Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
x2 − 1
f (x) = , x ∈ R\{1}
x−1
1
Ex. D = (2, +∞)
Notăm
l = lim f (x) .
x→x0
Observaţii:
1. x0 este punct de acumulare al mulţimii D pe care este definită funcţia
2. x0 poate să nu aparţină mulţimii D.
3. Dacă f este definită ı̂n x0 , valoarea limitei ı̂n punctul x0 nu depinde de
valoarea funcţiei ı̂n x0 , adică lim f (x) , dacă există, şi f (x0 ) pot fi egale sau
x→x0
nu.
4. Dacă există, limita unei funcţii ı̂ntr-un punct este unică.
Exemplu. f : R → R, f (x) = x + 1, x0 = 2
2
Teoremă. Fie f : D ⊆ R → R, x0 ∈ R punct de acumulare pentru D şi l ∈
R. Atunci funcţia f are limita l ı̂n punctul x0 dacă şi numai dacă ∀ (xn )n≥1 ⊂
D\ {x0 } , xn → x0 , avem: f (xn ) → l.
Exemplu. f : R → R, f (x) = x + 1, x0 = 2
Corolar. Dacă există două şiruri convergente (xn )n≥1 , (x0n )n≥1 ⊂ D\ {x0 }
astfel ı̂ncât xn → x0 şi x0n → x0 , pentru care şirurile valorilor (f (xn ))n≥1 ,
(f (x0n ))n≥1 au limite diferite, atunci funcţia f nu are limită ı̂n punctul x0 .
1
Exemplu. Funcţia g : R∗ → R, g (x) = sin nu are limită ı̂n punctul
x
x0 = 0.
3
Limite laterale
Fie f : D ⊆ R → R.
Dacă x0 este punct de acumulare pentru mulţimea D1 = D ∩ (−∞, x0 ) ,
atunci vom spune că x0 este punct de acumulare la stânga pentru D. Similar,
dacă x0 este punct de acumulare pentru mulţimea D2 = D ∩ (x0 , +∞) , atunci
vom spune că x0 este punct de acumulare la dreapta pentru D.
Exemplu. D = [1, 2).
ld = x→x
lim f (x) sau ld = lim f (x) sau ld = f (x0 + 0) .
0 x↓x0
x>x0
4
Exemplu. Fie funcţia f : [0, 3] → R definită prin
−x + 1, x ∈ [0, 1)
1, x ∈ [1, 2)
f (x) =
2, x = 2
x − 1, x ∈ (2, 3]
5
Operaţii cu funcţii cu limită
Atunci există:
Observaţie*. Operaţiile de mai sus sunt posibile ı̂n afara cazurilor când
ı̂ntre l1 şi l2 avem:
∞ 0
∞ − ∞, 0 · ∞, , , 1∞ , 00 , ∞0
∞ 0
numite cazuri exceptate.
Propoziţie. Dacă P (x) şi Q(x) sunt funcţii polinomiale, x0 ∈ R şi Q(x0 ) 6=
0, atunci
P (x) P (x0 )
lim = .
x→x0 Q(x) Q(x0 )
6
Teoremă. Fie funcţiile f : E ⊆ R → R şi ϕ : D ⊆ R → R astfel ı̂ncât
ϕ (D) ⊂ E şi x0 ∈ R punct de acumulare al mulţimii D. Dacă există
lim ϕ (x) = y0 ,
x→x0
lim f (y) = z0 ,
y→y0
atunci există
lim (f ◦ ϕ) (x) = z0 .
x→x0
ln (1 + x)
lim =1
x→0 x
ax − 1
lim = ln a, a > 0
x→0 x
r
(1 + x) − 1
lim = r, ∀r ∈ R.
x→0 x
7
Alte limite remarcabile:
sin x tgx arc sin x arctgx
lim = 1, lim = 1, lim = 1, lim =1
x→0 x x→0 x x→0 x x→0 x
Să demonstrăm că
sin x
lim = 1.
x→0 x
8
Asimptotele funcţiilor reale
Fie f : D ⊆ R → R, l ∈ R.
a) Dreapta y = l este asimptota orizontală spre +∞ (sau −∞) a lui f
dacă
lim f (x) = l (sau lim f (x) = l).
x→+∞ x→−∞
1
Ex. Funcţia f : R\{0} → R, f (x) = are asimptotă orizontală spre +∞ şi
x
spre −∞
5x2 + 8x − 3
Ex. Funcţia f : R → R, f (x) = are asimptotă orizontală spre
3x2 + 2
+∞ şi spre −∞
9
b) Dreapta y = mx + n, m 6= 0, este asimptota oblică spre +∞ a lui f
dacă
lim |f (x) − mx − n| = 0,
x→∞
unde
f (x)
m = lim şi n = lim (f (x) − mx) .
x→∞ x x→∞
2x2 − 3 4
Ex. Funcţia f (x) = , x 6= − , are asimptotă oblică spre +∞ şi spre
7x + 4 7
−∞
10
c) Dreapta x = a este asimptota verticală la stânga (la dreapta) a lui
f dacă
lim f (x) = ±∞ (sau x→a
x→a
lim f (x) = ±∞).
x<a x>a
1
Ex. Funcţia f (x) = , x 6= 1.
x−1
2x2 − 3 4
Ex. Funcţia f (x) = , x 6= − , are asimptotă verticală la stânga şi
7x + 4 7
la dreapta.
11
Funcţii continue
a) o funcţie reală f : D ⊆ R → R;
b) un punct x0 ∈ D.
Dacă x0 ∈ D este punct izolat pentru mulţimea D, atunci, prin definiţie, f este
continuă ı̂n x0 .
12
Exemplu. Fie f : [0, 4] → R definită prin
−x + 1, x ∈ [0, 1)
1, x ∈ [1, 2)
2, x = 2
f (x) =
x − 1, x ∈ (2, 3]
−x + 5, x ∈ (3, 4)
1/2, x = 4.
1. f + g 3. f · g
f
2. λf 4. când g (x0 ) 6= 0.
g
13
Observaţie. Funcţiile polinomiale, raţionale, trigonometrice, exponenţiale,
logaritmice sunt continue pe mulţimea de definiţie.
14