Bibliografie

1. Îndrumar metodic la efectuarea proiectului Epurarea apelor uzate Chișinău

U.T.M 2006 […]
2. Îndrumar metodic pentru întocmirea proiectului de an Partea a II-a Epurarea
mecanică a apelor uzate Chișinău U.T.M 2007 [...]
3. Îndrumar metodic pentru întocmirea proiectului de an Partea a III-a Epurarea
biologică și dezinfecția apelor uzate Chișinău U.T.M. 2013 [...]
4. Surse electronice web:
https://www.academia.edu/6721979/statie_de_epurare_ape_uzate?
email_work_card=thumbnail
https://www.academia.edu/25614648/Epurarea_bilogica_a_apei?
email_work_card=thumbnail

1
 Cuprins

Date inițiale de pe proiect........................................................................................ 4

Determinarea debitelor de calcul ape uzate............................................................. 5
Determinăm concentrați medii în apele uzate.......................................................... 6
Calculul temperaturilor medi ale apei uzate..............................................................7
Determinarea numărului convențional de locuitori...................................................7
Gradul necesar de epurare A.U. orășănești................................................................8
Alegerea metodei și schema tehnologice a stației de epurare....................................8
Calculul de instalați epurare mecanică.......................................................................9
Calculul de legătură între instalații de epurare...........................................................9
Grătarele ( Instalați de degrosiere a apelor uzate ).....................................................10
Dezinisipatoare…………………………………………………………………..….13
Decantoare Primare....................................................................................................16
Epurarea biologică a apei uzată..................................................................................18
Decantoare secundare.................................................................................................23
Dezinfecția apelor uzate epurate.................................................................................24

2
Date inițiale de pe proiect:

1. Numărul de locuitori în mii de oameni:

Sectorul A = 70
Sectorul B = 25
Sectorul necanalizat C = 4

2. Debitul specific apă uzată menajeră qspec. , l/om zi.

Sectorul A = 95
Sectorul B = 120
Sectorul C = 25

3. Coeficient de variație zilnice a debitului de apă menajeră.

kzi max =1,3
kzi min = 0,75

4. Temperatura apei uzate menajere.

Tmed vară = 21 0C
Tmed iarnă = 9 0C
Tmed anuală = 12 0C

5. Debit zilnic mediu de apă uzată industrială.

Qzi ind. = 300 m3/zi

6. Coeficientul de variație orar debit ape industriale

hmax= 1,1
k ind
hmin= 0,6
k ind

7. Coeficientul de variație zilnică a debitului de variație apelor uzate. k=1,

8. Conținutul ape uzate industiale.

MSind = 320 mg/l
CBO5ind = 480 mg/l
9. Temperatura apei uzate industriale.
Tmed vară = 22 0C
Tmed iarnă = 12 0C
Tmed anuală = 16 0C
3
 Calculele preliminare.

1. Determinarea debitelor de calcul ape uzate.

Debitul de calcul a SE reprezintă suma debitelor ape menajere și industriale și se
determină conform relațiilor următoare și Tab.1

N r .loc ⋅q spec
Q menj
zⅈ. med= , m3/zi
1000
3
zⅈ. max=Q zⅈ .med ⋅k zi max , m /zi
Qmenj menj

3
zⅈ. min=Q zⅈ .med ⋅ k zi max , m /h
Q menj menj

Qmenj
menj
Q h .min =
zⅈmax
, m3/h
24

Q menj menj 3
h max =Q h med ⋅k h max , m /h

Q menj menj 3
h min =Q h med ⋅k h max , m /h

Toate calculele se scriu in tabel. Tab. (1)

Tipul de Sectoarel Numărul Debitul Debitele
ape uzate e locuitori specific Zilnice orar l/s
mii qspec
Menajere A 70 6650 95 277 76,96
de la B 25 3000 120 125 34,72
populație C 4 100 25 4,2 1,16
Total
Mediu - - - 9750 528.125 146.7
Max 12675 834.437 231.786
Minim 7312.5 322.156 89.487
Industriale
Mediu - - - 300 12.5 3.47
Maxim 300 13.75 3.81
Minim 300 7.5 2.08
Influentul
SE amest. - - -
Mediu 10050 540.625 150.1
Maxim 12975 848 235.55
Minim 7612.5 329.65 91.56
2. Determinăm concentrați medii în apele uzate.
4
Menajele din sectoarele de canalizare:
a∗1000
M S men
en =
q spec
a .u .

b∗1000
CBO 5men=
q spec
a .u .

Din sectoare necanalizate:

0,33∗1000
M S men
en =
q spec
a .u .

0,33∗b∗1000
CBO 5men=
qspec
a .u .

Amestecul de ape uzate menajere și industriala:

∑ ( M S men menj ind ind
men en ∗Q zⅈ .med + M S en ∗Q zⅈ. med )
MS en = menj ind
∑ ( Qzⅈ .med +Qzⅈ .med )

∑ ( CBOmen menj ind ind

men 5 en ∗Q zⅈ. med +CBO5 en∗Q zⅈ. med )
CBO 5 =
∑ ( Q menj ind
zⅈ .med +Q zⅈ .med )

Tab. (2)
Tipul A.U. qspecific Q menj
zⅈ. med MS Q*MS CBO5 Q*CBO5
Menajere
A 95 6650 684 4548600 631 4196150
B 120 3000 541 1623000 500 1500000
C 25 100 852 85800 792 79200
Industriale - 300 320 96000 480 12000
Influentul
S.E. - 9960 638 6353400 581 5787350
amestecul
ape uzate

a ⋅1000
C=
q spec
a = 65g materie în suspensie

b = 60g materie în suspensie

3. Calculul temperaturilor medi ale apei uzate.
Stabilirea temperaturi medi se tabilează cu relatia:

5
 T mⅇd∗Q menj ind ind
amest zⅈ .med + ∑ ( T ∗Q zⅈ .med )
T med =
Q menj ind
zⅈ .med +Q zⅈ .med

Tab. (3)
Tipul A.U. Qmed zi Tmed vară T*Q Tmed iarnă T*Q Tmed anual T*Q
Menajeră 6650 139650 59850 79800
3000 21 63000 19 27000 12 36000
100 2100 900 1200
Industrială 300 22 6600 12 3600 16 4800
Influentul ∑Q ∑T*Q ∑T*Q ∑T*Q
S.E. amest. 10050 21 211350 9 91350 12 121800
A.U.

4. Determinarea numărului convențional de locuitori.

Numărul convențional reprezintă suma numărului efectiv de locuitor local (real) și a
numărului echivalent. Numărul echivalent reprezintă numărul delocuitori care
echivalează cantitatea de impurități evacuate în rețeaua de canalizare publică de
apele uzate industriale.
Calculele se efectuiază cu relațiile următoare ținînd cont de concentrația de materie
în suspensie MS și substanțe organice exprimate prin CBO5.
C∗Q zi med
N eq =
a

Nconv = Nefectiv+Neq locuitori

Tab. (4)
Nr.crt. Indicatori Q ind
zⅈ. med MS Q*MS CBO5 Q*CBO5
1 Interprinderi 300 320 96000 480 12000
2 Locuitori - 5 - 8 -
echivalenți
3 Locuitori 99000
echivalenți reali
4 Locuitori - 99005 - 99008 -
convenționali

5. Gradul necesar de epurare A.U. orășănești.

Conform dicertivei UE și hotărîrea guvernului Republici Moldova e gradul necesar
de epurare se adoptă egal cu:
6
 1. MS ≤ 35 mg/l
2. CBO5 ≤ 25 mg/l

6. Alegerea metodei și schema tehnologice a stației de epurare.

Metoda de epurare a A.U. poate fi adoptată conform recomandări din tabelul [2.7] în
funcție de gradul necesar de epurare.
MS - 15÷25
CBO5 - 15÷25
Conform tab. [2.7] se adoptă metoda de epurare mecanică plus biologică completă.
Schema tehnologică a stației de epurare reprezintă o stație care indică succesiunea în
plan a instalației principaleale acestuia cu indicați asupra fluxului tehnologic al apei
și al nămolului de epurare. Conform gradului de epurarenecesar precum și debitul și
apei uzate se adoptă următoarea schemă tehnologică.
a) Treapta mecanică ( primară)
1. Grătare fine cu interfațe de 10-16 mm
2. Deznisipatoare tangențiale
3. Decantoare primare
Pentru decantor primar se prevăd limpezitoare cu aerare naturală cuplate cu
fermentatoare deschisă pentru stabilizarea nămolurilor și cu nămol activintrodus in
ele cu scopul de a intensifica decantarea primară și de a îngroșa nămolul activ în
exces în comun cu nămolul primar.
b) Treapta biologică ( secundară )
4. Bazinul de aerare cu nămol activ cu recircularea nămolului activ cu
recirculat separat de apă uzată epurată în decantor secundar de tip vertical.
Bazin cu nămol activ se proiectează cu aerare prelungită care asigură
stabilizarea lui în nămol activ n exces.
5. Epurarea apei uzate se finalizează în treapta de dezinfecție prevăzută cu
radiația UV ultravioletă. Apa uzată epurată este diversată în emisar.
După fluxul tehnologic de tratare a nămolului se prevede:
1. Rețineri de la grătare fine se acumulează în containere și se evacuiază la gunoi
2. Nămolul mineral (nisip) din diznisipatoare este evacuat la platformele de nisip
pentru deshidratare. Apa din drenaj este îndreptată în capul stației pentru
epurare.
3. Nămolul de proveniență organică din decantor primar este supus fermentări
anaerobe în bazinul de fermentare deschise cuplat cu limpizatoarele cu aerare
naturală.

7
 4. Amestecul de nămol primar și activ în exces fermentat este supus dezhidratări
în saci filtranți apa din drenaj (nămol) se îndreaptă în capul stației de epurare.
5. Nămolul deshidratat în saci filtranți este depozitat și după o stocare
magazinare lungă durata de 6 luni și utilizat apoi in agricultură.

1. Calculul de instalați epurare mecanică.

Apele uzate brute sunt colectate din localitate gravitaținal prin rețeaua publică de
canalizare la stația de pompare principală combinată cu un bazin de uniformizare.
(Disipator de energie sau cameră de recepție) Care se adoptă după proiectele tip
conform debitelor maxim orar refulat de stația de pompare.
Tab. (5)
Debitu Dimensiuni, mm Diametrul
l conductei de
apelor refulare, mm
uzate
m3/h
A B H H1 h h1 b l l1 Printro Prin
conduct două
ă conduct
e
1000- 200 230 200 160 75 75 60 100 120 600 250
1250 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2. Calculul de legătură între instalații de epurare.

Începând cu canalele de recepție disipatorul de energie apa uzată este transportată de
la o instalație la alta fluxul tehnologic al apei gravitațional datorită căderi de cote ale
acestora și pentru aceasta se folosesc cele mai frecvent ccanalele deschise de formă
dreptunghiulară sau semicirculară în secțiunea care sunt parțial pline mișcare cu
suprafață liberă. Prin canale se efectuiază de asemenea și distribuția uniformă a
apelor uzate între instalații cu același destinație.
Calculul hidraulic și diminsionarea canalelor de legătură se efectuiază cu ajutorul
unor grafice sau tabele speciale întocmite pentru facilitarea alegerilor secțiuni optime
ale canalelor ținînd cont de următoarele condiți:
a) Secțiune canalelor se stabilește pentru debitul orar maxim și se verifică la
debitul orar minim verificinduse panta și respectiv gradul de umplere încît să
se respecte viteza minimă acceptabilă sau de autocurățire aceasta se adoptă de
obicei egală cu 0,7 m/s
b) Secțiunea canalului se alege pentru fiecare debit,
8
 Q tot Q tot Q tot
( Qtot , , , … .., cu gradul de umplere 0,5)
2 3 n

Tab. (6)
Caracteristicele La debitele l/s
conductei
Maxime Minime
Qtot Q tot Q tot Q tot Q tot Qtot Q tot Q tot Q tot Q tot
maxim 2 3 4 8 minim 2 3 4 8
Valorile 235,5 117,7 78,5 58,8 29,4 91,5 45,7 30,5 22,87 11,43
debitelor
Lățimea bc , 600 300 200 150 75 600 300 200 150 75
mm
Panta , i 0,001 0,0009 0,000 0,0004 0,000 0,001 0,0009 0,000 0,0004 0,0002
8 6 2 8 6
Gradul de 0,686 0,343 0,228 0,171 0,085 0,338 0,169 0,112 0,084 0,042
umplere hc/bc
Adîncimea 411,6 205,8 137,2 102,9 51,45 202,8 101,4 67,6 50,7 25,35
stratului de apă
hc , mm
Viteza v, m/s 0,954 0,477 0,318 0,238 0,119 0,744 0,372 0,248 0,186 0,098

3. Grătarele ( Instalați de degrosiere a apelor uzate )

Fig. 1 Grătare
Reținerea corpurilor și a
suspensilor mari (grosiere)
degrosierea apei este o
primă operațțiune ce trebuie
efectuată obligatoriu la
intrarea apelor uzate în
stație de epurare avînd ca
scop protecția conductelor
și părților mobile ale
echipamentelor mecanice.
Dacă apa uzată este
pompată în stație de epurare reținerea corpurilor mari (materilor grosiere) trebuie
efectuată înaintea stației de pompare. Construcțiile specifice rețineri corpurilor și a
suspensilor cominitoarelor și sitele in această se reține hîrti, cîrpe, materi plastice.

9
Grătarele în componența instalațiilor stației de epurare sunt prevăzute cu interspații
ce nu depășesc 16mm atât la aducția gravitațională cît și prin refulare apelor uzate în
stația de epurare S.E. .
Grătarele pot de S.E. in cadrul prezenei lor sau a cominutoarelor în cadrul stației de
pompare cu condiția că lungimea conductei de refulare nu depășește 500 m. Se
adoptă grătere fine cu bare cu interspați 10 mm. Calculul grătarelor cu bare se
efectuiază în următoarea succesiune, funcție de debitul de calcul a apelor uzate
adoptăm în prealabil ng = 1 în funcțiune și 1 rezervă . Aria necesară a secțiuni vii a
grătarului se determină cu relația.
Qtot
F g= ¿ max
, m2
v g ⋅ ng

În care:
Qtot 3
¿max este debitul orar maxim total de ape uzate în amestec, m /s

Fg este aria necesară secțiuni vii a unui grătar activ.

0,255
Fg= 1∗1 = 0,255, m2

vg este viteza de mișcare a apelor uzate prin interspați gratar (0,8-1)

ng este egal cu 1
Numărul interspațiilor nis
Fg
nis= k b ⋅ h
is g

În care:
bis este lățimea interspațiilor sau distanța dintre barele grătarului se adoptă bis ≤ 0,01
hg este adîncime statului de apă în canal cu hc adîncimea apei în canalul de aducțiune
(tab. 2 calculul hidrraulic al conductelor de legătură pentru debitul maxim).
k este coeficientul ce consideră k= 1,05
0,255
nis=1,05 0,01∗0,41 = 67 interspați

În depedență de numărul interspațiilor obținute și ținând cont de numărul barelor nb

precum grosimea lor sb se determină lățimea grătarului Bg avînd în vedere că numărul
barelor ng este cu unu mai puțțin cu numărul interspațiilor nis , nb=nis-1 iar grosimea
barelor sb se adoptă egal cu 8÷10 mm (0,008÷0,01 m)
Bg = bis* nis + sb( nis-1), m

10
 Bg = 0,01*67+0,008(67-1) = 1,192 m
După valoarea Bg alegem tipul și marca grătarului. Tab.(7)
Marca Dimensiunil Lățimea Numărul Grosimea Raza de
e canalului, canal locul interspațiilor barelor rotire
mm instalări
МГ9Т 1000/1200 1140 39 8 2050

Afară de aeasta se verifică condiția dacă la debitul de verificare Qor min viteza medie a
apei în canalul pe care se amplasează gratarul este de minim 0,4 m/s.
Q ¿min
vmin = B ⋅h ⋅n , m/s
g e min g

0,091
vmin = 1,198∗0,338∗1 =0,22 m/s < 0,4m/s nu respectă cerințele

După stabilirea definitivă a mărci gratarului se recuge la determinarea pierderilor de

sarcină între interspațile gratarelor la dimensionarea camerei grătarelor și
determinarea cantități de reținere.
Pierderile de sarcină în interspațile gratarului ∆h, m se determină din formula:
v 20
∆h= Ꝣ¿ *k
2g

În care:
k este coeficientul ce ține cont de majorarea pierderilor de sarcină teoretice în
grătar ca urmare a înfundări parțiale a gratarului cu impuritățile obținute k=3.
g este accelerația căderi libere g = 9,8 m/s
Ꝣ este coeficientul rezistenței locale a grătarului de terminat din formula:
3
Sb
Ꝣ=β b( ) 4
⋅sin φ
is

β este coeficientul adoptat în funcție de forma secțiuni transversală (profilului) a

barelor grătarului β= 1,79
φ este unghiul înclinări grătarului față de orizont φ= 600
12
∆h = 1,33* *3 = 0,203 ˃0,15m
2∗9,8

Cota radierului canalului în aval de grătar trebuie să fie mai joasă cu mărimea
pierderilor de sarcină ∆h dar nu mai puțin de 0,15m.

11
Cantitatea de impurități reținute pe grătar Qreț , m . unde a=16
a ⋅ N MS
Qreț = conv
, m3/zi
365∗1000
16∗99005
Qreț = 365000 =4,33m3/zi

Masa reținerilor în tone pe oră t/h depuse pe grătar.

Q reț ⋅ γ reț ⋅ k max
Greț = reț
24

Unde : k = 2 ; γ =0,750t/m3
4,33∗0,750∗2
Greț = 24
= 0,27 t/h

Reținerile sunt evacuate spre a fi îngropate (gunoiște) depozitate fermentate,

compasate cu deșeuri menajere incinerate sau tocate fărămițate cu ajutorul unor
dispositive speciale și reîntroduse în apă în aval sau în amonte de grătare.
4. Dezinisipatoare

Pentru eliminarea particolelor solide minerale (nisip ș.a.) cu diametrul de peste

0,15…0,25mm servesc deznisipatoarele care se amplasează în aval de grătare și in
amonte de decantoarele primare sau stați de pompare a apelor uzate. Ele se prevăd
pentru toate stațiile de epurare cu debitele instalate peste 100m3/zi și în număr de
minim două comporți active.
În funcție de capacitatea stației de epurare se alege tipul de deznisipatoare conform
tab. [2.8] . Alegem deznisipatoare tangențialae <50

Fig. 2 Schema
deznisipatoare tangențiale
Deznisipator tangenţial
cu pâlnie de apă
turbionară 1 - başă dei
nămol; 2 - deversor
lateral mobil; 3 - tub
telescopic; 4 - zona
activă/utilă; 5 -
dop/capac; 6 - şnec/melc

12
transportor; 7 - gaură de evacuare a particulelor organice spălate; 8 - motor reductor;
9 - jgheab/canal de evacuare; 10 - canal de alimentare.
Calculul deznisipatoare tangențiale se face reieșind din condiția asigurări încărcări
hidraulice qdn la un debit maxim de apă uzate egal cu 110 m3/h. Adîncimea
hidraulică de calcul se adoptă egală cu jumătate din diametrul unui compartiment de
deznisipator Ddn .
Aria unui compartiment al deznisiparorului Adn , m2 se determină cu formula:
qtot
Adn = n max , m2
qdn ⋅ndn

848,1
Adn = 110∗2 =3,85 m2

Diametrul fiecărui compartiment Ddn, m, trebuie să fie :

4 Adn
Ddn =
√ Π
≤6m

4 ⋅ 3,85
Ddn =
√ 3,14
=2,21 ≈ 2,4 m se adoptă

Pentru acumularea sedimentului servește bașa conică a deznisipatorului, înălțimea ei

hbaș, m se determină din:
h0b=√ D 2dn−H 2dn=√ 2,4 2−1,22=2,07 m

dn Π ⋅ D 2dn ⋅hCdn 3
V baș = =3,09 m
3 ⋅4

Umplerea părți conice a deznisipatorului se efectuiază timp de:

V dn
baș 3,09
t 1= zile= =1,56 zile
Qn 1,98

Cantitatea de nisip reținut în deznisipatoare se determină prin formula:

a spec MS
n ⋅ N fic 0,02 ⋅ 99005 3
Q n= = =1,98 m
1000 1000 zi

Nisipul se evacuiază cu ajutorul unui șnec sau hidroelevator pe platforme de nisip.

Debitul apei industriale se determină din formula:
q ind t
n =Q n ⋅ qn

Calculul platformei de nisip.

13
Deshidratarea nisipului evacuat din deznisipatoare se face pe platformele de nisip
amplasate în vecinătatea deznisipatoarelor. Deoarece nămolul din deznisipatoare este
evacuat cu utilizarea unor cantități impurități de apă în calitate de fluid activ pentru
hidroelevator acesta trebuie supus dezhidratări.
În acest scop se utilizează diferite procedeie și instalați cum ar fi buncăre la stația de
epurare cu capacități de pima la 70000 m3/zi depozitele balturi de pămînt pentru
depozit nămolului mineral la stațiile mici și medi de epurare, platformele de nisip
folosită frecvent în staiile de epurare de orice capacitate.
Platformele de nisip se calculează conform la încărcarea nisipului 3 m3/(m2*an)
Q n ⋅365 2 1,98⋅ 365 2
A p . n .= m= =24 0,9 m
3 3

În scopul asigurări umplerii patului cu pulpa de nisip și evacuarea nisipului

deshidratat numărul de paturi trebuie să fie nu mai mic de două. Paturile se
recomandă de adoptat pătrate în plan cu îngrădirea din ramble de pământ de
înălțimea 1÷ 2 m.
Pentru accesul transportului pe platformele de nisip este necesar de prevăzut o rampă
în plan înclinat cu panta i = 0,12÷0,2.
Fig. 3 Platformă de nisip

Se adoptă două platforme de nisip formă pătrată cu latura de 11 m.

14
 A
b=
√ 2
=11 m

5. Decantoare Primare
Decantoarele primare (D.P.) incheie fluxul tehnologic al treptei mecanice al epurări
primare și au rolul de a reține din apele uzate materiile în suspensie separabile
gravitațional care nu au fost reținute în deznisipatoare. Elementul D.P. în cazul unei
epurări bioleogice ulterioare nu trebuie să conțină materi în suspensie ce depășesc
concentrația de 150 mg/l.
Eficiența necesară calculată de limpezirea a apelor uzate în treapta mecanică se
determină cu relația:
C inf efl
dec med −C lin 638−150
E =
nec inf
⋅ 100 % ⇒ ⋅100=76,48 %
Cmed 638

În care:
C inf
med este concentrația medie a MS, mg/l în amestecul apelor uzate menajere și

industriale
C efl
lin este concetrația normală a materiilor în suspensie în apele uazată limpezită

în mg/l, fiind 150 mg/l.

Deoarece decantoarele convenționale primare asigură în mediu o eficiență
sedimentală egală ≈ 50% conform tabelului [2.8] și necesitatea de eficiență mai mare
de ˃ 50% alegem limpezitoare cu aerare natural care reperzintă decantoarele vertical
dotate cu camera interioară de floculare în care se asigură o aerare naturală datorită
diferenței de cote a nivelului apei în canal de aducțiune și fiind nu mai mica de 0,6 m
Limpezitoare cu aerare naturală Fermentatoare de nămol
Volumul util
Aria zonei de
limpezire, m2
Diametrul, m

Diametrul, m
floculare, m3
limpezire, m
Adâncimea

Adâncimea

Adâncimea
camerei de
Volumul
totală, m

totală, m
zonei de

fermentatorul al

5 7,75 4,5 15,5 17,3 9 9,5 306

3
ui, m

5 7,75 4,5 15,5 17,3 12 9,5 640

6 8,84 4,5 22,5 23,7 15 10,3 1060
Parametri construcției tip (LAN) limpezatoare cu aerare naturală 5 Tab. (8)

15
 Fig. 4 Construcţia limpezitoarelor cu
aerare naturală cuplate
■ cu fermentatoare de
nămol tip deschis.
1 - jgheab de alimentare; 2 jgheab de
evacuare,a crustei; 3 - jgheab de
colectare a apei limpezite; 4 -
conductă de aducţie a nămolului; 5 -
conductă de evacuare a crustei; 6 - tub
central; 7 - zonă de limpezire; 8 -
deflector; 9 - cameră de floculare; 10 -
conductă de nămol; 11 - fermentator
de nămol; 12 - conductă de evacuare a
nămolului fermentat; 13 - jgheab de
evacuare a apei limpezite.

Parametri de bază ai construcției tip ale lipizatoarelor sunt prezente în tab. (8). Viteza
de sedimentare Us a particolelor de materie în suspensie se determină în baza
curbelor de sedimentare E=f (td) obținute experimental în laborator cu raportarea
acesteia valori la adâncimea natural a decantorului cu relația:
1000 ⋅ H u ⋅k d
U s=
k ⋅H
n
, mm/s
(
td d u
h )
În care:
Hu este adâncimea utilă a compartimentului de decantoare, m.
kd estecoeficientul de folosire utilă (randamentul hydraulic al spațiului de
decantare kd = 0,35)
td este durata de decantare corespunzătoare eficienței necesare de eliminare a
materiilor în suspensie obținută experimenta în cilindri de laborator cu h=500mm.
h este înălțimea standart a cilindrului de laborator util pentru determinarea
curbelor de sedimentare egală cu 0,5 m tab. [13].

16
 n este exponentul puteri care este în funcție a proprietățile particolelor de materii
în suspensii de a se aglomera pe parcursul sedimentări se determină experimental în
cilindri de laborator conform tab. [14].
1000 ⋅4.5 ⋅0.35
U s= =1.8
0.35⋅ 4.5 0.22 mm/s
680⋅ ( 0.5 )
Camera de flocurare tip tab. (8) a limpezatoarelor cu aerare naturală cu diametrul 6 m
are volum de 23,7 m3. Numărul total de camere de floculare și limpezatoare cu aerare
naturală se determină cu relația:
V ef 279,84
n ef = ⇒ =11,8 ≈ 12 camere de flocurare șilimpezatoare .
23,7 23,7

ΠD 2−Π ⅆ 2 3,14 ⋅6 2−3,14 ⋅2,7 2

Aas = = =22,54
4 4
848
Q= =70,6 m 3 /h
12
Q 70,6
v as= = =3,13
A as 22,54

3,13/3,6 = 0,87 < 1,8.

Calculul cu aerare naturală este corect.
Qnăm – format la decantarea apei uzate se calculează cu formula.
Q zi max ( M S inf −M Sef )
Qnăm = 4 , m3/zi
( 100 ⋅W n ) ⋅γ n ⋅10
848 ( 638−150 ) 848∗413
Qnăm = 4
= 4
=8,27m3/zi
( 100⋅ 95 ) ⋅1 ⋅10 5 ⋅10

În funcție de volumul nămolului acumulat și capacitatea zonei de colectare se

stabilește periodicitatea evacuări nămolului ținînd cont că durata maximă de
acumulare a nămolului nu trebuie să depășească 2 zile atunci cînd se face hidraulic
sub presiune coloanei de apă iar în cazul mecanizat 8 ore.
h bas= √6−1,22=5,87 m

Π ⋅ 36 ⋅1,44
V bas = =13,56
12

6. Epurarea biologică a apei uzată

CBO – consumul
CCO -suma

17
 1. Hidroliza și solubilizarea substanțelor nesolubile, celula bacteriană
macromoleculele membrana emipermiabilă enzimele (fermenți) extracelulare.
Reacții- biochimice- endozime
2. Difuzie
3. Reacți de oxidare
1,2,3 = Metabolizm H2O + CO2 + reziduri + celule noi bacteriene.
Microorganizmele → bacteri + protozoare + metozoare
Prezența O2 = aerobe, facultative și anaerobe.
În funcție de temperatura medie se dezolvă organizmele:
Psifrofile = 6 0C – 30 0C
Mezofile = 350C – 40 0C
Termofile = 50 0C – 55 0C
Heterotrofe → CBO se folosesc ca hrană
Autotrofe → substanțe mineral (folosesc ca hrană) eliminarea azotului N.
Forma de existență a microforei:
a) Suspendată → flutoane de nămol activ
b) Fixată → biofilm sau peliculă biologică
c) Hibridă → mixtă
Instalația hidrotehnică BANA aerotancuri.
Bazine de aerare cu nămol activ.
Biofiltrele cu umplutură solidă. Cu umplutură mobilă HBBR.
Calculul bazin de aerare constă din:
a) Determinarea tipului de retenție în ore
b) Dimensionarea bazin de aerare cu nămol activ V=Q*tr, m3 .
c) Calculul sistemului de aerare.
Calcului treptei biologice (secundare).
Pentru eliminarea apei uzată epurată mecanic CBO-poluați organici biodegrdabili
solubili și a materiilor în suspensie reziduale se proiectează bazine de aerare cu
nămol activ adoptăm tipul de construcție a apei uzate în bacul de prenlugire cu aerare
prelungită BANA.
Bazine de aerare pentru oxidare completă cu aerare prelungită pot fi proiectate și fără
o epurare prealabilă, exceptînd eliminarea materilor grosiere.
18
Pentru proiectarea acestui tip de bazine cu aerare prelungită se adoptă următori
parametri tehnologici:
- Timpul de aerare prelungită se calculează cu formula [3.5], adoptînd viteza de
eliminare a CBO, ρ = 6 mg/(g*h), CN.A.=3…4g/dm3, fracția mineral în nămolul
acctiv, m=0,35;
- Cantitatea de nămol active în exces se i-a de la 0,35 kg/kg CBO eliminat
- Timpul de retenție (sedimentare) a amestecului apelor uzate cu nămolul active
in zona de decantare trebuie să constituie cel puțin 1,5 ore in timpul afluentului
maxm.
Evacuarea nămolului activ în exces (NAE) poate fi prevăzută atât în zona de
decantare,cât și direct din zona de aerare,la creșterea concentrației nămolului în
această zonă până la valori de 5...6g/dm
Umiditatea nămolului evacuat din decantor este de 98%, iar a celui evacuat din
zona de aerare de 99,4%. Nămolul în exces,fiind stabilizat aerob se evacuiază
pentru deshidratare direct pe platfome de uscare (deshidratare naturală) care se
calculează la încărcare egale cu cele pentru nămoluri fermentate mezofile, sau
fiind prevăzute deshidratări artificial/mecanică.
Bazinele cu aerare prelungită, de obicei se cuplează cu decantoarele secundare de
tip vertical de formă dreptunghiulară iar reircularea nămolului activ se prevede cu
ajutorul pompelor centrifuge sau aerlifturilor. După regimul hidrodinamic aceste
bazine de aerare reprezintă bioreactoare omogene cu amestec complet.
CBOinf −CBO efl
t o= ,h
C N . A . ( 1−m ) ⋅ ρ

În care:
CBOinf este în apa uzată brută după epurarea mecanică redusă cu 30%,
(581*(1-0,3) = 407).
CBOefl este gradul de epurare necesar ce se adoptă de 20 mg/l
CN.A. este egal cu 3....4 g/dm3 adoptăm doza de nămol activ 4g/l
m = 0,35 fracția minerală de nămol activ
ρ = 6 mg/g*h
407−20 387
t 0= = =25
4 ( 1−0,35 ) ⋅ 6 4 ⋅ 0,65 ⋅6

Volumul total:
V=Qor max *to, V= 848*25=21200

19
Cantitatea de nămol activ în exces se ia 0,35kg nămol activ eliminat
NAE = 0,35 kg/kg CBO eliminat
GNAE =0,35(CBOinf - CBOefl) * 10-3 = 0,135 t/m3 substanță uscată
G NAE ⋅Q AU ⋅1 00 0,135⋅ 848⋅1 00 11448
QNAE = 3
= 3
= =5,72
( 100−W NAE ) ⋅ γ ⋅10 ( 100−98 ) ⋅1⋅1 0 2 000
Calculul debitului de nămol activ recirculat (NAR)
QNAR = R * QAU = 0,66 * 848 = 565
QB ANA 4
R= ⇒ =0,66
100 0 1 000
−QB ANA −4
I VN 1 00

IVN se adoptă 100 cm3/g

HBANA este egal cu 4,2 m
Atot este egală cu 5047 m2
Adoptăm 7 secți BANA cuplate cu decantoarele secundare cu latura de 9 m.
BBANA = 7 * 9 = 63
A tot 5047
A BANA= = =80,1
BBANA 63

Sistemul de aerare pneumatică de medie presiune față de alte sisteme au avantajul

unei eficiențe mai ridicate de transfer al oxigenului din bulele de aer introdus.
Dezavantajul lor constă în faptul că pentru ele sunt necesare compresoarele sau
suflante care au un consum mare de energie.
Sistemele de aerare ale BANA, în general îndeplinesc două funcții:
1. Asigură cu oxigenul necesar procesele biologice aerobe de epurare;
2. Asigură un grad de amestec suficient contactului dintre flocoane de nămol
activ precum și menținerea nămolului activ în stare suspendată ( nui permite să
se depună la fundul BANA).
Debitul de aer introdus în BANA trebuie să satisfacă următoarele necesități:
1) Să furnizeze cantitatea de oxigen suficientă pentru eliminarea/ oxidarea
biochimică a CBO și eventual, pentru nitrificare;
2) Să asigure oxigenul necesar pentru respirația endogenă a nămolului activ a
microorganizmelor nămolului activ;
3) Să asigure un amestec adecvat al conținutului BANA intensitatea aerări;

20
 4) Să asigure o concentrație minimă de oxigen dizolvat de ordin 1... 2 mg/l în
mediul acvatic al BANA.
Debitul specific de aer necesar a fi insuflat în bazinul de aerare cu nămol activ
(BANA), pentru a asigura cantitatea de oxigen necesară pentru procesele biochimice
de eliminare a CBO, se determină conform normativului de proiectare în vigoare cu
relația:
ON q 0 ⋅ ( CBOinf l−CBOefl ) 3
q ae r = = ,m aer/m3 apă uzată
cO k 1 ⋅k 2 ⋅k 3 ⋅k T ( C a−C 0 )

qo este consumul specific de oxigen ce poate fi adoptat 1,2 la epurare biologică cu

aerare prelungită.
k1 este coeficientul care ține cont de tipil dispozitivelor de insuflare a aerului,
k1 = 1,47 și Ia max = 10m3/(m2*h).
k2 este coeficientul care ține cont de adîncimea de amplasare a aeratoarelor,
k2 =2,60 și Ia min =3,7 m3/(m2*h)
k3 este coeficientul care ține cont de calitatea apei uzate,
k3 = 0,85
kT este coeficientul de temperatură a apei
kT = 1,02
f = 3*L*0,3 = 72
A tot 5 047
F= ⇒ =721
N sect 7

ha
(
C a= 1+
2 0,6)⋅ C t ab=10 , 86

Co = 2 mg/l
1,2 ( 407−20 ) 4 64,4 m3
q aer= = =15 , 82 ≈ 16
1,47 ⋅2,6 ⋅ 0,85 ⋅1,02 (1 0,86−2 ) 29,35 aer

Qaer = 1,1 * qaer * Qor max = 1,1 * 16 * 844 = 14925 m3/h

Conform acestui tabel sau cataloagelor, prospectelor altor firme producătoare se
adoptă numărul și tipul de suflante tab [4.6] caracteristicele suflantelor de tip ТВ,
tipul suflantei TB-80-1.8, capacitatea 6 mii m3/h, presiunea dezvoltată 0,177Mpa,
puterea instalată 155 kW.
Deoarece, după cum sa menționat anterior debitul de aer introdus în bazinele de
aerare trebuie să asigure nu numai necesarul de oxigen pentru procesele biochimice
21
de epurare , dar și un amestec adecvat al lichidului, adică să asigure o intensitate de
aerare, Ia , m3(m2*h). În scopul verificări capacității sistemului de aerare de a menține
suspensia de nămol activ în stare suspendată în bazinul de aerare, se determină
suplimentar intensitatea de aerare cu formula:
q a er ⋅ H a 16 ⋅ 4,2
I a= ⇒ I a= =2,7 m3(m2*h)
t m ed 25

Ia min < Ia < Ia max

Dacă intensitatea de aerare calculat este mai mică decît Ia min se majorează debitul
specific de aer.
I a ⋅t med
q a er = =22,6
Ha

Calculăm suflanta din nou: tipul suflantei TB-175-1.6, capacitatea 10 mii m3/h,
presiunea dezvoltată 0,163 Mpa, puterea instalată 210 kW.
Qaer = qaer * Qor max =21,1
7. Decantoare secundare
Decantoare secundare sunt parte componentă a treptei de epurare biologică artificială
și au rol de a reține nămolul biologic produs în bazinele de aerare cu nămol activ sau
în filtre biologice. Ele se amplasează în aval de BANA sau de filtrele biologice, în
funcție de schema de epurare adoptată.
Decantoarele secundare se clasifică n felul următor:
A) După direcția de curgere a fluxului de apă uzată în comun cu suspensia de
nămol biologic pot fii:
- decantoare verticale,
- decantoare orizontale longitudinale,
- decantoare orizontale radiale,
- decantoare de tip special ( cu module lamelare/tubulare, cu recircularea
stratului de nămol etc.)
B) După modul de evacuare a nămolului rezultat din sedimentare pot fi:
- decantoare evacuare hidraulică gravitațională bazată pe principiul diferenței de
presiune hidrostatică,
- decantoare cu evacuare hidraulică cu ajutorul podurilor racloare cu sectiune.
Pentru instalații de epurare biologică în BANA, evacuarea nămolului activ din
decantoarele secundare trebuie să fie continuă, dar dacă nu este posibil, intervalul de
timp dintre două evacuări de nămol nu trebuie să fie mai mare de 4 ore.
Sunt debitul de calcul:

22
 Q Bc ANA =¿ Qor max + QNAR = 1413 m3/h

Încărcarea hidraulică care urmează după BANA se adoptă egală cu 0,35...0,7 , tipul
de decantoare pentru BANA cu aerare prelungită se adoptă cu 3...4 ore.
Fiind cunoscută încărcarea hidraulică specială Ihs se determină aria totală a
decantorului secundar cu formula:
QBANA 1415
Atot =4042/2021 m3
c
DS= ⇒
I hs 0,35 ∕ 0,7

Adoptăm 0,7 m3/m2*h atunci aria tottală va fi egală cu 2021 m3.

Numărul de decantoare secundare se determină conform formulei:
At ot 2021
N ds= = =3,51
81 81

După selectarea deminsiunilor-tip se determină timpul decantării nămolului activ în

decantoarele secundare cu relația:
H u 2,5
t dec = ⇒ =3,5 1
I hs 0,7

8. Dezinfecția apelor uzate epurate

Dezinfecția apelor uzate epurate este ultima treaptă de epurare înainte de deversarea
în diverși receptori emisari.
Apele uzate nu trebuie să conțină poluanți microbiologici aceștea prezintă un pericol
major pentru sănătatea populației.
Adoptăm dezinfectarea apei uzate epurate prin tratarea cu raze ultraviolete.
Dezinfectarea cu lămpi UV ultraviolete se face de obicei în conducte închise sub
presiune. Fig. 5

23
 Fig. 5 1 - conductă de alimentare; 2 - învelişul/capsula; 3,4,5 - lămpi UV;
6 - evacuarea apei dezinfectate.

Dezinfectarea cu lămpile UV se face, de obicei, în conducte sau spaţii închise, sub

presiune şi se realizează linii în paralel, serie sau mixte.

24