Scopul lucrării: Studierea instalaţiei de încercare cu înaltă tensiune alternativă

şi redresată. Cercetarea experimentală a dependenţei rigidităţii dielectrice a aerului la

tensiuni alternative redresate în funcţie de distanţa dintre electrozi de diferite forme.

D.P.

T3

T2 F.P.

T1

TR2

TR1

S S
Fig.1.1. Schema cascadei de transformatoare 3×35 kV.

În momentul efectuării lucrării de laborator în sală era:

o temperatura aerului (uscat) t = 23 0C, T = 300 K;
o temperatura aerului (umed) t = 190C, T = 295 K;
o presiunea atmosferică T = 98,7 k Pa = 754 mmHg.
Se determină densitatea relativă a aerului δ:
P
  2.9  10 3  ;
T
98.7
  2.9  10 3   954 .
300
La încercările izolaţiei de exterior în condiţii climatice se diferă de condiţiile
normale (P0=101300 Pa, T=296 K, γ0=11,25 g/cm3) este necesar de a calcula
coeficienţii de corecţie de temperatură, presiune şi de umiditate absolută a aerului.
Tensiunea disruptivă a izolaţiei, Udm măsurată la încercări, trebuie raportată la
condiţiile climatice normale se calculează după formula:
K
U dn   U dm ;
Kp  Kt

Coala

1
Mod Coala Nr. Document Semnat. Data
 unde: Udn este tensiunea disruptivă raportată la condiţiile nominale;
Kp, Kt, Kγ – coeficienţi de corecţie de presiune, temperatură şi umiditate
absolută a aerului corespunzător.
Coeficienţii de corecţie de presiune Kp şi de temperatură Kt se determină după
relaţiile:
m
P 
K P    ;
 P0 
n n
T   296 
Kt   0     .
T
   296  t 
unde: m şi n sunt exponenţi de putere, valorile cărora depind de tipul încercărilor şi
tensiunea de încercare, lungimea intervalului de descărcare şi configuraţia lui.
La încercările izolaţiei în stare uscată şi lungimea intervalului de descărcare
mai mică ca 1m, m=n=1.
98.7  10 3
Kp   0.974 ;
101300
296
Kt   0.916 .
296  27
Coeficientul de corecţie de umiditate absolută Kγ la încercările izolaţiei în stare
uscată se determină în dependenţă de tipul izolaţiei şi tensiunii după formula:
Kγ=Kω;
unde: ω este exponentul de putere, valoarea căruia este egală cu zero pentru câmp
electric relativ uniform şi egală cu unitatea pentru câmpul electric puternic
neuniform şi lungimea intervalului de descărcare mai mică de 1 m.
K – coeficient de corecţie suplimentar de umiditate absolută, K=1.08.

Rezultatele măsurărilor le introducem in tabelele respective.

Experienţa nr.1 Tensiune alternativă, sistemul de electrozi plan – plan .

Tabelul 1.1
Tensiunea disruptivă (datele experimentale), kV U dn
Em  ,
S, S Udc,
cm Ud1 Ud2 Udm Udn kV kV
cm
1 28 24 26 28,62 28,62 23,5
3 52 55 53,5 64,84 21,61 51,381
7 90 91 90,5 109,5 15,64 86,86

Se observă că este câmp slab uniform.

Se determină valorile tensiunii disruptive raportate la condiţiile nominale, iar
rezultatele calculelor se introduc în tabelele respective.

Coala

2
Mod Coala Nr. Document Semnat. Data
 Pentru experienţa nr.1
1.08
U dn   26  28,62 kV ;
0.974  0.916
U dn 28,62 kV
Em    28,62 .
S 1 cm
Se determină valorile de calcul ale tensiunii disruptive (câmp între electrozi de tip
plan – plan) cu relaţia:
U dc  24.5    S  6.4    S ;
unde: δ este densitatea relativă a aerului, δ=0.954∙10-3;
S – distanţa între electrozi, cm;
pentru S=1 cm obţinem: U dc  24.5  954  1  6.4  954  1  23.5 kV ;

Rezultatele măsurărilor le introducem in tabelele respective.

Fig.1.2 Dependenţele Udn=f(S) şi Udc=f(S) când sistemul de electrozi

este plan – plan

Coala

3
Mod Coala Nr. Document Semnat. Data
 Experienţa nr.2 Tensiune alternativă, sistemul de electrozi vârf – plan .

Tabelul 1.2
Tensiunea disruptivă (datele experimentale), kV Em 
U dn
S, ,
S
cm Ud1 Ud2 Udm Udn kV
cm
1 10 9 9,5 9,26 9,26
3 33 34 33,5 32,3 10,74
7 46 44 45 43,45 6,2
9 61 58 59,5 57,35 6,37

Experienţa nr.3 Tensiune redresată (alimentare catod), sistemul

de electrozi vârf – plan.
Tabelul 1.3
Tensiunea disruptivă (datele experimentale), kV U
E m  dn ,
S, S
cm Ud1 Ud2 Udm Udn kV
cm
1 11 13 12 11,6 11,6
3 27 27 27 26,1 8,7
7 40 40 40 38,68 5,52
9 61 58 59,5 57,35 6,37

Experienţa nr.4 Tensiune redresată (alimentare anod), sistemul de electrozi

vârf – plan.
Tabelul 1.4
Tensiunea disruptivă (datele experimentale), kV U
E m  dn ,
S, S
cm Ud1 Ud2 Udm Udn kV
cm
Coala

4
Mod Coala Nr. Document Semnat. Data
 1 19 19 19 18,32 18,32
3 56 56 56 53,76 17,92

Fig. 1.3 Dependenţele Udn=f(S) la tensiune redresată pentru

ambele polarităţi (pozitivă şi negativă).

Concluzii: În această lucrare de laborator am efectuat cercetarea experimentală a

rigidităţii dielectrice a aerului la tensiuni alternative şi redresate în funcţie de distanţa
dintre electrozi de diferite forme. Analizând rezultatele măsurate se observă bine că
tensiunea disruptivă (de străpungere a dielectricului (aerul)) este direct proporţională
cu distanţa dintre electrozi. Cu cât distanţa între electrozi se majorează, se majorează
şi tensiunea disruptivă. În cazul când avem tensiune alternativă şi când distanţa între
electrozi este de 1 cm tensiunile disruptive pentru sistemele de electrozi studiate sunt
aproximativ egale, iar cu mărirea distanţei tensiunile disruptivă diferă între ele.

Coala

5
Mod Coala Nr. Document Semnat. Data