Maria Munteanu Limba română.

Fişe - sinteză pentru învăţare şi recapitulare

ANALIZA
V. SINTAXA V. l - PROPOZ ITIA
PROPOZIŢIEI '
CLASIFICARE , ALCĂTUIRE
1. Analiza sintactică a propoziţiei (exclusiv sintactică)

-
-
-
-
SUBIECT
PREDICAT
ATRIBUT
COMPLEMENT
l felul DEFINIŢIE _.. O comunicare cu un singur predicat

2. Analiza sintactică şi morfologică a cuvintelor din propoziţie

l
- SUBIECT
- PREDICAT felul, exprimat prin (partea de vorbire), ELEMENTELE COMPONENTE ALE PROPOZIŢIEI se numesc:
- ATRIBUT caracteristicile morfologice respective
- COMPLEMENT

Moduri de realizare a analizei sintactice (şi sintactico-morfologică):

PĂRŢI DE PROPOZIŢIE I_.. aceste părţi de propoziţie sunt
funcţiile sintactice ale părţilor

I. - analiza desfăşurată de vorbire

II. - analiza prin simboluri
III. - analiza schematică a) lineară
b) relaţională Îmbinarea corectă, logică a părţilor de propoziţie se realizează în următoarele condiţii:

Exemplu: · ,,Din văzduh, cumplita iarnă cerne norii de zăpadă"

cunoaşterea sensului cuvintelor;
I. analiză desfăşurată (sintactică şi morfologică) cunoaşterea sistemului morfologic al limbii;
cerne ---.. predicat verbal exprimat prin verb predicativ, personal, tranzitiv, conjugarea a ID-a, utilizarea corectă a elementelor de relaţie din propoziţie;
diateza activă, indicativ, prezent, persoana a III-a, singular; cunoaşterea relaţiilor sintactice fundamentale (subiect - predicat - atâbut - complement).
iarnă ___.. subiect simplu exprimat prin substantiv comun, simplu, abstract, feminin, singular,
nominativ, nearticulat;
ELEMENTELE DE RELAŢIE ÎN PROPOZIŢIE sunt:
din văzduh ___.. complement circumstanţial de loc exprimat prin substantiv comun, simplu, concret,
neutru, singular, acuzativ, nearticulat, precedat de prepoziţia simplă „din"
- prepoziţiile
cumplita ~ atribut adjectival exprimat prin adjectiv propriu-zis simplu, variabil cu două terminaţii şi patru
conjuncţiile coordonatoare
forme flexionare, se acordă în gen, număr şi caz cu substantivul „iarna" (feminin, singular, nominativ),
nu admite grad de comparaţie, preia articolul hotărât propriu-zis enclitic „a" de Ia substantiv articolele

II. analiza prin simboluri

C.c.l. A. adj. S. Pv Cd A sp. Pe lângă elementele de relaţie, îmbinarea cuvintelor în propoziţie se realizează şi prin alăturare (juxtapunere).
Din văzduh, cumplita iarnă cerne norii de zăpadă

III. analiza schematică

SEMNELE DE PUNCTUAŢIE --.. marchează: - raporturile sintactice
a-lineară

<
C.c.I. + A. adj. + S + Pv + C.d. + A. sp.
- modificările de topică
C.c.l. A. adj. S Pv C.d. A. sp. - intenţiile stilistice (expresivitatea)
- - - + - - - +-+ - + - - + __ _
prep. +s· adj. s v s prep. + s

b- relaţională s Pv
RAPORTURILE SINTACTICE \ DE COORDONA~ (între părţi de propoziţie de acelaşi fel)
cine?
iarnă cerne I (valabil pentru părţile de
'ai A adj. ceface?f ~ propoziţie secundare) ATRIBUT )
(subiectul şi predicatul se şi terrr~enii
i:::,

~ DE SUBORDONARE între (
Q)
u C.d. determină reciproc) regenţi
cumplita Idin văzduh I ~n-o_ri_i ~I COMPLEMENT

C'~ -·t
~
A. sp.
Ide zăpadă I
( e CqiyrightSocietaeoCUburalăl.omlll"i\ 1995 • Reproducereainteais.l) ( © Cq,yrightSocietaeaCUlturnlăLamlll"i\ 1995 • Repruducereainterli.s.l)
 Limba română. Fişe - sinteză pentru învăţare şi recapitulare
Maria Munteanu
V.1 - PROPOZ ITIA
'
ENUNŢIATIVE ~ o comunicare PĂRŢILE DE PROPOZIŢIE

De veacuri, oamenii tot lupt,1 pentru hbertate .

SUBIECTUL ---->- determină predicatul

DUPĂ SCOPUL
COMUNICĂRII
INTEROGATIVE->- o comunicare care conţine o întrebare
De când lupt,r oamenii pentru libertate '7

uimire
PRINCIPALE
îl
PREDICATUL -->-
se determină

determină
reciproc

subiectul

bucurie
Se scutun1 snldmii.
EXCLAMATIVE ->- din conţinutul comunicării rezultă şi o stare de furie
durere
(§jj§) se scutun1? ____.. snlcâmii
dezamăgire etc.
De cât timp lupt:J oamenii pentru libertate f ~ salcâmii? -.. se scutun:1

IMPERATIVE ->- o comunicare care conţine un imperativ ATRIBUTUL ->- determinăun substantiv
(pronume, numeral)
Du-te 1n oştire, pentru ţad 111011,
Şi-ţi va fi monnântu-ncoronat cu f7ori f SECUNDARE Se scutunr frunza salcâmului.

@ frunz:.1? ~ a salcâmului
SIMPLE->- o comuni~are alcătuită numai din subiect şi predicat
COMPLEMENTUL ~ determină un verb
Elevul citcste. (adjectiv, adv., interj.)
DUPĂ STRUCTURĂ Fatn era frumoaslf. harnic,1 si cuminte.
Demult s-au scuturat saldmii.

DEZVOLTATE ->- o comunicare alcătuită din subiect, predicat, şi alte părţi

~ s-au srnturat? ~ demult
secundare de propoziţie
Elevul serios citeşte pentru a cunoa.')tc TOPICA PĂRŢILOR DE PROPOZIŢIE
CLASIFICARE Fntn 1110.':incagului cm mai frumoas[1. mni harnic,1 si nwi cuminte [ ordinea obişnuită în folosirea lor]
decât fata bnbci
S (+ At) + P + CD + CI + CC
AFIRMATIVE-> - o comunicarein care se afirmă sau se aprobă

<
El a înţeles c.\plicnf iilc Observaţie:
DUPĂ FORMĂ În comunicarea orală şi scrisă se fac dese şi variate
schimbări de topică, din nevoia de expresivitate (de la
NEGATIVE-->- o comunicare în care se neagă sau se dezaprobă
simpla inversiune până la dislocarea sintactică)
El ~fflJclc.\ C.\plicnf iilc

INDEPENDENTE->- o propoziţie singură, după care se pune: D[I] [1J Q sau DEl învaţă mult. Din păcate, colegul lui nu face la fel!

DUPĂ GRADUL DE PRINCIPALE

INDEPENDENŢĂ - <Jii~) a devenit şcolar 1/, zise mama 2 I, el citeşte mult 3 I,

ÎMBINATE ÎN FRAZĂ SUBORDONATE ~ ) î i place 4I O ştie multe 5 I EJ@)-şi răspundă la întrebări} 6

1 - subordonată 4 - subordonată
INCIDENTE
2 - incidentă 5 - subordonată
3 - PRJNCIPALĂ 6 - subordonată
Pagina 79
Pagina 78
 V. SINTAXA V.2 - SUBIECTUL

DEFINIŢIE -.. partea principală de propoziţie despre care se spune ceva cu ajutorul
predicatului şi răspunde la întrebarea „cine (ce)?"

( ll CopJrigli Soci°""' Culturală wura, 1995 • Repnxluo:rea inimi.<! )

 Limba română. Fişe - sinteză pentru invă/are şi recapitulare
Maria Munteanu
V.2 - SUBIEC TUL
Întrebarea _. ICINE? I--. pus:::1 predicatului

0 SUBIECTUL EXPRIMAT
a) SIMPLU_.. exprimat printr-o
- SUBSTANTIV
- PRONUME
@ PROPOZIŢII ELIPTICE DE SUBIECT -.. care au predicatul exprimat printr-un verb
impersonal care exprimă un fenomen al naturii
singură parte de vorbire:
Afan1 ploua violent 1I@) . dh1 c::înd în c;Jnd, tună 2; ® tiifaen1 spectaculos. 3I
_. A răsărit soarele.
* SUBIECTUL LOGIC ŞI SUBIECTUL GRAMATICAL--> există în aceeaşi propoziţie,
PERSONAL -.. Ei vor schimba lumea. când predicatule un verb
DEPOLITETE _ . Dumneavoastd veţi reuşi sigur. la diateza pasivă
DE ÎNTĂRIRE
POSESIV -.. Ai noştri au câştigat competiţia. La Muzeul Tăranului Român vjzitatorii sunt condusi de un !!hid.
' '
DEMONSTRATIV în N
NEHOTĂRÂT --. Fiecare răspunde de sine.
subiect gramatical subiect logic
NEGATIV
[substantiv în N - cine?] [complement de agent]
INTEROGATIV
[substantiv în Ac - de cine?]
RELATIV _.. Cine poate uita trecutul?
-

- NUMERAL cu valoare substantivală în N ->- Trei dintre copii s-au rătăcit.

- ADJECTIV SUBSTANTIVIZAT în N --. Cei tarireusesc. TOPICA SUBIECTULUI
'
- VERB LA MODUL - INFINITIV _.. A citi este o necesitate.
- SUPIN -.. De vorbite usor
' '
de tI1cute mai ~!!reu.
- la începutul propoziţiei:

acelaşi
b) MULTIPLU_.. când avem două sau mai multe subiecte la predicat
Iubirea de oameni te face fericit, 1I credinţa te întăreşte 21 bi I bhîncleţca te alină. 3I
Ghioceii, bnînduşele şi clopoţeii sunt primele flori ale primăverii.

c) LA NIVELUL FRAZEI~ printr-o propoziţie numită SUBIECTIVĂ- când predicatul - în interiorul propoziţiei:
este exprimat prin:
În orice împrejurare, chibzuintae un bun sfătuiitor.
- verb personal
@ I . l · . . '
-'----->- ~sapa !!roapa a tuw / cade sm!!ur 111 ea.
V ?;
-1

- verb impersonal ~ Trebuie

I·i ID. .7 ~ 1 •© f'' 41
fi?l'll cuni1 -/. când nu se ştie · / ~ va 1. :
sfârşitul propoziţiei:
- expresie verbală impersonală ~ E bine 1I@) citc,~·ti zilnic. 2/ - la

- adverb predicativ 0L vom rcu,>1. . <7

· ~ Fireste I ; fiD Cât de adânc te emoţionează nmintirilc!
v v I 1 ®- vt 't 7
~ s-a rn aCJ . -,
adverbială predicativă ~ De buna seama 31 @) voi fi liniştit.
I

MÎ-e dor 1: jşi I mi-e tcmrn1 l. jdar j' va sosi şi vremea

I
- locuţiune
V

2 4
1

@ SUBIECTUL NEEXPRIMAT ~ f r,:;;i

,
E ,ownnn lf:.J af'ara e v , t
\Wl. -,
7,

a) INCLUS în persoana verbului- când predicatule verb sau locuţiune verbală

la persoanele I şi a II-a

- Cc faci cluminic,i? ~ /tu/

- Plec din Bucureşti. ~ /eu/

b) SU BÎNŢELES din textul anterior - când predicatul e verb sau locuţiune verbală REGULĂ DE PUNCTUATIE l.<'OARTE BIPORTANTĂ!
~ ~ ~

la persoana a III-a
Între subiect şi predicat nuse pune virgulă.
P;Jrinţii au ajuns 1Î1aintea mea la teatru I/ ® au intrat Îl1 sali"i. 2/

din propoziţia 1 sau Vci, ele, ea. el ·

V. SINTAXA V.3 - PREDICATUL

DEFINIŢIE ~ partea principală de propoziţie care arată ce face, ce este, cine este,
cum este subiectul

Cum afli corect predicatele

O CITEŞTI FRAZA, până ce înţelegi sensul comunicării.

<
@ SUBLINIEZI VERBELE LA MODURI PERSONALE.

ADVERB PREDICATIV;
@) CERCETEZI FRAZA - dacă are
INTERJECŢIE PREDICATIVĂ.

PREDICAT INCOMPLET EXPRIMAT;

G) AI ÎN VEDERE ŞI SITUAŢIILE de [cu o parte a lui subînţeleasă]
PREDICAT NOMINAL INCOMPLET;
la nivel de propoziţie
PREDICAT SUBÎNŢELES.

·0 CÂND EŞTI SIGUR DE NUMĂRUL PREDICATELOR, LE SCOŢI, ÎN COLOANĂ, SUB TEXT,

numerotate în ordinea din frază.

0 JUDECI APOI FIECARE VERB, punându-ţi următoarele probleme:

- dacă e verb predicativ;
- dacă e verb copulativ - cauţi numele predicativ;
- dacă formează o locuţiune verbală;
- la ce diateză este;
- atenţie la diateza pasivă!
-· nu uita pronumele reflexiv care este morfem al diatezei reflexive!
- nu lua în predicat formele neaccentuate de pronume personal!

- la ce mod şi timp este;

- atenţie la formele compuse cu auxiliarul „a fi"!
Nu confunda cu copulativul „a fi"!
- dacă e o formă populară, trece în paranteză forma literară - Atenţie la viitorul popular de la indicativ!
- dacă are negaţie, se ia cu verbul-predicat;
- dacă e verb impersonal sau expresie verbală impersonală.

O CÂND AI ADVERB PREDICATIV verifică dacă admite să fie precedat de „a fi."sau nu admite.

@ IDENTIFICĂ MENTAL SUBIECTELE - [eviţi multe confuzii].

0 VERIFICĂ ŞI CU ÎNTREBAREA [în cazul predicatelor exprimate prin verb sari locuţiune verbală].

@ PRECIZEAZĂ FELUL_PREDICATELOR.
Maria Munteanu
Limba română. Fişe - sinteză pentru invăfare şi recapitulare

PREDICA TUL VERBAL

V.3 ·- PREDIC ATUL:
PREDICA TUL NOMINAL
jcE_FACE? I~ SUBIECTUL CUM ESTE?
CE ESTE?
CINE ESTE?
ESTE EXPRIMAT PRIN:
CARE ESTE? - . . SUBIECTUL
ESTE?
1. VERB PREDICATIV LA UN MOD PERSONAL [indicativ, conjuctiv, condiţional-optativ, imperativ] [AL, A, Al, ALE] CUI<
SUNT?
diateza merg, să cânt, y ii. auzit, voi ii. mers, 1...-~~~~~~~ ~~~~--'"::iti i...
activă

diateza
{ să fi. citit. mersesem, ai fi. lunecat:

suntcondus[de cineva] , amfostînsoţită[de cineva],

1. PREDICATUL NOMINAL
.

.-
__ __sau alt verb copulativ în întrebare
ESTE ALCĂTUIT DII\ DOUĂ PĂRTI
.....
VERBUL COPULATIV + NUMELE PREDICATIV
pasivă { săfi. fost auziţi [de cineva], XS!!!lfl căutaţi [de cineva];
[la un mod personal] care poate fi exprimat prin:

diateza m-am gândit, vă~ se amuză. a deveni totdeauna copulativ - substantiv

reflexivă { nu şi-ar fi. 1n.chipuit , s5 ne ii gândit; - pronume în N, G, D, Ac
a fj a se arăta )
a părea a se face
- numeral
cu
Vprepoz1ţ1e „

2. LOCU'flUNE VERBALĂ LA UN MOD PERSONAL [indicativ, conjunctiv, condiţional - opt.a tiv, imperativ] - adjectiv în N

-<
a însemna a se dovedj ATENŢIE!
a consWuj a se crede infinitiv
diateza !1_ luat foc, Q vom lua la. -f!!.gl, bagă de seamă.! a reprezenta a se ţjne participiu adjectivizat
activă { vom sta de vorbă, nu mă bate la~ 1i. venise de hac; a ajun!!e a se da Aceste verbe verb la mod
a n1mâne a se sfa1ţj au şi valoare su pin
sunt12!J§i sub urmărire [ de cineva], nu vomfi. l!J.gyi în. seamă [de cineva]; a sta a se chenw predicâtiv:1 gerunziu acordat
diateza
pasivă { erau purtaţi de nas [de cineva], fuseserăl!#§i~ gânduri [de cineva];
-
a jesj ·
a arăta
a senumj
a se naste
[vezi Fişa
VERBUL!/ - adverb [de obicei cu
- interjecţie
prepoziţie]

diateza { nu şi-au adus aminte, îmi dau seama. iJ:i. baţi ioc,
reflexivă se ia l a . ~ pune-te cu burta~ carte!, se luase la trântă.
3. ADVERB PREDICATIV [care nu poate fi precedat de ,;a fi.. ] care e pus în
urmat de conjuncţia „că.. (care introduce o propoziţie subordonată)
poate/ ® ... , . desigur I @)... , negreşit I cfI) .. , ii.reşte I
pesemne! ~ ... , bineîn.ţeles! @ ..., aproape! @)....
PREDICAT J\'OMINAL EXPRllVIAT PRIN EXPRESII VERBALE IMPERSONALE
[constituite din verbul ,,a fi„ sau „a părea.. + un nume predicativ]
situaţie predicativă cfmd e
este bfae/ @. , este n1u I CiD, este usor I <iD , este !!reu I GD, este sj!!ur; (ev,
este posjbjl I "<sr), este fjresc I <iK), este destul/ (ţ.D , este cummte / Cil) ,
este frumos/ <if:), este ,1dew1rat I @ , este de m1rare I (fD , este de pnsos / GL) ,
@)... , este de ajuns !<el) , e mult /(iv, este puţin I (i.K:> , e ceva I GX), c una l<iK) ,
este alt:.~/ @ , e necesar/ <iD , parc simplu I <iI) , e interesant I @

4. LOCUTIUJ\'E ADVERBIALĂ PREDICATIVĂ - care e pusă în situaţie predicativă cfmd e urmată de PREDICAT NOi\111\'AL INCOMPLET EXPREVIAT
conjuncţia „că„
- cu verbul copulatjv „a fi„ supînţele_s şi numele predicativ exprimat prin ADVERB
fi
ţ:::
Vsi!!ur, V bine. i/ destul, vde pnsos
i{:
fără îndoială I <@) ... , fără doar §i poate I CfD .. ,, t
cu siguranţă. I @ ..., de bună seamă I <§D· .· .. , il! - Cl) ve~bul copulativ „a fi„ subînţeles ~i numele predicativ exprimat prin INTERJECŢIE
~j
ţ
~deel!
5. ll\TERJECTIE PREDICATIV.Ă - care sugerează o acţiune, deci e folositrt în locul unui verb t;:::
- cu verbul copulativ „a fi„ subînţeles şi numele predicativ exprimat prin AL TĂ PARTE DE VORBIRE
li!
m - E bună lucrarea?
Copilul buf! din copac. ."_:
- -:Y Bum1!
r
Hai cu mine! r

6. PREDICAT VERBAL:IJ\'CO MPLET EXPRINIAT

If - cu numele predicativ
- E bună lucrarea?
subînţeles
·
I[ - Este V.
Răzeşii au fost urgisiţi I IE] -V supuşi de alţii; I 'EJ s-au ţinut cu tărie; I I 4. PREDICAT NOMINAL INCOMPLET LA NIVEL DE PROPOZITIE
7. PREDICAT VERBAL SUBÎNTELES
! CU, PREDICATIVA ÎN FRAZĂ .

[EJ
Fânul I (cucare) astupase Agripina copca scobită sub căpiţă I era răvăşit de jur împrejur I
Păun~icăieri.
I
~--·-
El era 1; ccf!JJD

~------ - - - - - - - - - - - - -
'
mj l-am i'nchjpuh 2;

.
2 ----.. prop. subord. predjcativă
 V. SINTAXA V.4 - ATRIBUTUL

DEFINIŢIE _. partea secundară de propoziţie care determină un substantiv sau un

înlocuitor al acestuia (pronume, numeral)
'

( © Cup)right Societatea Cult\lJillă Lamura, 199j • Reprutlm:rrea inreai~ )

 Limba română. Fişe - sinteză pentru învăţare şi recapitulare
Maria Munteanu
V.4 - ATRIBUTUL
GENITIVAL Vorbele ci îl dureau.
- parte secundară de propoziţie -

[AL, A, Al, ALE] CUI?

L substantiv PREPOZIŢIONAL • Laude şi îngroziri din astea am mai auzit noi.
Întrebări --> CARE? CE FEL DE? - > puse termenului determinat\ pronume 8 ATRIBUTUL
CÂŢI? CÂTE? numeral PRONOMINAL
APOZITIONAL
, Mama, ca, singurul sprijin, a venit şi acum.
EXPRIMAT PRIN: - substantiv )
pronume
numeral
- adjectiv
în ~ G------.._
fără prepoziţie

- verb la moduri nepersonale

cu prepozi~ie
; D,

cu ' A

prepoziţie
..
ÎN DATIV [posesiv]

.VERB LA MODUL INFINITIV

În sufletu-i_ cald am găsit sprijin.

Nu avea obiceiul de a întârzia.

- adverb
0 ATRIBUTUL
- interjecţie VERB LA MODUL SUPIN
VERBAL
Cerceta aparatele de măsurat.
-' exprimat prin verbe
la moduri nepersonale
VERB LA MODUL GERUNZIU
FELUL ATRIBUTELOR IÎ privea cu ochii strălucind de lacrimi.
[se stabileşte după partea de vorbire prin care este exprimat] Priveau frunzele zbătandu-sc pc ramuri.

GENITIVAL Ne impresionează destinul dramatic al !.!CniuluiiÎ1 lume. -0 ATRIBUTUL ADVERBIAL ... În tâmp larea de ieri l-a impresionat.
- exprimat prin adverb Du-te în camera de alături!
0 ATRIBUTUL
PREPOZIŢIONAL Dragostea de mamă c unică.
SUBSTANTIVAL
0 ATRIBUTUL INTERJECŢIONAL ... Halal purtare ai avut!
- exprimat prin
- exprimat prin interjecţie
- substantiv
APOZITIONAL Ea, mam:.1, ne-a ocrotit copilăria.
- numeral '
Oraşul Bucuresti c capitală.
cu valoare substantivală

TOPICA
ADJECTIV PROPRIU-ZIS
Admira cerul senin. - după termenul determinat
Nu-mi trebuie flamuri,
,,-··--....._
ADJECTIV PRONOMIN_AL~ ~ ~ Nu voi sicriu bo!.!nt...
Fiecare om arc un ideal al sau.
@ ATRIBUTUL
- înaintea termenului determinat
ADJECTIVAL NUMERAL CU VALOARE ADJECTIV ALĂ ... Ci-mij!JlQ!;._tiţi un pat
- exprimat prin
Un om avea cinci fii ş(lfow1 fiice. Din tinere ramuri ...

ADJECTIV DE ORIGINE VERBALĂ

- participiu adjectivizat
Cerul fntunccnt prevestea furtuna.
REGULĂ DE PU1'"CTUAŢIE J?OARTE IMPORTANTĂ!
- genmziu acordat
Ameţea privind rana s,În!.!erâncl:.1.
De obicei atributul nu se desparte prin virgulă de cuvântul determinat, cu excepţia apoziţiei
(atributului substantival apoziţional) care se desparte prin virgulă de cuvântul determinat.

Pagina Ql

- - - --·--~--~-
Maria Munteanu Limba română. Fişe - sinteză pentru învăţare şi recapitulare

V. · SINTAXA jv.s COMPLEMENTUL I

ALTE COMPLEMENTE CIRCUMSTANTIALE
'

1. COMPLEMENTUL CIRCUMSTANŢIAL INSTRUMENTAL-. Im . .fs?~f~i~ ~I --. verb

cu ...
exprimă instrumentul acţiunii
pnn ...

2. COMPLEMENTULC~CUMSTANŢIALSOCIATIV-.. lf ~QPIN§?Li l-.. verb

cu tot cu ... subiectul

împreună cu .. .
la un Joc cu .. .
exprimă o asociere cu
<
. compl. dir.
DEFINIŢIE -.. partea secundară de propoziţie care determină un verb, un adjectiv,
un adverb sau o interjecţie cu valoare de verb

3. COMPLEMENTUL CIRCUMSTANŢIAL DE RELAŢIE-.. Î~2~ gij!~!.NÎ~~

f{~fERITP8 ll.A CE? < verb
adjectiv

; ;: ~~~a.. ·
din punctu/- de vedere al...
sub raport... } cu Ac.
·1 cu G
exprimă o relaţie referitoare la < A
actiune
'

msuş1re
••

4. COMPLEMENTUL CIRCUMSTANŢIAL OPOZIŢIONAL-.. I htiăr~î~ţr~ij~r~1 ·

subiect
în Joc de ...
predicat .
exprimă o opoziţie faţă de: .
{ nume predicativ
complement

s. coMPLEMENTuL cmcuMsTANŢIAL cUMuLATIV ~ I 0µ~t~tdtr~~~r~ I

corelative: .L_ subiect
exprimă un cum ul la: ~ nume predicativ
complement
în afară
de ......... şi.,.
pe lângă ............ mai şi .. .
în afara .............. şi .. .

6. COMPLEMENTUL CIRCUMSTANŢIAL DE EXCEPŢIE _.. , riu ar~îţlţr~ijâf~<,

corelative: exprimă o excepţie la: ~ subiect

\ complement
~n afară •de .....·. ) oric~ne, .oricai:e,
m afa.ra . . . . . . altcmeva, top
cu excepţia . . . . . . nimeni, nimic
decât . . . . . . nicicând, nicăieri,
altundeva

( © Cq,yright~ocietateaOiltural!Lmnura, 19'!5 • Rtproducmainterzisil) ( !l Cq,yrightSocietaleaCultural!Lmnura, 19'!5 • ReJJoducereaintems.l)

 . "'"°"I;·'
Maria Munteanu Limba română. Fişe - sinteză pentru învă/are şi recapitulare
V.5 - COMPLEMENTUL o

- parte secundară de propoziţie-

VERB [locuţiune verbală]
DETERMINĂ un ADJECTIV II. COMPLEMENTE CIRCUMSTANŢIALE
UNDE? DE UNDE?
ADVERB [locuţiune adverbială] 0 COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL DE LOC PÂNĂ UNDE?
INTERJECTIE . A trecut întâi o boare
ÎNCOTRO?

EXPRIMAT PRIN: Pe deasupra viilor.

- substantiv CÂND? .DE CÂND?
în Ac înD în G ~ COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL DE TIMP ~ PÂNĂCÂND?
- pronume
__,
numeral
} ~
cu prepoziţie
-----....
fără prepoziţie cu
~~.
prepoziţie fără prepo7ltic cu
t ..
prepoz1ţ1e "
Voi ve1ii curând, fnainte de a cădea prima zăpadă.
CÂT TIMP?

- verb la moduri nepersonale - infinitiv

. . ,. gerunziu e COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL DE MOD ~ icuM? CÂT?

'\
- supin
- participiu Cânta ca o privi!zhetoare.
- adverb A1ergeaalene, vorbeafncet
- interjecţie
CIRCUMSTANŢIAL DE CAUZĂ ~ iD·1·N·c·E·c·A·u·z·Ă·?-~1~
11
- adjectiv [rar] o COMPLEMENT pusă unui:
VERB
Aş vrea să plâng de fericit.,., ,
ADJECTIV
FELUL COMPLEMENTELOR Se scutură salcâmii de toamm1 si de vânt.
ADVERB
0 COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL DE SCOP ~ icu CE SCC>P?
[se stabileşte după relaţia logică cu termenul determinat, relaţie concentrată în întrebare]
INTERJECŢIE

---....../
I. COMPLEMENTE NECIRCUMSTANŢIALE
Trebuia să mean.!ă la lucru.
'-j

Plecase la pădure dup::1 ciuperci.

/ unui VERB TRANZITIV 0 COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL CONDIŢIONAL~ icu CE CONDIŢIE? ,
0 COMPLEMENT DIRECT __.. ~ PE CINE? CE? 1--.. pusă\ unei INTERJECTII
' În caz de inundaţii oamenii erau pregătiţi.
L-am rugat pe cJ să-i dea cartea. Aiut::Îndu-1, ai avea mulţumire sutJetească.
Nu mai puteam aştepta.
@ COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL CONCESIV ~ iÎN CIUDA CĂRUI FAPT? I
CUI? CU CINE?
CU CE? DE CINE? Era mândru cu toate necazurile avute.
DE CE? LA CINE? VERB

~ COMPLEMENT INDIRECT
DE LA CE? --.. pusă unui ADJECTIV (O COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL CONSECUTIV ~iarata URMAREA
DESPRE CINE?
ADVERB
DESPRE CE? Ern frumoasă de nespus.
INTERJECŢIE
PENTRU CINE?
Îmi amintesc ele copih1rie. PENTRU CE?
Pentru ci e important.
I-am fnchinat un moment poetic lui Eminescu.
REGULI DE Plll\CTUATIE
TOPICA .FOARTE D1POBTAl\TE
DIATEZA PASIVĂ - după verbul determinat; - complementul direct şi complementul indirect nu se
e COMPLEMENT DE AGENT __.. ~DE (CĂTRE) CINE? 1-. pusă unui VERB la< - înainte de verbul determinat; despart cu virgulă de verbul determinat;
PARTICIPIU - la distanţă de verbul determinat. - complerµentele circumstanţiale se despart cu
virgulă de v~rbul determinat, când stau înaintea lui.

Unirea a fost realizată ele A.fihni Viteazul şi ele Ferclinand.

V. SINTAXA V.6 - FRAZA
A. DEFINIŢIE, FELUL PROPOZIŢIILOR DIN FRAZĂ,
RAPORTURILE ÎNTRE PROPOZIŢII,
ELEMENTELE DE RELAŢIE ÎN FRAZĂ

DEFINIŢIE __.. un grup logic de două sau mai multe propoziţii, dintre care una este
obligatoriu principală - după care se pune D [I] [1] DO

PROPOZIŢIE PRINCIP ALĂ __.. propoziţia din frază care nu depinde de altă
propoziţie din frază

PROPOZIŢIA SECUNDARĂ __.. propoziţia al cărei înţeles depinde de

(SUBORDONATĂ) înţelesul altei propoziţii din frază, faţă de
care, deci, este subordonată

* OBSERVAŢIE: __.. Vom folosi doar termenul de subordonată.

( © Cq,yrightmlllleaCulrural.ll.annira. 1995 • R,prnlucereaintmisll )

Maria Munteanu o Limba română. Fişe - sinteză pentru invăfare şi recapitulare
V .6 - FRAZA (A. Definit ie, Felul propozitiilor di~ frază, Raporturile dintre propozitii, Elementele de relatie în frază)
' ' ' '
FELUL PROPOZIŢIILOR DIN FRAZĂ ELEMENTELE DE RELAŢIE ÎNTRE PROPOZIŢIILE DIN FRAZĂ

1. PRINCIPALE - . care nu depind de altă propoziţie din frază

COPULATIVE
2. SUBORDONATE->- care depind de o propoziţie din frază
D ADVERSATIVE dar, însă, iar, ci, 1î1 schimb
COORDONATOARE
IPROPOZIŢIE REGENTĂ I - care are o subordonată [şi principalele şi subordonatele

'
pot fi regente] DISJUNCTIVE ori, sau
[leagă două propoziţii de
acelaşi fel] CONCLUSIVE
jcuVÂNT REGENT - cuvântul din propoziţia regentă care este determinat deci, ~ . prin urmare,
ATENŢIE!
[lămurit, explicat] de propoziţia subordonată; 111 concluzie, 111 consecinţă,
[leagă şi două părţi de
lui i se pune întrebarea. ca atare
propoziţie de acelaşifel]
SUBIECTIVE
PREDICATIVE CONJUNCŢII
ATRIBUTIVE [locuţ. conj.]
~DIRECIE
COMPLETIVE c,1, s,1, ca slî. [ e folosită uneori ---->-(ca ...... st{)] u1ci,
INDIRECTE
fi.indc,1. deoarece, dcsi, dac;.1, Îl1uît.
*FELUL SUBORDONATELOR
DELOC
DE TIMP (temporale)
DE MOD (modale)
SUBORDONATOARE
o ({f) / cu valoarea lui' slJJs;Jf_, i!KfjJ, !if1 J
pentru ca s,1, nu cumva s;_1, pentru o1, m;_kar d, clin Gwz;1 c,1,
n1n1 să, m,Jcar să,

DE CAUZA (cauzale) mai nlcs ec1. chit c,1, cu toate c,1, indiferent u1, ÎIJ cnz c,1,
CIRCUMSTANŢIALE ~ - - DE SCOP (finale)
[- leagă
t
o propoziţie 12âm1 cc J_p)m1 s;_1l._cl@_,1 cc, îndat;_1 cc, în timp cc, ele vreme ce,
CONDIŢIONALE
subordonată de regenta ei]
CONCESIVE o datJ cc, din moment cc, cM timp, u1t;_1 vreme,
CONSECUTIVE
chinr dacJ, chiar de, ori ele câte ori, ca si cum, ca si când etc.
ALIEFELURI
3. INCIDENTE ---. care nu au legătură cu nici o propoziţie din frază

cnrc - [şi formele cazuale_ -J al. a. ai. a/el c;.1ruia. drcia,

RAPORTURILE DINTRE PROPOZIŢIILE DIN FRAZĂ
prin JUXTAPUNERE .. .I' ...
o cine - [ şi formele cazuale -La!. a. ai. alc_J_cui, de cine ... /
de care ... /

[ sau aHiwrnrc} PRONUME RELATIVE - INTEROGATIVE cc - [acuzativul cu prepoziţie -rn cc, fii cc ... /
[şi NEHOTĂRÂTE - uneori]
D COPULATIVĂ .. .lu!] ... t
c;ît. <.',îU1, d[i, dtc - [ şi formele cazuale]
cel cc, ceea cc. cei cc. cele cc [şi formele cazuale]
I. DE COORDONARE [- leagă o propoziţie subordonată
[între două propoziţii ADVERSATIV Ă .. .I, Idar I ... de regenta ei] !oricine, orice, oricare J - uneori
de acelaşi fel]
DISJUNCTIVĂ . ... ~ ...
ictecil ...
o
CONCLUSIVĂ

~ CONJUNCŢII ŞI LOCUŢIUNI CONJ. SUBORDONATOARE

.. .I,

„ .1@ .. . ADVERBE RELATIVE

o unele [ cu prepoziţii - de unde, piln/î unde ... l
c:Jnd [ cu prepoziţii - de c;înd, p,îm1 ccÎnd ... l
t cum [cu prepoziţii - de cum .. . l
li. DE SUBORDONARE prin PRONUME RELATIVE [şi nehotărâte uneori] .. ./ § .. . [- leagă o propoziţie subordonată cM [ cu prepoziţii - la uît... l
[între o propoziţie subordonată
de regenta ei] !oriunde, oridnd, oricum, oricât] - uneori
şi regenta ei] . ADVERBE RELATIVE .. .! @ ...

1~ Cq,yright Sc...ie!JteJ GilturaEi Limura, 1995 • ReprcJ::cere, interzisă

Pagina 98 Pagina 99
 V. SINTAXA V.6-FRAZA
ALTE PROPOZITII
'
SUBORDONATE CIRCUMSTANTIALE
' B. PROPOZIŢIILE SUBORDONATE

O SUBORDONATĂ CIRCUMSTANŢIALĂ INSTRUMENTALĂ __.. - CU CE? l __.. verb

__.. exprimă instrumentul acţiunii

SUBORDONATĂ CIRCUMSTANŢIALĂ SOCIATIVĂ

@
__.. - CU CINE? d__.. verb
·~~~ __.. exprimă o asociere
~~~

8 SUBORDONATĂ CIRCUMSTANŢIALĂ DE RELAŢIE

_. -Îf'.J CE PftÎVINŢÂ? J __.. verb
în ce priveste
__.. exprimă o relaţie referitoare
cât priveşte la ceva (.actiune, însusire)
' '

Q SUBORDONATĂ CIRCUMSTANŢIALĂ OPOZIŢIONALĂ

__.. - nu are trlfrebareJ
~ __., exprimă o opoziţie \
verb
0 SUBORDONATĂ CIRCUMSTANŢIALĂ CUMULATIVĂ
corelative:
__.. .-nu are111trebare I_.. adjectiv ·
adverb
__.. exprimă un cumul
•
~-·····,
~-····, apoi mai şi ...
~-······

0 SUBORDONATĂ CIRCUMSTANŢIALĂ DE EXCEPŢIE __.. -nuare.îbtf~~~r~I

corelative: __.. exprimă o excepţie
în afan1 di. ..

I
altcineva ........ . I
aflcineva, altfel ........ . /<§0
altundeva ........ . I

( © CopyrightSocietlltaCulturafill.,mura, 1995 • Reproducereainterzisl) ( e Copyright Societotea Culllllall l.,mura, 1995 • Reproducerea intmisil) IPagina 101 I
 Limba română. Fişe - sinteză pentru în vă/are şi recapitulare
Maria Munteanu
V.6 - FRAZA (B. Propozitiile subordonate)
'
CINE? I ~ ptisă unui VERB PERSONAL din regentă o COMPLETIVA DIRECTĂ_. IPE CINE? CE? ATENŢIE! verbe care cer
completivă indirectă
@se scoală de dimineaţă l; depart~ ajunge. 2; CUI? CU CINE? CU CE?
<t:.ifJi:>
se antrenează serios 1I obţine rezultate importante. 2; (OE) LA CINE? (DE) LA CE?
a se !!ândi --> la cc?
0 COMPLETIVA INDIRECTĂ ~ DE CINE? DE CE?
a se hotiui --> la cc?
pusă unui VERB IMPERSONAL din regentă DESPRE CINE? DESPRE CE?
a-si aminti --. de ce?
PENTRU CINE? PENTRU CE?
a se încredinţa --> de ce?
trebuie!@ .. , rezultă I@... , r:Jmâne !@.. ., urmează !@.. ., a-si da seama --. de ce?
@) ....... ~~ ... 1 I înseamnă (este) 2/ (D .. .PR 3/, 0 CIRCUMSTANŢIALĂ UNDE? DE UNDE?
--> la ce?
O SUBIECTIVĂ (îi) placeJJii).. ., (îmi) pare I@... , (fi) vine !@ .. ,(ne) convine!@ .. . ,.. PÂNĂ UNDE? ÎNCOTRO?
DELOC
se parc !(j;f§§ poate I@ se spune !@se cuvine!@ se Întâmpllf !@
(îţi) este dat!@ (ne) este scris I@ este cunoscut!@... etc. CÂND? DE CÂND?
@ CIRCUMSTANŢIALĂ ---1,..~ PÂNĂ CÂND? CÂT TIMP?
DE TIMP [temporală] DE CÂTE ORI?
pusă unei EXPRESII VERBALE IMPERSONALE din regentă

este bine!@, este rău ;@, e !!reu I@, e usor I ®

I esi!!ur I@, eposibil !@, cfiresc !@, eadevlîrnt !@, @ CIRCUMSTANŢIALĂ
CE?
· . enecesar!@, f..J!lil!@, celar!@, efrumos/@,
----11,.... ,CUM? CÂT? _
DE MOD [modală]
e cuminte!@, c simplu!@, e cazul;@ e mult!@,
e de mirare I @, e de nccrezu t / @ pare simplu!@
euna!@, ealtB!@, eceva!@, nu-idrept!@etc.
0 CIRCUMSTANŢIALĂ V ...
IDIN CE CAUZĂ? VERB
ADJECTIV
DE CAUZA [cauzală] ~-_ _ _ _ _ _ ______,

<
puse unui
pusă unui ADVERB PREDICATIV din regentă ~ ~ ADVERB
INTERJECŢIE

si!!Lir;@, desi!!Lir !@, posibil!@, probabil I <fi), ·

~~
evident!@, poate!@, ~I@, ne!!resit/@etc. ~ ~•
@ CIRCUMSTANŢIALĂ
pusă unei LOCUŢIUNI ADVERBIALE PREDICATIVE din regentă _ ____,, . _ I cu CE SCOP?
DE SCOP[finală]
h1nJ fndohili.1!@ ... , de bum1 sewrn1 I@ ... ,
hTrli doc1r si pollte !@ ... , cu si!!LJrant:T I @... etc

e CIRCUMSTANŢIALl _ _,,,.._ I cu CE CONDIŢIE?

CUM? a deveni a (~c J nnTta CONDIŢIONALĂ
CE? a fi
a p,1rca
n se face
ii se dovedi
~
@ PREDICATIVl-.. CINE? ->- puse unui VERB COPULATIV din regentă~
CARE? şi împreună cu acesta - subiectului din regentă ,l il[lll1!!C ii se crcclc e CIRCUMSTANŢIALĂ ---1•- ÎN CIUDA CÂRUI FAPT?
CÂT?
El :i n1nws I/ (ijff) a fost 2i a fill11iÎnC ii se [inc CONCESIVĂ
mi a se clil cu toate cJ. ~ mdifcrcnt c:1
/Cum el rămas el? - cum a fost/
~~1
:l st:i :i se sim[i

•
neschimbat
a constitui
:i reprezenta
n fnscmna
:i se chema
ii se numi
a se nastc
lJiiC:lJ' S,1.

.. -..-..-.--
.. -..-.-,-1-8""'0-t1-1.>""'"i.-
lr~-_.-u"".::to==,=,t=c==c~;1-.-.-..-..-.- 1_..
7 1.....,· corelative de control

ACŢIUNI (verb)
e CIRCUMSTANŢIALĂ
_.. nu a între ba re !e ÎNSUŞIRI (adjectiv)
CONSECUTIVĂ arata URMAREA unei: ·
. _ __ _ _ _ _ _ _____J CANTITĂŢI (adverb)
CALITĂŢI (grup nominal)
regentă
CARE? / SUBSTANTIV .. .. -..-..-.-.-11-.-@-A1...,,,1c""'â"'"t-.-.-..-..-.-.2--.;j _.. corelative de control
,a-,t-â-td-e-.-.-..-.-
~ ATRIBUTIVĂ_.. CE FEL DE? _.. puse unui~ PRONUME } din
[AL, A, Al, ALE] CUI? "'- NUMERAL
* ALTE FELURI DE CIRCUMSTANŢIALE ~ pe verso
Pagina 103
Pagina 102