Motorinele sunt combustibili petrolieri formați din amestecuri de hidrocarburi cu 12 până la 20 de atomi

de carbon în moleculă, obținute din distilarea primară a petrolului în domeniul de temperatură de 220 –
360 ºC.[1]

Motorina are avantajul că necesită mai puțină rafinare, fiind astfel mai ieftină decât benzina. De
asemenea, este un combustibil mult mai sigur în exploatare deoarece, spre deosebire de benzină,
motorina nu se aprinde dacă există o flacără deschisă în apropierea ei.[2]

Motorina este combustibilul lichid folosit de obicei la alimentarea motoarelor diesel. Poate fi înlocuită cu
biodieselul.

Comportarea la autoaprindere este determinată de compoziția motorinelor și se apreciază prin

temperatura de autoaprindere, cifra cetanică și indice Diesel.[1]

Cuprins

1 Origini

2 Producere

3 Feluri de combustibil

4 Diesel combustibil emulsionat

5 Vezi și

6 Notă

Origini

Motorina a apărut în urma experimentelor efectuate de către omul de știință german Rudolf Diesel
asupra motorului diesel pe care l-a inventat în 1892. Diesel și-a proiectat inițial motorul spre a utiliza praf
de cărbune drept combustibil,[3] și făcea experimentele împreună cu alți combustibili, inclusiv uleiuri
vegetale[4] cum ar fi uleiul de arahide, care a fost folosit pentru alimentarea motoarelor pe care el expus
la Expoziția Universală de la Paris din 1900 și Târgul Mondial de la Paris din 1911.[5]