EPILEPSIE

ALTE DENUMIRI ALE AFECTIUNII: 

BOALA NEAGRA
Epilepsia este o boala cronica neuniforma a creierului care afecteaza aproximativ 50 de milioane de
oameni din intreaga lume, conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Boala se caracterizeaza prin
convulsii recurente, care sunt episoade scurte de miscare involuntara care pot implica o parte a
corpului (partial) sau intregul corp (generalizata) si uneori sunt insotite de pierderea constientei si
controlul functiei intestinului sau vezicii urinare.

Episoadele de convulsii sunt rezultatul descarcarilor electrice excesive dintr-un grup de celule ale
creierului. Diferite parti ale creierului pot fi locul acestor descarcari. Convulsiile pot varia de la un
episode scurt de tremur la muschilor pana la convulsii severe si prelungite. Convulsiile pot varia, de
asemenea, in functie de frecventa, de la mai putin de 1 pe an la mai multe pe zi. 

Important de retinut ca a criza nu inseamna epilepsie (pana la 10% dintre persoanele din intreaga
lume au o criza de-a lungul vietii). Epilepsia este definita ca avand doua sau mai multe convulsii
neprovocate. 

Frica, neintelegerea, discriminarea si stigmatizarea sociala au inconjurat epilepsia de secole. Aceasta

stigma continua in multe tari astazi si poate avea un impact asupra calitatii vietii persoanelor care
sufera de aceasta boala si a familiilor acestora.

Cauzele epilepsiei

Desi multe mecanisme de boala subiacente pot duce la epilepsie, cauza bolii este inca necunoscuta
in aproximativ 50% din cazuri la nivel global. Cauzele epilepsiei sunt impartite in urmatoarele
categorii: structurale, genetice, infectioase, metabolice, imune si necunoscute.

Afectiunea poate fi urmare a diversi factori, printre care:

 factorul genetic - unele tipuri de epilepsie apar ca urmare a mostenirii genetice;

 traumatismul cranian - loviturile suferite in urma unui accident de masina, spre exemplu,
poate fi o cauza a aparitiei bolii
 bolile creierului - cum ar fi tumorile cerebrale sau accidentele vasculare;
 boli infectioase - meningita, SIDA si encefalita virala pot provoca epilepsie;
 tulburari de dezvoltare - epilepsia poate fi uneori asociata cu tulburari de dezvoltare, cum
ar fi autismul si neurofibromatoza.

Factori de risc pentru epilepsie

Anumiti factori va pot creste riscul de epilepsie:

  Varsta- debutul epilepsiei este cel mai frecvent intalnit la copii si adultii mai in varsta,
insa aceasta afectiune poate sa apara la orice varsta;
 Istoricul medical de familie- daca aveti o ruda bolnava de epilepsie este posibil sa aveti
un risc crescut de a dezvolta o tulburare de convulsii;
 Leziuni la nivelul capului- leziunile la nivelul capului sunt responsabile pentru unele
cazuri de epilepsie; 
 Accidentul vascular cerebral si alte boli vasculare- acestea pot duce la leziuni ale
creierului care pot declansa epilepsia;
 Dementa

Simptomele epilepsiei

Deoarece epilepsia este cauzata de o activitate anormala in creier, convulsiile pot afecta orice proces
coordonat de creier. Semnele si simptomele convulsive pot include:

 Confuzie temporara;
 Miscari necontrolate ale bratelor si picioarelor;
 Pierderea constiintei;
 Simptome psihice, cum ar fi teama, anxietatea sau senzatia de deja vu.

Simptomele variaza in functie de tipul de convulsii. In cele mai multe cazuri, o persoana cu epilepsie
va avea tendinta de a avea acelasi tip de convulsii de fiecare data, astfel incat simptomele vor fi
similare de la episod la episod.

Pierderile de constienta pot surveni fara un motiv anume sau ca urmare a consumului excesiv de
alcool sau droguri, dar si din cauza insomniilor sau a oboselii cronice.

Durata crizelor epileptice e relativ scurta - poate fi vorba de cateva secunde sau minute. Crizele
epileptice pot aparea la intervale diferite de timp (de mai multe ori pe zi, pe saptamana sau o data
pe luna, ori de mai multe ori pe luna). Exista si varianta unor crize epileptice care se repeta fara
intreruperi, cand bolnavul nu isi revine la starea normala anterioara. Aceasta se numeste stare de
rau epileptic. Crizele epileptice pot surveni atat ziua, cat si in timpul somnului (crize morfeice).

Unii pacienti care sufera de epilepsie au anumite semne care ii anunta ca va urma o criza epileptica.
Acestea sunt: oboseala, nervozitate, durere de cap, tegumente palide sau roseata faciala.

Crizele epileptice se impart in:

 crize generalizate - cu sau fara muscarea limbii, pierdere de urina si intotdeauna cu

pierderea cunostintei;
 crize partiale - convulsii ale unei jumatati de corp sau furnicaturi la nivelul unei jumatati
de corp, devieri ale capului si ochilor intr-o anumita parte, blocaj al vorbirii (criza afazica),
uneori si halucinatii;
 absentele - nu se manifesta prin convulsii, insa pacientul isi pierde starea de cunostiinta.

Crize generalizate
Convulsiile care par sa includa toate zonele creierului sunt numite convulsii generalizate. Exista sase
tipuri de capturi generalizate:

 Absenta crizelor. Crizele de absenta apar adesea la copii si se caracterizeaza prin a privi
in spatiu sau miscari subtile ale corpului, cum ar fi ochiul care clipeste sau balbai. Aceste
convulsii pot aparea in clustere si pot provoca o scurta pierdere de constientizare;
 Convulsii tonice. Acestea provoaca rigidizarea muschilor. Aceste crize de obicei
afecteaza muschii din spate, brate si picioare si va pot determina sa cadeti la pamant;
 Convulsii atropice. Cunoscute si sub denumirea de convulsii de scadere, cauzeaza o
pierdere a controlului muscular, care va poate face sa va prabiti brusc sau sa cadeti;
 Crize convulsive. Sunt asociate cu miscari musculare repetate sau ritmice. Aceste crize
de obicei afecteaza gatul, fata si bratele;
 Crize mioclonice. Apar, de obicei, ca niste batai ale bratelor si picioarelor;
 Crize tonico-clonice. Cunoscute anterior sub denumirea de convulsii majore, acestea sunt
cele mai dramatice tipuri de convulsii epileptice si pot provoca o pierdere brusca de
constienta, rigidizare si agitare a corpului si, uneori, pierderea controlului vezicii urinare sau
muscatura limbii.

Crizele partiale

Cand crizele par sa provina de la o activitate anormala intr-o singura zona a creierului, ele se
numesc convulsii focale (partiale). Aceste crize se incadreaza in doua categorii:

Crize focale fara pierderea constiintei. Odata denumite convulsii partiale simple, aceste crize nu
cauzeaza o pierdere a constiintei. Ele pot schimba emotiile sau pot schimba modul in care lucrurile
arata, mirosul, simtul, gustul sau sunetul. Acestea pot, de asemenea, sa duca la smulgerea
involuntara a unei parti a corpului, cum ar fi un brat sau un picior, si la simptome senzoriale
spontane, cum ar fi furnicaturi, ameteli si lumini intermitente.

Crize focale cu tulburare de constientizare. Odata denumite convulsii partiale complexe, aceste
convulsii implica o schimbare sau pierderea constiintei sau a constientizarii. In timpul unei crize
partiale complexe, puteti privi in spatiu si nu raspundeti in mod obisnuit mediului inconjurator sau
efectuati miscari repetitive, cum ar fi frecarea mainii, mestecarea, inghitirea sau mersul in cercuri.

Simptomele crizelor focale pot fi confundate cu alte tulburari neurologice, cum ar fi migrena,
narcolepsie sau boli mintale. Este necesara o examinare detaliata si o testare pentru a distinge
epilepsia de alte tulburari.

Complicatiile epilepsiei

Avand o criza epileptic in anumite momente poate duce la circumstante care sunt periculoase pentru
dvs. sau pentru altii.

 Cadere. Daca cadeti in timpul unei convulsii, va puteti rani capul sau puteti rupe un os;
 Inec. Daca aveti epilepsie, aveti de 15 pana la 19 ori mai multe sanse sa va inecati in timp
ce inotati decat restul populatiei din cauza posibilitatii de a avea o criza in timp ce va aflati in
apa;
 Accidente auto. O criza care cauzeaza fie pierderea constientizarii, fie controlul poate fi
periculoasa daca conduceti o masina sau lucrati pe utilaje auto;
  Complicatii in cazul gravidelor. Crizele in timpul sarcinii prezinta pericole atat pentru
mama, cat si pentru copil, iar anumite medicamente antiepileptice cresc riscul aparitiei
malformatiilor congenitale. Daca aveti epilepsie si intentionati sa ramaneti gravida, discutati
cu medicul dumneavoastra in timp ce va planificati sarcina;
 Probleme de sanatate emotionale. Persoanele cu epilepsie au mai multe sanse de a avea
probleme psihologice, in special depresia, anxietatea si gandurile si comportamentele
suicidare. Problemele pot fi rezultatul dificultatilor legate de starea insasi, precum si de
efectele secundare ale medicamentelor.

Diagnosticarea epilepsiei

Pentru a va diagnostica boala, medicul va examina simptomele si istoricul medical si poate comanda
mai multe teste pentru a confirma diagnosticul si a determina cauza convulsiilor. In acest sens, este
necesar un examen neurologic, examen ce este efectuat prin electroencefalograma. 

In ce consta electroencefalograma

Electroencefalograma (EEG) este o procedura nedureroasa care utilizeaza discuri de metal mici,
plate (electrozi) atasate la nivelul scalpului pentru a masura activitatea electrica a creierului. Celulele
creierului comunica prin impulsuri electrice si sunt active tot timpul, chiar si atunci cand dormim.
Aceasta activitate apare sub forma de linii ondulate pe o inregistrare EEG. 

Electroencefalograma este una din principalele teste de diagnostic pentru epilepsie, dar poate avea
un rol major si in diagnosticarea altor afectiuni ale creierului. Aceasta poate determina schimbarile
ce au loc in activitatea creierului, fiind utila in confirmarea, excluderea sau furnizarea de informatii
care ajuta la gestionarea epilepsiei, tumorilor de pe creier, traumatismelor craniene, tulburarilor de
somn si de memorie.

Pregatirea pentru electroencefalograma

Inainte de efectuarea procedurii este foarte important ca pacientul sa aiba pielea capului curata.
Pacientii trebuie sa isi spele parul cu o zi inainte de efectuarea testului si nu trebuie sa foloseasca
fixativ, creme de par sau geluri pentru aranjat. De asemenea, este recomandata evitarea cofeinei cu
sase ore inainte de test. In cazul in care procedura trebuie efectuata in timpul somnului, doctorul va
poate recomanda sa dormiti mai putin cu o noapte inainte. In cazul sugarilor, acestia trebuie sa
manance in timpul inregistrarii.

In timpul procedurii pacientul trebuie sa se relaxeze si sa se aseze intr-o pozitie confortabila, cu ochii
inchisi. In diferite momente, doctorul poate cere pacientului sa deschida si sa inchida ochii, sa
efectueze calcule simple, sa citeasca un paragraf dintr-un text, sa respire adanc pentru cateva
minute sau sa se uite la un semnal luminos intermitent.

Dupa procedura, doctorul indeparteaza electrozii. Daca pacientului nu i-au fost administrate
sedative, acesta se poate intoarce la rutina zilnica.

Care sunt riscurile asociate cu electroencefalograma

Desi electroencefalograma nu prezinta niciun risc clar, este posibil ca pacientului sa i se declanseze o
criza atunci cand este expus la hiperventilatie sau la stimulare luminoasa intermitenta.
Durata procedurii

La adult, efectuarea unei electroencefalograme dureaza aproximativ 20-30 minute. In cazul copiilor
este necesara o perioada mai lunga de inregistrare pentru a putea analiza cu exactitate activitatea
cerebrala.

Tratamentul epilepsiei

Crizele pot fi controlate. Pana la 70% din persoanele care traiesc cu epilepsie ar putea deveni scapa
de convulsii cu utilizarea adecvata a medicamentelor antisezice. Intreruperea tratamentului anti-
convulsii poate fi luata in considerare dupa 2 ani fara convulsii si ar trebui sa ia in considerare
factorii clinici, sociali si personali relevanti. O etiologie documentata a crizelor convulsive si un model
electroencefalografic anormal (EEG) sunt cei doi predictori cei mai consistenti ai recurentei
convulsiilor.

In tarile cu venituri mici, aproximativ trei sferturi dintre persoanele cu epilepsie nu primesc
tratamentul de care au nevoie. Aceasta se numeste "diferenta de tratament".

Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, in multe tari cu venituri mici si medii exista o
disponibilitate scazuta a medicamentelor antisezice. 

Chirurgia ar putea fi benefica pentru pacientii la care medicamentele nu dau rezultatul dorit.

Preventia epilepsiei

Epilepsia nu este o boala care poate fi prevenita. Insa, anumite obiceiuri va pot ajuta sa aveti un
control mai bun asupra acesteia:

 Luati medicamentul/medicamentele corect;

 Dormiti suficient;
 Purtati o bratara de alerta medicala;
 Faceti miscare si limitati consumul de alcool si tutun.