TEST DE EVALUARE

I.Precizați care enunțuri sunt adevărate și care sunt false:

1.Decălecatul lui Dragoș nu este atestat documentar.
2.Mitropolia Țării Românești a fost întemeiată de Nicolae Alexandru.
3.Toate statele medievale românești constituite la nordul Dunării sunt: Moldova, Țara Românească,
Doborgea.
4.Dobrogea va intre în componența Țării Românești în secolul XIII.

II. Completați spațiile libere cu răspunsurile corecte:

1.Întemeietorul Țării Românești este.....
2.Independența Moldovei este obținută de....
3.Prima monedă a Țării Românești a fost bătută de către….
4.Formațiune prestatală menționată în secolul XIII în teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră este…
5.Prima monedă a Moldovei a fost bătută de către....
6.Teritoriul românesc de la Răsărit de Carpați se numește.....

III. Citiți cu atenție textele și răspundeți la cerințe:

A. „La est de Carpaţi se desfăşoară un proces [...] de unificare şi emancipare politică. Aici, în
centrul Moldovei, Ludovic I al Ungariei [...] creează o <marcă>, cu centrul la Baia şi apoi la Siret,
destinată să protejeze frontierele estice ale regatului de incursiunile tătare, să blocheze trecătorile din
Carpaţii Răsăriteni. În fruntea ei îl aşează pe nobilul român Dragoş din Maramureş. Zona se dezvoltă
economic. Sunt atestate târgurile Baia (1334), Siret (1340), Suceava (1345), de-a lungul drumului
comercial dintre Marea Neagră şi Principatul Haliciului. În 1359, feudalii locali, nemulţumiţi de
suzeranitatea maghiară [...] se revoltă, proclamând în fruntea lor pe voievodul român Bogdan din
Maramureş. Bogdan se afla în conflict cu regele Ungariei, Ludovic de Anjou, căruia i se opusese în mai
multe rânduri (1342, 1343, 1349). Noul voievod Bogdan, răspunzând propriei voinţe şi aceleia a
feudalilor de la est de Carpaţi, îi înlătură pe succesorii lui Dragoş şi, la fel ca Basarab mai înainte, în
iarna lui 1364-1365 iese victorios în luptele împotriva armatelor regelui [...]. Astfel, Moldova, cum se va
numi noul stat român de la est de Carpaţi, îşi începe existenţa istorică [...].” (I. Bulei, O istorie a
românilor)

B. „În septembrie 1330, oastea ungară, în fruntea căreia se afla regele însuşi, a ocupat cetatea
Severin şi ţinutul înconjurător – vechi obiect de litigiu între cele două ţări [...]. Solia de pace trimisă de
Basarab lui Carol Robert cu oferta de a-i plăti în continuare tribut şi de a îndeplini toate celelalte
obligaţii asumate în anii anteriori cu prilejul restabilirii relaţiilor cu Regatul Ungar, a fost categoric
respinsă de rege, hotărât să suprime statul românesc de la sud de Carpaţi.
Înaintarea oştii ungare înăuntrul ţării a fost deosebit de anevoioasă. Evitând o luptă decisivă,
Basarab a atras oastea ungară adânc în interiorul ţării. Lipsit de mijloace de aprovizionare, Carol Robert
a fost silit în cele din urmă să ordone retragerea, fără a-şi fi împlinit ţelul. Dar, pe drumul de înapoiere,
în munţi, într-o trecătoare foarte îngustă, pe înălţimile căreia se instalase oastea lui Basarab, cavaleria
regatului a fost prinsă [...] şi a suferit un cumplit măcel. Regele însuşi a scăpat cu greu din dezastru în
vreme ce o parte însemnată a elitei nobiliare şi ecleziastice a regatului său a rămas pe câmpul de luptă.
Pentru tânărul stat românesc dintre Carpaţi şi Dunăre, înfruntarea cu marea oaste a unuia dintre cele mai
puternice state ale vremii a fost proba focului. Ea a însemnat eşecul definitiv al încercării de a lichida
Ţara Românească.”
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi cetatea la care se referă sursa B.
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la scopul înființării mărcii din estul Carpaților.
3. Menţionaţi câte un stat medieval format în spațiul românesc, la care se referă sursa A, respectiv sursa
B.
4.Menționați câte un voievod român menționați în sursa A respectiv sursa B.
5. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că noul voievod îi înlătură pe
succesorii lui Dragoş.
6.Precizați secolul la care face referire cele 2 surse.
7. Menționați un stat vecin spațiului românesc precizat atât în sursa A cât și în sursa B.
8. Formulați un punct de vedere referitor la urmările confruntării militare din 1330 susținându-l cu 2
informații selectate din text.

IV. Citiți cu atenție textele și răspundeți la cerințe:

A.”Domnul Nicolae Alexandru a chemat cu câtva timp înainte pe Preasfințitu Mitropolit...pe Iachint și a primit
cu foarte mare bucurie binecuvântarea sa, care a devenit Prea sfințit mitropolit a toată Țara Românească...Se
rânduia... ca toți clericii din această țară și ceilalți sfinți călugări sau laici...,să primească bucuros și să
îndeplinească toate câte va spune...cu privire la folosul lor sufletesc. Prin scrisoarea adresată domnitorului
Nicolae Alexandru, Patriarhul din Constantinopol, în 1359 îl înștiințează că a hotărât- împreună cu sinodul-
având și încuviințarea împăratului bizantin, ca Iachint să fie de acum înainte legiuit arhiereu a toată Țara
Românească..”

B.”Iosif, primul mitropolit cunoscut în Biserica Moldovei, era pământean rudă cu domnii țării, desigur pregătit
într-o mănăstire moldovenească. Lupta stăruitoare dusă de domn Petru I Mușat, de cler și de credincioșii cu
Patriarhia din Constantinopol pentru recunoașterea unui mitropolit din propriul lui neam a fost încununată de
izbândă în 1401. Curajul moldovenilor de a izgoni un mitropolit grec trimis de Patriarhie și de a se împotrivi
hotărârilor sinodului patriarhal dezvăluie o maturitate, o experiență bisericească pe care am dobândit-o într-un
timp mai indelungat”
M.Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române

1.Precizați secolul la care se referă sursa A.

2.Numiți domnul la care se referă sursa B.
3.Numiți câte un stat medieval românesc din sursa A respectiv din sursa B.
4.Menționați o asemănare și o deosebire între informațiile istorice din cele 2 texte.
5. Menționați din sursa B un punct de vedere referitor la relația dintre domnitor și sinodul patriarhal în privința
numirii mitropolitului, susținându-l cu o informație din text