CONTRIBUTIA CIN: EMATOGRAFIEL LA EDUCATIA E npetenti, i te de legatur u ajutor in teatru artei teatr lie estetica. I artistic diforr ului, lisindu infele artistic pregit istic Ana Maria Narti atogralicd f fetic’i a omului contemporan. Actiunea cinematogr rea gusturil alui asupra constiintei_maselor este intensd si neintrerupta, cin rafia autenticd edu ind arta cu cel mai mare numér de spectatori. Sfera de influent a fenome impotriva vul ilui cinematografic se defir raport cu numarul mare de spectatori si cu a estetisn marea lui amplitudine tematic Spectacol al milioanelor, filmul_,,fur anali izeazi” reprezentiri concrete asupra prezentului si trecutului, asupra societ ifestare cum atu viefii colective si viefil intime. De la filmele de inspirafie co1 veiw mporanti la filmele istorice, de la realiziri de o autenticitate aproape docu: orului ent realizari profund co nale (cum este comedia_,,absurda’ e se ¢ azati pe comicul mecanic), de la reportaj pind la poemul filozofic, aproape portul acele ate formele elaborate de literatura si de artele spectaci r 1 hivalent calitativ film, aldturindu-se w odalit ai omni tuarea ideii ¢ ica noi, specifi atografic (de pil silgsde cinema direct); Aceaath sta prin n rietate tematicd gi de gen deschide spectatorului perspective numero: tistic rte diferite asupra viel sti influenta nu pri umai raporturi estetice fa{a cu realitatea, dar si relat licului cinematografic cu alte Iu si eafii din alte ramuri ale artéi. Prin ecranizari, filme-opere. filme-balet, filme ‘lulu x pr raful ndrine”” de care le aduce, de mulfe ori pentru prim: un foarte Filmul lui Vincente Minelli Van fos a P artim, 1 2 000 000 e i este putin a tofi acestia si z mul cdi dinainte creafia marelui pictor. Tot atit de pulin probabil este cd cei care au educatiei est zut_ecranizare Kakoiannis. duj r piesa ui Euripide le Multiplele posibilitati ale artei afice constitui atite lui si in aceast posibilititi forma gustul publicului. Cinematograiul poate a ineli a educatiei « ii estetice variate, el poate si trezease’ si nuleze interesul_ pentru at pecte estetice diverse ale realitafii, po: enereze derin{a de a intelege recat Nalsiarta, Meettya" Minal pect: Comercial ferment Gephnsrlematografiei Pelicula folosea deocamdaté doar ca mijloe de informare si comunicare deosebita in Prin ce atragea totusi publicul acest mod nou de comunicare? Prin fap a cea mai tune! ine reproducea. miscarea aute realitaitii. Cei dinti lagi timp spectatori de cinema au vazut pe ecran lucruri dintre cele mai obisnuite re arte. Si sosirea unui tren, micul dejun al unui copil, muneitori care adica intr Iucru; ceea ce fi atrigea ¢ ibilitatea i atuncl irealiza reo atenti fevedea_mersul obignuit al lueruri_ obisnut dus artificial, Ti tim igea nu alit ce vedeau, ptul cd vedeau asa cum vedeau. Insasi el jor tuatia de spectatori de film aparea ca un privilegiu ta de cel care ior activitati priveste prin intunericul salii si marita c > Tup ectivul cinem: ‘ent rigur togralic, migcarea se supune docil v vatie a omului. Or, acest dar strict fapt ~ supunerea, stapinirea migcari icafii pe care organiza: jerioritatea’ tori primelor spectacole mu serdi indelunga Stapinirea miscarii dadea oamenilor de a face spectacol din aceea studiul orice fapt de viafa, lucru care fusese imposibil atita vreme cit dinamica realita{i und’ ‘cApase oricarui efort uman de a o fixa si reproduce in contifiile artificiale, Pe arta cinema- de alta parte, puterea cApitata astfel ‘asupra migcarii idea drum spre Ineetiifenit cctacolul total — atit de indelungat visat de oamenii de a in masura a si dezvolta Fe luia concretizarea oricdror ac{iuni imaginare (fapt intuit foart just de Méliés, care a si facut prin icereari in acest sents) Orice istorie a filmului nu uit i, la capitolul_,,precursori ca prime dovezi ale stradaniei omului de a supune miscarea, desenele incrustate Pere{it pesterilor in care locuiau oamenii preistorici, primi locuitori ai pam tului care au incercat sii supuna migcarea animalelor. Unii tecreticieni denumese iti o ma chiar aceste admirabile desene primitive ,,primele desene a Sint en litie’, poem, merate apoi basoreliefurile si statuile egiptene, lanterna magica a chinezilor tt de cuprin: s.a.m.d. Frafii Lumiére, cind au scos din laborator aparatul cinematografic eresul und credeau ca vor exploata numai o curiozitate trecditoare a coatemporanilor {ata uuneori chiar de 4 inventie; in fapt, ei au venit si rdspundi, fara sa-si dea seama, ut si acfio- stradanii umane de a’ stapini imaginea miscirii ica inainte De aceea aparatura creata printr-un efort de aproape un secol de catre omune acti oan stiinta pasionati de studiul miscarii a intilnit, la grivitorit straini ¢ n ica, un tot atit de mare interes fafa de observerea miscatilor feclangeze 0 tat intrebuintiri mult mai diverse decit cele care fi fusesera atribuite infa tehnicd ie inventatori. Cinematograful iseaza, astel, ca o arta apart ica fost un care s-a nscut in urma uni stiinlifice (aparatul si proie rumeros fat iematogratice fiind utilizate si ast murica de cercetare). in evoluti te date specifice artei filmului, si numai ei, determina o serie ri publicului proprietati_ caracteristice imaginii cinematografic prietati_ car u terminant in relatiile celei mai e in diferi In primul rind, trebuie sa amint t ondifiile aparte cre it, mai mul inematograf pentru mome ifrarii operei de Solicitarea spec tate din lit atorului este intensd si complex, obiectele in migeare fiind mai usor d r dei, atitudini decit cele statice; si jocul mijloacelor cinematografic tajul, varia litice despr rerspective, deplasarea nelimitata de constringeri in timp si spa{iu — ampl rece se mul ica si faciliteaza pentru privitor p urmari cit mai liber miscaril i cit de cit F imaginare aduse pe ecran, O bund stapinin ajului cinematcbit de intens, efortul ini icala’ presupune 0 telor evocate; efectul de participar concentrare ai spectatorului este minim. O audifi mita edueatie, 0 autodisciplina ca nite ascul tori preocupari, sa ignoreze ceilal{i stimuli ai atenfiei (cei vizuali, de pilda), ura cu desfasurarea concertului oncentréze exclusiv asculta. Chiar si lectura presupu al fantezici care face cu putinta transformare ginii ate prin cu imagine mintald. Pentru a admira eficie © statuie, un monument de arhitecturd, este necesar ai lege di fextul inconjurator : prezenta altor vizitatori, com a cinematogral, efort este minim, pentru ca imaginea fil spre tine, solicita vazul si auzul tau, asa cum ¢ in viata, fe si intimpl: ita aceste simfuri prin semnale vizuale si audi nprumutate direct realitafil. Aceasta este una din explicatiile marit acces bilita{i a spectacolului cinematografic. (Consideratiile expuse aici s i la conditiile percepfiei in arta filmului — in spefai, la particular nparativ cu celelalte arte, si nu la procestil descifrarii ima tistice proces care rimine si in film Ia complex gi de dificil ca in orice dita ramuri a creajelatistice) ease reconstituie din reproducerifidee ale aspectelor vet re tl (cercetarlle asupra migeatit necesitau o fidelttate ceplin’ 12 _ til ce devin determina ea asupra publiculu, Ve ro calee, dar intesitatea spevficx emoliel trite la cinematograf se daloreazd m uz, cf aio pra publicultl prin Interm imetri, dar ne ineinta tocmal aptul ea acest Jeet comic, obiinut prin truc Pe Intre capacitatea rata a automobil igoarea pin Aim putea spu ata confundin trala”, ¢ jurnalul de filmate Pe te realitat cinematogr adresindut mite subt ic, la ni est nivel,Toate ac plied re a emofiei cinematogeafi Experientele la ¢ ice experient totdeauna atrigiitoare pi asp i celasi tin v i un rol. Idealurile pe care i 7 contururi pi din: nind rectatori, in fun Pregitirea si exigente intr-un anumit fel, pe imiratoarele ‘ei il imita, e ini pe ¢ ipolii straduiese si suse Aceasta intensitate specified mare a emotiei c \grafice explica feno. odueti c luen{ele educati nd ionarea Crucisitor demonstratii de st arinaresti, Nu este dec n caracter propagandi ient al faptului filmic si aceasta particularitate cinematografulus mnatatea | ita in races ed catiy e estet * Definifia cinemato, a fapt nai amplii decit ¢ ifiile artei film rece include si Nici jurnalul de iti, nici filmul li pilda, lectie de biologi ti ism mul stiin{ific, care i pe nei experi i leare nu pot fi cons le fc " re zate — filme in 1 cuvintului, nu conferin{e ilu nen grafic. Rezc ma reproducerii migedirii, omul devi De xcitan|ii mijlocit desprit jaf jceeasi msu in care stapineste cuvintul : pe primul sistem de semnalizare In acces f in care fl stapineste 1 de-al doilea. Este firese ca el 2 rater extrem de bogat in px ti de comunicare pentru tr c intilic realit nl i exprin pli launtri i weastd ip ntita Ja urma™ filn ) In Statele periferi cultura ¢ peri un st De pild’, V Practica curt timp u imic irafic xplicat in pa abilitatilor si epetim, ilus mente tin acorda int nomen dinofiv le informatie circula intre institufiile interesate in cunoasterea Sovietica, de form unor date pi fe vist Iskustvo kino” ¢ 2300 de colectiv natorilor, deci zeei de m je cineamatori lificare) creeaza bi rial necesar’ pent ca filn r nijloc de comunicare curent ibil tuturor In Statele U od ual pest ie filme scolare si numai sco periferice foart ud demonstrafiile cinematogralice in. pre Amplele p e ale cinematografului au entuziasmat din etapele ri lui, pe cineasti si teoreticieni. Au f lansate teori f ineeputu noi cuituri cultura vizual pcuiased vechea culturd a cuvintului netul slab al teorii consta in falsa opozitie dintre ,,cultura imagi ura cuvintului’’: filmu ine cuiased nut scoate di cuvintul, ci coexist (Problema relatiei imbajul” cinematogralic si limbajul_ ve nerita un studiu aparte, fiind grew de itele Iucrarii de fe care are alt Cert este ca filmul poate cd foarte comple peleze la un singur cuvint, dar cd aceasta particularitate a ul cinematografice nu poate fi generaliz cele mai bune folosesc cu damnicie dialogul si nu pot fi infelese decit prin intermediul ac De pi i run an, filmele lui Bunuel sau Antonioni Pj cinematografici de astazi readuce in actualitate vechile despre puterea de comunicare a filmului, dovedind c& acesta va deveni {i urt timp un mijloc general de informatie. Se dovedest ca mu exi ic irational, potrivnic logicii in ,,limbajul” cinematografic, m prin evolutia filmului stiin esen{ai si prin menirea sa, ry Fara sa igno. eze cuvintul, dar operind mai mult prin imagini si sunet, cineastii ceht xplicat in pasi filme de popularizare teoria relat vitatii, calculul pro: babili principiile fundamentale ale ciberneticii. Ac ne nu sint epetim, ilustratii cinematografice ale unor lec{ii vorbite, ci constituie ravate acestea explica i peciticai m ofiei cinematogral anumite ex erienfele traite la cinema re cele mai ice experierte art Sovietic tice; filmul pune stapinir usor gi mai deplin decit alte arte pi Iskustvo k auna atrdgatoare pentru om —, flindea invadeaza mintea spectatorslal a filmul s las i auz. Coneretetea imaginit filmice joaca aici an mar In Statele { rol. Idealuril i'le propune spectatorului filmul ururi prec Periferice fc dinamice p jonind asupra fieciirei categorii sctatori, fr funeti Amp 2 le « rac urnit i dis imiratoare it, eroul are gesturi si atitudini pe care .,discie lansate teori Aceasta intensitate specified mare a emofiei cinematografice explisa feno Punetul sla menele de contam masi, mai frecvente in cinematogratie deci : i cultura ¢ pmene care variazi, in fun de caracteristicile diferitelo z"cuvintul roduc i de influ xercitate de ele; Peoble nda si in 026, vizi Po produ fd unas demonstra iscoale : sit a vorb: despr care are alt un caracter pi ic permanent asta partictlarit fara si ape cinematografului determina inser edu inematograi cativ, dar in speci i teti cu ci is De pildi, WV Practi Definifia cinematografului, ca fapt de cultura, este mai ampli dectt defi fee preih atin file artei filmului, deoarece include si activitatile f rt caracter artistic eee Nici jurnalul de actualitai, nici filmul didactic care vizualizeazs, d Fe eee lectie de biologie din viala organismelor filmul stinfitic, ¢ palutia fixeaza pe pelicula fazele unei experienfe efectuate asupra energie! nucle aes eat ut pot fi considerate opere de arta, totusi, ele sint ut fost bine reali xp zat e in deplinul infeles al cuvintului, nu cont pitt atin tografic. Rezolvind problema reproducerii. tiscali 1 mia i xeitan fil vizui cit despy 1 a in care stipineste cuvintul : pe primul sistem de semnalizare tn aceeasl micur mae i care il stapineste pe cel de-al doilea, Este firese nloseasc’ aces ea “material ial extrem de bogat in posibilit nic u agi feared isface necesitafi de cunoastere dintre cele mai variate, pentru a -e infor mie pent {a stiintific realitatea si pent x ‘ untried (si numai in a ipostaza amintita. la urma’filmul ear Uriagul potential de comuniea nematografului nu a fost dectt in exploatat pina acun hum : ordin i « nomic au Impiedicat constituirea unor amy le cinematografice de comu specializate, uti ului In scoli, universitai ete « Astazi cinematograful inc pitrunda,”amplu si multilateral, i De proape toate dor activitatit practic rijloc de inf com: nai ca care. Se pregateste introducerea cinemat tufiile de invatami npl. Migea lementar, mediu si superior, ca principala modalitale in demonstratille ‘vi leseori Ie sale le ce rcetare stiinfified si tehnicd tsi constituie studiouri wente disparare ac intiietate excitantilor vizuali si auditivi, subo nindu-le cuvintul. * be Gesu ;f, nu vedem, ca in viafii si ca in spect implator intr-un cit bservat lem si cit de bine vre edem —sirim distantele cele Lturi fapte si obiec tre ele ( ) lan. detaliu) sine m (plan general) In domenil ilulut ; ideile i cele mai subtile se materiali east px i si suet; miscarea, de nesesizat cu ochiul |i ierbii ca a lumii raiectoria invizibila a dapteaza perceptiei ite dee astre, devin descifrabile cu priv liniem decit in vi ope i, care ne pe man} liz lit inteza in observatia cine ied actiunea prin ilme stint ilmul apropie asociat e i de sunet.) uptel inter Obiectul investigatiei cinematografice nu se mai restringe lc domeniul < u micii aparente a vietii, ca in primele decenii de existent’ a cinen alu S-a apropiat tot mai mult de infelegerea inalta a migedrii, ca devenire si Tocmai pe relacere a tot ce exist, Asser a | poate cauta un sens artistic in e bizuie ¢ r concret — vizual satt auditiv icirei_miscéri din realitate, re dezy ine lupta mier lor si sfirsind cu evol trilor. Ochi-ureche ezervati mecanic, cur ajutorul céruia omul patrunde oriunde, cinemate este u tunoscuta instrument care aduce universul la seara perceptiei vizual ve a omului s, le omului naj bine zis, o amplified pe aceasta la dimensiunile universulu pentru su > acuitate si bilitate idealé si transformind astfel lumea intr uriasd cutie de rezonan{i a constiinfei umane les lata-ne deci in plin definifie a specificului cinematografic tion de punctul de abordare a problemei, aceasta poate fi exprimata i , ca lagi rule, Consi specificul unei anumite arte ca un raport esential irtre obiec care a mx tul gi mijloacele « teristice numai ei, adicd pe care nu le imparte cu grafic’ di ici o alta arta ( un cum”, spune Caragiale +, sau, pentru a folosi ita expresia lui Lessiy se deosebese intre ele atit prin obiectele lor, cit percep} prin modul de imitare’ poate deduce ca cinematografia este arta care ex trage sensul uman al reale din insesi aspectele Jor concrete, vizual Astiel auditive fica prin comparatie cu alte arte. Dialectic: tealitatii grafic. Exp iumane constitu tul oricarei creafii artistice ; dar, in raport eu particulari te ar tatil rodalitatii ei de expresie, fiecare arta de isi materia. i lizeaza ialecticé. Teatrul o exprima prin dinamica fiinyei umane 2 tradi Petrece cu omul si in om prin cuvint, miscare, eveniment aii ; gind exterior c ata fi rostit sau semnificat de actor pe scena si astfel comunicat unt pec te spun nom atral incepe si existe c r a ui-interpret in fafa privitorilor). Literatura poate cupri ce fi © transmite prin imagini concrete, ci prin imagini gindite Ap: ev lizate. Artele plastice stapinesc aspectele concrete inemat . zi In momente statice. Cinematograful, nascocit lul estetic ain nigcdrii, nu trebuie sa recurga la nici o conven- junetie pil de oltare a nestici”” si a le r dintre cele mai ¢ a poemu oem: re ie mari infelesut filozofice in fap le mult rezervate exclusiv oamenilor de stiina. Istoria { re uunoscuta te xista conform careia evolu! tivitafi le omului, este definit’ printr-un raport n obiect conierindu ent t, ci un subject p ie treagé intr-o a a inaintat pe doud direclii care se intrepatrundeau, Pe de o parte intrerupt, tehnic si ic, »limbajul” cinematografic, periec mul mut fe formele de ecran stereofonie si circu lume si ampli icare a mobilitaii obiectivului. Pe de alt’ p oluat gindirea cinematc rafica de la dramaturgia dinamicii aparente (primele filme cuprindeau nev tabil bitai, urmariri, curse etc.) la descoperirea miscirilor ascunse in ied c , elt gi wit perceptiei : miscarea psihologicd, dinamica social ticd, devenirea ta care ex: dei realitatii u nai nimeri n{ul”” cinematogratic fiind, ea oric particulari- acultate artistica, o facultate rafional-ajectiva. Este o fort. esentiala ‘anucg i materia: format in vremea noastrd, o gindire specifica ce nu exclude euvintul, dat ee th Hei um: femeiazi in primul rind pe expresi ta, vizual-aud Melegerii rea eveniment litatii; gindirea creatorului i expriim ociafille de imagini si comunicat uunete ce gonese pe ecr gindire tatorului inst le iste 0 data just uprinde Fe sint_valenfele educativ-estetice estui mod de gindire artistic& ? ite Aparenta sau reala autenticitate a imaginii filmice, fora emotilor traite le coner matogral, intimitatea care se creeazii prin gros-plan intr: spectator si idea I, nascocit tic concretizat pe ecran confer cinematografului, cum am mai urdtatalitatea influ rializate in. opi tatorilor. Constituirea si dezvolta ui simt cine Pr Dubliculul. Daca i i este un instrument aparenta ‘banal ie a stapin ive a ideii primul rin este urm puncte com a. Nofiu mul0 delib ‘umare a spectatc ti rile de difuzare rel sili si publ iemat fin sa a anumiti creatiei in de interesele celor care k reste condifionari economice au pe ea marii industr grafic re pitalului inca inaink e constitui a, In anii 1900— 1910 int le me n In italie foare de filme, monopt veau si striveas i ni. produc fi ti a danza, 1 i de ,plansare” a filmelor, sist apitalismutui, in care contr u rculafiei productiei ciner revine nu creatorului, ci persc tit ave capi izarea gi rea lor. Tncé di ituie, in c 1 tied a i pr alii socialiste din I te, in jeseori foarte drai nt le artei burgheze mitul ,,independente ul pate ilat in virtute relatii utin al, cinemal fost silit& de nenumira hizat intereselor burgheziei. Nu exist r in cinematografica cit de cit ,,ibera'” de conditiile le mediului su de existent. Pir ineri cal tind neutri in raport eu problemele p oratie, trebuie so recunoasca ; ei stiu ciile este interzisa probleme din trecutul apropiat al fri Ic dreptul sa atinga macar in treacdt problema c Ime realizate pe aceasta tem soldat al lui Bonnardot — au in cin afie timp nului 1950, obligati Elia K ard Dinytri i lupta far a st ista dintn nate itentica gi cc r capi turi-cheie in p are, burghezia tinde sii mc afia dupa chipu i. Ea dispi r imp fafa de cine list’ si caut ued ac por{ild care el le-a estet lioane al a Esen ecolului trec siptaminiaii au distribuit 2.000 de bilete gratuite pastorilor ; 2000 de past Astil, -a-confectionat gloria de ni avestet melodrame, al cde ese Griffith intr-unul din filme ist perpetuat in ci ile publicitare atingeau in Statele Unite, in perioada de suprematfe a He ul, cheltuilt de zecl de milan 1 pentru pyblcitatea publi reprints un capitol pun canna mage insemnitate in al inedit si bund into lumina now din isteria cee de-a saptea arte Paraleb cu presiunile violente exercitate asupr isi creeazd 0 tematicd si o ierarhie a genurilor, impuse spectatorului de tului public, filmul tutindeni ca fiind ,,prin excelena cinematografice”, si a céror principal me hire este diversiunea de la temele si modalitatile cinematografice incomode pen. ru burghezie. Vom expuie mai jos citeva din motivele prineipale pe care ace cinematogratie-vis" se striduieste tiseze ca adevaruri Vesnic umar ate mai presus de realitafile sociale si politice si fiind mai insemnate dectt el Este de la sine infeles — si practic vom vedea Sa si intimplat — cd eb in cadrul acestei ierarhii de teme si genuri gindirea progresisti sau numa dunul simt popular, conjugate cu talentul adevarat, au izbutit sé dea la iveala opere de arti de Valoare incontestabild a) Erotismut. Unul dintre cele mai sigure mijloace de a capta iaterest maselor, indepartindw-| in acelasi timp de marea problematic’ a lumii conte porane, este concentrarea asupra ,cuplului de indragostiti”, Infatisat ca real ate supremé, existind in sine gi neavind nici 0 legatura cu viata sociala. Este ria melodramelor, a filmelor care se vor povestiri din viata cotidiara, ac mnedioarelor dulcegi vodevil are t de la inceputul alui ecranele lumii fema a jucat nu o dati rolul unei sabii cu dou: taiguri. Ointreaga pleiada de cinea: sti dezvaluie prin prisma ei neoutinta, orup fi area unei lumi muribunde, Francezii au creat chiar un terme ntru a desemna acest fenom ragostea imposibila’”, ca motiv cinematc grafic permanent. Dragostea imposibild este, de cele mai’ multe ori, recunoas terea nesigurantei, a singurdtatii si a neputinfei cuplului de indragostiti intr-un univers care nu mai ici macar sa pastreze apatenta moralei ocrotitoare dragostei si familiei. Este una din marile teme ale cinematografiei realiste fran. e, de 1a Renoir, Ca cker pina la sumed fe filme sumbre ale tinerei generafii. Este tema principal a unuia dintre cei mai mari cineasti italieni contemporani, Michelangelo Anton autorul Si Nopjii_si_al ‘clipsei, filme care toate rasiring aceeasi durere pe birea ra ina. $i este motivul tragic al unor crealii care stigmatizeaz dez binare fa in numele dragostei (West S Umbre), b) A 4. Cinen a burghezii izbuteste si fac, fi ea mai formidabila colecti xcepfionale, neobisnuite afacere” de doua ori inti fi prin stridenta lo aventuri atrag totdeaun: apoi flinded adeseori caracte al pte si petn fori de tr ei contem| icest fel rami Daca ac1 Korda, filmele ¢ uti sare sd aiba rence Olivier atorii apitalista, Intr-u lasifi citi luen{a cu totulpe ‘oaci prin formele mest ony banale idealuri burgheze. De pentru a stirni mil uli se va n cu cel mai bogat, mai frum tant al claselor toare. Eroina este tinara, frumo: ca simpatia m € orienteaza firese spre omul mé trai demn si spre frumuseste. Aparitia eroului a toate ins ideologia in intre clase intr-o forma care se nda, care este § ata si foarte a loacelor folosit rea cinematogral fardata si schimba ¢ nulte rochii fe peripefiile cele mai bizare — cucerest recap mai pune la socoteal: parte trege ; si pentru ca atr ai pute i numeroase, se impr lucire este cintireaf Prin c mele sale productia burghez’ un adevarat cat isuri si nazuinfe filistine : lux s-ar putea agonisi ina, desiriul sau, dimpotriva, marile violente, care nu mai {in socoteala de nici o rest mediocritatea unei vieli cotidiene absu sa-zise infelepciuni, trinddvia ridicata la gradu rf pt forfa, degrad in activit imple amuzamente mondene, sau, mai rau, in echival fe acestea nu sint decit fafete ale aceluiiagi ideal este t I Filme ca | y enle tari”; cind icantafii megice, lupt pectat intimpl plauda piritu ti tica si biecte ituit si rafice, ridic cafii estetice inematogr juz privit creeazi astf fectele bri1 acfiune, eu Iu: ingeroase, ch costume fipator colorat ‘apara constiinta s Modalitatea de ec ul reduce fn filmul ata, Din E 10 etalare de ria hiolo fia unor_infelesur te merev uluit si oblig manje de ingeniozitate. istic, filmul comerei $i anticinematografic. Senzafionalul exteric Primelor_pe ealizate in lume, bine tajele ictuale. In majoritate, productiile ‘con Der Plastica si de sunetul expresiy cet ca imiidind py Obiecte si fapte prin ele insele \,uimitoure’™? il comercial a co: stituit si constituie frina cea mei pute olufia ifii cinematc le u alice, tidicindu-se ca un obstacol dificil de trecut the ei autentice edi alii estetice > propa Confinutul si mijloacele acestei educati ei Ite zee Cinematografia burghezi educa un public cave »indrumatorii” lui il calificd drept infa uzu! privitorului cu socuri, filmul comercial reeaza astiel o educatie gresitd a perceptiei etn ctele brutale. Privitorul din stal invatd s rupte din contextul lor, ‘atentie raport sisi misoare satisfactiile numai tn functie de nunc lemente infe iciazi, cici a vibra in creatii deeamnd a sesiza frumusefea ideli artistice, a compouc perei a deslusi prezenta gindirii in fiecare detaliu din suma tuturor amanunte un infeles final. Spectator sinteza, imaginea de ansamblu a unui atografia comercial goste, urmitirile si lovit iecare in p gatura dintre toate aceste.,,frumu, gusta stupizenia si brutalitatea istorii uw br nivelul manifest: reasca dezvoltarea m impresionat decit deEste men i la ca Jobal psi de drep gere, in chip idiul stralucit ietic infelegea nu_trebui ste un fel de ile I Mito- in datele ei ext ‘nainte da in alte arte, 4 1 ori ie — compunerea imaginii artistice nse din fe saut reflectind realitatea intr-un nzoriale naterializeaza in. film Nn In filmul comercial acesta_sluj ie bombardare a constiin{ei spectatorului cu efecte tar ie reducere a spectatorului la o receptivitat fiune pasiva. E ceca ce constata gi criticul franc 1 despre limbajul cinemategrafic : Ci tate i sentimental in fata filmului 2" — se intreaba intre sala gi ecran ,lécomie optica pasiva’”™ a procedeu artistic. El este un permanent dialog intr trerup rebari nejormulate d imbolizate prin imagini si surete, si de rispunsuri pe eare spe cel mai multe ori, nu le gindeste nici in cuvinte, ci le traieste. Cind, (unul ain primele filme ale lui Mihail Romm), 1 in Ic lui plecat dupa jutor doar urmele calului, din ce in ce mai sovaitoare in nisipul pustiului ; ‘ind descoperim cadavrul calului, apoi urmele omului, la inceput ferme, apoi tremurate, imprimin at in valurile pase oboseala ; cind inttlnim pe r tele aruncate in drum; cind vedem cum urmele se prefac ir dire tot mai nesigur mai avem nevoie si vedem ciipul celui rapus pentru ine vibra afectiv. Montajul a concentrat in citeva minute intrea ‘emnificatie dramatica a clitoriei de multe ceasuri. Romma sacrificat constient spectacolul impresionant al agoniei ostagului, la care am fi as invitindu-ne la 0 cercetare activa pe urmele lui. Fireste, exen ate fi absolutizat, ca nici un exemplu imprumutat adevaratei crea multe marii cineasti ne arata fe{ele oamenilor aflati ei nu o fac atunci doar pentru.a impresiona prin descrierea durerii; chipul aratat arunc n sal o interogare asupra unui caracter, a une ifletesti, a unui tip di relafii_sau raspunde unei intrebari inainte ridicate ilmul cu adevarat artistic nu arat’, semnificd. Intere in senstil imediat a cea ce vedem si auzim, ci in ceea c imagini si sunete si intre ele, in e e, acest asi in g pe di ta parte. V ile reale cocentreaz: pectat fic ic si in marile creati 2 nu iciodata ontextul unor rela{ii creatoare c fiile_ primitive aril, reactiile spectatorulu i confruntate cu reflexul i adevarata opera de arti. Oricit de puternica ar fi emotia, cclipseaza gindires. Aceesta particulritate esentiala ratel emo a identilicare pectatorului cu fa descrisd si, in acelasi Ht detasarea lui constienta de ea, trairea simultang dinguntru qi dinatar’. a {ap tului relatat — e heia deosebirilor dintre intere etic sic elprivim ironic pe reprezentantii ordini ic tie a polifailor de la Ke fiune, jud Aceste cuvinte ni cel Groa: ici_prvind in ant. Starea de spirit justa in receptiona ea este ai ata d e cum unii, cu ‘este un moment i le per pera i le uu toat P joc si la muzi ea d ‘eri secund: ie impiedi emofiil impotriv ele mereu alte surse a are la spectacolul filmic presupune 0 atitudine evo. intregul lui gi compone iui. De pilda presorul si v ator cult nu de micul violonist priveste reflexele Itoacii pe chi pe zidu momentului in cat te frumosul ! il tulbu de ient de sine al copilului, impartiseste r municitor f cian, fl farmec c, ca S le pildd, interesul sp e ajung, cifi ajung, cun ameni sint cel patru antrenati int tor se ascunde in comport, F, cum cat este multilater az pe fiunii, analiza 1 ire ei, confruntare iile amintiri si experiente, elucidarea semnific tice si de montaj, memorarea motive muzicale zervat creatorilor ; dimpctriva, ea ecteren pe care artistul se poate inti licul siu; si cu of i mai matura gindirea artistica a spectatorului, cu atit mai rodnica va fi int hirea Iti cu opera de arti, (Desigur, aceste consideratii despre participate Wa a spectatorului la creafie nu se aplica numai la domeniul cinematografiei rceptia artistica este intotdeauna activa si are legi comuni 1 ramurile de creatie. An uubliniem modul in care ops une in aceste leg af af-public, pentru a diferentia astfel si mai puternic ade perceptie cinematografici de pseudoparticiparea la. sp acolul film * realismului cinematografic in lupta cineastilor progresisti in niocive rematografi oniste asupra publicului st storie a filmului. Ea s-a purt poarta in toate compart tel inematografice si nu poate fi arbitrar restrins a alt cestea, aga cum cinemate evazionista a predilec muri in care indepartarea de realitate era mai us jizat i isi gaseste expresia in modalitaifi de exprimare de felurile ¢ « nema direct ; ¢ arma cu 10—15 afi neorealisti clamau, attini, ca analiza cinematograficd nemijlocita a reat ceea ce nul{i ani in urma, in jurul Iui 1935, marele docum mea fil im despre {apt ceea ce inca in primi ceniul al 3-lea unul dintre primii creatori de documentare, sovietic Vertov, tnfelegea pi mula ,ockiului_ cinematogr Este acea cinematogratie car iduieste asi delle nui t il sau la subieetul elaborat inainte pentru invest ingheri atea gi a compune, direct din inf’ : rundu riul, deseori schifat abia dupa filmare i inte prt rvatie La alt pol al inematografice se ail cinemat pe ca mi, pe rima definifie, ,.filmul-gind”. (D f conventional, un termen pe care il propunem pi ii nu an alt otrivit si fiindea nici una i inematografice curente nu poate exprima particularitatile mod atografice > caracterizam. ,,Filn vate foarte bine sa imbra film-adevar” sau forma t nei cinematografice.) $i aceasta modalitate joacd un rol doo ealismului cinematografic, desi aparentele nit sint atit de di ata si ntureaza eu indrazneal in urm init um otba de povesti fantastice, fie ci este vorba de analiza unor no J eprodu nor procese psihologi aceast’i mocalit e psiholog ‘ mul se calehiaz’ pe | ma a ceea ce denumim in mod ob iit ,monolog interior”. Este creatia car m eproducerea fidel utentinite sf le combine dupa vole, urmarind un singur scop recor n indirit. weastul apeleazii la a fetoda pentru a exar itatea, creafia ui poate cp: cobignuita forté analitica, patrunzind esen{a unor f orice ial in Octombr enst ‘erupe cursul actiunii_peniru a ne ardta wi i un fapt, ci d i ectinosenia tdeii de divinitate. Dacd orientarea cine t i pe capacitate jgramei de a surprinde uutenticu ind se bias, In prim rind, pe prinepil| mont Intr-adevar ‘direa launtried a omului — film interior pe care minte int ntinuu mpune tot din zsociatii de imagini, aptele si contururile obiectelor devin absurde, rami t ja unel realitati psihologice, sentimentul 11, modul de senzati ene pr mn. Este princi care se cliidese ut a matografice in care tol ate pe absui cele glume cinemat ram cele mai mari fiindea im: ita aici fu i imb inal direct al ideii. Chaplin poate sa alunec in noi, pe panda rulanta drept tn inima masinil tre care Tuer ti iPn le legatura cu realitatea, evazi mie mai fals, rind adied numai cu Dr oameni real si prezentind obiectivului viata lor reala, Eisen nL stituit epopeile despre colectivizare si des ria Mexieul celasi timp, el este unul dintre marli descoperitori ai filmului ind care a formulat ideea, prin deviza ,,cinematografului intelec ia “if ombrie). Ceea ce intre cc i mijloae i 0 iuge imp it ae ‘esar un talent aparte). Intreaga crea i Joris Yve pe principiile cinematograful tsi mele neorea nti p rc alizatorilor de 1 (Ban pectele lumii, § operele tofi marii realizatori de com nifionale — Chaplin, C Aleksan creatori. ai universu r nu imaginare, ci reale in esen{a lor. Un titan al fil a Dovjenk tre ce abili poeti re e ni si, In timp, unul dintre cei mai mari creatori de ba mat ice din lume. In filmele lui caii vorbe soldafii, portretele se anim nu strapung pieptul I re lui adus in fata plutonul V amestecd merew in r nintirile sau inehipuiril f ptdeauna le mai obisnuite fap Poem timpul cilatoriei cu vap eliunea se intrerupe bruse, pentru a loc visului re care, atipind cu capul pe umarul lul fluviului si-si fnchipuie ca a murit Pp i pli tare slap psindu-| pe cel care a amégit-o. Aici imixti piect es isc, Incit unii spectatori necepringi cu cinematografice cred chiar ca asisti la o inmormintare reald, alsa poate rasturna semnificafille si in cel mai autentic cine ste insesi filmele ,,de realizate numai documentelor cinematografice autentice, po ate creare ordini de idei mincinoase in procesul de asamblar vial v ar confinutul ei e fals, pentru ¢ in ,,modurile” cinematografice pe ¢ pote tiy sebite, si fiecar it in evolufia realismului cine afc lev at contact. cuprinz i foar Cu excepfii extrem de rare, ochiul einem: a fos nine toda preferata a cinematograliei realiste, metod la care apeleazé mari uumentaristi, neorealisti zi unii realizatori progresisti din thndra cin jgrafie francezi (Jean’ Rouche) sau americana (Lionel Ri Nu in: tor acesti cine afla printre cei mai ve fi at r ui. Evazionistii se simt mult mai in largul lor in niiscocirea filmica. Cine graful care ape t la realitate nu educa numai simful de obser capacitatea de a privi si de a asculta lumea in care tréim; el ne invata scoperim valenfele estetice in faptele obisnuite, pe care de multe ori I lenitudine au o faymode mu activitifi nia actului muncii si a 3c mn dialectice care fi confera demnitate social. Astiel, marele documentarist englez se alatur eli ai cinematografului direct, tocmai fiinded vede coneretiza si exalta solidsritatea umani, sim{ul soci pirituale care trebuie si apropie pe tofi locuitorii gl i despr capi d u condus, in creatia lor, pe nieorealistii ital i dezestetizarea’” imaginil cului lilmie practica irea plasticii de o frumusefe voit pret: descoper frumosul in existenta obignuita de fiecare 2 inten{ionat, programatic, esteticii evazionist cut ¢ burghez tipic, din patrunderea conceptiilor progres elicl proclama Zavattini cdi nu exista bar constituie un filon d bile bogatii este c legene cu sup cit 1¢ deschid’ ochii asup ine care este cinfa educativa a acest el scrie ci {elul suprem al neorealismului este acela ¢ eroii excepfionali, de origine indubitabil bu P P i fi canonize nul stelelor (sfar n nuit al muncii, mérejia omului simplu, frum 1 comtextul legit mai de frunte ap 1 ca de n crez. artistic car ealismul este op din lupta eu film reatie. In_numel tineret_ re ineastil eliza andistic pe tot glob De Set itate p cestor tinval bin intre predisp t populard sl pe eret recent ivile Mi datoresc md al Zavattini. 5 ild’, luptei pentru pace si ii Francesc teptat deci, c nijlocit realitafi or lor, marea putere creator principi afului di nu exist lupt ceri ari cai © intilnire di tuitati aren|el20 xalta sentimentul solidaritaii, pot int mnitatea viefii impl uuncii. Intr-o discufie international (purtata in februarie 1962 la Revent Paris) despre umanism si cinematografie, Jean Rouche a vorbit cu. pasiuine de rapsod al He iematograf ca mijloc de cunoastere gi ere reciprocd intre popoare de divinitate a Mo extrem 2, emotion accesibil’ de cimentare lescrierea fag lafillor de tip no amenii simpli din toate 1 I Tuptei ilmul-gind rniabil exerefiu i, ca atare, a adus eer ¢ contribufii importante area realism film. De ob senste filmul-gind acti sir de uti de si grafiei moder pectatorului si il. dep: ticipe acti devarurilor nctie de caile de creafie alese de’ dif a ta gindire re destivir ta for ite gi isi educa spectatorii in alt mo sondaii Judect constiinjel_ umai retizind pe ecran zbuciumul i a ic. 0 meni ‘um se intimpla in Poemul mri de Dovjenko — ea volta recept spre fr ti g itorului pentru descifrarea sensutril xt, il poate ibilitat mulge di a de atracfie, de cele mai multe amismmul dupa cerin{e exterior, dezvolta sensibilitatea lui poetica. Folosita ca trambulina a fantede rai principiu de compoziie a basmului cinematografic, aceeasi melod’ amplif meniul ci x tatea publicului de cea ma le romanele eama valoare educativa a filmului-gind dec de a reo N rui mersul ideii pe care Eisenstein a sesi dat den Si sinte Cn le Incr te pre La ce alte ambifii creat inceteazi iafa Lau unor eroi, pringi igatillor iu sub desfasurarea nestingherita a visari _conere evine expresia material a acelui proces intin icircat NEi urilor stiintifice e Judecind in li cului spre frumuse nsibilitate upd cerinte inrudeste ¢ ralucit ni Octombrie gasise chip ric vreo concesie falsei accesibilitafi, nici unul dintre ei nu incearci si menaj fe deprinderi ale spectatorilor. Nimic nu este mecanic in filmele lor. $ notional teste gi stimuleazi. Creind pentru titani isi stimeaz’ auditoriul si infeleg sa ofere tot ce pot da mai bu: ‘olujionare pe care ei le experimenteaza atit de fructuos si care impun, pe mondial, o now esteticd a filmului, inseamna tot atitea tm ort ‘a privitorii, un antrenament neintrerupt al receptivitafii lor fata de nou. Si hiar dacd unele filme din acea perioada au fost mai greu asimilate, ele au cre temelia de pe care generafiile de mai tirziu aveau'sa infeleaga filmul, nu numa in Uniunea Sovieticd, ei fn intreaga lum Astiel, find realiziripartinice, profund populare, primele mari filme ‘alist-socialiste sint in acelasi timp opere de inalta efervescen{a intelectual: Ele se adreseaz gindirii in aceeasi misurd tn care apeleazé la sensibilitate prind referiri freevente la iste a multiplu actualitatea ; caprind trimiteri la stiinfa gi la nenumarate in alte arte; au toate un nucleu de meditatie filozofica, nu renunt wanta a gindului subtili te a sentime de team ca spectatorul ,,nu va intel publicul pe culmile inspiratiei, nu-l coboara lui facilitatii Structurata astfel, cinematografia socialist. promo primi sti ani de existent idealul si gusturile estetice socialiste. Idealul este acela imanitatii deseatusate, active, constiente, care tsi construieste lucid vial Sera gusturilor care se dezvoltii in dependent de acest ideal este foarte hogata. Pasiuniea pentru si pentru lupti, aleasd cu bund stiinfa ca mod de isten{a si dinainte gindita, inclinarea spre a realititi, spre editafia vie, vibrati inte a solidaritifit apropie oamenii pretutindeni, gustul viefii simple, stima p i au fost mat intr-< iat Ime u pind in mars, Cer senin si 9 zil nan. Nu nun e c nu d ju r surilor soci reere d aporturile firesti- dint jetate, dintr si natu co-olarele idealului estetic socialist. O ternicti sisi tu perceputd ca dimens ani aducitoare de” bucurii, inc aril ce rism inrudit cu poezia popular (mai ales creafia I I e tr-o asemenea puternicd vibratie lirea). Ir F ico dragostea este prezenti mu ca f te pustiitoare nl posibild ; ea ni se infati hiar in aspectele ei fizice oT inctul este acceptat ration bur popu Aceasta impicare intmunca propric simful uman al naturii tilaterala a tuturoy ului not st si spectato eceplivitate af Sse amplifici nesting! care criteriile est tice 1 indir. (Carac tistce int int nu pot fi cu nici ui um ¢ bine si tra In perioada di inematografiei se intires prin aparitia si dezvoltarea productiilor nafional de d Popular. Filmul polonez isi cistiga acterul pol nocratie a internafional mai , dem: neeru| mul, razboiul si td e nafionalismului burghez reali ale cineastilor pol at grew in lupta purtata nn internafional tmpotriva ologt are depisite. (Es ju amintim, in narea autoritafilor catolice dui Tui Erez acest sens, Kawalerowiee Maica icd opere de o mare suld, Am fos incereind, uneori, si deschida o polemicd direct cu ideologia promovata a ciner fica’ burghezi (ca ulgarului Rangel Cineasti eh : Planul descrierii viefii cotidiene ~ promovi opera de inv etica noua (pentru a cita un exe 2 om referi la Vi itard) —, fie prin filme de ficfiune (Aven vonturil @ ingerilor.) Cinematografill naghiar’ de usefe luptei_revolufionare erul ing Voc Minchausen), care cuceresc tineretul prin o fantezie cuceritoare. In hoslovaed se dezvolti una din cele mai puternice si mai bine organizate i de filme stiintifice din lume; in Polonia se creeaza o puternica scoal: pulari ea intensi eviste, existenfa unor ins vatamint superior cinematogi de cinecluburi. si orci i filmului”, infiinfarea unor de arhiva si'a unor ce accesiaile publicului iatorismului contr dificarea relati au. ntre filt Cinematogral ad pirtat torul capati posibilitatea reali mi jesiun: mai competent un film gi astfel premixsililor la peste 3 0 mai pistreazai el ca urmi a educatiei cinematografice burgheze? inut numai tn urma wi Raspunsul 1a aceste intrebiri poate fi (Cartagina sistematice. Deocamdata putem schifa numai cite donate gererale ale umbra une profilului spectatorilor nostri de film. In primul rind, publicul nu este om Structura acestui ,,publi tie e nt. Exista un public eucerit timii_a inematografele sindical c nele cinematografice § cinematograiele i, pentru care pr uulturiicinem: © pi 1 decit pentru publicul care a avut It prilejul obi uinfa une ri st arta filmului ori filme c succes ears ept sau nu in Bucuresti sint cu totul alt Nu exist u nituror acti ng lic” unitar, ci mai multe categorii de sp avind fi Tata gusturi Si deprinderi diferite. Educatia fie ir calertg f i aplicarea ac educative care se dovede destivirs nai eficiente in raport cu sp lomeniul c ti fe publi concep til r reamintin atiei ere f pitaliste de se In pr primul entru H pr cercsri entra ct creare a pin az din anil 19 naturizal 1930, daci in Uniunea Sov’ ‘ tar date nate ale lui din aceeasi perioada, fi I de pe Romini au obtinut burghezo-mosiereascii cineastii si criticii care incearc entra rs aii cinetiaed direa culturii filmu de iniruntat condifii deosebit i ost dist vele izolate, lipsite de un suport material traini procuetie m: problem: jonala izbutesc greu si fie cunoscute de marele de pionierat le dific desfasoar prin eforturi eroic pun in evident talentul acelo uutem cit , in imprejurari atit de vitre realize ate opere de art Codin. | izarea piesei O 1 ji care 0 d n lui Jea nar i altel nele In yreme ce in regimul burghezo-mosic m vorbi doar de apatili apete pers poradicd a citorva fi minesti, astdzi avem o cinematogralie nafional lui: C roductie ritmicd, regulatd, care atinge si adeseori depaseste, din 1962, c lined vara(de la aproximativ 300 tn 1938 te si el in nefntrerupta e te in care, in urma cu 20 de ani, era mentilui cinematografic, sub indrumar pentru atitudinea statului socialist partidului, f cea mai popularé dintre art Publicul nostru a capatat noi deprinderi jou. O dovedese recordurile de spectatori inr jonata intre 17 trate de filme de mar li te un mate i cal vizionate cu interes). t cu toti unor categorii oti m Din punetul atiel publicu ul actus le chile atitudini fat, efortul aza si combi ta constitul icepfilor bu educatiel pul * In productia de filme, ultimii pentru cristalizarea relafiilor noi maturizat stub aspect tel au obfinut din cinefe din_genul c-revolii se ij pai 1 cinen i Fiecare di wit o etapa in afirmarea idealuri jufionan puter iurire din patetism I a orinduiri. Este neindoielnic ci aceste filme iurire re asupra formatiel Ca toate cinematograiiile socialis itatea ei de fiecare zi, cu de burghez, instindtosind temele si me ertite de acesta, In acelasi sens me schid. produc} tre curent rebi e afle in raport strins cu insénatosirea ac re au fost vulgarizate de productia capitalist pentru problematica relati tr (ilmele ¢ faptele curajoase si fat ele eroice ({ilmele ul (comedia) nu nate de cinemat prin ea, la nivelul une enesti normale si teme, care au fost atit ic exploatate si d list i intimpina uneori tentatia succesului ilo pe care isi cladeste atractia filmul com critica e artea creatorilor. Utilizat nsligurate printr-o idee cu a at ce procedeelor_filn serie amenin{a si alim e film, identificindu-l cu distractia gratuit eticheta tari schen le -omedii (F fant sau Vacanfa la mare). Lip reflectata nemijlo iconsisten{a caracterelor e renire d 0 imagine vie si optimist a ti filme au revenit, sub pretextul unor afirmatii la{ii eu publicul, specific ru comedia burgh un film care, pornind de la o tema interesant ti Str a realiza filn ic succesul mui se obtine pi de c artistulul de a cit derivat din caracterul or lupt aurare ip nou intre arta filmului Neamul in acti im fost p gusturilor ptar chiar A ti ubstan{a tr scos din ac Aesfsyscl’rey tice noi cfiile um uunoaster nceput nsisi 0 cult losite de tatea tradifire a ideli, Aleksandrov foloseste gagu banalizate tn filmal itai, qu ari, urmatiri. Dar aii rocedee att rede ace artistice, purtitoare ale satirei v cit sernificafii bogat i noi. Un exemplu graitor, in sensul realiziril unor filme in acelasi timp foa ecenta epopeea ir din lupt Viadinai leze la [arr nofionant al unui ] de vedere al ‘or fortd const’ in apelul la Regizorul Lucian Bratu a sti continua si aibi rua infafisa publicului portretul e u, constituind entru a revalorifica, din punc itor revolutionar lulu a filmului tetice moi, acele teme si genuri pirate din opere ile umane cele mai simple gi dite, este necesara 0 bund Strdinul, Neamul a experientelor cinematografice mondiale. Eisenstein si Pu rin a studia filmul american pentru al depisi. Fara a-si forma ¢ i Iupta, in ac cultura cinematografica temeinica si vast ¢ pot forma a falsi a filmuly iilura,publicului. Un exemplu in aceasta privin{z fl constituie filmele de imatie realizate de Gopo. Pornind de la cercetarea amanunfita a mijloacelor Pe folosite de marii creatori de filme animate, de la Walt Disney pind la scoa car ovietic’, Gopo inoveaza cinematografia desenata. Filmele lui tmbiné ingenu ii gi reacfii uma tatea tradifionald a genului cu o inalta luciditate si cu efervescenfa intelectual a general-uman iiunii marxiste despre lume. Cineastul_ cree fal un_basm mode te), interesul fal alist, imagine poetica a unor adevaruri sti nor idei filozofice si pol uri), destinderes ice care capita, datoriti lui, nelimitata fe. In S-a furat 0 bomb icialista, ei revir iin Pasi spre lund, Gopo continua experienta de reevaluare a unor mijl lust aceste genuri inult uzitate, extinzind-o asupra filmului jucat si incercind sa valorif productia cap iginal 1 procedee clasice si procedee foarte noi. Chiar dacd aceste proce inuirea temelor si U fost organic asimilate, intenfia si tendinfa lui Gopo riimin in esenta ica o luciditate Ne: filmele nu pornesc de la o acfiune care insaileaza mai mult sau mai puti G fird a fi fo bil gaguri si glume verific ces; ele cautii si exprime 0 ide p unele file are, foarte actual si orig lind | dalitafi de inriurire a publ a mentalitat lui care s-at dovedit a av mai mare de circulafie. Creatorul ili sa aplicat reaza bagajul de mijloace expresive acumulate in cursul istoriei film itimplat cut une i nici noile experiente prom« cinematografia contemporan’, ci incearca deca artistic i porneasca de la un nivel de preocupiri si de cultura cinematografica al p alitate acest duc{iei_ mondiale de ast loc sisi indepl Gine capitalist’ a cdutat ve de astizi, aces ; le cele mai apte pentru a-si exprima ideo {, melodram: te, 1a vech ; ‘omedia gratuita, filmul pseudoistoric. Cinem cialista creeaz’ pop dragostei es laritate si acelor specii putin dezvoltate in Occ ecii care. presupun Itumeste fen{a unui public competent si matur : poemt fic, epopeea, poemul lon si distrugine 1 : : cou favorabil aliziri care si experimenteze noi modal int necesa igentelor estetice evolufiei artistic matogr am gr meear ri care, adrest : cri originalitatea najionald, dai sive proprii. Exista succese reale, filmemi si pe plai realizitile : tueazii actiunea in alt plan intern ationale Sirin sint tudioulducati tisat. Filmul Gereetare a fenomenului artistic rominesc contemporan. Nu avem pind astazi fecit_putine are si descrie procesul de creafie, urmarindu-| chiar | tii lui; nu s-a realizat inca nici un film despre activitate varilor nostri pict jemporani ; avem un singur portret despre un muzic A i (cel despre George Georgescu). Literatura este ilustrat i prin palide prezentiri ale lui Arghezi si Sado: 7 cipaita, cu timpul, documenta sloare despre scrit ; iar arta teatrala e infifigata numai prin schife cinematogra are, inchinate actorilor Braborescu si Slurdza Bulandra, desi arta spectacolului rominese contemp rerita interpretari cinematografi 0 poa pentru urmasi si si-i poarte faima gi i Filmul de arta ar trebu ni unor investigatii_ mal : tunoasterea aprofundata a vaiorilor er fi-anoniml d 2 ituie un obiect permanent de studiu al cireastilor. In colaborar , afc ear put cifiva ani la aledtuirea une je mare valoare. S-ar pt eine lirice pornind de la motivele oferit tate eficienti si operativa de propagare a ti In sint in aceasta privin le de soenari gi artiolaltmai multi vite de itiietate In geainte; Buf nai multa grijé, rep vite de multe ori producti Intiietate filmelor care pot aduce « xigenfelor estetice a In general, trebuie ale si conseevente. Vede {ii din pt deprin pr i (,Contemporanul imbogaiit mult si care pos Dar aceste cinecluburi a1 conferinfe, cataloage de Ti si putea realiza produ opagandistica. A fiinfarea unui centru na arhiva), accesibil { jin are si le poat Itai formelor de. popular eral. al_activitafilor cul iceputul anului 1 n rev liza problemele educati Coneluzile articolului subi din critica noastra de ar emnare, absentia. a coll a pus nti i si aprofundata a producfi 2atilor noastre. Unele din des i ales in ceea ce priv Gazeta literara™, Lu tit, in asteptarea nai atrala si ciner i are golurt a rita . upta de els rile i bibliot ie public. Nic Nijni), nici luer: i j ti a profanilor apr