MODALITĂȚI DE FORMARE A COMPETENȚELOR

PRIN ESENȚIALIZAREA CONȚINUTURILOR PREVĂZUTE

ÎN PROGRAMA ȘCOLARĂ

Educația nu este răspunsul la o întrebare.

Educația este calea către răspunsurile la toate întrebările.
Bill Allin

Realizarea planificării pentru fiecare disciplină de studiu este foarte simplă, însă
oferta extrem de variată a editurilor și a site-urilor de profil transformă momentul într-o
adevărată muncă. Personalizarea planificărilor presupune o foarte bună cunoaștere a
conținuturilor oferite spre învățare, a elevilor și a modalităților celor mai eficiente prin care
aceștia își pot însuși cunoștințele supuse învățării. De obicei, ținem cont de specificul clasei,
dar și de înclinația noastră pentru a preda materia respectivă. Contextul actual ne forțează,
oarecum, să efectuăm o selecție a conținuturilor învățării și a celor mai eficiente modalități de
expunere a acestora, astfel încât educabilul să atingă obiectivele stabilite într-un timp cât mai
scurt.
Ora de istorie trebuie să devină o frumoasă poveste a trecutului, poveste care să
atragă prin elementele de noutate aduse de această disciplină și nu prin înșiruirea de noțiuni
abstracte care nu își găsesc corespondente în realitatea imediată a elevilor, devenind în acest
fel material fără utilitate, lipsit de sens pentru experiențele de viață ale unui copil de 10-11
ani.
Conștientizarea importanței fiecărei ore de curs este cea care care dă tonul primei
impresii în modul în care elevul se va raporta la această disciplină. Și pentru că prima
impresie contează întotdeauna, în prima oră de istorie la clasa a IV-a trebuie să răspundem
elevilor la câteva întrebări importante:
 Ce este istoria?
 De ce studiem istoria?
 Cum a evoluat societatea?
Învățarea trebuie să devină un experiment la care elevii să simtă că iau parte. Nu
este suficientă o prezentare a cunoștințelor, ci raportarea personală la fiecare situație expusă
în cadrul unei ore de istorie (Ce crezi că s-a întâmplat?, De ce crezi că au existat invadatori?,
Tu ce soluție ai fi găsit?). Trebuie să dirijăm lecția în sensul unei participări active a elevilor,
împlicându-i în alegerea unor conținuturi care prezintă interes pentru ei.
Modalitățile de formare a competențelor rămân abordarea interdisciplinară,
învățarea prin descoperire, învățarea vizibilă și metoda proiectelor/ ancheta, utilizând ca
mijloace de învățământ imagini, secvențe de film sau tutoriale. Considerăm că este mult mai
eficient să stabilim ca o ultimă etapă a lecției în desfășurare, o prezentare a temei pentru ora
următoare și a unui plan de cercetare. Internetul oferă multe resurse care pot facilita procesul
de învățare, punând accent pe implicarea efectivă a elevilor în găsirea unor informații. În ora
propriu-zisă, cadrului didactic îi revine sarcina de a corela informațiile colectate de elevi,
punând accent pe informațiile esențiale.
Abordarea interdisciplinară a conţinuturilor învăţării asigură unitatea cunoaşterii
şi depăşirea graniţelor disciplinelor de învăţământ. Niciun individ nu folosește cunoştinţe
disparate acumulate la anumite discipline şi nu valorifică capacităţi specifice unei materii de
studiu. De la vechii greci a fost evidențiată importanţa transmiterii cunoaşterii ca un tot unitar.
Complexitatea realității actuale ne determină să studiem fenomenele din perspectiva
diferitelor discipline, intercorelate şi, mai mult, din perspectiva valorificării învăţării
nonformale şi informale în context formal. Literatura pedagogică oferă mai multe soluţii
metodologice moderne: pluridisciplinaritatea sau abordarea tematică, interdisciplinaritatea sau
abordarea integrată, transdiciplinaritatea sau abordarea cross-curriculară. Perspectiva
interdisciplinară facilitează elevului "formarea unei imagini unitare asupra realităţii" şi
dezvoltarea unei "gândiri integratoare" (Stanciu, M., Reforma conţinuturilor învăţământului.
Cadru metodologic, 1999, Iaşi, Polirom, p.165).
Învăţarea prin descoperire satisface curiozitatea şi nevoia de învăţare a elevului
pe două căi:
- inductivă: presupune explorare şi experimentare ce conduc la formularea unor
generalizări, concluzii;
- deductivă: presupune transformarea adevărurilor generale în adevăruri
particulare.
Învățarea vizibilă este ”echivalentul educațional al căutării Sfântului Graal” și se
poate produce prin îmbunătățirea nivelului de interacțiune dintre elevi și profesorii lor,
susținea Warwick Mansell. Profesorul devine elementul cheie al actului educațional, iar
reflecția asupra strategiilor de predare și a convingerilor personale se transformă într-o
reflecție critică în lumina validării datelor obținute. Așadar, profesorii pasionați, eficienți,
talentați și implicați dețin capacitatea de a oferi ”vizibilitate” actului educațional. Aceștia sunt
capabili să:
- obțină implicarea cognitivă a elevului față de conținutul predat;
- dezvolte un mod de gândire și raționament care să accentueze problematizarea și alte
strategii de predare potrivite conținutului propus învățării;
- monitorizeze modul în care elevii capătă fluență și o bună stăpânire asupra noilor
cunoștințe;
- ofere feed-back în timp util și într-o manieră corespunzătoare pentru a-i ajuta pe elevi
să atingă obiectivele propuse;
- solicite feed-back cu privire la impactul pe care îl au asupra progresului și
competențelor tuturor elevilor;
- dețină o înțelegere profundă a modurilor de învățare;
- observe învățarea prin ochii elevilor, apreciindu-le evoluțiile, sprijinindu-le practicile
intenționale, preocupându-se ca aceștia să împărtășească pasiunea dascălilor pentru
disciplinile predate.
Metoda proiectelor reprezintă o modalitate de învăţare şi de evaluare centrată pe
efortul deliberat de cercetare, pe căutarea, găsirea răspunsurilor şi rezolvarea problemelor
legate de tema propusă. La nivelul activităţii din clasă, aceste linii de politică educaţională
exprimă necesitatea unei mai bune cunoaşteri a elevilor, pentru a identifica nevoile, interesele
de cunoaştere şi ritmul dezvoltării fiecăruia, formării capacităţii cadrelor didactice de a adecva
situaţiile de învăţare, conţinuturile şi materialele educaţionale la caracteristicile individuale
ale elevului, implicării elevilor în învăţare prin crearea unor situaţii de învăţare apropiate de
viaţa concretă. Această metodă cunoaşte mai multe etape, care presupun canalizarea
eforturilor elevilor în două direcţii la fel de importante din punct de vedere metodologic şi
practic: 1) colectarea datelor şi 2) realizarea produsului. În demersul de realizare a unui
proiect trebuie respectaţi anumiţi paşi:
o stabilirea domeniului de interes;
o stabilirea premiselor iniţiale – cadrul conceptual, metodologic, date generale
ale investigaţiei/ anchetei;
o identificarea şi selectarea resurselor materiale;
o precizarea elementelor de conţinut ale proiectului.
Alegerea temei proiectului, ca şi parcurgerea următorilor paşi, poate fi făcută de
către profesori sau poate aparţine elevilor înşişi.
 Ancheta se derulează după modelul de instruire 5E (Engagement – Exploration –
Explanation – Elaboration – Evaluation). În timpul anchetei, elevii fac legătura între
observaţii şi dovezi. Observaţiile nasc întrebări noi ce conduc întotdeauna la rezultate noi.
Utilizând gândirea critică se elaborează noi ipoteze şi explicaţii alternative.
Elevul de astăzi nu mai este un elev-spectator, ci un elev-jucător, direct implicat în
reprezentația actului didactic. Competențele pe care le formăm, trebuie să-l ajute să
conștientizeze, să se simtă motivat, să își asume și să ia decizii în ceea ce privește calitatea
propriei vieți și a relațiilor interumane în care este angajat.

Autor: Maria Verdeș

Profesor în învățământul primar
Școala Gimnazială ”Constantin Blănaru” Cornu Luncii
BIBLIOGRAFIE
1. Chiş, V., Albulescu, I., Catalano, H. – Dimensiuni ale educaţiei şi formării în şcoala
contemporană, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2013

Anexa 1

Esențializarea conținuturilor:
 Ce este istoria? Trecutul și prezentul;
 Grecia antică;
 Roma antică
 Dacii și romanii, formarea poporului român și a limbii române;
 Mircea cel Bătrân;
 Vlad Țepeș;
 Ștefan cel Mare;
 Mihai Viteazul;
 Alexandru Ioan Cuza;
 Monarhia în România;
 Primul război mondial;
 Al doilea război mondial;
 Comunismul – repere istorice;
 Epoca contemporană și Uniunea Europeană.
Anexa 2

ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE MODALITĂȚI DE EVALUARE

Alcătuirea unor mape documentare cu texte, Harta mută
ilustrații, hărți etc. Portofoliul
Fișe documentare
Alcătuirea unor fișe (rezumate, extrase de Fișa de cercetare
idei, caracterizări, descrieri, liste de Compunerea tematică
personalități) cu carcter documentar Portofoliul
Comentarea diverselor texte selectate anterior Fișa de cercetare
Comentarea pe baza unor filme tematice Compunerea tematică
Compararea unor opinii, puncte de vedere Portofoliul
exprimate de diverse personalități sau autori Teste cu propoziții lacunare
privind tematica propusă Test cu itemi la alegere
Întocmirea unui dicționar de termeni
Alcătuirea unor scurte lucrări, mici Fișa de cercetare
comentarii, rezumate în care să fie prezentate, Compunerea tematică
pe cât posibil, puncte de vedere personale Portofoliul