TEMA 1.

CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND ASISTENȚA JURIDICĂ

INTERNAȚIONALĂ ÎN MATERIE PENALĂ

1.1. Conceptul, scopul şi domeniul de reglementare a asistenței juridice

internaționale în materie penală.
Asistența juridică internațională în materie penală, de altfel ca și multe alte diomenii de
reglementare a relațiilor de drept, reprezintă un spațiu juridic de comunicare în plan național și
internațional care lasă în permanență loc pentru studiere și perfecționare, atît pentru
reprezentanții mediului academic cît și pentru practicieni, păstrîndu-și actualitatea prin
necesitatea reglementării locurilor albe și a vidului normativ, în raport cu perfecționarea,
apariția metodele noi utilizate de mediul infracțional la comiterea faptelor infracționale,
inclusiv în plan tranfrontalier.
Este recunoscut faptul, că deficiențile cooperării interstatale în domeniul prevenirii și
combaterii infracționalității, sunt cu iscusință utilizate de lumea interlopă înainte ca acestea să
fie înlăturate, contribuind la alimentarea și consolidarea structurilor criminale și a mediului
infracțional per ansamblu, afectînd cele mai importante domenii de dezvoltare națională și
valori sociale, aducînd prejudicii considerabile, uneori nerecuperabile ale drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului, știrbind esențial din imaginea atît a reprezentanților
structurilor de drept cît și a persoanelor publice responsabile de securitatea națională la cel mai
înalt nivel.
În plan național, dimensiunile criminalităţii organizate fac din aceasta o ameninţare la
adresa siguranţei naţionale a Republicii Moldova prin afectarea majorităţii domeniilor de
manifestare ale mediului economic şi social, fapt ce determină elaborarea strategiilor adecvate,
actualizarea acestora în dependență de tendinţele de manifestare a fenomenului infracțional.
Situația actuală dictează, ca statele lumii să ajungă la o colaborare mai efectivă și mai
consolidată, în vederea prevenirii şi combaterii criminalitatății transnaționale, în conformitate
cu legislaţia lor internă şi folosind mecanismele internaţionale pentru culegerea de informaţii şi
date necesare instituţiilor abilitate şi guvernelor de a preveni şi elimina aceste infracţiuni, de a
urmări şi extrăda pe autorii lor. În condiţiile în care criminalitatea internaţională, odată cu
deschiderea frontierelor a atins un grad foarte avansat, uneori, pentru autoritățile naționale greu
de controlat, numai cooperarea juridică internaţională în materie penală acordă posibilitatea de
a răspunde acestui fenomen.
Principiul cooperării, astăzi este unanim admis în raporturile internaţionale dintre state,
contribuind la cunoaşterea reciprocă, la asigurarea progresului, la siguranța în ziua de mîine.
Prin urmare, putem defini cooperarea internaţională, ca fiind o modalitate de ajutor
reciproc între statele lumii printr-o comunicare juridică, în diverse domenii, definită
(comunicarea) în mod concret prin acte normative bilaterale sau multilaterale - tratate,
convenţii acorduri, alte forme de comunicare juridică cu elemente de extranietate, care vizează
în final promovarea şi protejarea anumitor interese naţionale, regionale sau mondiale, în baza
principiului respectării independenţei şi a suveranităţii fiecărei părţi contractante.
Prin prisma principiilor de drept național și internațional, domeniul de reglementare a
cooperării trebuie să cuprindă și comunicările cu elemente de extranietate ale oficialilor
naționali, aflați în serviciul națiunii pe care o reprezintă.
Asistenţa juridică internaţională în materie penală reprezintă un domeniu extrem de
important în cadrul cooperării internaţionale între statele lumii.
Totodată, noţiunea de asistenţă juridică internaţională în materie penală nu este, încă, în
literatura juridică, suficient de precizată. Dealtfel, lucrările de specialitate, ocupîndu-se mai ales
de studiul diferitor laturi ale asistenţei penale între state, de formele prin care aceasta se
realizează, trecînd sub tăcere conceptul însuşi.
Este cunoscut faptul, că noţiunea de asistenţa juridică (judiciară) internaţională în materie
penală a fost acceptată în doctrină la sfîrşitul secolului al XIX-lea nefiind definită în mod

Academia de poliție,,Ștefan cel Mare” / Master/ Tema 1 1/10

 concret şi fiind asimilată în totalitate celei de cooperare judiciară internaţională în materie
penală.
După cum este indicat în literatura de specialitate, noţiunea de asistenţă penală
internaţională îmbracă două accepţiuni: o accepţiune mai restrânsă, aşa-numita asistenţă
juridică cu caracter judiciar sau procesual (in foro), prin care se înţelege asistenţa pe care
organele judiciare din diferite state şi-o acordă în cursul procesului penal şi care se manifestă în
mod obişnuit în efectuarea sau în trimiterea actelor procedurale devenite necesare în cadrul
acelui proces şi o accepţiune mai largă, prin care se înţelege asistenţa oferită în general în
cadrul luptei împotriva infracţionalităţii (in et extra foro) şi anume cooperarea organelor de
urmărire penală, comisiile rogatorii internaţionale în materie penală, recunoaşterea hotărîrilor
judecătoreşti penale, extrădarea, etc.
Asistenţa judiciară „in stricto senso” include, „inter alia”, notificarea (comunicarea) de
acte judiciare, comisiile rogatorii, precum şi mijloacele moderne de investigaţie: audierile prin
videoconferinţă, echipele comune de investigație, livrările controlate, transmiterea spontană de
informaţii, supravegherea transfrontalieră, etc., iar în lato senso, din asistenţa judiciară în
materie penală fac parte şi transferul de proceduri şi recunoaşterea procedurilor, etc.
Asistenţa judiciară în materie penală se solicită de autorităţile judiciare competente din
statul solicitant şi se acordă de către autorităţile judiciare din statul solicitat.
De aici, cel mai adesea şi o terminologie diferită: asistenţă judiciară pentru prima
accepţiune, asistenţă juridică pentru cea de-а doua, fiind însă frecvente cazurile în care
termenul de asistenţă juridică este întrebuinţat pentru a desemna exclusiv activitatea de
cooperare între state în materie penală.
Astfel asistenţa juridică internaţională se referă la asistenţa juridică cu caracter judiciar
(sau procesual) prin care se înţelege asistenţa pe care organele judiciare dintr-un stat o acordă în
cursul procesului penal organelor judiciare din statul în care are loc activitatea judiciară şi care
constă în efectuarea, predarea sau comunicarea unor acte procedurale necesare soluţionării
acelei cauze.
Sunt frecvente cazurile în care termenul de asistenţă juridică este întrebuinţat pentru a
desemna exclusiv activitatea de cooperare între state în materie penală.
Prin urmare, cele mai recente modificări legislative în domeniul asistenţei juridice
internaţionale ne oferă prilejul câtorva reflecţii privind reglementarea acestei instituţii, şi
readucerii în discuţie a conceptelor de asistenţă juridică şi de asistenţă judiciară internaţională
în materie penală.
În acest context putem defini, asistenţa juridică internaţională în materie penală, ca fiind
sprijinul reciproc pe care şi-l acordă statele în activitatea de descoperire, judecare şi pedepsire a
infractorilor. Această activitate se realizează în temeiul prevederilor legii procesual penale, a
tratatelor internaţionale, ratificate de Republica Moldova ori pe bază de reciprocitate[24], adică
îndeplinirea în baza tratatelor internaţionale şi actelor juridice normative naţionale de către un
stat în interesele altui stat a cererilor privind efectuarea acţiunilor procesuale sau privind
extrădarea învinuitului (bănuitului) pentru tragerea lui la răspunderea penală conform cauzei
penale concrete, care se examinează în cadrul urmăririi penale sau se soluţionează în instanţa
de judecată a statului solicitant, sau privind executarea sentinţei sau altor decizii (încheieri)
judecătoreşti, inclusiv transferul persoanei condamnate într-un stat pentru executarea pedepsei
sale în alt stat.
Referindu-se la asistenţa juridică şi judiciară internaţională, un alt autor apreciază că: „..în
condiţiile săvârşirii unor infracţiuni pe teritoriul unui stat de către persoane aparţinând altui stat
sau în cazul organizaţiilor criminale internaţionale care implică săvârşirea de infracţiuni pe
teritoriul mai multor state, sunt necesare acţiuni şi reglementări de colaborare internaţională pe
plan judiciar. Această colaborare se obţine prin încheierea de tratate internaţionale de asistenţă
juridică şi judiciară între state, pe baza unor recomandări ale convenţiilor internaţionale în acest
domeniu” [40]. În cazul în care se pune problema unei asistenţe juridice între statul nostru şi alt

Academia de poliție,,Ștefan cel Mare” / Master/ Tema 1 2/10

 stat, regulile convenite în tratatul de asistenţă juridică îşi au deplină aplicare. Fiind, însă,
posibilă o colaborare între Republica Moldova şi un stat cu care nu există tratat de asistenţă
juridică, în practică se pot folosi reguli stabilite pe bază de reciprocitate. În fine, în cazul în care
nici astfel de reguli nu sunt stabilite, Codul de procedură penală din an.2003 a adoptat, în
art.art. 531-559, norme de realizare a asistenţei juridice internaţionale. Astfel de norme pot fi
stabilite şi prin legi speciale, cum ar fi Legea nr. 371-XVI din 01.12.2006 ,,Cu privire la
asistenţa juridică internaţională în materie penală”.
În concluzie, potrivit actualei reglementări, conceptul de cooperare judiciară internaţională
se apropie de sensul larg al noţiunii de asistenţă juridică internaţională în materie penală, iar
asistenţa juridică internaţională se consideră ca fiind doar una din formele de cooperare
judiciară internaţională.
Organizarea unei colaborări internaţionale între organele judiciare din diferite state în
vederea asigurării unei bune administrări a justiţiei formează obiectul asistenţei juridice în
materie penală.
Cererea prin care se solicită asistenţă într-o cauză penală se expediază statului sub
denumirera de cerere de asistenţă juridică internaţională în materie penală, perfectată în
corespundere cu cerinţele tratatelor internaţionale, conform art.art.531, 532 Cod de procedură
penală al Republicii Moldova şi potrivit Legii cu privire la asistenţă juridică internaţională în
materie penală. Statul care formulează cererea de acordare a asistenţei juridice, se numeşte stat
solicitant, iar statul, căruia îi este adresată cererea de asistenţă juridică se numeşte stat
solicitat[27].
Acordarea asistenţei juridice internaţionale în materie penală atinge interesele acelui stat,
care s-a adresat după asistenţă.
Scopul principal al acestei instituţii este unirea eforturilor statelor în vederea combaterii
criminalităţii, acordându-şi reciproc asistenţă la descoperirea şi cercetarea infracţiunilor,
identificarea persoanelor care le-au comis, şi emiterea sentinţelor echitabile, executarea acestor
sentinţe, precum şi recuperarea prejudiciului cauzat victimelor infracţiunii indiferent în ce stat
se află, de diversitatea legislaţiei naţionale, a celei internaţionale şi a statelor străine.
Volumul şi procedura efectuării acţiunilor procedurale la acordarea asistenţei juridice
internaţionale, depinde într-o măsură oarecare şi de care comunitate internaţională ţine statul
cu care conlucrează Republica Moldova: Consiliul Uniunii Europene sau Comunitatea Statelor
Independente (CSI). Acordarea asistenţei juridice internaţionale în materie penală de către
statele-membre ale Consiliului Europei, se efectuează în baza convenţiilor Consiliului Europei,
tratatelor internaţionale bilaterale şi multilaterale la care R.Moldova este parte şi conform
normelor capitolului IX al Codului de procedură penală a Republicii Moldova.
Obiectul asistenţei juridice internaţionale este realizat prin anumite activităţi şi anume:
1.Comisia rogatorie;
2.Echipele comune de investigații;
3.Extrădarea;
4.Transferul persoanelor condamnate;
5.Recunoaşterea hotărârilor penale definitive pronunţate de instanţele judecătoreşti străine,
alte activități potrivit cadrului legal.
Potrivit Legii privind asistenţa juridică internaţională în materie penală, scopul aplicării ei
este protecţia intereselor de suveranitate, securitate, ordine publică, a altor drepturi și interese ale
cetățenilor Republicii Moldova definite prin Constituţie[2].

1.2. Modalitatea de transmitere a cererilor de asistenţă juridică internațională.

Modul de transmitere a adresărilor privitor la asistenţa juridică internaţională în materie
penală este reglemantat în instrumentele de ratificare a tratatelor internaţionale de asistenţă
juridică în materie penală. În conformitate cu prevederile articolului 4 din Hotărărea
Academia de poliție,,Ștefan cel Mare” / Master/ Tema 1 3/10
 Parlamentului Republicii Moldova nr.1332 din 26.09.1997 "Pentru ratificarea Convenţiei
europene de asistenţă juridică în materie penală" toate cererile de asistenţă juridică trebuie să
fie adresate Ministerului Justiţiei sau Procuraturii Generale[2].
Prin urmare, există trei căi de transmitere: directă, prin intermediul autorităţilor centrale şi
pe cale diplomatică.
Noţiunea de „autoritate centrală", potrivit art. 2 al Legii nr.371/2006, înseamnă autoritatea
competentă a statului solicitat desemnată pentru transmiterea cererilor de asistenţă juridică.
Art. 7 al Legii concretizează că cererile de asistenţă juridică se adresează prin intermediul
autorităţilor centrale - Ministerul Justiţiei şi Procuratura Generală. Prin intermediul
Ministerului Justiţiei se transmit cererile de asistenţă juridică formulate în fazele de judecată şi
de executare a pedepsei, iar prin intermediul Procuraturii Generale - cele formulate în faza de
urmărire penală. Cererile de asistenţă juridică pot fi transmise fie direct, de către autorităţile
străine, fie pe cale diplomatică sau prin intermediul Organizaţiei Internaţionale a Poliţiei
Criminale (Interpol).
Conform actelor de ratificarea a Convenţiilor ori Protocoalelor adiţionale la acestea,
Republica Moldova a specificat, în mai multe rînduri, care sunt autorităţile competente de
examinare a cererilor de asistenţă juridică.
Cu referire la Hotărârea Parlamentului nr.1332-XIII din 26.09.97 ,,Pentru ratificarea
Convenţie europene de asistenţă juridică în materie penală”, ,,... în temeiul art.24 din
Convenţie, pentru Republica Moldova autorităţi judiciare se consideră: judecătoriile, Curtea de
Apel, Curtea Supremă de Justiţie, Ministerul Justiţiei, Procuratura Generală, precum şi organele
acesteia”.
La ratificarea Convenţiei privind spălarea banilor, depistarea, sechestrarea şi confiscarea
veniturilor provenite din activitatea infracţională, în afară de Procuratura Generală, s-a mai
stabilit, ca o autoritate responsabilă pentru realizarea prevederilor convenţiei menţionate, şi
Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, actualmente CNA.
Potrivit art.5 din Convenţia europeană asupra transferării persoanelor condamnate, cererile
de transferare şi răspunsurile la acestea se formulează în scris şi trebuie să fie adresate de către
Ministerul Justiţiei al statului solicitant Ministerului de Justiţie al statului solicitat.
După cum s-a remarcat, calea diplomatică, de asemenea, reprzintă o posibilitate de
transmitere a cererilor de asistenţă juridică internaţională, cale care poate fi stabilită de părţi în
Convenţia respectivă. O astfel de stipulare găsim în paragraful 1 art.l2 din Convenţia europeană
de extrădare, în sensul că cererea se va formula în scris şi se va prezenta pe cale diplomatică.
însă această prevedere a fost completată prin articolul 5 din al doilea Protocol adiţional la
Convenţia europeană de extrădare, conform căruia textul paragrafului 1 art.l2 al Convenţiei s-a
înlocuit cu următorul text:„Cererea va fi formulată în scris şi adresată de Ministerul Justiţiei al
părţii solicitante Ministerului Justiţiei al părţii solicitate; totuşi calea diplomatică nu se
exclude", în ceea ce priveşte transmiterea directă a cererilor de asistenţă juridică, varianta dată
este prevăzută de alin. (2) al art.7 din Legea nr. 371/2006, care prevede că, în cazul în care
cererile se transmit direct organelor de urmărire penală ori autorităţilor judecătoreşti ale Repu-
blicii Moldova, acestea din urmă vor fi în drept să le examineze numai după obţinerea
autorizaţiei de executare din partea autorităţilor centrale. La concret, ne referim la autorizaţia
Procuraturii Generale, iar în cazurile ce rezultă din prevederile Convenţie privind spălarea
banilor - a Centrului Național Anticorupție, succesorul CCCEC.
În caz de urgenţă, cererea de asistenţă juridică poate fi transmisă prin poştă, inclusiv
electronică, prin telegraf, telex, fax sau prin orice alte mijloace de comunicare adecvate, care
lasă urmă scrisă, cu garantarea transmiterii ei ulterioare pe cale oficială. Dar, în toate cazurile,
transmiterea directă a cererilor de asistenţă juridică poate avea loc numai dacă instrumentul
juridic internaţional, aplicabil în relaţia dintre statul solicitant şi statul solicitat reglementează
acest mod de transmitere.
În cadrul Uniunii Europene, art. 6 din Convenţia de asistenţă reciprocă în materie penală

Academia de poliție,,Ștefan cel Mare” / Master/ Tema 1 4/10

 între statele-membre ale UE stabileşte că în relaţiile dintre autorităţile statelor membre se
aplică, ca regulă generală, contactul direct.

1.3. Volumul asistenţei juridice internaționale și conținutul cererilor de asistență

juridică internațională.

Legislația națională și internațională stabilește volumul asistenţei juridice internaţionale, și

respectiv reglementează genul de activitate nominalizat. Odată cu semnarea şi ratificarea
Convenţiei europene privind spălarea, descoperirea, sechestrarea şi confiscarea produselor
infracţiunii, art.8 al acesteia, care se referă la obligaţiile de asistenţă reciprocă se menționează
faptul că părţile îşi acordă, la cerere, asistenţa reciprocă cea mai largă posibilă pentru
identificarea şi descoperirea instrumentelor, produselor şi altor bunuri susceptibile de
confiscare. Această asistenţă va consta în special în orice măsură aptă de aducere şi punere în
siguranţă a elementelor de probă privind existenţa bunurilor menţionate, amplasarea ori
mutarea acestora, natura lor, statutul juridic ori valoarea acestora.
Realizarea asistenţei reciproce, prescrise de art.8, se va efectua conform dreptului intern al
părţii solicitate, în baza acestuia şi conform procedurilor precizate în cerere, în măsura în care
ele nu sunt incompatibile cu dreptul intern (art.9).
Astfel, asistenţa juridică internaţională se solicită sau se acordă în executarea unor
activităţi procesuale prevăzute de legislaţia procedural penală a Republicii Moldova şi a statului
respectiv cu care a fost încheiat tratat de asistenţă juridică. Legislaţia Republicii Moldova şi
anume Codul de procedură penală prevede că asistenţa juridică internaţională poate include
asemenea activităţi:
 comunicarea actelor de procedură sau a hotărîrilor judiciare persoanelor fizice sau
juridice aflate peste hotarele ţării;
 audierea persoanelor în calitate de martor, bănuit, învinuit, inculpat, parte civilmente
responsabilă;
 efectuarea cercetării la faţa locului, a percheziţiei, ridicarea de obiecte şi documente şi
transmiterea lor peste hotare, sechestrarea, confruntarea, prezentarea spre recunoaştere,
identificarea abonaţilor telefonici, interceptarea comunicărilor, efectuarea expertizelor,
confiscarea bunurilor provenite din săvîrşirea infracţiunilor şi alte acţiuni de urmărire penală
prevăzute de codul de procedură penală;
 citarea martorilor, experţilor sau a persoanelor urmarite de către organele de urmărire
penală sau de către instanţa de judecată;
 preluarea urmării penale la cerea unui stat străin;
 căutarea şi extrădarea persoanelor care au comis infracţiuni sau pentru a executa
pedeapsa penală;
 transferarea pesoanelor condamnate;
 comunicarea cazierului judiciar;
 recunoaşterea şi executarea sentinţelor străine;
 alte acţiuni care nu contravin Codului de procedură penală al Republicii Moldova[46].
Nu constituie obiect al asistenţei juridice internaţionale luarea măsurilor preventive.
Totodată, trebuie de menționat faptul, că în scopul stabilirii unui sistem comun de
justiție penală internațională și a consolidării securității internaționale, prin Legea nr.212/2010
Republica Moldova a ratificat Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale, Guvernul
asumîndu-și astfel, responsabilitatea de a implementa prevederile acestuia. În vederea
executării acțiunii supra, Ministerul Justiției a elaborat și a promovat proiectul Legii cu privire
la cooperarea dintre Republica Moldova și Curtea Penală Internațională, în continuarte fiind
schimbată forma de promovare a inițiativei de reglementare a mecanismului de cooperare cu
Curtea Penală Internațională. Această măsură a fost prezăzută în Planul național de acțiuni
pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE în perioada 2017-2019.
Academia de poliție,,Ștefan cel Mare” / Master/ Tema 1 5/10
 Conţinutul cererilor de asistenţă juridică.

Cererea de asistenţă judiciară se face în scris, în afară de cazul în care autoritatea centrală a
statului solicitat, în situaţii urgente, acceptă o cerere într-o altă formă cum ar fi: prin
intermediul mijloacelor electronice de comunicare sau prin orice alt mijloc de telecomunicaţie,
posibilitate prevăzută de art.4 pct.9 din al Doilea protocol adiţional la Convenţia europeană de
asistenţă judiciară în materie penală. Dacă cererea nu este făcută în scris, ea va fi confirmată în
scris în termen de 10 zile, în afară de cazul în care autoritatea centrală a statului solicitat
convine altfel.
Obligaţia autorităţilor competente din Moldova de a formula în scris cererea în domeniul
cooperării judiciare sau de a executa o asemenea cerere este stabilită în majoritatea
Convenţiilor enumerate în pct. 2, capitolul I.
Cererea trebuie să cuprindă următoarele informaţii:
1. Instrumentul juridic in baza căruia se solicită asistenţa (pct.2, capitolul I).
Este important să se indice în mod corect instrumentul aplicabil (Convenţia,Tratatul,
Protocolul adiţional, etc.), denumirea, articolul, paragraful care oferă temei de a solicita
asistenţa, nefiind acceptabilă invocarea legii interne în cazul în care în relaţia dintre Moldova şi
statul solicitat este aplicabil un tratat bilateral sau multilateral în materie penală.
În lipsa instrumentului judiciar internaţional, asistenţa poate fi solicitată în baza
principiului reciprocităţii.
2. Autoritatea care formulează cererea.
Ca regulă generala, cererea este formulată de către autorităţile centrale competente -
Ministerul Justiţiei, Procuratura Generală, Centrul Național Anticorupție, precum şi autorităţile
judecătoreşti enumerate în art. 2 din Legea 371/2006.
Se va preciza calitatea autorităţii solicitante - judiciare, administrative sau poliţieneşti - şi
se vor indica coordonatele autorităţii respective (adresa, telefon, fax, persoana de contact).
3. Activitatea ce se solicită a fi efectuată şi motivele formulării cererii
Este important să se descrie cât mai clar şi cât mai exact activităţile solicitate. Vor fi evitate
frazele prea lungi sau formulările greu de înţeles - aceasta cu atât mai mult cu cât cererea tre-
buie tradusă, astfel încât persoana care efectuează traducerea să fie lipsită de posibilitatea de a
da propria interpretare textului, în măsura în care este posibil, de prezentat datele exacte şi
complete de identificare ale persoanei (nume, prenume, data şi locul naşterii, cetăţenia, adresa)
sau informaţii care să ajute la identificarea ei (ex: numărul şi seria paşaportului sau numărul
permisului de conducere, profesia), iar în cazul persoanei juridice se vor indica elementele de
identificare.
4. Calificarea şi natura juridică a faptei.
Reproducerea literală a dispoziţiilor legale (textul de lege integral).
Simpla indicare a articolului din Codul Penal sau din legea care incrimează fapta nu este
suficientă. Se va preciza, totodată, şi natura infracţiunii.
5. Descrierea sumară a faptei care face obiectul cauzei
Este important să se descrie fapta într-o manieră cât mai exactă şi clară. Descrierea trebuie
să fie sumară, dar trebuie să conţină elementele esenţiale. Aceste aspecte sunt importante, în
special în cazul în care statul solicitat acordă asistenţa numai dacă condiţia dublei incriminări
este îndeplinită. Ele sunt necesare întrucât este vorba de activităţi precum percheziţia, predarea
ori disponibilizarea mijloacelor de probă sau documente pentru a căror realizare se verifică
dubla incriminare.
O astfel de prezentare poate fi inclusă în cererea de asistenţă sau poate fi întocmită separat
şi anexată la cerere. Ea trebuie întocmită astfel, încât autoritatea solicitată să poată aprecia dacă
şi în ce măsură cererea de asistenţă poate fi executată. Prezentarea trebuie să cuprindă

Academia de poliție,,Ștefan cel Mare” / Master/ Tema 1 6/10

 informaţii cu privire la locul, timpul şi modul de săvârşire a infracţiunii.
6. Dacă este cazul unei cereri de comunicare a actelor de procedură, aceasta trebuie să
cuprindă numele şi adresa destinatarului, calitatea lui procesuală, precum şi natura
documentului ce urmează să fie comunicat.
În cazul în care se doreşte participarea la efectuarea activităţii solicitate, se va face o
menţiune despre aceasta în cerere şi se vor prezenta coordonatele persoanelor desemnate de
către autoritatea solicitantă.
Pentru percheziţia corporală sau domiciliară, sechestru sau predare de bunuri trebuie să se
anexeze actul judiciar prin care s-a dispus o astfel de măsură. La cerere se anexează acte în
sprijinul acesteia, după caz, în funcţie de natura şi obiectul cererii. Actele anexate cererii de
asistenţă judiciară trebuie certificate de autoritatea judiciară solicitantă (ştampila şi semnătura
organului judiciar), fiind scutite de orice alte formalităţi de supra legalizare. Problemele pot
apărarea în cazul cererilor adresate statelor anglo-saxone, lucru explicabil, având în vedere că
acestea cunosc o procedură, în anumite cazuri, total diferită. în acelaşi timp, pot apărarea
probleme şi în relaţia cu statele Americii Latine, care atribuie o importanţă deosebită la
certificarea autentificării documentelor şi semnăturii.
Limba în care urmează a fi întocmite cererile de asistenţă judiciară rezultă din prevederile
concrete ale Convenţiei (Tratatului) respectiv. Drept exemplu, în articolul 16 din Convenţia
europeană de asistenţă juridică în materie penală se prevede că fiecare parte contractantă, în
momentul semnării sau al depunerii instrumentului său de ratificare sau de aderare, va putea,
printr- o declaraţie adresată Secretarului General al Consiliului Europei, să-şi rezerve facultatea
de a pretinde ca cererile şi documentele anexe, care-i sunt adresate, să fie însoţite, fie de o
traducere în propria sa limbă, fie de o traducere în una din limbile oficiale ale Consiliului
Europei sau în una din aceste limbi, pe care o va indica. Celelalte părţi vor putea aplica regula
reciprocităţii.
În art. 23 al Convenţiei europene de extrădare, una din cele mai des aplicate de Moldova,
este prevăzut ca documentele ce se prezintă să fie redactate fie în limba părţii solicitante, fie în
cea a părţii solicitate, care, după caz, va putea cere o traducere în una din limbile oficiale ale
Consiliului Europei, la alegerea sa.
Această chestiune este reglementată în art. 536 alin.(4) CPP şi art. 9 din Legea nr.
371/2006, potrivit cărora, cererile care se formulează de autorităţile Republicii Moldova şi
actele anexate acestora vor fi însoţite de traduceri în una din limbile prevăzute în tratatul
internaţional aplicabil în relaţia cu statul solicitat. Traducerea cererilor de asistenţă juridică şi a
actelor anexate lor se realizează de RM, dacă prin prezenta lege nu este stabilit altfel. în fapt,
acestea trebuie însoţite de o traducere în limba română sau în limba engleză ori franceză, in
cazul în care documentele menţionate sunt traduse într-o altă limbă decât limba română,
autoritatea centrală competentă sau autoritatea judiciară competentă, în cazul transmiterii
directe, ia măsuri pentru traducerea acestora în regim de urgenţă. Pe cale de consecinţă, în cazul
în care o autoritate judiciară a RM primeşte direct o cerere de asistenţă, traducerea se
efectuează de către autoritatea respectivă. De regulă, în astfel de cazuri cererile sunt traduse în
limba română. Răspunsul la cererile adresate Republicii Moldova va fi redactat în limba
română, traducerea acestuia în limba oficială a statului solicitant sau în una dintre limbile
engleză ori franceză fiind facultativă, cu excepţia cazului în care, prin instrumentul juridic
internaţional aplicabil, se dispune altfel.
Este,însă, recomandabil şi în interesul autorităţii judiciare solicitante să se anexeze la
cerere o traducere în limba oficială a statului solicitat, aceasta - pentru a urgenta executarea
cererii. In cazul unor state precum Elveţia, Belgia, Olanda sau Canada, traducerea se va efectua
în limba indicată de statul respectiv, în funcţie de zona geografică în care se transmite cererea.
Cererile formulate în temeiul curtoaziei internaţionale şi actele anexe se vor traduce în limba
oficială a statului solicitat. Traducerea cererilor şi a actelor anexe se efectuează de autoritatea
care are competenţa de a formula cererea.

Academia de poliție,,Ștefan cel Mare” / Master/ Tema 1 7/10

 Operativitatea nu este prevăzută expres în lege, însă ea rezultă indirect din necesitatea
respectării termenului rezonabil. Soluţionarea unei cereri de asistenţă după aproximativ 1 an,
chiar 2, nu mai prezintă utilitate, deoarece e posibil ca procesul penal din statul solicitat să fie
finalizat. În esenţă, aceasta presupune ca autorităţile investite cu soluţionarea cererii să
reacţioneze prompt şi să soluţioneze cererea fără întârziere.
În cadrul Uniunii Europene, art. 4 din Convenţia de asistenţă reciprocă în materie penală
între statele-membre ale Uniunii Europene, adoptată la Bruxelles la 29 mai 2000, prevede că
statul membru solicitat va executa cererea de asistenţă imediat ce va fi posibil, ţinând cont, în
măsura posibilităţilor, de termenele indicate de către statul membru solicitant. Prin urmare, în
cazul în care statul membru solicitant apreciază ca fiind de o importanţă deosebită executarea
cererii într-un anumit termen, el va preciza acest lucru în cererea de asistenţă, explicând
motivele care au determinat la stabilirea unui termen limită. Un astfel de termen trebuie stabilit
numai în cazurile în care acesta apare ca necesar şi va avea un caracter rezonabil, în situaţia în
care, autoritatea solicitată va aprecia, după analizarea cererii, că aceasta nu poate fi soluţionată
în termenul limită indicat, eava informa autoritatea solicitantă şi îi va comunica termenul esti-
mat pentru soluţionarea cererii. în astfel de cazuri, este important să existe o comunicare
promptă.
Chiar şi în situaţia în care nu a fost fixat un termen limită, cererile de asistenţă trebuie
executate în cel mai scurt timp posibil.

1.4. Motivele de refuz la acordarea asistenţei juridice internaţionale.

Conform Convenţiei Europene de asistenţă juridică în materie penală din 20 aprilie 1959
Strasbourg, asistenţa judiciară va putea fi refuzată:
→ dacă cererea se referă la infracţiuni considerate de partea solicitată fie ca infracţiuni
politice, sau infracţiuni conexe cu cele politice, fie ca infracţiuni fiscale;
→ dacă partea solicitată cosideră că îndeplinirea cererii este de natură să aducă atingere
suveranităţii, securităţii, ordinii publice sau altor interese esenţiale ale ţării sale[13].
Conform Legii cu privire la asistenţa juridică internaţională în materie penală nr.371-XVI
din 01.12.2006 prevede că cererea de asistenţă juridică este refuzată în următoarele cazuri:
 procedura din statul solicitant nu prevede sau nu respectă condiţiile Convenţiei
Europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale încheiate,la
Roma 4 noiembrie 1950 sau al oricărui alt tratat internaţional pertinent în domeniu,
ratificat de Republica Moldova;
 cererea de asistenţă juridică este formulată într-o cauză aflată pe rolul unei instanţe
extraordinare altele decît cele constituite prin tratate internaţionale pertinente sau în
vederea executării unei pedepse aplicate de o asemenea instanţă;
 fapta care motivează cererea de asistenţă juridică face obiectul unei proceduri în curs,
sau această faptă trebuie sau poate face deasemenea obiectul unei urmăriri penale ce
ţine de competenţa organelor de urmărire penală a Republicii Moldova[2].
Legislaţia Republicii Moldova prin Codul de procedură penală şi anume art.534 prevede că
asistenţa juridică poate fi refuzată dacă:
 cererea se referă la infracţiuni politice sau conexe acestora. Refuzul nu se admite şi în
cazul cînd persoana este banuită, învinuită sau a fost condamnată pentru săvîrşirea
faptelor prevăzute de articolele 5-8 al Statutului de la Roma al Curţii Internaţionale
Penale;
 cererea de asistenţă juridică se referă la o faptă ce constituie o încălcare a disciplinei
militare;

Academia de poliție,,Ștefan cel Mare” / Master/ Tema 1 8/10

  dacă prin cererea de asistenţă juridică se poate aduce daune securităţii, suveranităţii
sau ordinii publice a statului;
 dacă sunt motive pentru a crede că bănuitul este urmărit sau pedepsit penal din motive
de rasă, naţionalitate, religie, cetăţenie, apartenenţa la un grup politic sau dacă situaţia
lui se va agrava şi mai mult pentru unul din motivele descrise;
 dacă fapta săvîrţită de bănuit este pedepsită cu moartea în statul solicitant şi statul
solicitant nu oferă garanţii în vederea neaplicării sau neexecutării pedepsei capitale;
 dacă faptele invocate în cererea de asistenţă juridică potrivit Codului Penal al
Republicii Moldova nu întrunşte elementele infracţiunii[1].
În sensul aceluiaşi articol al Codului de Procedură Penală nu sunt considerate infracţiuni de
natură politică:
 atentatul la viaţa unui şef de stat sau a unui membru de familie al acestuia;
 crimele împotriva umanităţii prevăzute de Convenţia pentru prevenirea şi
reprimarea crimei de genocid,adoptată la 9 decembrie 1948 de Adunarea Generală a
Naţiunilor Unite, la care Republica Moldova a aderat în temeiul Hotărîrii
Parlamentului nr.707-XII din 10 septembrie 1991;
 infracţiunile prevăzute în Convenţia de la Geneva din 1949 pentru îmbunătăţirea
sorţii răniţilor şi bolnavilor din forţele armate în campanie la art.50, forţelor armate
maritime art.51, în Convenţia de la Geneva din 1949 cu privire la tratamentul
prizonierilor de război la art.129 şi în Convenţia de la Geneva din 1949 cu privire la
protecţia persoanelor civile în timp de război la art.147, la care Republica
Moldova a aderat în temeiul Hotărîrii Parlamentului nr.1318-XII din 2 martie 1993;
 orice violare similară a legilor războiului care nu este prevăzută în convenţiile de la
Geneva enumerate mai sus;
 →infracţiunile prevăzute în Convenţia europeană pentru reprimarea terorismului la
art.1, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1997, în alte tratate internaţionale
pertinente;
 → acţiunile prevăzute în Convenţia împotriva torturii şi a altor pedepse sau
tratamente crude, inumane sau degradante, adoptată la 17 decembrie,1984 de
Adunarea Genarală a Naţiunilor Unite;
 → orice altă infracţiune al cărei caracter politic a fost eliminat de tratatele
internaţionale la care Republica Moldova este parte.
În caz că cererea de asistenţă juridică penală internaţionlă este refuzată, atunci va fi
necesar motivarea acesteia. Republica Moldova ratificînd Convenţia europeană privind
asistenţa juridică internaţională în materie penală a declarat că se va refuza de asistenţă juridică
în cazurile:
 infractorului i s-a aplicat actul de amnistie;
 în conformitate cu legislaţia naţională persoana nu poate fi trasă la răspundere
penală;
 fapta comisă nu constituie infacţiune conform legislaţiei Republicii Moldova;
 în privinţa aceleiaşi persoane şi pentru aceleaşi fapte este deja intentată o procedură
penală în curs;
 după comiterea crimei infractorul a avut o dereglare psihică de lungă durată care
exclude responsabilitatea penală a acestuia, cu alte cuvinte persoana devine
iresponsabilă.
Responsabilitatea presupune starea psihologică care are capacitatea de a înţelege caracterul
prejudiciabil al faptei, de-aşi manifesta voinţa de a-şi dirija acţiunile. Iresponsabilitatea poate fi
privită sub două forme din punct de vedere juridic:
 persoana care în timpul săvîrşirii faptei prejudiciabile nu-şi putea dădea seama de
acţiunile sau inacţiunile sale, sau nu le putea dirija din cauza unei boli psihice

Academia de poliție,,Ștefan cel Mare” / Master/ Tema 1 9/10

 cronice, a unei tulburări psihice temporare sau a altei stari patologice. Persoana dată
nu va fi pasibilă de răspundere penală.
 nu va fi pasibilă de răspundere penală persoana care a săvîrşit fapta prejudiciabilă
în stare de responsabilitate, însă înainte de pronunţarea sentinţei de către instanţa de
judecată s-a îmbolnăvit de o boală psihică care a limitat-o de posibilitatea de a-şi da
seama sau de a-şi dirija acţiunile sau inacţiunile sale.
În cazul nostru refuzul cererii de asistenţă jurică va fi motivat de forma a doua a
iresponsabilităţii persoanei care a comis infracţiunea.
în privinţa aceleiaşi persoane şi aceleiaşi fapte esxistă deja o sentinţă sau o hotărîre în
vigoare a organelor competente de clasare a urmăririi penale[46].

1.5. Cheltuielile legate de acordarea asistenţei juridice, limbile utilizate.

Conform articolui 20 din Convenţia Europeană de asistenţă juridică în materie penală,

cheltuielile legate de acordarea asistenţei judiciare le suportă fiecare parte pe teritoriul statului
său. Exceptie de la această regulă o poate constitui doar rambursarea de către partea solicitantă
părţii solicitate a cheltuielilor:
 legate de avansul acordat martorului sau expertului pentru deplasare în statul
solicitant;
 ocazionate de intervenţia experţilor pe teritoriul părţii solicitate;
 de transferul persoanelor deţinute pentru a fi audiate în calitate de martor în statul
solicitant.
În cazul cînd asistenţa juridică internaţională este reglementată de tratate bilaterale sau
multilaterale la care Republica Moldova este parte, în tratatele date se stabileşte modul de
acoperire a cheltuielilor legate de asistenţa juridică internaţională[46].

Legea Republicii Moldova cu privire la asistenţa juridică internaţională prevede că

cheltuielile de îndeplinire a cererii de asistenţă juridică sunt suportate de regulă de statul
solicitat.
Statul solicitant suportă următoarele cheltuieli:
 remuneraţiile martorilor, experţilor, cheltuielile lor de călătorie şi de şedere în statul
solicitant;
 cheltuielile de remitere a obiectelor;
 cheltuielile de recurgere la videoconferinţă pentru îndeplinirea cererii de asistenţă
juridică;
 cheltuielile de tranzit al persoanelor de pe teritoriul unui stat terţ;
 alte cheltuieli considerate drept extraordinare de statul solicitat în funcţie de
mijloacele umane şi tehnologice utilizate pentru îndeplinirea cererii de asistenţă
juridcă.
În urma unui acord între autorităţile Republicii Moldova solicitate şi autorităţile străine
solicitante se pot deroga ca excepţie de la dispoziţiile menţonate mai sus[2].
Cererile de asistenţă juridică şi actele anexate la acestea formulate de autorităţile
Republicii Moldova vor fi însoţite de traduceri în una din limbile prevăzute de tratatul
internaţional aplicabil în relaţia cu statul solicitat.
Răspunsul la cererea de asistenţă juridică formulat de autorităţile Republicii Moldova va fi
redactat în limba de stat cu traducerea acestuia în limba prevăzută de tratatul aplicabil între
părţi.

Academia de poliție,,Ștefan cel Mare” / Master/ Tema 1 10/10