INSTRUCTIUNI_TEHNICE PENTRU CERCI FUNDARE PRIN METO! Tnlocuieste: € 150-78, VIBROP! /ENETRARI es 1, GENERALITATI 1.1, Prezentele instructiuni tehnice au drept scop Stabilirea domeniului de utilizare, a modului ds exccutie 5 a_principiilor de interpretare a rezultatelor diversclor tipuri de incercare de penetrare cu con (statici, dinamici, vibropenetrare) in vederea cercetiirii terenurilor 12, Incercarca de penetrare cu con consti in introducerea in teren a unei coloane de tije metalice (dentmits previzuti la partea inferioar’ cu un virf conic si inreyistrarca re. Tistentei terenului Ja inaintarca conului, exprimati’ in diverse moduri in functie de tipul inceredrii Coloana de tije poate fi protejata cw un tub metalic (manta snvedetensliniasif echt Untecoltnd detijegiterens Dupi modul de introducere in teren a coloanei de tije se deo- sebese trmitoarele tipuri de incercare de penetrare cu con — incercare prin penetrare stat — ineercare prin penetrare dinamica ; — ineercare prin vibropene isten{a terenului la inaintarea conulai depinde de natura si caracteristicile fizico-mecanice ale straturilor intilnite, adin- Cimea la care se giseste virful conic sub nivelul de la care incepe Aprobate de: iecppe CU DEcIZtA fe, 42 dis 18.12.1989) Elaborate de INSTITUTUL CENTRAL DE. CERCETARE, PROIEC- TARE SI DIRECTIVARE IN CONSTRUCTI (ICcPDe) FILIALA TIMISOARA INSTITUTUL POLITEHNIC ,,TRAIAN VUIA" TIMISOARA’ (IT) CATEDRA DE DRUMORI, FUNDATIE St INSTALATIL IN CONSTRUCTIL 68 — nurilor def inccrcarea, nivelul apei subterane, tipul inceredrii, caracteris- ticile penctrometrului ete 1.3. Incerearea de penetrare cu con face parte din gama de incerciri ale terenului de furdare ,,in situ" i constituie, de re- guli, un procedeu ce completeazd metodele de cercetare a tere- © prin forjare, prelevari de probe, analize de la- orator, permifind reducerea volumului acestor Incrari si obtini rea unor informatii suplimentare asupra terenului de fundare. De asemenea, incercarea de penetrare ct con poate fi folosith Hifi Iicrarilor de imbundtitire ale te- labe de fundare sau a unor umpluturi eit gi pentru apre- fii portante a pilofilor te. sip renurilor cierea capacil 14, Ince ca prin penetrare staticl consti. in presarea in teren, in mod lent si continun (viteza optima fiind 0,5...2 em/s) a sondei en viri conic, previznta, de regula, cu tub de protect (manta). Connl de penetrare poate fi fix san mobil in raport eu fubul de protectie: ‘Vitera redusi si constanti cu care se executd presarea face ca operatia si poat fi considerata staticd. Se determina rezistenta opust la plitrundere pe virful co- mului (R,) si forta datorita frectrii Isterale (F,) pe suprafata mantalei Determinarea valorilor R, gi F, se face in func penetrometrului astfel : _ wt penetrometrul cu con fix se determin’ separat, re: tenta pe virful (R,) si forfa totala (F,). Frecarca laterala (2) se obfine prin caleul! eH penetrometrul eu-con mobil, se determina separat 1e~ aistenta pe virl (R,) $i frecarca lateral F) pe tuburile de protectie. Cereetarea terenului prin penetrare statiel este reglementata prin STAS 1242/6-76 ,TEREN DE FUNDARE, Cercetarea te- Pinhal prin penetrare’statich", prezentele instructinni tehnice Cuprinzind ele mente suplimentare eu privire Ta aplicarea metodet, de tipul 15, Incerearea de penetrare dinamici cu con consti in in- troducerea in teren, prin batere eu ajutorul unui berbec, care cade liber de Ja inalfime constant, a sondei cu viel conic Pe parcursul incercarii se inregistreaza numaral de loviturt (N,) necesar pentru infigerea comului pe echidistante (-) de 10 69sau 20 cm, alegerea cetare. _Tipurile de_penetrometre dina variaat tn fanetie do Inral meeanie do eldere, modul d> actio ; precuni si d= modul do acesteia find efectuatt de organul de cer- utilizate in practica ic dezvoltat de berbecul it © al acestaia, (manual sa, mecanic) inane coma ps 0 silted conaetay ta eae ed Tn fuctie ds masa bereeal etrometrele So clastic aT ee dinamiee uscare (PDU) eu berbee de a ae dinami ijlocii (PDM) cu berbec de 20. —"penetrometre dinamice grele (PI te Ginamice grele (PG) ew berbec de 50. _— penetrometre dinamice supe mai mate de 80 kg : Inilfimen d> cia cAd-re a borbecului este canigfare ibe eta ge iiteusl peinconatraghe eaten nae Queene instetiun tehnige sin preventate ponte teu dame ugor el actonare mana penstiometfnl mije mumiare a loviturior de berbec. Pet © ™" aisporitiv de Penetrometrete dinamio trometrele dinamice fiind,,d> regu, £408 mant ele (PDSG) cu berbee tectie a coloanei d> tije. diam ree: ; je diametral conutal d= pene ae sensibil diametral tie, lapt ce conduc la diainantns ae tee climinarea freearij dintre coloana d+ tije 5i teren. 1.6, Incerca eter aa sabe ropenetrars consti in introducerea in Pe parcucsul incereari se nregistreazt ti dere a Conului $i facultativ rezistenja dinamick leg. He hana timpului d» penetrare se dtermint viteaa ds depitaare (oh conului pe echidtstanfe = (10 sau 20 cm)» 1 U7Pusare (a 1.7. Rezistenta la penet expr dteaistenta la penetrare, inregistrati la echi erent in diverse modari, dupa specificul an eocas aspecte calitative si cantiative asupen teromilnr studi $f care mea sf fie prezentate in capitolele care trate ian puri d> incercari d» penetrare: oe oe 10 Domeniul de utilizare a sondajelor de penetrare con se execut’ in pliminturi Sirace in particule grosiere 1.8. Incercarea de penetrare coezive si in piminturi necocziv {pietris) $i lipsite de bolovanis in piminturi coczive cu permeabilitate redusi si de obicet saturate, incerearea de penetrare dinamici cu con are aplicat Iimitate utilizindu-se la Allimitarea straturilor de consiste diferit 1.9, Volumul lucritilor de cereetare a terenului de fundare prin incercari de penetrare cu con depinde de amploarea si natura Printructiilor, de natura terenului de fundare, de etapa de pro- Seutare si de gradul de cunoastere al acestuia prin studif anteri- gare sat prin alte procedee de investigatic. Pentru stabilirea numirului, distanfei $i adineimii sondaje- or de penetrare se vor respecta’prevederile din STAS 1242/1-89 TERENUL DE FUNDARE. Principii generale de cercetare y mentiunea ch numirul incerctrilor de penetrare se incadrear $y Mimirul total de sondaje termice si adincimea este limitaté de capacitatea de penetrare a aparatului (pet. 1.10) ‘Pe amplasamentul cercotat se va exceuta in mod obligatoria cel putin un foraj, care se va cupla cu un sondaj de penetrare exe- setae in vecinitatea acestuia Ip distant minima de 2m. Diagrama, Ge penctrare astfel obfinuta corelat cu stratificatia renaltats dinfora} se va considera diagraméi ctalon pentru. amplasamentul Gat sau pentru o zona din acesta, avind stratificatia uniformi. Ori de cite ori se constatti modificiri pronunjate in diagrama de penetrare fata de cea etalon, se executd un nou foraj in vee tatea sondajului de penetrar Pentru terenurile neuniforme programul de corcetiiri prin sondaje de penctrare se va stabili, de kt caz In caz, im functie de Variatia litologic’. pe orizontal A omand et se execute in primul rind sondajul de pe- netrare gi pe urma forajul, pentru a avea certitudinea ed penetra- fexecutat intr-un teren nederanjat, La testarea calititii lucririlor de imbundtifire ale terenulut “de fundare, volumal sondajelor de penetrare este stabilit de, ,Nor- seat ival privind consolidarea terenurilor de fundare sabe prin pro- eedce mecanice” indicativ Coy 9s rea m1La testarea compactarii rambleurilor, volumul sondajelor de penetrare se stabileste in functie de importanta i amploaren Iueririi (Anexa VI). 1.10. Adincimea sondajelor de penetrare este egaki cw ¢ stabiliti. pentru foraje conform STAS 1242/1-89, limitat’ inst de capacitatea de penetrate a aparatului in condifiile geatehn ice date Sondajele de penetrate static’ pot atinge adincimi de 20 m si uneori chiar mai mari Penetrometrul dinamic usor PDU poate fi folosit pentru cer- cetarea terenului pe adincimi reduse de 6...8 m, in piminturi nisipoase afinate st de indesare medio, sirace in fragmente mati In piminturi argiloase de consisten{a redusi adindimen de inves. tigare este limifati la 4... 5:m tente si cird adincimea de ccreetare de- ale PDU se utilizeari_penetrometrele In mod frecvent cu PDM se 8... 15 m, jar cu PDG, 15... 20 m. Sondajele de vibropenetrare pot fi conduse la adincimi de 8 ... 10 m in functie de natura terenului si caracteristicile vila toruIni utilizat. Domeniul de utilizare a rezultatelor incercarilor de pene trare cu con LAT. La cercetarea teremilui in vederea stabilirii condifilor de fundare, diagrama de penetrare, reprezentati’ pentru ficcare Incereare efectuatd, corelati, ew diagrama ctalon ‘construiti pe baza sondajului de penetrare din veciniitatea forajului de refer int, ofera o serie de elemente calitative asupra amplasamentului ext. cotat. Astfel, rezultatele se utilizes exploatarea identificarii litologice facute prin sordajes ~_verificarea uniformititii litologice pe suprafata unoi amplasament, = reperarea diferitelor o inturi litologice. Pe ava rezistentelor la penetrare pot acteristic! fizico-mecanice ale teremuhti, ut corelatii existente in literatura de speeialitate ate umele ca~ in acest scop 2 Utilizarea acestor corelatii trebuie {acutd cu mare atentic intrucit ele au valabilitate locali, {tind in general, speeifice con difiilor concrete in care s-au determinat (litologia amplasamentu- Jui, tipul penetrometrului etc.) In cazul amplasamentelor mari, unde exist suficfente date obtinute in para.el (Iucriri clasice si Sondaje de penetrare, diverse tipuri d- sondaje de penctrare, sau sondaje de penetrare si alte Iuerari de cercetate a terenului ,,in situ) se pot stabili corelat ii intre caracteristicile geotchnice ale terenului si revistenta. la penctrare, intre rezistentele la_penctrare corespunzatoare diver- selor tipuri de penetriri saw intre rezistentele la penetrate. ali parametri geotehnici specific’ altor metode de cereetate in situ, 1.12. La verificarea calitatii Iueririlor de imbundtitire a terenurilor de fundare difieile, prin compararea diagramelor di penetrarc martor efectuate in terenul natural si a diagramelor de penctrare de control efectuate in terenul imbunatitity se pot ail = cfectul calitativ a de imbuna ‘tine prin re prin aprecierea_wnor wotehnice ale teremului natural si imbundtatit tente in Titeratura sau stabilite pentru am- plasamentul in’ studiu; — adincimea pind la care se resimte influenfa Iueririi’ de imbunititire a terenului 113. Veri minturi zittoare jearea compactirii rambleurilor realizate din pi- ror gramulozitate se “i in limitele corespun- iminturilor care por fi cercetate prin sordaje de pen iace pe bava unor diagrame de penetrare etalon obtin ditii controlate pe platforme experimentale, cu cares compari wle de penetrare a sondajelor de penetrare de control efectuatd in ramble in perioade de exceuti 1.14. Bvaluarea capacitatii portante a pilofilor se poate face si pe baza rezistentelor Ia penetrare utilizind relaf ile sta- Dilite in acest scop, sau prin corelare eu capacitatea portanta termihata prin incercari de probi. 7131.15, Preluerarea detelor obtimte prin incereSrile de pene rare cu con se face tinind seama de factorii care influenteazi reaultatele incercarii ‘in cazul in care prelucrasea calitativi se rezumé 1a compara rea diagramei de penctrare en diagrama etalon nu este necesard ae istentelor la penctrare datorita factorilor de in- corectarea fluent Fattorii care influen{eaz rezultatele incercirii de penetrare eu con ‘ 1.16, Rezistenta reali a terenului la incercarea de penetrare cu con poate fi modificata de factorii legati de condifiile geoteh- nice si hidrogeologice, de tipul incercarii de penetrare si a pe- netrometrului utilizat, de modul de Tuer, fapt de care trebuie Sise Find seama pentru a efectua interpretarea coreeti a rezul- ‘tatelor’ penetrarii 1.17. Pactorii legati do conditiile geotehnice si hidrogeo. (natura teremalui suecesiunea straturilor, prezenja apei in mod sensibil egal rezistenfa la lc trei tipuri de incereare (statica, to subterane ete.) influentea penetrare stabiliti prin o dinamici, vibropenetrare) ftatea, forma si rugozitatca particulelor, res- pectiv natura terenului pot influenta rezultatele penetrarii. Fragmentele de pictris si bolovinis din masa piminturilor nisipoase, cit gi lentilele subtiri de pietrig sint evidentiate prin salttiri bruste ale diagramei d> penetrare. Pentre o interpretare corecti a rextiltatelor penetrarii, nu se tine seama de aceste valori In cazul in care dimensiunile particulelor se apropie de dia- metrul conului de penetrate, se inregistreazt rezistente spotite int mod artificial care nu vor fi luate in considerare. . Gradul de ind: ipoase influenteazt asupra reaultatelor p wu cit gradul de indosare este mai Tidicat cu atit rezistenta la penetrare este mai mare. La acclagi grad de indesare, prezenta legiiturilor structurale asigura nisipurilor in stare naturala o rezistenfi la penetrare mai mare decit a acelorasi nisipuri in umpluturi. a. granulo aa Consistenta_piminturilor argiloase influenfeaz’ asupra zezistenfei la penetrare, care creste odati cu sporirea consistentei Consistenta redusi a piminturilor argiloase influenteazt asupra fortelor de frecare pe tija_penctrometrelor neprotejate eu manta ducind la o erestere artificiali a rezistentei la pene- trare. 4. Alternan{a unor straturi moi cu altele tari saw afinate cu ndesate influenteazt asupra rezistentei Ia penetrare. Astfel, rezistenja la ponetrare creste deasupra stratutilor mai rezistente, sespectiv scade d-asupra straturilor mai slabe. In general, aceast’ influent se resimte la adineimi reduse de 10 ... 15 d, find dia- ‘metrul conului e. Influenta apsi subterane se resimte asupra rezistentei la penetrare a piminturilor necoezive ducind la diminuatea aces- teia. Sciderea medie procentuala a rezistentei la penetrare vatiaz intre 10 ... 50%, in functie de gradul de ind sare si de adincime. Odath cu cresterea gradului d> indssare sead> reducerea medie procentuali f, Influenfa adincimii se resimte prin eresterca reristented Ja penetrare. La inceputul sondajului de penetrare executat in piminturi nisipoase, cresterea rezistenfei la penetrare in functie de adin- ccime este accentuata datoriti posibilitatii de refulare in sus (pe ling refularea laterali) a pimintului dislocat de penetrometru. Adincimea pind la care aceasta erestere a rezistenfei la penetrare este pronunfati poarti denumirea de adincime critic’ (ig), a batere si masa lovitd. Pind Ja adincimea de cca 6,0 m se obtine o crestere relativ reristentei Ia penetrare ticile pamintales In vederea reducerii frecirii, diametrul conului (2) se mai mare decit cel al tijelor (d,) ipoase influenta frecirii pe tije este slabi Geasupre nivelulul ape! subterane, Sub nivelul apei subterane freearea pe tije se dezvolta progresiv, odaté eu cresterea adineimii- Ta piminturile coczive, ou sau firk substante organice, de consisten Influenta frecisii se poate manifesta. prin crestere tenfei la penetrare, deci caracteristiile a se modifica natura si caracteris~ clor gcotehnice ale pamintului respectiv mu au’ modificat. pe nee Qt Penetrometrele dinamice sint, in general, fara manta de AE Sree AU Eee protectie motiv pentrm care la incerearea de penetrare dinamici c. La incorearea d2 vibropenetrare principalii factori tebno: trebuie sii se ia in considerare acest efect. In ANEXA X se pre~ Jogici care influenteazi timpul si viteza de penetrare sint — parametrii vibratorului instalatie: de vibropenctrare gi frecdrile parazite care consumi o parte din energia de vibrare, egultind o crestere artificial a timpului de penetrare Inngimea coloanei de tije influenteaz’ timpul de penetrare prin vibrafiile longitudinale care consumi o parte din energia de vibrare si conduc la crestere timpului de penetrare, respectiv Ja seliderea vitezei d> pitrundere a coloanei de tijc zinti medul in care influenfa frecirii poate fi inlituratt prin utilizarea mantalei de protectie gi prin aplicarea unor cocficienti de coreetie asupra datélor penetrari 1.18. Factorii depende de luc, numiti si factor tipuri de incoreare de penetra a. La penetratea statics, pot apare modificdiri ale rezisten- {ei la penetrare, datoriti unor factori tehnologici, dintre care se mentioneazi: — nerespectarea vitezei constante si optime de penetrares — frecarea parazit’ dintre tije si tubul de protectie montarea defectuoas’ a conului si pitrunderca pimintu- Ini intre con si tubul desprotectie: in cazul centrarii incorcete a forfei de i de aparatura folosita gi de modul tehnologici sint specifici celor tret we (statieX, dinamici, vibropenetrare} 2. INCERCAREA DE PENETRARE STATICA, Aparatura 2.1, Aparatul de penetrare statied tip INCERC, este de tipul ‘cu con fix, dsterminindu-se separat forta pe con (F) si forfa to- “ali (F,) et ajutorul unor doze d> presiune (fig. 1.) w+ Penetrometrul (fig. 2) este compus din: — dispozitiv d> presare; = echipament de sondare (penetrare) = dispozitiv de masurare a rezistenfelor Ja penctrare (pe «con si totals); “ dispozitiv de ancorare. frecaréa parazita presare, }. La penetrarea dinamick pot apare modificdri ale rezis- tentei la penetrare datorita. unor factori tehnologici, dintre care se mentioneazi: — modificarea vit — prehingirea coloanei de tije a penetrometrului. Influenta vitezci de penctrare se resimte in special Ia pimin- turile cor consistent sefizutit unde rezistenta la penetrate este invers proportional cu aceasti vitezi. De asemenea, dapi de penetrare ; _ a. Dispozitival de presare este aledtuit dintr-un sasiu (1) Zealizat din evi metalice, avind asamblate pe el dowd roti de 7aby eas gate wif \ a g& 8% gs as ga wo oo s = Pee By 0 RR gE BESS go S235 PEES SS Nt 6mtransport basculante (J) prin intermediul unui butue (2). De Sasiu, in parte din fata este prinsi roata de manevri_pivotati si detasabila (1), partea superioard a pivotului constituind si Teazem pentru yerina ($) in timpul transportului La 90° fafa de difectia de fixare a fuzetelor rotilor (3), pe bntue sint fixafi doi montanti (5), care prin intermediul grinzii superioare (6) si al unui surub de presare (7), sustin verina (8) in poritie verticala in timpul lucrului sau in pozitie orizontaki pentru transport. De tija (70) a pistomalni verinei este fixat capul mo! cpresare (77) ce culiseazit pe cei doi montanti (3) Montanfii si verina sint menfinuti in pozitie verticalt prin intermedi a dou suruburi bolt ce se introduc in glurile existente in fuzetele rotilor (3) La slabirea suruburilor bolt, verina si fuzetele rotilor bas- culeazi, far odati cu atingerea rotilor de teren, sasiul se ridic& si verina se sprijin3 pe capul pivotului rotii (4), de care se fixears cu ajutorul unei britiri. ‘Actionarea verine! (8) se face ew ajutorul grupului de pompare (15) pus im actiune de un motor termic sau electric (/0). Deplasa yea pistonului verinei in ambele sensuri este asiguraté de distri- buitorul (77) si furtumuri de inalta presiune (13) de b. Echipamentul de sondare (penctrare) fig. 1 este aloatuit dlintr-un con de ofel (7) cu unghiul la virf de 60° gi diametrul ba zei de 36,5 mm, ce poate fi presat de la suprafatat cu ajutorul unor tije metalice (ex @ 18 mm si lmgimea d= 1m). ‘Tijele sint protejate impotriva frecirii ew pamintul’eu aju- Yorul unor {evi (3) cu diametrul exterior de 38 mm si langimea de 1 m, care se prelungese prin infiletare cap-muld, la extremitafi douit locage pentru prinderea cu cheia. Ansamblul fevilor de protectie este denumit in mod waual omanta". Pentru evitarca pitrunderii pimintului intre tije si manta, conul este previzut eu o manget (2), iar prima feavii de’ protectic este prelucrati pentru a intra in accasta. Pentru extragerea echipamentului de sondare din pimint se monteazi dispozitival de extractie (poz. 13 in fig. 2), la capul mobil de presare si se actioneaza cu ajutorul verinei. 80 c. Dispozitivul de misurare a rezistentelor la penetrare este ormat (fig. 1) din dou doze manometrice, concentrice echipate ca snanometrele (7) si (8) sau 19 $i 20 in fig. 2) care permit misurarea Simultan’ a rezistenfei opus¢ Ja infigerea conului si a rezistentei totale. Din diferenta lor se poate afla trecarea pe mantaua de protectie. Dozele manometrice sint ctalonate de ciitre furnizor ‘$i se reetaloneazi periodic Dozele se intercaleazi intre caput mobil (17) si coloa! penetrare (9), (fig. 2) 4. Dispocitivul de ancorare (fig. 2) necesar preluirii reace tiunif maxime a terenului, este constituit din burghiele de an -coraj (21) si,jugurile de fixare (22), In act ful este pr iat pe direct ia longitudinala cu do mn forma de pot- coava, necesare fixirii pe dowi burghie, iar pe directie transver- Sali cut dow’ locase necesare asezsirii celor doua jugnti care permit fiwarea pe inek patru burghic. Pentru fixarea sasiului sia juguri- 1 pe burghie, acestea sint previz de ghidaj (23) piulitele do" blocare (24) Pentru infigerca in teren a burghielor se utilizeant o cheie speciali corespunzitoare formei pirtii superioare a acestora, Penetrometrul static poate fi montat intr-un antolaborator, diagramele ds etalonare a dozelor d2 presiune ew care se determin’ forta d> infigere a cona- iu (ol. 4) forta totalé-d infigere a ponetrometrulul (co. 3). {in coloana 8 se inscrie rezistenta la penetrare Ry, caleulata cu relafia wo sai eae — valorile orientative ale presivnii conventionale de baz’ 5 sige Stesanili Poe a torenurilor de fundare si ale tasirii fundatiflor de supra He vi-ylenianipinlinen aipeault iedareaal fafii; care rezult’ indirect prin cvaluarca indicilor geotehaict G5, = grentatea coloanci d tie gia conulai d ene uh cesar ais Agee Micmac — eapacitatea portant a pilo{ilor izolati. 2.5. Stabilitca orientativi a stratificafiei terenului de fun- dare se face in functie de valorile si alura diagramelor de variat ie en adincimea a rezistenfei pe con X, sia frecirii laterale F, dup indicafiile din tabelul 1. Pe baza rezultatelor oblinute se pot intocmi profile de stra- tificafie sau Dloc-diagrame, din care si rezulte: — gtosimea diferitelor straturi de pimint intilnite; — adincimea Ja care se giseste stratul cu portanti mare; — gradul de neuniformitate al masivului de pimint pe adincime si in plan orizontal. Forfa de freeare pe manta F, (col, 9) se determina cu relatia fom Pe 2) in ear F, = fora total de infigere a penetrometralni — greutates mantalei Pe baza datelor din teren inregistrate in formularul tip A, pot fi determinate rezistenta la penetrare R, $i frecarea laterala Fy, rin calcul automat, utilizind programul d caleul a carai schema Jogica este pregentata in ANEXA IV b. Diagrama C(ANEXA IL1) se intocmeste pe bara datelor ainlestoanels © qi PSU fortes 35 duagraed opconetuls 2.6. Caracteristicile fizico-mecanice ale piminturilor cc ale cituiesc terenul de fundare se estimeari orientativ pe baza rezis- tenfei Ja penetrare pe con. R,, dupa cum urmeazi: 84 8S ED ee Paine Ha ariTabelal 1 MODIFICAREA RE ZISTENTELOR LA PENETRARE IN FUNCHE DE NATURA STRATURILOR poate Pa. ath cate cede rid z a Frearea laterals (7) 1, Phainturi_ prifoase eu por si prafari a a id pe terile de pro- scade Suprafeje de alunecare “aan bolovdis ve pot 1 i : = & pimint.sfarimi Bstremte de ee8 gol 1, Consh : 5 pet Ronis pe con (Pp) tena cade a) Starea de indesare a nisipurilor se apreciazi pe baza registentel Kj, conform tabelului 2. ‘Tabetol 2 STAREA DE INDESARE APRECIATA PE BAZA REZISTENTEL Rp (MPa) Alincime z , indesore fi cada ae Minat io Indesat carte ce oe peartrre | a8 | oy Nisip:mare 130 woo. Nisip mijlocir Nisip fia b) Greutatea volumici in stare uscati yy, in kN/m*, porozi- tatea % si indicele porilor e pentru piminturile nisipoase, in conditii naturale, se poate aprecia, in functie de rezistenta Rp, in MPa, pe baza graficului din figura 3 sau cu ajutorul relatiet € = 0,9916 — 0,36 ly R,+0,13 @) ©) Unghiul de frecare interioara al nisipurilor se poate aprecia fn funetie de rezistenta la penetrare pe con R,,cu ajutorul abacclor din figura A. 4) Coeziunea ¢ a argilelor moi, a milurilor etc., pentru care unghiul de frecare interioari este ‘neglijabil (Q ~0), se poate aprecia in functie de rezistenta pe con X,, exprimata in (Pa), ‘pe baza relatiet Ry ae «) ) Modulul de deformatie edometricd M,_, al paminturilor se stabileste in mod orientativ, astfel 87— pe bara relatiei Myg = aR, (3) 1,5 pentru nisipuri en Ry > 4,5 MPa; 2< a <5 pentru nisipuri argiloase si argile compacte‘ce 1,5 < Rf< $0 MPa 5 [1,0 MPa: — sau pe baza graficului’din’ figura 5 Cu programul de calcul’ din ANEXA IV se objin caracteris- ticile geotehnice mentionate la literele b,c, @ si ¢ 88 > Voloores unghi oe.e8 £ ile’ de fecore Inler'saris gfe ete aoa oo Re eee eee enree Ene? aleges fo nivelo! conuler GG4 [4 | £) Valorile orientative ale modului de deformatic lini ) Valor tu leformatie Liniar’ B au cd eet sa arcades 2 3300/1-85 pentru, piminturi nisipoase, pot fi estimate pe bara jcelor din ANEXA V., functic de rexistenfa pe con A, si pre- srt is Goeen cies ee ee in eal abacclr, pe cal tcretich, adopt pentru cael eoealaes ali valoarea v= 0,30 (conform STAS, De asemenes, valoarea modululai de deformatie 1 poate fi estimata gi pe baza urmatoarelor corela — pentru nisipuri, jak E E=°Ul+ BR, (6) — pentru piiminturi coezive, —* E = 3,8R, — 0,55» — 26 (). 90 EAR, (8) in wcare I, — gradul de indesare; x” — porozitatea in procente; B si Ry— se exprima in MPa. Pot {i utilizate gi alte corelatii care au fost verificate in pre- alabil prin incerciri paralele cum se preved> la punctul 2.4 2.7, Caleulul capacititii portante a fundatiilor de suprafa\a i verificarca tasirilor probabile se poate face infermativ, pe baza datelor penetririi statice in conformitate cu prevedertle din STAS 3300/2-85 ,, TEREN DE FUNDARE. Calculul terenu- Inti de fundare in cazil fundirii directe”, pe baza valorilor medii ale caracteristicilor fizico-mecanice ale piminturilor, stabilite conform punctului 2.6, fn ANEXA VIT se prezinta un exemplu de stabilire a. ¢ cithtii portante a terenului si a presiunii conventionale de ba pentru o constructie data. 28. Capacitatea portant’ 2 unui pilot, izolat prefabricat, introdus prin batere’s1 solicitat la compresiune se determin’ pe baza datclor d> penetrare statics cu relatia Rok m( (9) in care: ik este cocficient de omogenitate, egal eu 0,7; m — coeficient al conditiilor de lucru, egal cu 1; A, — reaistenta conventional pe conul penetrometru- Tui caleulata cu relatia: Rl + Ry Ry Pay 2 R,1_ — media rezistentelor pe con, inregistrare in straturile ituate d> Ia nivelul virfului pilotului pind lao adincime egali cu 4 de sub acest nivel, in kilo- pascali 91— media rezistentelor pe con, inregistrate de la niveltt fului pilotului pind la 6 indltime egala cu 8 +d, deasupra acestui nivel, in kilopascali: d= diametrul sau dimensiumea maxima a sectiunii in caaul pilotilor dreptunghiulari, in centimetri & — cocficient, care se adopt conform tabelului 3: A — Aria sectiunii transversale a pilotului, i \1 ti sale a pilotului, in metri pitrati FF, — Forjade frecare pe suprafata lateralti a penctrometru- Jui, introdus pi Ja nivelul virfului pilotului, in kilonewtoni: Cpe U_ — perimetrul scetiunii transversale a pilotului in metri ; 4, — perimetrul sectiunii coloanei penctrometrului, im metri ; ‘Tabet VALORILE COEFICIENTULUT Stratul in core se executd ponetrarea, a Paminturi coosive, nisipuri afinate Nisipuri de Sedesare medic 8 Nicipuri_indesate gi nisipurt cw pietris 2) Capacitatea portant a pilotului izolat, prefabricat in- trodus prin batere $1 solicitat la compresiume, determinali eu relatia (9) are un caracter orientatiy, pentru’ constructiile ce transmit solicitari mari fundatiei, la definitivarea valorii tapaci- 8ifii portante se va {ine seama $i de reaultatele incercarilor de proba pe piloti, conform STAS 2561/2-81 in ANENA Vig se prezinta un exemplu de stabilire a capa portante a unui pilot izolat pe baza rezultatelor penetra ita statice .,.__») Stabilirea capacitatii portante a unui pilot care Iucreazt in grup, precum si calculul Ja deformafii al fundafiilor pe pilot flotanji se face in conformitate cu STAS 2561/3-83. 92 2.9, La verificarea capacitatii rambleutilor sau a din materiale granulare (pint, balast, zgurd ete.). se utili 9 diagrami 2 penetrare etalon, obtinuti prin exccutarea unor penetriri intr-un material identic eu cel din care se executii ram- Dieu! (aceeasi umiditate, granulometric ete.) realizat in condi File de compactare impuse prin proiect Prin compararea diagramelor a» penetrate, objinute in di ferite puncte ale rambleului, cu diagrama etalon, se evident iar’ zoncle slab> insuficient compactate. | In ANEXA VI se prezinta 0 metodi de verificare prin son- daje de penctrare a compactirii rambleurilor cu yolumul peste 5000 m8, avind grosimea de minim 1 m. 2.10, Penetrarea statici poate fi ut caliti{ii lucririlor a> imbundtafire a ter: (necoezive sau slab coczive) si pentru stabilirea adincimii pina la care se manifesta efectul acestor Inerdri; in acest sens se execut dont serii de sondaje d: penetrare — penetrari martor in teren natural — penetriri de control in teren imbunitatit Numirul sondajelor de penctrare martor si cont nerea lor pe amplasament si adineimea pin’ la care se execu pentra a depagi zona de influent, sint in functie de procedeul utilizat pentru imbunatatirea terenului gi vor fi stabilite de pro- iectant, cu respectarea normelor gi prescriptiilor in vigoare, spe- -cifice Micririlor d> imbuniitapire. y fn cazul imbunititirii terenurilor slabe prin procedve me- canice, la stabilirea numirului sondajelor d+ penetrare martor si controi, la dispunerea si interpretarea acestora se vor respecta preved:rile corespunzitoare din ,Normativul privind consolida- Fea terenurilor d> fundare slabe prin procedee mecanice" ind i- ceativ C 29-85 Prin compararea diagramelor d+ penctrare martor si d con. trol se determina adineimea pin’ la eare terenul a suferit modif cari datoriti Incricii de imbunatatire. Cresterea rezistenfei pe con Ry in terenul imbundtatit fats de rezistenta Rp ful natural, indied sporirea capaciti § portante datorita modificirii caracteristicilor gootehnice ale terenului. * 93prin compararea valorilor R, cu cele Verificarea calititii lucrarilor de imbunatafire se poate face Dbtimute in eadral Inerrilor de compactare experimental pe baza elrora se intocmese diagrame etalon. 3. INCERCAREA DE PENETRARE DINAMICA CU CON Aparatura 3.1. Penctrometrul dinamie usor eu actionare: manual, PDU (ig. 6) are urmitoarele parti principale: covald (2), — dispozitivul de bater — coloana de tije — virful conic Disporitivul de batere (fig. 6a) consti din: berbee (1), ni- de ghidaj(3) si limitator de cursi (i), eu care se fixeazi indltimea de cfidere a berbecului, superior de 1,0 m lungime imbinate de reguli prin imbinate care trebuie astfel realizati. incit si rer Coleana de tije (5) se realizeaz’ din tronsoane dé tevi de otel tate, te la soc. Peretele tevii trebuie si fie suficient de gros pentru a prelua in conditii tune sai iletului. c dinamice si pentru a pamite executarea La primul tronson de tije este montat comul de penetrare (6) 6, detaliul A). Penctrometrul se echipeazi cu o plack de bari (7) prevazut’ in partea central cu un cilindru de ghidaj, avind iniltimea de minimum 20cm, prin care trece tija penetrometrului, Rokul ci de bazd este de a asigura verticalitatea penetrometrul Pentru inregistrarea numérului de lovituri la inaintarea conului cu adincimea constant ,-", pe tije sint marcate repere Ia echidistante in acelagi scop, in placa de haz se poate in- fileta o tijd gradata Ia echidistante ,2" (17), penetrometral find prevazut in acest caz cu un ac indicator (12). Extractorul pentru recuperarea coloanei de tije (fig. 6.8), caracterizat prin prinderea tijelor intr-o singura directie (de jos in sus), este format din dispozitivul de prindere cu bile (8), eorpal ptoptit-zis al extractorului (9) si pirghia de actionare (70) 4 DETALIUL. AY at3.2. Penctrometrul dinamic mijlociu si greu cu actionare mecanica PDM-G prezentat in figira 7 poate {i antrenat cu motor termic sau motor electric (pentru cazal in care pe ampla- samentul respectiv exist surse de energie electricd), trecerea de la 0 actionare In alta realizindu-se prin schimbarea curelelor trapesoidale care fac legitura intre reduetor si motorul de an- trenare termie sau electric 98 “Aparatul este conceput si poatd lucra in dowd variante: — penetrometra dinamic mijlociu (PPM), — penetrometra dinamic greu (PDG) ‘Trecerea de Ia o varianta Ia cealalta se face prin addugarea ‘sau indepirtarea a dou greutifi aditionale la berbecul cores- ‘punzitor penetrometrilui mijlocia Partile principale ale penetrometrului dinamic cu actionare anecanici sint similare cu cele ale penetrometralui PDU ia care se mai adaugi — catargul metalic (8) care ghideaza dispozitivul de batere, sustine lantul de antrenare (7) a berbecului si asigura vertical tatea aparatului in timpul efectuarii sondajului de penctrar: — talpa de rezemare (9) alcdtuiti din profile metalice, constituie suportul pentru catarg gi pe ca sint fixate motoarele de actionare, precum si cele doua roti prin care se asiguri trans- portul si calarea vertical a aparatului —‘motorul termic (70) de tip METROM Brasov AL-75-B: — motor electric (77) de tip ELECTROMOTOR-Timigoara 33-Bax 1, 13000 A; — instalajia de inregistrare a numarului de lovituri (12) care este alimentata de la retea in cazul utilizdrii motonilui elec tric sau de la 0 sursi de baterii in cazul actionarii termice. Penctrometrul dinamic cu actionare mecanic’, in varianta PDG, produs d IMEC Bucuresti este prevazut numai cu motor termic, care actioneazi un ansamblu hidraulic ce antreneazit Jantul de ridivare a berbecului. 3.3. Caracteristicile prineipale ale celor trei tipuri de pene- trometre descrise la punctele 3.1 si 3.2 sint prezentate in tabe- jul 4. Efectuarea incercdrii de penetrare dinamica 3.4. Incercarea incepe in general de la suprafafa terenului, mai rar de Ja talpa sipiiturii de fundagie sau de la pardoseala subsolului, tn functie de scopul pentru care se execut cercetarea (prospectarea, verificarea rezistentei terenului de fundare in sroapa de fundafie sau in subsolul unei constructii existente). 7. 1096 97Tabetul ¢ PRINCIPALELE CARACTERISTICL ALE PENETROMETRELOR DINAMICE CU CON FOLOSITE IN ROMANIA 7 Conv Ti [_Besbecs Tipu i ag Simbor | Diam | See. Diam) Mase ponettometeutos ae [aa oee| alc ae Re sam [cme | 286 | mtn |e User pu 356 | w | 90°| 22 Miocin row [sy |_is | 90 | 32 Gre roe fas | a5 [90 | Incercarea s+ poate executa si in gaura de foraj, penetrarea electuindu-se sub cota la care sa oprit forajul. Este indicat ca forajul si fie tubat jar diametrul si permit introducerea pene- trometrului chiar si in caaul unor eventuale abateri ale’ axei forajului fata de vertical ii de penetrare dinamic& cu con comporti a) Pregitirea incercirii de penetrare, care consti in pivelaree (orizontalizarea) terenului pe o suprafata’ de cca, 1,0 m® in zona de incercare; e oe ~ pichetarea punctelor unde-urmeazi a se efectua sondajele de penetrare si apoi aducerea in pozitia de lucru a aparatului in cazul PDU, pentru asigurarea verticalititii sondajului de penetrare, se ageazi Ja nivelul terenului placa de baz (7) (lig, 6), prima tijd introducindu-se de Ta partea inferioard a acesteia teres PDMG cu achiouase mecanica, aparatul trebuic a varianta solicitat’ $i pentra transportul Ja locul de efectuare a incerctr: fF ae Penetrometrul are din constructie montat berpecul pentru varianta PDM: pentru a tree la varlanta PDG se montease cele doud | grevtiti adifionale care se fixeazi on ajutorul a doug juruburi % 98 Pregitirea aparatului pentru deplasare se face prin inclinare acestuia spre spate pind se sprijina numai pe cele dow roti pe pearl (3), folosind in acest scop cele dou minere (/4)plasate ‘partea superioara a catargului (fig. 7) La punctul de lucru se realizeazi opera{ia de calare prin ac~ {ionarea rozetelor (75) ») Efectuarea inceredrii propriu-zise consti din — aplicarea loviturilor cu frecventa de 15—30 lovituri pe mninut prin ciderea liberd a berbecului, de la indltime constanta, pe nicovala aparatului. Ridicarea berbeeuiui se face manual, pind in dreptul limitatorului de cursi, la PDU si cu ajutorul lantului cu eclise pink la atingerea declangatorulni automat, la PDM.G; — inregistrarea numarului de lovituri necesare pentru ina- intarea conului cu 10 sau 200 cm. Se poate inregistra 51 adincimea de infigere sub un numir constant de levituri; — prelungirea coloanei de tije pe masura infigerti comului penetrometrului in teren, prin introducerea a cite un tronson de tije, intre nicovala si tija partial infipti in tere. ©) Extragerea echipamentului de sondare consti din — desfacerea legiturii dintre ultima tijé infipta in teren si icovala penetrometrului — indepirtarea penctrometrului ; — estragerea djn teren a coloanci de tije a penetrometrului cu ajutorul extractorului manual (fig. 6.b) sau a extractorului j@raulic in varianta utilizarii unui motor hidraulic: — demontarea tijelor pe ‘misura extragerii lor din teren; — curlitirea si conservarea tijelor (in special a filetelor de -imbinare) Prelucrarea si interpretarea rezultatelor 8,5. Datele incercirii de penetrare dinamic& cu con (numiirul de lovitusi ,.N," necesar pentru parcurgerea unei adincimi 2” de c&tre comul de penetrate) se inregistreazt in figa din ANEXA VIII. In coloana ,Observatii" se vor nota in mod obligatoriu, durata intreruperilor sau alte evenimente care pot modifica rezis- tenfa la penetrare. 99Pe baza datelor inscrise in coloana 2 a figei de inregistrare elor (ANEXA VIII) se a de penetrare < ral de lovituri metri 20cm), iar pe ordona reprezinti stratificat: In funetie de patrunderea penetrometrului sub 0 lovitura a berhecului se determina rezistenta la pen ci pe con Rg, care reprezinta rezistenta opusi de teren la inaintarca conultai de penetrare sub actinnea Iucrului mecanic constant realizat prin clderea berbeculni. Se caleuleazi eu relatia Sh R= kPa (10) unde G, este greutatea berbecului (KN); — greutatea tijelor (inclusiv nicovala, tija de ghidaj si Con) Ia adincimea respectiva (KN) Jk — indlfimea de eidere a berbecului (i) ¢ — pitrunderea conului sub o singuri Toviturd, (m); A — aria secfiunii transversale a conului (m?). Diagrama de variatie a rezistentei dinamice se poate repre- zenta prin suprapunere peste diagrama de penetrare notind pe abscisi valorile Ry Rezultatele sondajelor de penetrare dinam sub aspect calitativ sau cantitativ conform celor prez capitolul 1, punctele 1.11... 1.14 3.6, Datele objinute prin sondaje de penetrare dinamici cu con cfectuate in cadrul lucrarilor de cercetare a unui amplasa- ment permit reducerea cantitativa a lucririlor clasice de inves- pot fi utilizate entate in tigatie. Diagrama ob{inuti pe baza datelor sondajelor de pene- trare, éfectuate intr-un punct al amplasamentului se compara cu diagrama de penetrare etalon stabilit conform pet. 1.9. In cazul in care cele dou diagrame au alura aseminiitoare, semnalindu-se diferenfe nesemnificative intre numarul de lovituri pene- trarea efectuata in punctul respectiv poate inlocui forajul, deoa- rece teremul prezintd uniformitate. Se va executa un nou foraj, acolo unde alura diagramei difera de cea a diagramei etalon 100 3.7. Penetrarea dinamic’ eu con fiind 0 metoda de investi gatic continu, permite detectarea gi controlul stratificatiei ferenului de fundare, deoarece rezistenta Ia penetrare pe vitf, exprimati prin numarul de Jovituri ,N,", variazi in functie de natura terenului. Prin aceasta metodi pot fi sesizate chiar si inter- calatiile subtiri, care se diferentiazi de pachetul in care se gisesc. La stabilirea diferitelor orizonturi litologice, trebuie si se int sama de intluenfa alternanfestraturilos (pet. 1.17-)- in cazul in care diagrama de penetrare nu delimiteazA chiar ori- zonturile litologiee sau cind apar neconcordante cu stratificatia din forajul de referinta, se recomandi utilizarea diagramei in- tegrale sau diferentiale (fig. §) Diagrama integral’ reprezint variatia numirului de lovi- © turi insumat (Z',) cu adincimea. Diagrama prezinta puncte de o variatie Lin fringere intre care se accep' ri (fig. 8b). 020 40 60 RIM) Fig. 101 \ | iDiagrama diferent i variatia AN/AA cu adincimea. Punctele de fringere (de schimbate de pan tegrali si salturile din cea diferential’, indi dintre straturile cu caracteristict di Pe baza penetririlor sia unui numir limitat de foraje se pot intocmni profile litologics san bloc diagrame, din care si reaulle grosimea diferitelor straturi, adincimea la care se gases¢ stratu- rile de portanti ridicati, gradul de uniformitate litologica pe suprafata unui li (fig. 8e) repre in diagrama i 3.8. In cazul unor depozite naturale de piiminturi nisipoase se poate efectua, prin metoda penctririi, verificarea uniformi- tapi indesirii, prin executarea unor sondaje de penetrare in di ferite pyncte ‘ale amplasamentului. Pe verticala penctririloy ruse dupa diferite profile se reprezintd curbele de egal mumis de lovituri obtinute prin unirea absciselor egale din diagramele integrale. Curbele care se mentin aproximativ echidistante si paralele eu suprafata terenuui, pun in evidenta indesarea uniform’ pe zona tespectiva si iffadincime. Tn zona in eave curbele se apro- pie, se semnaleara cresterea gradului de indesare « terenului, res- pectiv acolo und: se ind-parteazi, sciderea lui (ANEXA XL.c). Pentru verificarea capacititii rambleurilor sau a pernelor din materiale granulare (pamint, balast, zguri etc.) se procedeaz conform celor prezentate la punetul 2.9. Gradul dé ind-sare a nisipurilor mijlocii gi fine din depori naturale sau rambleuri se poate aprecia orientativ in functie numirul de lovituri Nj" corespunzitor penetrometrului dina mic usor, cu relatia: se Lo% = 0,554 le Nene + 0.98 oy reprezentat prin diagrama din figura 9. Greutatea volumica in stare uscati re", indieele porilor,e si modalul de deformatie edometric: ,My.y" pentru nisipuri se pot aprecia cu relafiile date la punctul 26, utilizind in acest seop rezistenta la penetrare statick pe con A", determinatd cu relatiile £ % “102 pentra nisipuri mijlocii gi fine, in cazul utilizdrii pene- trometrului dinaiic usor, R, — pentru nisipuri fine, dinamic grew, 0,203 Nyo-rou MPa (7) cazul utilizicii penetrometralu! Ry = 0.28 Na-poe MPa 3) pentru nisipuri medii si grosiere, in cazal utiliaarii pe netrometralui dinamic greu, Ry ~ 0,66 Nap-roohtPa (4) 1a sit valabile pentru, penetrometele, caracteristicile prezentate in tabelul 4. De asemenea Nig, respec tiv Ny, reprezinti valoarea corectati a numirului de lovituyi, jn functie de factorii de influent’ prezentati la punctele 1,17 9 VIS. Pind Ja adincimi de 3,0 .. 4,0.m se pot utiliza vatocile Ny inregistrate (necorectate), dupa depagirea adincimii critice (pe AF." Relatiile 11 € 5.8 82 83.9. Penetrarea dinamied cu con se poate utiliza pentru veri- ficarea caliti{ii Iuerarilor de imbun&tatire ale terenurilor slabe de fundare (necoezive sau stab coezive) $i pentru stabilirea a cimii pind la care se manifesta efectul acestor lucriri, prineipiul verificarii fiind cel prezentat la punctul 2.10 3.10, Pentru identificarea piminturilor sensibile la umezire diagramele obtim.te pe baza sondajelor de penctrare efectuate in terenuri cu umiditate naturalé se compara cu diagramele de penctrare obtinute in terenul umezit in adincime cu ajutorul unor puturi-dren. Reducerea pronuntata a mumirului de lovituri sem= naleari evident sensibilitatea terenului la umezire. 3.11, Metoda penetrarii dinamice cu con poate da informatii asupra figei necesare $i capacitatii portante a pilofilor. In acest sens in vecinatatea pilofilor incereati in conformitatc cu STAS 2361/2-81 ,Fundatii pe piloti. Incercarea in teren a pilotilor de proba si din fundatii, se executa sondaje de penetrare pe baza Crora se construiesc diagrame etalon cu care se compara diagra mele obfinute din sondajele de penetrare efectuate ling pilotii a ciror capacitate portanti se impune a fi evaluati, Diferente evidente intre diagrama de penetrare executat’ ling’ un pilot de pe amplasament si diagrama ctalon vor semnala modifi capacititii portante care impun, de regulk, cfectuarea unor cercari de proba Pe baza datelor penetririi dinamice se poate determina capa~ citatea portanta a unui pilot izolat prin utilizarea relatie: ()) corespunditoare penctririi statice, cap. 2 punctul 2.8. Rezistenta Ja penetrate staticl , Ry" necesara calculului capacititii portante se determina cu relatiife 12 ... 14 d> la punctual 3.8 4. INCERCAREA DE VIBROPENETRARE, Aparatura 4.1. Pirfile principale ale instalatiei de vibropenetrare sint: — instalatia mobild de vibrare: Joana de tije: irful conic dispozitivele electronice si mecanice de masurare a para- metrilor de vibroinfigere. 104 a) Tnstalatia mobili de vibrare se compune din urmitoarele elemente principale — vibroregenerator cu mase excentrice — motor clectfie de actionare a vibrogeneratorului ; — cadru metalie al vibrogeneratorulni — grinda pentru ghidarea cadrului vibratorului; — troliu cu cablu si scripete fix pentru manevrarea pe verti- cali a cadrului, impreuna cu vibrogencratorul — platforma mobili pentru deplasarea instalatiei. b) Coloana de tije tubulare se realizcazi din tronsoane de tevi de ofel cu diametrul 22 mm si lungimea de 1m, imbinate prin infiletare. Ansamblul de tije este prins rigid dé vibrator. ‘ diametrul d = virf = 90°, ©) Virful conic are A= 10 cm#, unghiul 60 cm, suprafata’ bazei 4) Echipamentul de misurare a parametrilor de inti este format din elemente mecanice si electrice prezentat in schema bloc din fig. 10. Dispozitivul mecano-eleetrie (J) are rolul de misurare ad plasirii in jos a cadrului vibratorului si implicit a coloanei de tije cu virful conic. Acest dispozitiv este montat lateral grinzi de ghidare a instalajiei mobile de vibrare iar subansamblurile componente ale acestui dispozitiv sint prezentate in fig. 11 Discul cu came (4) al disporitivului mecano-clectrie are forma unui poligon convex si este pus in migcare de rotatie numai inj vibratorului. La o rotatie complet deplasarca verticala a coloanei de tije este Ait si se ‘azi un numir prestabilit ,n” de actiondri asupra intreru- 1 Dispozitiv meceno-electri: Binregistralor TSS 3.Sursa de olmentore a ee I \ 1 L 105+i I | wee ee PT Ay! wera co } . ys ahs Modul de efectuare a inceredrii de vibropenctrare ‘ably inextensibit 4.2. Incerearea incepe in general, d> la suprafata terenului 3.Tambur gi mai rar de la talpa sapaturii de fundatie sau d> la pardoseale 4. Disc cu come 5 Intrerupator electric 6. Bride Subsolului, in funetie de scopul pentru care se executa cercetares (prospectaiea, verificarea rezistentei terenului de furdure etc.) sctuarea incercisii de vibropenetrare const’ in urmitoarele faze lucrari pregititoare — efectuarea incercarii_proprin-zise ~ extragerea coloanei de tije a) Lueririle pregititoare constau in nivelarea (orizontali zarea) teremilui in zona de incereare, pichetarea punctelor unde urmeari sit se faci sondaje de vibropenetrare, pregitirea instala tiei d> vibropenetrare. Pyegitirea instalatiel de vibropenetrare ‘presupune urmitoarele operat verificarea rezervei de hirtie si indigou a inregistratorulni sia mecanismului de antrenare a hietiei pentru a au {i blocat: — aducerea in pozitia dorita a schimbatorului vitezei de derulate a hirtiei (d+ preferat pentru prima tija pozitia maxim’ 50 mm/s) ~ veriticarea acului inregistrator si ou fie agitat de cel al bazei d> timp: conectarca imregistratorului la sursa ce alimentare elec (acummlator 12_V): racordirea microintrerupatorului dispoaitivului de ma surare a deplasirii yerticale la priza bazet de timp a inregis- tratorului: verificarea functionarii inregistratoruhti 1. Coplator cy troouctor rezistiv 2.Runte lensiometricd 3.lnregistrotor TSS fig. 2 In cazul inregistrarii fortei dinamice pe virful conic se fac cdnexiunile cablului traductorului de forfi la puintea tensome triea b) Bfeetuae — Se mofiteazi prima tija ct virful conic se conecteazA inregistratorul si apoi motorul vibratora lui prin relen, efectuind infigerea prime: tije: ~ dupi oprirea automata a motorului (prin limitatoral de cursé al cadruiui) se opreste inregistratoral pAtorului (5) sub fermi anor semnale treapti a ciror lungime i Ue timp este functie direct’ de viteza d= rotatie a discirlui cu came (4) si implicit de viteza de deplasare a coloanei de tije 1 Beoarece in incercarea ‘vibrodinamicé, incegistrarea forte? inamice de rispuns a terenului pe virful conic este optional’, pentra acest scop se foloseste echipamentul a cirui schemi blaz ste preaentati in figura 12 106 4 197— se desprinde vibratorul de prima t sus prin intermediul treliula tija 2, 3... eu reluarea ciclurilor conectare- ‘ratoruhii si motorului electric: deplasindu-1 in — se montea deconectare «inn ©) Extragerea echipamentului de sondareconsta di — deconectarca inregistratorului si desfacerca conexiunilor ; — extragerea tijelor din teren sub actiunea concomitent2 a vibratiilor si fortei statice realizate prin intermediul troliului; Tueru. — trecerea pe 0 nova pozitie La efectuarca incercirilor de vibropenetrare se vor respecta misurile generale si specifice de protecfit previzute in capitolul 5 Prelucrarea si interpretarea rezultatelor 4.3, Inregistraea datelor primane ale incercirior de vibeo; penetrare; adincimea de penetrare (f) si timpul corespunzitor ¢ Ti obenliteet lentadimmicire videlioar Rela acai pe hirtia inregistratorului rapid cu 2 penite de tip TSS-102 sub forma unor semmale treapti pentru adincimea de pe: pectiv sub forma unei vibrograme pentru forta dinamica (fi 4.4. Prelucrarea datelor primare, pe baza_inregistririlor grafice const’ in determinarea timpulti gi a vitezei de vibrope- netrare pe echidistanta clrei marime se stabileste de catre specialistul care efectueaz cercetarea.. Echidistan{a > se stabileste astfel incit si fie uni multiple sau un submultiply a lui Ai, care este deplasarea pe verticala a. coloanei de tije corespunzitoare unci rotatii complete a discului orioho fortes Nc Benelrare Fig 13 108 eu came (#) (fig. 12). In acest fel echidistanta + corespunde la semnale treapta (n-nr. de virfuri ale discului /) sau a unui mule tipln (sau submultiplu) de n. Viteza medie de pitrundere a co- loanei de tije (2,) pe echidistanta 2" se determin’ cu relatia (15) ‘Timpul_,.(" de patrundere a coloanei pe echidistanta .2* se deter- amin’ direct pe hirtia inregistratorului, fiind funetic de viteza de antrenare a hirtici acestuia, Datele pi se prezinta tabel ale vitezelor me mare si cele rezultate pe baza prelucririi acestora (ANEXA XII), gi sub forma unor diagrame i de vibropenetrare (ANEXA XIII) 4.5. In prelucrarile de interes geotchnic se recomanda utili- zavea fupetiilor urmitoare: — pentrn viteza de penetrare yaa (16) * — pentru timpul de pengtrare); .» Pegvee (17) a cirei forma liniarizat’ este: Int=Inf, + 'h ‘ (18) Parametrii formei liniarizate (fy, 8') se determina. aproxima- tiv grafic (In ¥; h) sau analitie prin metoda celor mai 1 pitrate 4.6. Datele objinute prin sondajele de penétrare pot servi la extrapolarea identificirii litologice faeute prin foraje. In acest scop pe linga un foraj se efectueaz un sondaj de vibropenetrare ise coreleaza datele furnizate de foraj cu variafia vitezci de vibro- Penetrare pe adincime. Acest sondaj se considera o diagrama etalon. Diagramele de penetrare efectuate in diverse. puncte ale amplasamentului se compari cu diagrama etalon. In cazul in ‘care intre acestea si diagrama etalon nu apar diferente semnit ative, se considera ci terenul are uniformitate nemaifiind nece- sare §i alte foraje. 109 oeSe vor exeeuta noi foraje numai in zonele in care alura dia- aramei de vibropenetrare difer% de cea a diagramei de penetrare etalon. 4.7. Vibropenetrarea permite detectarea si controlul strati- fica{iei terenului de furdare, deoarece rezistenta de penetrare pe visf, exprimati prin viteza %., variazi in funefic de natura tere~ nuini. Variatiile vitezelor medii 0, si a celor momentane % si schimbirile de aluri in diagrama de variatie a acestora pe adin- cime, pun in evident orizonturile de separatie dintre straturile litologice (veai figurile XIV, si XIV, din ANEXA XIV) 4.8. Verificarea indesirii depozitelor naturale gi a celor artifi- ciale se poate efectua prin metoda vibropenetririi prin executia tunor_sordaje in diferite puncte ale amplasamentului. Variatia vitezet medii de penetrare 0, pe echidistanta, «(de exempla, sau 20 cm) da informatii asupra uniformitatii irdesirii. Variatii nici ale vitezei de vibropenctrare inaici 0 indesare uniform pe zona respectivi, in timp ce cresteri sau se&deri accentuate ale aeesteia indica scdderea respectiv cresterea gradului de indesare. Pentru verificarea compactititii rambleurilor sau pernelor din materiale granulare, se utilizeazd o diagrami etalon, obtinuté prin executarea unor vibropenetriri intr-un material identic ttn cel din care se executa rambleul (aceiasi umiditate, granu- lometrie vtc.) aflat intr-o stare de indesare impust si controlata. Prin compararea diagramei de vibropenetrare obfinuti in diverse puncte ale rambleului, cu diagrama etalon se evidentiaz’ zonele slabe, insuficient compactate. Evaluiri orientative ale gradului de indesare sia unor ca~ cacteristici geotchnice (ya, ¢, Mz.) Se pot face prin stabilirea unor corelatii infre incercarea de vibropenetrare si penetrarea statict sau dinamici cu con. Parametrii pe baza cirora ce fac corelirile sint v,, viteza de patrundere pe echidistante : de la vibropenctrare si RK, rezistenta pe con de la penetrarca static’, respectiv N,, numaruf de lovituri pentra pitrunderea coloanei de tije Ja penetrarca dinamic’ - 4.9. Incercarea de vibropenetrare poate {i folositii pentru vyerificarea caliti{ii lucrarilor de imbunititire a terenurilor slabe Tn acest scop se executi dona serii de sordaje de vibropenetrare : vibropenetr2ri martor in teren natural si vibropenetréri de control uo aes SAtit. Se traseazii diagramele de variatie ale vi- tezei medii de vibropenetrare v pe adincimea de vibropenetrare. {ia stabilirea numarului de sordaje de vibropenctrare se adopts recomandarile prevaaute Ja punctu] 2.10. Prin compararea diagramelor de vibropenetra lor de vibropenetrare martor cu cata a tare (lvpptere itor eu suierit modificiri datorit’ Iucrarilor de imbunatatire. Scaderce. vitezei medii de penetrare », in teren imbunttitit comparativ cu sea in teren natural, indied sporirea capacitafii portante a te- 5. MASURI DE PROTEC]IA MUNCH 5.1. La efectuarea sondajelor de penetrare cu con, sev respecta prevederile din: a mae = Norme republicane de protectia muncii, aprobate de Mi jeru] Muneii gi Ministerul Sinatstsi cu Ordinul ng. 34/1975 ean (ai cu Ordinul nr, 34/1975 gi =, Normele de protectia muncii in activitatea de constructii twonta}, aprobate de Ministerul Constructillor industriale su ordinul nr, 1233/D-1980, 5.2. Pe lingd prevederile din norme, se vor respecta si mi- sue opment de protein mney specie fra Sip do 5.3. La penetrarea static’, in funetie de fazele de incereari se vor respecta a) La pregitivea incercirii — Aparatura nu va fi adusii'in pozitie de lucru decit dupa nivelarea §i orizontalizarea amplacamentulai $i infigerea i a burghielor de ancorare: si infigerea in teren — bdascularea verinei se va face cu atenfie; pe ling actio- narea cu troliul ea va fi sprijiniti si de un numér de mancitori; inainte de meeperea bascularii we ve ween te tirea suruburilor-bolt ; e Seen ea RE —_ cuplarea furtunurilor de presiune Ja grupul de pompare se va face cu atentie, asigurindu-se 0 prindere corect si mumai iita stirii acestora (prinderea pieselor brficiimintei etc.) dupa o verificare prealabil de racordare, aspectul b) La efectuarea inceredrii propriu-zise: — se va verifica in permanent calarea aparatului si fixarea acestuia de burghiele d> ancorare ; — Ja aparifia tendinjei evidente de smulgere a burghiclor, incercarea se va sista maneta distribuitorului de presiune se va actiona doar i montarea unei noi tije si manta; — funetionarea grupului de pompare va fi supravegheata continu d: un muncitor calificat, care va interveni imediat in cazul in care se observa aparitia fenomenului de smulgere a burghiclor sau in orice alt’ situafie in care se considera ci ar fi perielitaté buna funefionare a aparatului sau securitatea perso- nalului de deservire ©) Ta extragerea echipamentului d= sondare: — se vot respecta misurile recomandate de efectuare: cereirii — se va utiliza un dispozitiv de blocare a coloanei de tije pe durata demontirii unui tronson si a remontairii extractorulu, 4) La pregitirea aparatului pentru transport — stibirea suruburilor-bolf in vederea basculirii verinei orizontalé, se face numai dup aducerca pistonului acesteia in pozitia inferioari gi prinderea ei de catre un numir corespunzitor de muncitori; — decuplarea furtunnrilor de presiune de la verin’ si de la erupul de pompare, se va face numai cind grupul este op 3.4. La penetrarea dinamici cu con se vor respecta i urm: toarele masuri Suplimentare a) La pregitivea inceredrii = aparatura nu va fi adusi in pozifia de Iucru decit dupi nivelarea terenulut $i orizontalizarea suprafefei pecate se aseazi placa d> baz 4 se va ridica cu atentic in pozitie verticald catargul PDM-G? Sustinut de un numar corespunzator de acesta trebuind si muneitori; 12 1) La efectuarea incerearii propriu-zise: — se va verifica in permanent’ calarea aparatului; — se va asigura la PDM-G fixarea la troliu a berbecului in ‘timpul opera iilor de pretungire a coloanei de tije — sint interzise interventii_asupra. ansamblului berbec~ in timpul functionarii aparatului, sau asupra altor in migcare — se interzice punerca in functiune a penetrometrului ew ac~ ‘tionare mecanici, fir apiritoare la disporitivul de batere, cu- rolele de transmisie si cupla electrica — la pornirea motorului termic deservantul va infagura co- ect _funia pe saibi, astfel ca ea si se poata desprind>. Este eaisi infagurarea funiei pe m — la penetrometrul actionat cu motor hidraulic: ziee cuplarea sau decuplarea fortunurilor de presiune in timpul funetionarii motorului: Ja penetrometrele actionate cu motor electric, se interzic depanii ale instalafiei electrice cind aceasta este sub’ tensiune; — nu se vor efectua penetriri in medii explozive sau in puncte unde existi gospodirie subterand (cabluri electrice, con- ducte de gaze, cabluri telefonice ete.) ©) La extragerea echipamentului de sordare: — se vor d'monta, la penetrometrul usor, tija de ghidaj ca berbecul, dupa care’ se incepe extragerea coloanei de tiie? se va desface imbinarea dintre nicovald si coloana de tije si se va indepirta penetrometrul PDM-G, dupa care se recupe- Teazi coloana de tije: — in vederea transportului, berbecul trebuie coborit lt partea inferioari a penetrometruiui si asigurat cu cirligul siu. 5.5. La inceretrile d= vibropenetrare vor trebui,Iuate ue- métoarcle misuri suplimentare: — aparatura nu va fi adusi in pozitia de lucra decit dup ni- velarea terenului $i orizontalizarea supratetei — nu se pune in functiune instalatia de vibropenetrare decit ups ce toate legiturile electrice de racord la retea si la aparatele de inregistrare a parametrilor an fost verificate : Bo 0H s us= se interzice stationarea personalului lingt instalatic im timpul functionarii acesteia; — se interaic depiniri ale instalafici in timpul funefionirii $i cind aceasta este racordati la refea ; — nm se vor efectua vibropenetriri in medii explozive saw. in punctele in care exist’ gospodirie subterani (cabluri electrice, conducte de gaz, cabluri telefonice ete.). itaten ANEXA 1 inter Formular A ied Comanda ne. PENETRARE STATICA peoret or Dozo de jpresiune Cian aes Cir) doze prawone Cor) pen wresiune ( bor) firme Obxerra i Siaaales 5 dizot sef loborater: 5 Aumete st prenumete Semnotureee © ENETRAREA Ni icone. PENETRARE STATICA eS — ane aoe wc al er as eo a ere sone Ech a - ms ante eae re, Se Sectiune,con, A= | Rezistenta|\Greutoy Forta del Citire PAdincs- fCetire ee |Grevtarteo} set ey eel a |e is ae ere penerrel}voner|™ g oresund| oe arent Bed se pa es i ry ect ors ce Reger [te lek [Sr peed | on ngANENA IV SCHEMA LOGICA A PROGRAMULUT DE CALCUL PENTRU PRELUCRAREA, DATEIOR PENETRARIL STATICE Erogiaptal avid acheiwa dowel did tig, 1V[ 1 eorveyle ns ptaltcrarea at telor primare postr ut numie , NR” de sondaje de puretrare statics, pe bara relatitior dia prezentele instructiani telnios, in care pentru simplificare se tilt- ea notajit simbolice. Rezistenga la penetra pe'con of” $4 frcarea pe manta, se ealeuleanh cu scales Pet) 93-4 A inet sain a PM(D % 39,0 — PCL) 10,3 + BUY wa ne PU), = presinnen dot’ com la nivel 1 PAM() = presinnea dors manta + con la ictal 1 ri AU), — sreutateaeoloact de tie la nivel J ' BY) — greutatea coloane! de tje en manta Ia nivetol J; = supralafa coaulsi ite penetrate; T = 1,1, represints intervalele J cate se inrepictessd datsle i roprozints intervalele de 0,1 m 1s care se prelungese 195 3 0 reprezint& valorile tye respectiy tgBy din graticele de ta: ‘2 dozelor de presiune, fi. IV. 2 cw care. este. echipat Puretrometral staical Lp. ’-Tlan Vala” Tingoore ‘La piminturile nisipoase, cu vaioatea rezistentei Ia peactrare pe GON caleultazh indieele porilor 2" porosstatea ,,N'" si greutatea Yolumich in. stare seat. .G", pentru care S.A considerat grestaten speciied a scheletulit y= = 2,65'eNjem!. iin fanctie de rezistonja la ponetrare se deterinind coeziunea .C” leloe mo, a milion ef, Ponte cae unghtol de iecare inerioard cate wh nig 68) co eS clic teen rmretcil ce respect model elomettie entra tot" eosictenfit 2 Gel. 3) urmind ed terpretarea realtatsne, dit Taboatvalrior calculate” sso utlizeze svete “alo care sintconeiadente Pentru patutel in care sa Fealiat sondajat de penetra [eresre Wa, lerreste DATECE TROSLEMED PCCu), FEC), ALD) Ba) OL Aoe# caLcuLeaza Re(PCU) 1O3+ADIS E+ €3516-036 AL 86 1008) 65 JE) C= Rite Ma1s€R PM Ci)" 39-PC(1) xM3e8 TIPARESTE RE EG,C.M4 Me, My, My 19| ANEXA V.- Deierminarea valoriier Bs 9 Sras $500)}-25 pe boxe dolelor ce pencirare siaic HT Prisiporn RLM) Pesnce ve impingere ‘h sfore ce repous to,se cakuieneé relotro Pe Pato=t5 2 wa) Fy 1.2 ia com bresruneo geologicé fo nwelu! conus, MG; Y coeficientu! ceformetier loterale oneseed ROTA Fairy orsipuri $0 adopiot Y:0,39 (conform STAs 3300/2-85) 121ANEXA VE VERIFICAREA COMPACTARIL RAMBLEURILOR PRIN SONDAJE DE PENETRARE CU. CON or ealizate in straturi succestve din pimintari coezive, ile gtanwhare n ciror particule me depasesc 20 1mm poate fi reriicata prin sondaje ie pesietrare cu con (statied, dinamicd, vibro~ Penetrarc) utilizind in acest scop diageame etalon obfinute pe platform’ expe Finentatacupeinsa in anpeiza tuerarit si realiaata in paralel cu aceasta. Veriicare compactirii prin soudaje de peuetrare este indicata 1a, ram Dleuri concentrate (pe. zone” resteinse) sau de intimete mare, cu volwael peste 5.000 m? si gresimea cel putin 1m, Utilizarea sondajclor de penetrate la verficarca compactirit: ramblews reduce volumul lucririor de control prin gradual de compactare sau gratul de ndesare determinate pe probe prelevate sau prin masuratori radiometrics, care se eleetueact dear pe platiorma experimentala gi in numir minim in lucrare, Coniorm preseripfiitor tehnice corespunzatoare specificulul lueririt executate Incriet Ue iabunatatite fnuclare, terasamente decile erat ete) Verificarea compactirii fiectrui strat din care se exccuti, rambleut so objine pris corelagea gradalui de compactare sax a gradulal de indesare obfinut ‘pe un numar minim de probe prelevate sau verificate prin mctode radiometrice, 2c tecistents a penetrare obfimuta pe un numir minim de sondaje de pene” race dispuse in nodurile une} retele st conduse pind la adincimea corespunti- tone diagramet etalon, stabiliti pe baza sondajelor de penetrare de pe plat= forma experimentala, Calitatca compactirii ficcdrai strat rezulta din compas Tare diagramei de penctrare cw diagrama claton corespuseatoare. Diagramma talon stabilita peutra grosimes maxima a rambleului de pe platiorma exper Sreatala (2.3 m) permite verificarea unor rambleuri cu indlfimea nelimitatay” rin dispunerea sondajclor de penetrare in alte puncte ale refele it contormi= fie eu 0 schema stabilita de i inceputul Iuerars Verificarea compacta rambleurilor prin. sondaje de ponstrare cuprin de dows fone = fara |, stabitieen diagramelor do penetrare etalon pritt sondaje de pe- notrare pe platiorma experimentala, eleetuata in paralel cu verifiearea gradatwi ds compuctare, respectir de indesare pe probe, prelevate eats 2, votiicares egmpuctisli ram) loului din lucrarea propringist Cate dit fae al crmpistteii 9 e xpum pe baza waui exempla, Calitatea sambi necoerive sau alte mates Faz 1 Diageamete de poactrare etalon se stabilesc pe baza sondajelor de penetrare cfootuate pe platiorma experimeatala, Numieul sondajcior de penetrate ceruith ‘Gin raportul dintre adinelmea maxima pe care se evecuth soadajul de penetrare pe platiorma experimentalé gi grosimea stratoiui de material dup compactare, Ta cambleuci cu indlfimes cuprinsd latee 1 si 3 m platforma experimen -taté se'montine po toath grosimen camblealui, obfinindu-se cite o diagram’ de Dotetrare stalon pentru fieware teat de material pus in lucrare (Cig. VEU AJ) 192 4 st cual iLa rambleuri ou indifimea mai mare de 3 m, platforma’ experim entalk -se menfine pe o grosime de ramblow identiet cu adineimten maxima po e are <0 “Gzecuti sonilaje de ponctrare, cuprivet fatre 2 Tn 3 m, ultima diagrams. de pe- 124 fim obtiauta (tig VIA J) find tiizata. in continuare pewtea "ver fearea, compartiritstraturilor urmitoare. ‘Peatra obfiaerea diagramet etalon se excenté minimum reoe sondaje dee penetrare peat fiecate strat, dispase pe eit posibil uniform pe supratata plat formet experimnentale (fig. VE2). Penten marivea precizie, it fanctie de portanfa luceisi, numicti sondajelor de penetrate poate ft sporit. Tn parate en somlajele de ponetrare se veriick compactarea fiscdewi strat “de pe platform experimentala pe probe prelevate iin cel pnfin tier puncte falese in vecindtaten tondajetor Ia care sau Taregiteat varie cele mai sckaate Ale reristenjel Ia. penetrate. Dacd media valorlor si “aloarca minim cores. unztoare gradu ile conipactatey respectiy gradi ile ndeste seins! y i Himitele amie de preseripiltetehniee specifies inctarit ekeeutate, sondajele de penetrare seapective se pastreard pented calcula. diageiel etalon, be cae ‘tran se fenunfi Ia aceste sondaje gh ae execu altle dup compactarea Se -plimentara a seatului din noma respectiva Pe baza datelor din sondajele de penetrare se calewleaza: [= valorile medi ile ezistentei ta penetrate la echidistante de 10 em eo cde se repreninta diagrama medic de penctrare etalon (hig. Viel sdiagramna a abaterea medie pistratich pentrw fiecare orizont (fg. VILA. wdiagra- ma be Fara 2 Verificarea compactarié fieatrai strat de material pas in lucrare se face prin excontarea unui mumie minin de sonlaje de penctrare st prin veriicasea le compactare sau de indesare pe un numir minim de probe prelevate it de presctiptile tenice in vignare, referitoare la yerilicetea compactarit rambleorilor dim diverse ramuti ale const uct lor Sondajele de penetrare so executh in nodurile wuci refelo, ca is exemplut lit fig. VE, pe adincimea corespunadtear diaggisei de peaetrace etalon. La “figeare strat de material compactat sondajele de penetrare se exccuts in alte 195,© dupit compactare,,in toate ‘puncte ale Faportul din ele, astfel ca lt veabizaten nmi mumar de ja” steaturt, egal ex Tunginwea 1 imei etalon si geosimes wi sts refelei A fie exeuitate sondaje de pene= ‘trate, Cilrele romaine din figasa V1.3 sndica positia sondajelor de penetiare pete teusituatia in care ny — 10, = La urmatoarele nj" straturi_puse in Inerare, cichul de sondaje de pene ‘rare se repetd paste! acceasi ondine de electuare a acestora, ceva ve. perinite rat de piumint 240 60% Mp si implicit de ramblew talon sever ‘avo sta Inesare se prele= chante reristente ganies .D” situate, 0 KeIMfe] eof 4m) Fig VIS“La recepti protiminaré sau definitivd se execut sondaje de ponotrare pe . ‘toata grosimea rambleutei ia condifile in care peacteometrul utilieat permite acest Ince Pentru controlul eperatiy al compactirit rambleurilor prin sondaje de pe~ fectrate statics in Jocul diagramei de variatie a reristentet la penetrare pe col (2,) se poate utiliza diagrama de variatie a presiunii cititi pe manometrul cha cexpunestor resstenfei Is inaintarea comului. 3 198 ANEXA Vit ‘EXEMPLE PRIVIND INTERPRETAREA REZULTATELOR PENETRARIL STATICE, 1, Fomdatié de supratata Pentra exomphiticarca modulus de doterminare a caracteristicilor fisioo- mccanice ale paimiatulus $1 stabilirea orientativa a capacitifit portante de caleut y f i terenulus de fandare se considera diagrama de penetrare statica din figura VI. 1 Sb{inutt pe una din amplasamientcle ceroetate, a) Din examinarca diagramet so constati ci Satre 0,00 si 6,00 m atit rezistenta la penetrare pe con (fy) cit St frecarea Lateral (fy) crese cu adincimea, isipos (tabelul I. ig ognerare 6002 peri? odseiores wri gtfem Ge fencers ce weraleli. Fig. VILLTntre 6,00..13,00 m rexistenta Ia penetrare_pe con se menfine constant 4m jurul valor ‘de 2 Oba, sy timp ce fecaea Taterta crest eu adlacimea} seezsta nich pretenta unt simi gles. ') Pentru o constructie cu structurh de renistentt din sidirie portant, so. adopth fordati contin 80 loge 0 adineime de fandare Dy-= tims © time Bo Tm Ta sivelnl cotel de fundare (Dy 1) pentru Ry= vermitegrle valor, informative ale cafacteisticior te= 16,3 3N/n® (e. digramed din Se. 3): ne 38% 0,8, Co 0 umiditate w Imi a pinta = 163{1 + 0,08) = 17,3 eX jt Pe bara tabelutui 2, se apreciaad eh la nivelul cotei de fundare stratul de nisip co aflh In stare Indesare medic. Vnghiul de frecare interioars se apreciaz folosind abacele din fig. 4. Patra sarcina geologich pp= yy. Dy= 17.3..1= 17,3 kPa (0.17 dat) Jemb) ce obfine un unght de Sree imriesa = 3°, -Adoptind un coficient de omogenitate k = 0,8 pentrs valorile caracteris- Aieitor finteomecanice ale pminturilor, ase! deteminate, ee cbfin wmitoarele ‘alors de sical: & y= 88 Nim ppt = 138 Ps \ot = 3080 ‘Sth determinat2 in laborator se obine greutaten vo ) Dap STAS 3300/2-85 valoarca osientativi a capacitifii portante de ‘ealeul a terenuiui de fundare se obine cx ajutorul tela: Pym ye BY Ny dy bet Ne dee ge, nde BY este lafimen redusi a tilpit fendatiel, In m Ny Ne, Ny coeticcati de capacitate portant care depind de vatoures. ee caict & ‘unghinlsi de frceare interioara 3; dys Yea by — coeficientit de forma ai t2lpit funda Sascina flind centricd se ia: D’ = B = 1m rezolti: fe = BST W104 BS +2061 form 414 KPa 4) Pentr starca de indesare medie a nisipulu, stabilita conform tabelulut 2 pentts ity 10 MPa, so poate determina presiunea convenfionala do baz ‘dupa tabelof 16 din STAS'3300/2-85.. Feone = 300 ¥Pa 130 ' 1, Gxlewtol capaciatit portante « pllotilor Ym cadrul acestui excmpla de caleut se ia in considerare diagrams din ‘VIN2 ebfineta pe santieral Institutulut Politehnic Bucuresti. 1) Din analiza slurei diagramei de penetrare statied result ch pint la afiucimes de 4,00. mm reristenfa la penetrare pe con prezinta valori scizute {0.8.1 MPa) in timp op frecaven laterala rey wsor cu adineinea,ndctpd Caistenja nor strate cofstituite din prafur) argilaase saa argile prifoase. In Continuare, revistenta la penetrare pe com i frecarra laterals eresc, prozentind © Serie de maxime 5) mininie (alvid in dinfi de fierastrin), indicind existenta unor Paminturi misipouse co rare clemente de picteig. Duph o usoard seddere a re Estentei ta pentrare pe con sha frecirst laterale in jorel adincimii de 9,00 m, tit reristenfa Ju penetrare pe con cit si fercarea Jaterala cresc comtinow ff a may preventa aspectul in ding de fierdstrag, indicind un pamint argilos con Sonat, ‘ by) Se considers © construetiv ou fordsti pe pilot bituti din beton armat, cen Tatura de 35-cm, infipfi la 0 adineime de'6,06 m, cu vil oprit in nisip. ‘Pe bara relatict (9) functie de rezultatele Incercdsit de penetrare se deter= mink capacitaten portant R= hem abe ae men Te en seman cen angen nae abe Lp urepeeebaemenaR ame SL Poe Om we h mete ee RYN un, | | Ale glngrapn’ ce oonclhart oaiverre Fetikeahe Deretsren Be con ime er wivfe Jandaree ie pies 131Rp determninat ca medie asitmetics pe wtincimes 4. 0,35 24+ME Ma LE REDEN erred Me 140 on oster ro ANEXA X. 25.000 kPa Aetorminat ca mie art INCERCAREA DE PENETRARE DINAMICA CU MANTA , usted, de Is plata viet in sus, pe fn fimea 8+ 0,33 = 2,80 m este: Peete sears Pentru elinsinarea efeetului parszit a frecirit laterale pe coloana de tije, HEME EME ME OLS 4 BH IEEE HL jpenetrometicle dinamice pot f eckipate cx manta de protesfic, care se introdue ms ie = Fr teren sub electal hncroui secanie depreltat de Verbecul penetrometrulwi in Ce re ease Tiber = G9 Mra = 1 S00 KPa Tv fig. Xt se preaint’ schema teisologict pentra: cectwatia.fnecreSrit 230004. 15.500 36.500 propriu-rie, in cam penetrometralit dinamie weer PDU: primal tronson de eS 18250 era Janta are luogimea de 70 cm st cate prevarut ew eujét Ie fa penta facil s 2 forea inaintarir in teren gi ampiedicarca patrunderit pamintwlul tntre eoleana de tije si ants, Pentru reduceron frtei de frecare pe mantaua de protectic.ceea ce asigurl fo introducnte vai ngoard in teren, primal tronson peate avea diametral majorat fa partes inferioned pe vet 80 Din scheana tehnologics presentata in fig. X.1 reali eX jntroduceren coloane! de tije $h 8 mantale! de protecfic se face susceest7 pe echidistante de oem, Forts de tecare F pe supra lat iveal vitinet pilotst ete 183 aX Raportul porimetrelor Up = 1. Capacitaten portaata a pilotuel ete cru inteodus pin 1a i penetro 18250 2 0.1205 4 18,5. 2.5 neor-( eo Tacercaren de penetrate dinamicd cu manta de protectie este greaaie, ct randamrent mult mat redus decit Incervarea de penetrate dinainied, fara manta, snot pentru care se recomand@ elect area acestor incerclst pe amplasamentele thor cbicctive importante, cind pe auincimra ceecetatd se intercepteaza stratur Ccusipusi ew grad de indesare reds situate st) aivelukapel subterane, sav argle Ge cousistenta. se=zutay piminturt sisceptibile de ada forfa de feecare ine Schonate pe cologne we tike a penctrometruiti, De ssemenea, sondajele de peo etrare ct manta sivt indicate se executa Indiferent de natura teranu, ded Talinclmen coreetata depageste 8...5 a Ia PDU gi. 10 m ta PDM 34 DDG Pentrn evidentierea infinented frectrii pe coloana de tije a penetrom Ji fast manta de protectie, ne eaceuta in paralel sondaje, penctrnne on $i fri marta, 1 forajele de relerint& de pe amplasamicnt. So recomanda ca mumdrul Cclor wont tipurt de sondaje de penetrare sf fie de min. 3, diagramele etalon Constenite repreaeatind! media teeistentelor la penetrate pe echidistante y ‘Pe bara diagramielor de penetrare ctalon construite pentru cele dows tipart de sondaje de penetrate se caleuleazd coefieiengi 7 54 Gy cx relate Ns sen het Bi Shem eg (x. Pein ‘ respectix, ¢, x2 srespectiv, y= “P8 (x2) fn care: Dig — nomirwl de lovituri pentrw inaintarea comslui pe aiincimea 2, In penetrometral dissmie JG manta ) — sumiieul de Iovityei pentzm iraintarea connloi pe adincimea JP is penetrometral dinamsc ct manta NOTA: Anoxele VIL, IX si X11 se gisese la sftirsitul buletinutat 132Re — veristona dinamick calculats cu relatia (10) pentru penetrox Imeteul dinamic fem ‘manta Ram) — texietenfa dinamics, calculaté cu relia (10) penten penetro- tetra dinamle cx’ manta, Diagrama de variatie a cocficientului q indick sporul artificial a sexise a penetrare exprimati prin 1, sau Rg, sar dingrama de variafie « conf lui Cy este necesita pentr corectarea valerilor rezitenfelor de penetrate a in diverse punete ale amplasuiseatulle fe stration sevsibil egal ou cea sintesceptata in forajul dle referin{a, Valorile corectate se calewleazi 6 Cr+ Nie, espectiz Fe tw) = C/Re 3) epreriut mimgrul de loviturs, respeeti7 reristenta la pee netrare degrevate de influenta trecarit pe eoloan de tie a peuctrometralel, In exemplul din figura X.2 sint prerentate diagramele de penetrate em $i fart manta de protectic, diagramele de variatie 4 rezistenelor ditamice Ix pense ‘rare $i fa Si dlagrainele 7, #1 Cy Po lug rexistenta dinamicd de penetrate Rg a calontat cu telat (XA) si esistenta dinamiet notata ew fg, care {ine seama te caracterul porcaflel $ de feecare lnterali pe coloana de faye & peactrometrul Hs Dg Cy + Np Noein ttm) $a te = kPa, wy nde: cocficient care fine seama de pierdetee de energie Ia o toviturdy Iuerul meeanic specie coeficiontul prin care se fine seams de influent frecrii pe eoloama de ti ‘nunirat de tovituri pentru pitrendeves pe adiacimea = a pencteo nnctrati dincense farh masts = Intervatut de pateundere consierat. CCoefiientul de picndere a cnergiei se ealeuleazd cu celafia: ‘unde (a lusi7 nicovaia, tija de ghidaj yi con) ts adincimes respectizt, (ke) : © — covficent de restituire datorat caracterului lastoplastic al por cenit, egal eu 0,36. uerul mecanie specifi, £y $e caleuleans ox selat Cush sto ad ee Fig. XA agrentatea berbecului (kX): Srevtatea tHjelor, corespunzateare masei My (kN): J — inditimea de eddere a berbecului (1) A — arin sectinmii transversale a conului, (i) inamice pe obfiaute on relatia XA sint mai mar ‘motiy pentru care reaistenfa dinaniich caeulatd enANEXA RI EXEMPLE PRIVIND INTERPRETAREA REZULLATELOR PENETRARIC DINAMICE CU CON a. Pentru exemplificarea modula in care factor mentionati im eadeut et. L173 LiS pot influcnta seopra eomultateior ponotrani vor ( analzate Sidgraimels in fige Xt Diagram "din fig. XU1 ra intocmit pe bass datelor una soma) do pentinte ceotuse inten even fa eave sau ineeoeptat mat imulte atest Exrajut de contrat Ie diagramd se ovilustiseS o in(iaents redust a adincimt critic, pla 1s aprosimatia 0,90 a dos nivel toretubei, din cauza craste tar a soll vegetal, De la cota — 1.30 m se semmaeacl oresterea reritenfet do ponetrare I stratel de prot argibs plasty cousitent, din canes steatul do np ct ueme ‘Sr'picte fu indesare modi care apare Ue Ia cota — ISD m fica are reuse Soft mal mate deot statal superior. Be ABO UMET Apa subte pachotul de pamintur sisipease a dis Is. vee -Aerea rexistentei de petetrare, setalsts Ia cota. 2,00 mde apa apace ha =2,30 m. Selderea foriteafel Ta ponstrare deasupra'nivelulat apet subterane ‘ie consecinta cresterit aooatata: a nmuditajy ne zomg respecting, datovith Sapilartafl (ana de franjurt capita). in stratol de pictrig cw wisp, care apate de ba, —2,5 my lentite le nisip pros, in decptal civora ne olner¥d serch een Histenfet ln penetrate Rezisten{cle sporite im diagramé, evidentiate prin valori mari ale mae ului de lovitari Ny", sint datorate patticuleor mari cuprinse in steats La Aexpretaeca diageimet aorate valor: sist elinste, Diagrama 4b" din fig. X11 evident’ snflucnta trocerii de hs stratul ssoperficial de praf nisipos ca rexistonta Ia penetrate scarwta ha strat at te ittent, de ninip ct Plots, pr pectare de Ia cotm 0.90", cea 30 tm deupra fit de acparatiedite sates ln diagrams, pe grosimea strat do nsip eu picteig par sulturt beste, datoritl tragmenteloe mari, "valort care ve lima a interpretarea diageamels in stratul do argila plastic male, de In enta —40 Avena frectri phinatulan po ijn penetevmetea la teaistonfet de ponctrare (aproximata 4 tundfcat coracteristi tutu feecaritar atrage dup ss bs Pentra detimitarea,unoe umpiotari atinate, sau exmcutat forse $i pe- acter dinamice cu PDU. Ta fig. N12 este repreveitat nn pill ececeat prin Zora $19 penstrari. tn deeptal ponrtrsrior snk teposentate dsqrame de ‘ponetrare gi dingrama integrals. Punctele de fringere dha diagram integral ndieatd shinai ho stra fconelnaii eronate legate de sexistents argilehs1, eps peste 0 stratsficatie formats. ietrig, wan wai pranctele a, bd, © $4 ere ili siagramtele sntegeale. "Wet e puncte de ringer se obtine limita de separate dec steate implies rile ie c, Vorificara indent nisipurilor sa efectuat cu ajutoral remnttatelor penetsirst dinamo, Pentru seal or mai potin sndesate, sa coms Arse curhicle de egal asa de Iovitar In fig, NUS sint prezentate curbele de egal aumae de lovituri insumat pe verticala poetsarilor dispuse supa wit profil bine detinit, lireptn) penietrarit Pag sa sermnat sub aincimes le 3,5 m1 wn oxizomt mai pti vest tran depoait de nisipuri mijloet fine fort evidentints de mirmea distantelor dite etrbele de egal fObjinnte prin ara alectactor egal din dagraiele ince, larity desernioe im fig. NL} = re nemiat ond ‘din rept! pesetrarnior Pe, 58 Pease DIAGRAIMA DF VIBROPENETRASE INCERCARE NR. ANEXA XIIANEXA XIY" EXEMPLU DE IDENTIFICARE A NIVELURMOR DE SEPARATIE INTICE STRATURI PRIN’ VIBROPENETRARE Stratificdtia stabilita prin fora) este wrmatoarea + 000 — 120 m — wmpluturd neomogent 120 — 20 2m — arpila misipoass 2.20 — 3,30 m — nisip maijtocin 2,30 — 5,00 m — nisip mare cu pietris . Datele primare ale incerchrii de vibropenetzare si datele obfimute prin pre~ Inerare sint prezentate fn tabelo) XIV. Tabetul NIV. DATE PRIMARE $1. DATE PRELUCRATE ALE VIBROPENETRARIL 20 a5 | 43 4,691 1 0 Sola A 23 IL @ w2 | 977 1:96 2 80 | 282 | 450 o7 = wo | 302 | 70.1 0.60, 3 20 iss | oa 1092 4 40 92 | usa spa 4 160 162 | 9s 1234 5 wo | 222 | ino 0'300 3 3 0707 3 01862 3 170 6 23, a 2 7 2730 7% 2357 7 s s eae s 8 s 8 8 8 ‘pteler primare ale incerchrit de vibropenctrare s.au caleulat Ee gi In Zt gi viteze medic nde patrundere pe echidistan{d de 20 em. Timpul $8 aproximat exponential eu relatia 1 £5 exp. (B" + h).cu Bie UTg +15 (Me — = viteza initial; fg —"timput intial). In reprezentarea semilogaritinicd (Ln 2. 2) se obfine o succtsiune de drepte de forma In i= In 4 6 = A (igure KIV.1), Viteza de penetiaze de calcul tyaie 8 determinat wtilirind rolajia de aproximare w= ae [Din reprerentaren grafied au rerultat § drepte, ew contiguratia din fig. KY. 1, Pe figuri sint treeute ecuafiile exponentiale ale timpilor $i ale vitereler -momentane de vibrepenctrare. Din variaia calitativi a unghiurilor de inelinare fa dreptelor fat3 de vertical, ca si din figurile mai accentuate pe care le ree prezintd diagrama la cotele? — 1,00 m (~140 m); =: 20m, ro ulti aivelurile de separate intie statu, care concord foarte Line ey exle sta Ditite pria forajt geotehnic, Jn fig. XIV.2. se prezintd varitiile viterclor medit tye $4 8 celor momen tane. Din figu:d sulese cf witima nuanieozi maj bine nivelurile de separatie dintre stroturs IMPALOR SI MTEZELOR HOMENTANE Fig. XIV.1. 143CUPRINS Cap. 1. GENERALITATI . . geet eee = Domenint do utilisare a sondajsior de penetrare |. | a Domenial de utilizare a rezultatelor Snoeredrilor de pene: featavan Gon. sce ee teenies Ceca oa 2 = Factorli care influenfeaz4 rezultatele tnceretsit de pene sape| on gaa Per ages Toe, AE cdc Se eae Cap, 2, INCERCAREA DE PENETRARE STATICA 0.0... 77 = Aparatura - : 7 = Modu de sfectuare a incercrit do penctrare statiek . .. 81 = Preluerarea gi interpretarea rezultatelor .. .. . Bet cap. 3. INCERCAREA DE PENETRARE DINAMICK CU CON... 94 = Aparaturt aie. gaa cease — Electuarea tncerctrii de penetrare dinamici . 2... 97 = Preluerares gi interpretarea rorultatelor «os ss ss 99 Cap. 4. INCERCAREA DE VIBROPENETRARE «1. +... ~ 104 ee perataih eg e eee ce + tot = Modul de efectuare a incercdrii de vibropenctrare . . . . 107 i Sian filctat poets fecllstouacieggt v0 GIO cap. 5. MASURI DE PROTECTIA MUNCIE «4.0000. tit 1 = Formuarul A PENETRARE STATICK 0.115 ; Ti, = Formulerul B— PENETRARE STATIGA |. << 116 Ti, — Diagrams C— PENETRAREA Nr... 2. 7 I. — SCHEMA eee ta can: CLL. PENTRU. PRELUCRAREA DATELOR SUNGIRARIT STAqICE © oe ain 145 »DETERMINAREA VALORILOR E $1 g STAS 3900/1-85 PE BAZA DATELOR DE PENETRARE SIAMICA!S cee rece i Se sea — VERIFICAREA. | COMPACTARIT PRIN” SON. DAJE DE PENETRARE CU CON... — EXEMPLE PRIVIND INTERPRETAREA RE- ‘ZULTATELOR PENETRARI STATICE - FISA DE INREGISTRARE A REZULTATELOR PENETRARIT DINAMICE CU CON. ~ DIAGRAMA DE PENETRARE LA FISA NR. | — INCERCAREA DE PENETRARE DINAMICK CU MANTA. . ee Tae — EXEMPLE PRIVIND INTERPRETAREA RE. ZUUTATELOR’ PENETRARIT DINANICE CU con’. — FISA DE INREGISTRARE A) REZULTATELOR VIBROPENETRARII Nr. — DIAGRAMA DE VIDROPENETRARE. INCER- CARE Nr. — EXEMPLU DE IDENTIFICARE a NIVELURT. LOR DE SEPARATIE INTRE STRATURE ri 2 rr 133 14 135 140 14s la 43 bial,