Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Planimetria
1. Unghiuri
Felurile de unghiuri
Drept Ascuţit Obtuz Nul Întins (alungit)
2.
Triunghiuri
Poligonul cu 3 laturi se numeşte triunghi.
Felurile de triunghiuri:
ﻼAscuţitunghic – care are toate unghiurile ascuţite;
ﻼDreptunghic – care are un unghi drept. Laturile care formează
unghiul drept se numesc catete, iar cea opusă unghiului drept
se numeşte ipotenuză;
ﻼObtuzunghic – care are un unghi obtuz;
ﻼScalen – laturile căruia au lungimi diferite;
ﻼIsoscel – care are 2 laturi congruente numite laturi laterale. Latura a
treia se numeşte bază, iar unghiul opus bazei se numeşte vîrful
triunghiului;
21
ﻼEchilateral – care are toate laturile congruente. El poate fi considerat
ca şi isoscel.
Mediana
Proprietăţi:
ﻼToate cele trei mediane ale triunghiului se întretaie într-un punct şi-n
acest punct se împart în raportul 2:1 începând de la vîrf.
ﻼPunctul de intersecţie al medianelor reprezintă centrul de greutate al
unui triunghi material omogen.
ﻼFiecare mediană împarte triunghiul în două triunghiuri echivalente
(cu arii egale).
ﻼÎn orice triunghi dreptunghic mediana dusă pe ipotenuză este egală
cu jumătatea ipotenuzei.
ﻼÎn orice Δ ABC (a,b,c – lungimile laturilor triunghiului, m -
mediana) avem:
21
1 1
ma = √ 2 b 2 +2 c 2−a2 mb = √ 2 a 2 +2 c 2−b2
2 2
1 3
mc= √ 2 a2 + 2b 2−c 2 m2a + m2b +m2c = (a2 + b2 + c 2 )
2 4
Înălţimea
ﻼToate cele trei înălţimi ale triunghiului se întretaie în acelaşi punct,
numit ortocentrul triunghiului. Dacă triunghiul este ascuţitunghic,
atunci ortocentrul se află în interiorul lui. Dacă triunghiul este
dreptunghic, atunci el
coincide cu vîrful
unghiului drept. Dacă
triunghiul este
obtuzunghic, atunci el
se află în exteriorul
triunghiului.
ﻼTeorema înălţimii.
În orice triunghi dreptunghic înălţimea dusă pe ipotenuză este media
geometrică între lungimile proiecţiilor catetelor pe ipotenuză, adică
BD=√ AD⋅DC .
ﻼÎn orice Δ ABC avem:
2
ha = √ p( p−a )( p−b )( p−c )
a
2
hb = √ p( p−a )( p−b )( p−c )
b
2 a+ b+c
hc = √ p ( p−a )( p−b )( p−c ) p= ,
c ; unde 2 p - semiperimetrul
triunghiului.
Bisectoarea
21
ﻼToate cele trei bisectoare ale triunghiului se întretaie în acelaşi punct.
Acest punct reprezintă centrul cercului înscris în triunghi.
ﻼOrice punct situat pe bisectoare se află la aceiaşi distanţă de laturile
unghiului respectiv.
Mediatoarea
ﻼToate cele trei mediatoare ale unui triunghi se întretaie în acelaşi
punct. Acest punct reprezintă centrul cercului circumscris
triunghiului.
ﻼOrice punct situat pe mediatoare este egal depărtat de capetele
segmentului.
0
ﻼSuma unghiurilor interne ale unui triunghi este egală cu 180 .
ﻼÎntr-un triunghi dreptunghic cateta
0
opusă unghiului de 30 este egală
cu jumătate din ipotenuză.
ﻼTeorema cosinusurilor.
În orice Δ ABC avem:
2 2 2 2 2 2
a =b +c −2 bc⋅cos A c =a +b −2 ab⋅cos C
2 2 2
b =a +c −2 ac⋅cos B
Proprietăţi:
ﻼ Raza dusă în punctul de tangenţă este
perpendiculară pe tangentă;
ﻼ Măsura unghiului la centru este egală cu
măsura arcului pe care el se sprijină;
ﻼ Măsura unghiului înscris într-un cerc
este egală cu jumătatea măsurii arcului pe care el se sprijină;
ﻼ Unghiurile care se sprijină pe acelaşi arc
al unui cerc sunt congruente;
ﻼ Unghiurile care se sprijină pe diametrul
aceluiaşi cerc sunt drepte;
ﻼ Unghiul format de o tangentă şi o
coardă care pleacă din punctul de tangenţă se măsoară cu jumătatea
arcului subîntins de această coardă;
ﻼ Diametrul unui cerc care este
perpendicular pe o coardă împarte coarda şi arcul subîntins de ea în
jumătate.
ﻼ Două coarde ce se află la aceiaşi
distanţă de la centru sunt congruente;
ﻼ Dacă două coarde ale aceluiaşi cerc sunt
situate la diferite distanţe de la centru, coarda care este mai aproape
de centru este mai mare ca cealaltă;
ﻼ Dacă două
coarde se întretaie în interiorul unui
cerc, atunci produsul segmentelor unei
coarde este egal cu produsul
segmentelor celeilalte coarde;
ﻼ Măsura
unui unghi cu vîrful în interiorul unui
cerc este egală cu semisuma măsurilor
arcelor cuprinse între laturile unghiului şi prelungirile laturilor lui,
m(∪CD )+m(∪ AB)
m(∠COD)=
21
adică: 2 ;
ﻼ Mărimea unui unghi cu vîrful în
exteriorul cercului şi cu laturile secante (sau tangente, sau o secantă
şi o tangentă) este egală cu jumătatea modulului diferenţei măsurilor
arcelor cuprinse între laturile lui;
ﻼ Teoremă (Puterea punctului în raport
cu cercul): Dacă dintr-un punct P, situat în afara unui cerc, sunt duse
două secante ce intersectează cercul în punctele A, B şi C, D, atunci
PA⋅PB=PC⋅PD . Dacă este dusă o secantă şi o tangentă, atunci
2
PA⋅PB=PC ;
ﻼ (produsul PA ∙ PB se numește puterea
punctului în raport cu cercul dat, și nu depinde de alegerea dreptei).
ﻼ
Teoremă (“ciocului de cioară”):
Cele două tangente (luate ca
segmente) construite la cerc din
același punct exterior cercului au
lungimi egale. Bisectoarea
unghiului format de aceste două
tangente trece prin centrul
cercului.
2
ﻼ Aria cercului: A=πR ;
ﻼLungimea cercului: L=2πR ;
ﻼ Aria unui sector circular de
πR 2 n0
n0 : A= 0
360 ;
21
ﻼ Lungimea unui arc de
0
π Rn
n0 : L= ;
1800
unde π este raportul dintre lungimea cercului şi diametrul său, valoarea
căruia este π≈3,14 , iar R este raza cercului.
4. Patrulatere înscrise și circumscrise
Definiţii:
ﻼ Patrulaterul, vîrfurile căruia se află pe
cerc, se numeşte înscris în acest cerc, iar dacă laturile lui sunt
tangente la acelaşi cerc, el se numeşte circumscris cercului;
ﻼ Dacă un patrulater poate fi înscris într-
un cerc, el se numeşte inscriptibil;
Proprietăţi:
ﻼ Dacă un patrulater (convex) este înscris
într-un cerc, atunci diagonalele lui formează unghiuri congruente cu
două laturi opuse ale patrulaterului;
ﻼ Un patrulater (convex) înscris într-un
cerc are unghiurile opuse suplimentare şi invers: un patrulater
convex este inscriptibil dacă şi numai dacă unghiurile lui opuse
sunt suplimentare.
ﻼ Pentru ca un patrulater să fie
inscriptibil, este necesar și suficient ca un unghi interior să fie
congruent cu un unghi exterior de la vârful opus lui.
ﻼ Pentru ca un patrulater să fie
inscriptibil, este necesar și suficient ca unghiul format de o diagonală
și o latură să fie congruent cu unghiul format de latura opusă și
cealaltă diagonală.
ﻼ Pentru ca un patrulater să fie
inscriptibil, este necesar și suficient ca suma măsurilor unghiurilor
opuse să fie egală cu 1800.
ﻼ Un patrulater poate fi circumscris unui
cerc dacă și numai dacă sumele lungimilor laturilor opuse sunt egale.
Poligoane înscrise
21
ﻼ Lungimea laturii unui poligon regulat cu
n laturi, înscris într-un cerc de rază R, se calculează după formula:
1800
l n=2 R ∙sin ;
n
ﻼ iar
1800
lungimea apotemei: a n=R ∙cos .
n
ﻼ Cazuri
particulare:
l 3=R √ 3 l 4 =R √2 l 6=R
R R 2 R 3
a 3= a 4= √ a 6= √
2 2 2
3√3 2 3 3
A3 = R A 4=2 R2 A6 = √ R2
12 2
Poligoane circumscrise
ﻼLungimea laturii unui poligon regulat cu n laturi, circumscris unui
cerc de rază r, se calculează după formula:
180 0
l n=2 r ∙tg
n
(r – raza cercului înscris în poligon, l n - lungimea
laturii poligonului circumscris cercului)
Cazuri particulare:
2 3
l 3=2 √ 3∙ r l 4 =2r l 6= √ ∙r
3
2 A∆
r= (a,b,c – laturile ∆−¿lui circumscris)
a+ b+c
5. Poligoane
Definiţii:
ﻼO linie frântă plană închisă se numeşte poligon;
ﻼPoligonul ce se află de aceiaşi parte a oricărei laturi a lui se numeşte
convex;
ﻼPoligonul ce se află de diferite părţi ale prelungirii căreiva laturi a lui
21
apotemă.
21
2. Dreptunghi
Definiţie: Paralelogramul care are un unghi drept se numeşte dreptunghi.
Proprietăţi:
ﻼDiagonalele sunt congruente;
ﻼMediatoarea laturilor opuse este
axă de simetrie;
ﻼIntersecţia diagonalelor unui
dreptunghi este centrul cercului
circumscris dreptunghiului;
ﻼ
2 2
√
A=ab ; d= a +b .
3. Romb
Definiţie: Paralelogramul care are
două laturi consecutive congruente
se numeşte romb.
Proprietăţi:
ﻼDiagonalele sunt reciproc
perpendiculare;
ﻼDiagonalele împart unghiurile
în jumătăţi;
ﻼDiagonalele sunt axele lui de simetrie;
ﻼUnghiurile opuse sunt congruente;
d 1⋅d 2
2 A=
ﻼAria A=ah ; A=a ⋅sin α ; 2 ;
4. Pătrat
Definiţie: Pătratul – dreptunghiul care are toate laturile congruente sau
21
Tipurile:
- trapez general;
- trapez dreptunghic – o latură laterală este perpendiculară pe baze;
- trapez isoscel – la care laturile laterale sunt congruente.
Proprietăţi:
ﻼLinia medie (mijlocie) – segmentul care uneşte mijloacele laturilor
laterale;
ﻼLinia mijlocie a unui trapez este egală cu semisuma bazelor
21
Proprietăţi:
A =Pl
lat (P – perimetrul
secţiunii perpendiculare pe muchiile laterale, l –
lung. muchiei laterale);
A tot = A lat +2 A baz ; V = A baz⋅h ;
V = A sec . perp⋅l ;
Atot =P (l+ r), r – raza cercului înscris în baza
prismei regulate.
2. Paralilepiped
Definiţie: Prisma, bazele căreia
sunt paralelograme.
Felurile:
Oblic – muchiile laterale
21
3. Piramida
Felurile:
Regulată – dacă baza este un poligon
regulat, iar înălţimea cade în centrul de
simetrie al bazei;
Neregulată – dacă nu este îndeplinită
măcar o condiţie.
Th. Dacă fețele laterale ale piramidei formează cu planul bazei unghiuri
diedre congruente, atunci în poligonul de la bază poate fi înscris un cerc,
iar înălțimea piramidei trece prin centrul acestui cerc.
Corolar. Dacă înălțimea piramidei formează cu fețele laterale unghiuri
congruente, atunci în poligonul de la bază poate fi înscris un cerc, iar
înălțimea piramidei trece prin centrul acestui cerc.
Corolar. Dacă înălțimile fețelor laterale ale piramidei duse din vârful lor
comun sunt congruente, atunci în poligonul de la bază poate fi înscris un
cerc și înălțimea piramidei trece prin centrul acestui cerc.
Th. Dacă baza unei piramide este un triunghi dreptunghic, atunci proiecția
vârfului piramidei se află în mijlocul ipotenuzei din bază.
Th. Dacă un plan paralel cu baza piramidei de înălțime H intersectează o
muchie laterală a ei și distanța de la vârful piramidei la planul secant este
h, atunci planul secționează piramida după un poligon asemenea cu baza,
h
coeficientul de asemănare fiind .
H
Corolar. A sec. : A B=h2 : H 2, unde A sec. – aria secțiunii, A B .– aria bazei.
Proprietăţi:
A tot = A lat +A bazei ;
V =( A bazei⋅H )/3 (H – înălţimea piramidei);
La piramida regulată:
A lat =P⋅h/2 (h – apotema piramidei);
A lat = A baz /cos α ( α – unghiul dintre faţa laterală şi planul
bazei).
A B=r ∙ p (p – semiperimetrul bazei, r – raza cercului înscris în
baza piramidei)
Atot = p ∙(h+ r).
21
2
V =πR H .
2 2
V =πH ( R +r +Rr )/3 .
4. Sfera
Proprietăţi:
ﻼOrice secţiune a sferei cu un plan este
un cerc;
ﻼDouă secţiuni egal depărtate de la
centru sunt congruente;
ﻼDintre două secţiuni ce se află la
diferite distanţe de la centru secţiunea
mai apropiată de centru este mai mare;
ﻼSecţiunea ce trece prin centrul sferei se numeşte cerc mare;
4
2 V = πR3
ﻼ A=4 πR ; 3 .