A.1. Prin „franarea contagiunii ” se intelege oprirea raspandirii virusului si
eradicarea bolii la nivel global prin adoptarea unor masuri de protectie,fiind vazuta ca un stadiu finalideal pentru dinamica bolii.
2. Măsurile folosite sunt carantina pentru bolnavi, închiderea şcolilor şi
universităţilor, interzicerea adunărilor, măsurile de distanţare socială şi izolarea generală.
3. Metoda folosită este cea a modelelor teoretice care presupun în special
ca o aceeaşi măsură să aibă un impact comparabil în cele 11 ţări europene studiate.
4. Textul citat apartine stilului publicistic deoarece exprimarea este
obiectiva ,tonul este impersonal si detasat: „mult mai multe decese vor fi evitate dacă se asigură că măsurile vor rămâne valabile până când transmiterea bolii va scădea la niveluri mici”. Comunicarea este clara,concisa,coerenta si cursiva: „specialişti în epidemiologie şi în matematică, au realizat modele pentru dinamica epidemiei în Europa”.
5. Referentul se refera la un studiu efectuat de cercetatorii britanici asupra
potentialului numar de vieti salvate in functie de masurile de protectie adoptate: „au realizat modele pentru dinamica epidemiei în Europa şi au estimat frânarea contagiunii”. Mesajul este transmis prin intermediul internetului: site-ul stiri.tvr.ro preia un articol de pe site-ul Agerpres (canal: „sursa: Agerpres”). B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă o conduită socială responsabilă este sau nu este obligatorie pentru orice individ în situații de criză manifestată la nivel colectiv, raportându-te atât la informațiile din fragmentul dat, cât și la experiența personală sau culturală.
Situatiile de criza sunt stresante pentru oameni. In situatii limita
instinctul natural al omului este cel de supravietuire, de autoconservare , iar pentru a atinge acest scop deseori indivizii renunta la unele valori morale precum altruismul sau compasiunea (legea lui om: ”eu sunt om cu tine tu esti om cu mine ”).
Necesitatea unei conduite sociale obligatorii este in stransa dependenta
cu educatia colectivului si spiritul sau civic. Astfel , daca membrii grupului constientizeaza ca respectarea metodologiei introduse este de o importanta cruciala pentru binele intregului grup, atunci nu este necesara obligativitatea conduitei. In caz contrar, individualismul fiecaruia va duce la decaderea colectivului doarece in goana dupa propriul interes omul pune in pericol bunastarea grupului, uitand ca de fapt binele colectivului inseamna binele fiecaruia . Extinzand grupul la nivel de populatie, variabilitatea categoriilor intelectuale crescuta , insa procentul oamenilor educati este proportional cu probabilitatea de succes a metodelor fara a fi impusa obligatia.
Simultan, daca riscul neaplicarii conduitei este considerabil ,
responsabilitatea legala si sanctiunile au o greutate mai mare decat etica unei populatii oferind siguranta si ordine. Exista posibilitatea ca regulile impuse sa nemultumeasca oamenii si sa dea impresia de constrangere, de aceea este important ca decizia sa fie facuta doar daca avantajele anuleaza dezavantajele.
In concluzie, dacă o conduită socială responsabilă este sau nu este
obligatorie pentru orice individ în situații de criză manifestată la nivel colectiv depinde de factori precum: educatia , spiritul civic, gravitatea situatiei sau agresivitatea restrictiilor. Mihalachi Ioana