLimurJ,· 1~5 • Reţra!ucere-Jinter-zi!-5

l'aginn 58 Pagina 59
 IV. MORFOLOGIA IV.8 - PREPOZITIA
,

DEFINIŢIE-.. parte de vorbire neflexibilă

-.. fără autonomie semantică
-.. fără functie semantică
'
_.. element de relaţie în propoziţie, face legătura între
- atribut şi determinatul lui [substantiv, pronume, numeral]
- complement şi determinatul lui [verb, adjectiv, adverb, interjecţie]

LOCUŢIUNI PREPOZIŢIONALE -.. grupări de cuvinte echivalente unorprepoziţii

în afară
de .. . în afara ...
dincoace de .. . în preaima .. .
în loc de ... În miilocul .. .
conform cu .. . în eventualitatea ...
în raport cu .. . din cauza .. .
în caz de ... în privinţa .. .

( e Cop)rightSodetlleJIC~lural!lamur. 1995 • Repmducereaintenisil)

 Limba română. Fişe - sinteză pentru învăfare şi recapitulare
Maria Munteanu
IV .8 - PREPOZIŢIA
0 FELUL
/ADVERBE de azi până ieri

a) SIMPLE de, sub, Mn!!f1 @ PREPOZIŢIILE PRECED ŞI ~

VERBE LA INFINITIV pentru a reuşi
b) COMPUSE [se asociază două sau trei prepoziţii] de la, dinspre ... , de pe la ... ,
de peste; de c;Jtre. înspre ...

c) LOCUŢIUNI PREPOZIŢIONALE grnpul de cuvinte echivalent unei prepoziţii 0 PREPOZITIILE

'
INTRĂ ÎN COMPONENTA
'
LOCUTIUNILOR
'
de ;ur împre;urul .. ., la dreapta .... la nwr!.!ine,1. . ., âincoacc ele ... ,
dincolo de ... , în at;znJ de ...
locuţiuni substantivale băswre de seamă
locuţiuni adjectivale· de prisos, cu scaun la cap
locuţiuni verbale a veni de hac, a o lua din loc
@ CÂND PRECED SUBSTANTIVE, PRONUME, NUMERALE locuţiuni adverbiale în vârful de!!etelor, pe neaşteptate
PREPOZIŢIILE CER OBLIGATORIU ANUMITE CAZURI locuţiuni prepoziţionale în caz de, contrar cu
locuţiuni conjuncţionale cu toate că-, din cauză că
cer cazul cer cazul cer cazul
ACUZATIV GENITIV DATIV
0 PREPOZIŢIILE de, la, pentru, spre SUNT MORFEME ALE MODULUI SUPIN
împotriva ... dntorit;J. ..
de, Îil, ]2_Q, lu, cu, cn,
contra ... !!raţie ... de scris, la pescuit, pentru vânat, spre prelucrat
clin, prin, spre, cc1trc, lJ...1 tre
nsupra ... mulţilmiu1 ...
.'lub. peste. Jcîn!.!;1, clup;J, !Zin'l
contrar.... 0 PREPOZIŢiţLE NU AU FUNCŢIE SINTACTICĂ [dar intră în componenţa atributului
deasupra .. .
R.;înH. peJJ/ru sau complementului împreună cu partea de vorbire prin care acestea sunt exprimate]
înaintea .. . potrivit. ..
înnpoia .. . conform ...
În Iru+ o, un 1Î1 tl:_O ( U11) împre;urul ... asemenea .. .
clfotru + o, un clint1:o (un) niclomn
prin tru + o, un printr-o (un) ln fop ADVERBE PREPOZIŢII LOCUŢIUNI
PREPOZIŢII
în .~patcle ... [locuţiuni prepoziţionale] [locuţiuni
adverbiale] CONJUNCŢIONALE

ele la. yc pc. pc la 1î1 urmn ...

~lf nsupnz deasupra
clc J;în!.!.,1. cfc sub, slf /XM~ 1î1 lfosul ... Q_entru ...
înapoia înapoi pentru că
<)~ pc la. clc pc hîn!.!.,1.
1î1 cnpyI .. fnrn .. . fără să·
fn ni
- - nten
- inain te
c.lu p,1 . . .
fn miifocuf .. . după ce
din~prc. f!Jsprc. despre faw_
111 IÎ1 faţă pJm1 .. . până ce
1î1 clrcptu J.. .
1î1 spntclc 1î1 spate până să
1î1 iurul ...
1î1 nforlI de ... casei
î11 lfri::3 Jtn . .. 111 urma 1î1 urmă
Înainte ele . .. [lui}
IÎ1 Stjll !.!,I. .. în mi;locul în mijloc CONJUNCŢIE
privesc
npronpc de .. . c.lc-a Iun !!U 1.. . 1Î1 susu 1 1Î1 sus
(.stau)
dincoace ele .. . · c.lc-a la tu 1.. . 111 ;osul în jos clc ... de= <iiii)
c.Iincolo ele .. . c.Lc ;ur împre ;urui ... fmprc;urul împrejur de = <iiiEii)
confo1111 cu .. . clin ca uza . ..
111 aD1ra în afară de=~
1î1 caz ele în cvcntualitntea ...
lÎlainte ele foainte
dincolo de ~casă dincolo
,tliJ turi ele ~ [mine} alături
 IV. MORFOLOGIA j1v.9 CONJUNCŢIA!

DEFINIŢIE _.. parte de vorbire neflexibilă

_.. fără autonomie semantică
_.. fără autonomie sintactică
_.. element de relaţie - în propoziţie - între două părţi de propoziţie
de acelasi fel
'
- în frază - între două propoziţii .de acelaşi fel
- între o propoziţie subordonată
şi regenta ei

LOCUŢIUNEA CONJUNCŢIONALĂ _.. grup de cuvinte echivalent conjuncţiei

în schimb cu toate ci'i

ca atare ori de câte ori

( ll Cop)rightSocietateaCultural!l.amura.1995 • Reproduc,reainterzis!!)
 Limba română, Fişe - sinteză pentru învăţare şi recapitular
Maria Munteanu
IV.9 - CONJUN CTIA
'
1. FELUL

SIMPLE §}_, dar, ori, 1Î1sc1, cil, să, dacil ATENTIE LA FORMAREA LOCUTIUNIL OR CONJUNCTIVALE!
' ' .

a) DUPĂ COMPUSE - s;J, ---+-

ca - ci si
pentru ca s:J, nu cumva s;J, pentTU ca nu cumva s<1, 1Î1 loc s;J, B[n1 ca să,
STRUCTURĂ ... să {
filn'f să, înninte ca s,1, m;1car s,1, pâm1 sif
LOCUŢIUNI CONJUNCŢIONALE [grupuri de cuvinte echivalente conjuncţiei]
prin urmnre, pentru ca s,1, din pâcim1 cil,, ori de câte ori, 1Î1datct cc, nu cumva s,1
pentTU u1, mfîcar c;J, chh c,1, indiferent ci'{, cu toate cil, dat fiind d, mai ales u1,
... că
{
din cauzei Cct, clin prichll{ d, 1Î1 caz cil, fn afară ec1, pe lfin!!,1 cc1
COPULATIVE si.
+--'
nici
-

ADVERSATIVE dar, iar, fns;J, ci, or, fn schimb ... ce -{QUR,1 ce, Q.Aniî ce, fnclat;J ce, fn timp ce, de vreme ce, din moment cc, o dată ce
COORDONATOARE
DISJUNCTIVE ori, sau, ba, fie
... cum u-~ si.?w_ ~1, ~·a si c,~1~, dup,1 cum, de cum,, cluµ;'f dt, pe c::ît, întrudt, precum,
[- leagă două părţi de {cat s1, cat tm1p, cata \Teme
CONCLUSIVE cfecj, ~ . prin urmare, ... cât
propoziţie de acelaşi fel
- leagă două propoziţii de ca atare, fn concluzie, fn consecinţ;J
acelaşi fel] ... ori { ori de dtc ori, de câte oâ

NESPECIFICE că, s;J, ca s,1, j dacil = (k_ ... dacă { chiar dac.1, chinr de
(cu valori generale
h) DUPĂ sau multiple) ,
CONŢINUT introduc mai multe tipuri de subordonate

DE TIMP clup,1 cc. pcîm1 cc. pf'm,1 s,1. înclaW cc.

fn timp_ cc
CONJUNCŢIILE CORELATIVE
SUBORDONATOARE
[corelativele precizează natura unui raport sintactic]
DE CAUZĂ c,1ci. liinclc,1. clcoarcce. clin c,wz,1 Cil.
[- o 'propoziţie
leagă
clin moment cc. o cfilti1 cc.
subordonată de regenta ei]
ele \Teme cc. mai ales Cil
în coordonare ~ se repetă conjuncţia coordonatoare
~ ~ ...
DE SCOP !2..f'..l1trn ca si1 ~ · · /~
SPECIFICE
(sau specializate) , în subordonare ~ conjuncţiei îi corespunde în regentă un adverb
CONDIŢIONALE in caz cii
in traduc un singur
fel de subordonată
CONCESIVE clcsi. cu toate c,i. chit ci1. mncar sc1.'
~·u toate elf) ........ .!, totuşi........ .

chiar clacc1. c/Jjar ele (cleşi)

atât de .............. ./, (1Î1cclt )

CONSECUTIVE

(pe lângă ec1 ) ..... ./, ma1 ş1 ....... ..

OPOZIŢIONALE în loc s,1

DE EXCEPŢIE în afhn1 c,'1

Pagina 6
 IV. MORFOL OGIA I IV. IO - INTERJECŢIA I

DEFINIŢIE _____.. parte de vorbire neflexibilă

_____.. cuvinte imitative sugerând

< / o stare sufletească
o manifestare fiziologică

~ osenzatie
sunete ;i zgomote din natură

VOCALE ~' Q, ţ

CONSOANE REPETATE SS ... -bnT...

-

O SILABĂ [cuvinte monosilabice] oh, vai

COMPOZIŢIA GRUP REDUS DE SILABE aoleu, bravo, ura
SILABE REPETATE cu-cu, mac-I11ac
PROPOZIŢII SCURTE, golite de conţinut, cu valoare interjecţională
[ ar putea fi numite locuţiuni interjecţionale]
Doamne, iartă-mă!

( © CopyrightSocietareaCulturalll.amura, 1995 • Repnxlucere,intmisii)

 Limba română. Fişe - sinteză pentru învă/are şi recapitulat
Maria Munteanu
IV.1 O - INTERJECTIA
0 FELUL ' @ FUNCŢIA SINTACTICĂ
PROPRIU-ZISE
- Prin definiţie, fiind cuvinte imitative, interjecţiile nu au funcţie sintactică.
CARE REDAU CU APROXIMAŢIE SUNETE SCOASE DE PĂSĂRI, ANIMALE
cip-cirip, mor-mor, !!a-!!a, cu-cu!
Ah, mă doare, vai, mă doare ...

ONOMATOPEE CARE REDAU ZGOMOTE DIN NATURĂ pic-pic, fâşş, vâii!

- Când interjecţiile sunt folosite în contexte în care înlocuiesc de fapt diferite părţi de
·.r
RÂSUL ha-ha! vorbire (substantive, verbe etc.), atunci ele pot avea toate funcţiile sintactice.
a) DUPĂ
ORIGINE PLÂNSUL oa!
CARE ÎNSOŢESC ACTE FIZIOLOGICE STRĂNUTUL h::1pciu! subiect Ooc! cioc! cioc! era o ciocănitoare buclucaşă.
. SUGHIŢUL h[ic!
ÎNGHIŢITUL co!!âlţ! predicat Pleosc! o palmă pe obrazul lui.
Hai cu mine!
PROVENITE DIN AL TE PĂRŢI DE VORBIRE păcat, drace, vai si amar!

- nume predicativ Era vai de el, sărmanul!

BUCURIE ai, ai!

- atribut interjecţional -- ' eu!
Halal noroc am avut si
- complement Căruţa mergea hodoronc-tronc! pe drumul desfundat.
UIMIRE aaa! bre!
TEAMA ooo!
NEMULŢUMIRE eh!, dech !
1. EXPRIMĂ STĂRI SUFLETEŞTI DEZNĂDEJDE vai! @ FUNCŢIA STILISTICĂ
DISPREŢ ptiu, holeoleo!
CIUDA, NECAZ phii, uf! - sunt de obicei imagini auditive, dintre care cele mai expresive sunt imaginile
interjecţiile
ADMIRAŢIE bravo!
ENTUZIASM ura! onomatopeice; efectele sonore sunt diverse şi se definesc în contexte.
DURERE ot; ah, w11eu!

0 PUNCTUAŢIA

a) - interjecţiile se despart prin GJ sau [I] de restul contextului

b) - interjecţia de adresare + substantivul în vocativ alcătuiesc o sintagmă care se

marchează cu [J sau IT]

~~~N> hai!
propoziţiei.
b) DUPĂ 3. EXPRIMĂ O MANIFESTARE c) - interjecţia predicativă nu se desparte cu GJ de restul -
CONŢINL"f DE VOINŢĂ CHEMAREA ph;-pis!
~LUNGAREA ~ ANIMALELOR ~!
INDEMNUL / luTis. CCLI !

0 INTERJECŢIILE SUNT CUVINTE DE BAZĂ în formarea derivatelor, care

DIRECTA ci. mi1i, mlî. M!
se numesc cuvinte onomatopeice - a 11101mi1i, a vâi;îi
4. EXPRIMĂ O ADRESARE R U GAMINTE nnwn !
ATENŢIONARE. alelei. 111,Tri. iati1. ia! - a hohoti. hodoro!!eahT

5. ONOMATOPEE
/ ~=~TE } din natură
~ ACTE FIZIOLOGICE

Pagina 7
f'agina 70
 Limba română. Fişe - sinteză pentru învăfare şi recapitulare
IV.11 - RECAPITULARE (ANALIZA MORFOLOGICĂ)
Maria Munteanu

O I SUBSTANTIVUL , _.. fel, een, număr, caz, precedat de prepoziţia ,, ... ", articulat cu articolul ,,... " sau nearticulat, funcţie sin tactică, funcţie stilis dcă (dacii are)

0I ARTICOLUL I__.. fel, aen, număr, caz, c~ parte de vorbire articulează [de obicei nu se analizează separat]

@I ADJECTIVUL I__.. fel, se acordă în aen, număr, caz cu substantivul,, ... " l=-1• articulat cu articolul,, ... ", arad de comparaţie sau nu admite, funcţie sintactică, funcţie stilistică (dacă are)
-.. se acordă în aen, caz cu substantivul,, ... "[.,,_,_], articulat cu articolul,, ... ", funcţie sintac.tică
61 NUMERALUL
I__..
.
fel, cu valoare
· adjectivală
substantivafă ~ aen, caz, precedat de prepoziţia,, ... ", articulat cu articolul,, ... ", funcţie sintactică
adverbială :-->- funcţie sintactică · ·

- PERSONAL ->- persoană, număr, aen (la persoana a III-a), caz, formă [accentuată sau neaccentuată - doar la D-Acl, precedat de prepoziţie ,,. .. ", funcţie sintactică
0 PRONUMELE - DE POLI1EŢE -.. persoană, număr, aen, caz, precedat de prepoziţia,, ... ", funcţie sintactică

<
[înlocuitor al substantivelor]
accentuată, funcţie sintactică

<
I dativ
persoană, număr, caz
- REFLEXIV
A
->-

- DE INT ĂRIRE -.. persoană, număr,

fonnă proprie
împrumutată de la pronumele personal
aen, caz N - subiect
) ,
. \ acuzativ l
. fonnă
neaccentuată, marchează diateza reflexivă a verbului

- POSESIV ->- număr posesori - număr obiecte posedate, persoană, aen, caz, precedat de prepoziţia,,.~.", funcţie sintactică

·- DEMONSTRATIV) .
- NEHOTĂRÂT
- NEGATIV fel, aen, număr, caz, precedat de prepoziţia,, ... ", funcţie sintactică, funcţie stilistică [dacă are]
- INTEROGATIV · .
- RELATIV .

ADJECTIVUL __.. fel, se acordă în aen, număr, caz cu substantivul,, ... " [J, funcţie sintactică de atribut adiectival
PRONOMINAL

fi
ll!!l!••••••••a .
I VERBUL
...____....,.____....
sau de ORIGINE VERBAL Ă

( __.. fel, coniuaare, diateză, mod

< [dac·ă e mo d persana li

[ dacă e mod nepersonal J

- v
~ t1mp, persoana, numar, 1uncţ1e
· · v< [dacă
v ;: . - smtacllca
[e verb predicativ! -.. predicat verbal

dacă e verb copulativ/ -.. formează predicat nominal cu numele predicativ,, ... "
funcţie sintactică, funcţie stilistică (dacă are)

I
(i) 1--
ADVERBUL fe /, erad de corn para ţie sau nu admite, precedat de prepoziţia ,, ... ", funcţia sin tac tieil, f dacă e adverb reia tiv - elcmeJJt de relaţie mfrază/

01 PREPOZIŢIA 1--- fel, cere cazul..., nu arcfuncţie sintactică, element de relaţie în propoziţie

@I CONJUNCŢIA 1-- fel, nu are funcţie sintactiCă, element de relaţie fu

<
propoziţie

frază

mI INTERJECŢIA 1-- fel, dacă arc sau nu funcţie sintactică, funcţie stilistică