Italia (scris și pronunțat la fel și în limba italiană: iˈtaːlja), oficial Republica italiană (in italiană

Repubblica italiana),[7][8][9][10] este un stat unitar, republică parlamentară, aflat în Europa de Sud.
Ea acoperă o arie de 301.338 km² și are o climă temperată; datorită formei părții sale
continentale, este denumită pe plan intern lo Stivale („Cizma”).[11][12] Cu 61 de milioane de
locuitori, este a cincea cea mai populată țară a Europei. Italia este o țară dezvoltată[13] și are a treia
cea mai mare economie din zona Euro și a opta din lume după PIB nominal.[14]

Din vremurile antice, culturile etruscă, Magna Graecia și altele au înflorit pe teritoriul actual al
Italiei, până când au fost în cele din urmă absorbite de Roma, care timp de secole a rămas centrul
politic și religios al civilizației occidentale, capitala Imperiului Roman și apoi centrul
creștinismului. În Evul Mediu Întunecat, Peninsula Italică s-a confruntat cu dezastruoase invazii
ale triburilor barbare, dar începând cu secolul al XI-lea, numeroase orașe-stat italiene(en) au
început să înflorească practicând navigație, comerț și întreținând instituții bancare (capitalismul
modern își are originile în Italia medievală).[15] Mai ales în timpul Renașterii, cultura italiană a
înflorit, producând cărturari, artiști și polimați ca Leonardo da Vinci, Galileo, Michelangelo și
Machiavelli.[16] Exploratorii italieni ca Marco Polo, Columb și Vespucci au descoperit noi rute
către Orientul Îndepărtat și către Lumea Nouă, contribuind la epoca marilor descoperiri pentru
europeni.[17] Totuși, Italia a rămas fragmentată în numeroase state aflate în război unele cu
celelalte de-a lungul întregii Epoci Medievale, ceea ce le-a făcut să cadă ușor pradă marilor puteri
europene, ca Spania, Franța, și apoi Austria.[18] Italia va intra astfel într-o lungă perioadă de declin
până la jumătatea secolului al XIX-lea.[18]

După diferite tentative nereușite, războaiele al doilea și al treilea(en) pentru independența Italiei s-
au soldat cu unificarea a mare parte din Italia actuală între 1859–1866.[19] Începând cu sfârșitul
secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XX-lea, noul Regat al Italiei s-a
industrializat rapid și și-a format un imperiu colonial, devenind Mare Putere.[20][21] Italia sudică și
rurală au rămas în mare parte însă excluse de la industrializare, alimentând o diaspora(en) mare și
influentă. În ciuda victoriei din Primul Război Mondial, Italia a intrat într-o perioadă de criză
economică și agitație socială, care a favorizat apariția unei dictaturi fasciste în 1922. Participarea
ulterioară la al Doilea Război Mondial de partea Axei s-a sfârșit cu o înfrângere militară,
distrugere economică și un război civil. În anii care au urmat, Italia a abolit monarhia, a restaurat
democrația și s-a bucurat de o explozie economică(en), devenind astfel una dintre cele mai
dezvoltate țări[22][23][24][25] și a cincea economie a lumii până în 1990.[26]

Italia joacă un rol de frunte în afacerile militare, culturale și diplomatice mondiale[27] și este astfel
considerată a fi o putere regională majoră.[28][29][30] Italia este unul dintre membrii fondatori și unul
dintre membrii de frunte ai Uniunii Europene,[31] fiind membră și a mai multor instituții
internaționale, între care ONU,[32] NATO,[33] OCDE, OSCE, OMC,[34] DAC(en), G4(en), G6(en), G7,
G8, G10(en), G20,[35] a Uniunii Mediteranei,[36] a Consiliului Europei,[34] a Inițiativei Central-
Europene,[37] ASEM[38] și a Uniting for Consensus(en).[39]