06.04.

2020

Temă

A.1. Prin „franarea contagiunii ” se intelege oprirea raspandirii virusului si

eradicarea bolii la nivel global prin adoptarea unor masuri de protectie,fiind
vazuta ca un stadiu finalideal pentru dinamica bolii.

2. Măsurile folosite sunt carantina pentru bolnavi, închiderea şcolilor şi

universităţilor, interzicerea adunărilor, măsurile de distanţare socială şi
izolarea generală.

3. Metoda folosită este cea a modelelor teoretice care presupun în special

ca o aceeaşi măsură să aibă un impact comparabil în cele 11 ţări europene
studiate.

4. Textul citat apartine stilului publicistic deoarece exprimarea este

obiectiva ,tonul este impersonal si detasat: „mult mai multe decese vor fi evitate
dacă se asigură că măsurile vor rămâne valabile până când transmiterea bolii
va scădea la niveluri mici”. Comunicarea este clara,concisa,coerenta si
cursiva: „specialişti în epidemiologie şi în matematică, au realizat modele
pentru dinamica epidemiei în Europa”.

5. Referentul se refera la un studiu efectuat de cercetatorii britanici asupra

potentialului numar de vieti salvate in functie de masurile de protectie
adoptate: „au realizat modele pentru dinamica epidemiei în Europa şi au
estimat frânarea contagiunii”. Mesajul este transmis prin intermediul
internetului: site-ul stiri.tvr.ro preia un articol de pe site-ul Agerpres (canal:
„sursa: Agerpres”).
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi
dacă o conduită socială responsabilă este sau nu este obligatorie pentru orice
individ în situații de criză manifestată la nivel colectiv, raportându-te atât la
informațiile din fragmentul dat, cât și la experiența personală sau culturală.

Situatiile de criza sunt stresante pentru oameni. In situatii limita

instinctul natural al omului este cel de supravietuire, de autoconservare , iar
pentru a atinge acest scop deseori indivizii renunta la unele valori morale
precum altruismul sau compasiunea (legea lui om: ”eu sunt om cu tine tu esti
om cu mine ”).

Necesitatea unei conduite sociale obligatorii este in stransa dependenta

cu educatia colectivului si spiritul sau civic. Astfel , daca membrii grupului
constientizeaza ca respectarea metodologiei introduse este de o importanta
cruciala pentru binele intregului grup, atunci nu este necesara obligativitatea
conduitei. In caz contrar, individualismul fiecaruia va duce la decaderea
colectivului doarece in goana dupa propriul interes omul pune in pericol
bunastarea grupului, uitand ca de fapt binele colectivului inseamna binele
fiecaruia . Extinzand grupul la nivel de populatie, variabilitatea categoriilor
intelectuale crescuta , insa procentul oamenilor educati este proportional cu
probabilitatea de succes a metodelor fara a fi impusa obligatia.

Simultan, daca riscul neaplicarii conduitei este considerabil ,

responsabilitatea legala si sanctiunile au o greutate mai mare decat etica unei
populatii oferind siguranta si ordine. Exista posibilitatea ca regulile impuse sa
nemultumeasca oamenii si sa dea impresia de constrangere, de aceea este
important ca decizia sa fie facuta doar daca avantajele anuleaza dezavantajele.

In concluzie, dacă o conduită socială responsabilă este sau nu este

obligatorie pentru orice individ în situații de criză manifestată la nivel
colectiv depinde de factori precum: educatia , spiritul civic, gravitatea situatiei
sau agresivitatea restrictiilor.
Mihalachi Ioana