CAPITOLUL II.

PARTEA SPECIALA

Metodele logistice de analiza a fluxului de pasageri şi principile de bază pentru transportul de

călätori privind alegerea tipajului de autobuze
Pentru deservirea efectivà a populației este necesar de a studia sistematic fluxul de pasageri,
pentru a primi informația despre deplasarea populației.
Informația se împarte în două clase:
a) Informație în privința direcției de deplasare a populației și numărul necesar de autobuse.
b) Informația cu privire la perfecționarea sistemului de deservire a rutei.
Studierea în necesitatea în mijloace de transport dau informație despre cererea in servici de
transportare, studierea deservirii populației dau informație de calitatea satisfacerii cererii populatiei .
Toate aceste studii pot fi divizate:
1)Studiul fluxului sau direcției de deplasare.
2)Studiul coeficientului de umplere.
Studierea fluxurilor poate fi pe toate rutele și mijloace de transport și pe rută în porte.
Cele mai utilizate metode de analiză sunt:
a)metoda de numărare biletelor
b)metode tabelară
c) metoda de calculare-numărare
d)metoda anchetă
e)metoda de măsurare vizual
f)metode automatice
Metoda de numărare biletelor- dă posibilitate de determinat numărul de călători utilizînd
informația cu privire la numărul biletelor vîndute. Aceste informații trebuie completate cu date ce
determină numărul pasagerilor, ce au dreptul la transportare gratuită.

Metoda tabelară se bazează pe sondajul pasagerilor, ce dă cea mai plină informație despre
fluxurile de călători, și în acelaşi rand aceste date caracterizeazi repartizarea pasagerilor la statile
intermediare, metoda tabelarà ne indica și despre fluxurile calatori, și în acelaşi rând aceste date
caracterizează repartizarea pasagerilor la stațile intermediare.

LI.104.110.025.0.28.TA.02
Mo Coala Nr. Docum. Semn. Data
d.
Elaborat Vomu Denis Lit. Coala Coli
Verificat Stirbu Ion Parte Speciala 2 2
CTC gr TA-171
 Metoda tabelară ne indicã despre transbordările pe alt tip de transport a pasagerilor.
La rutele interurbane inclusiv și suburbane in autobuse se aflà o persoană ce duce evidența,
pasagerii cunoscîndu-l se semneazà în tabele speciale oprirea pină la care circula. Materialele studiate
prin metoda tabelară permit de determinat volumul pasagerilor pe porțiune de drum și direcția.
In afara de aceasta se poate de deteminat:
1) traficul,
2) schimbul de pasageri între opriri,
3) lungimea medie de deplasare a călătorilor,
4) coeficientul de utilizare a capacității de încărcare.
Metoda de calculare-numărare Metoda de calculare bazat pe numărarea pasagerilor de
persoane speciale, ce se atlă la stația sau în autobus. Ei numără ciți au ieşit, ciți au intrat.
Metoda anchetă constă în îndeplinirea de către populație a unor anchete despre călătoriile
efectuate sau vor fi efectuate. Analiza se face prin trimiterea prin poşta a anchetelor la populație ce
conține:
1) locul de trai;
2) locul de lucru sau înväțare
3) timpul de călătorie, sau deplasare la lucru;
4) locurile de transbordare
Metoda de măsurare vizual bazat pe evidența şoferului autobusului a gradului de umplere și
fixarea lui după sistema de baluri:
balul 1 - în autobus sunt scaune libere;
balul 2 - toate scaune sunt ocupate, iar pasageri iîn picioare nu sunt;
balul 3 - toate locurile aşezate sunt ocupate, pasageri in picioare stau liber;
balul 4- toate locurile sunt ocupate,
balul 5-autobusul este supraîncărcat, a parte de pasageri au ràmas punctele de staționare.
Metode automatice obțin o răspunderea mai largă, ele sunt mai ieftine și necesită timp puţin
pentru analiza, ele se divizează:
1. metoda contactuale
2. metoda necontactuale
Metodele contactuale se bazează pe acţionarea pe scara de intrare şi ieşire a unui contact ce
fixează impulsul. Metodele necontactuale constă în utilizarea aparatelor fotografice. La intrare si
ieşire pasagerul se intersectează cu un flux fotografic ce fixează impulsul.

Vomu Denis Coala

LI.104.110.025.028.TA.02
Mo Coala N. Document Semnat Data
-
d
 Fluxul de pasageri se caracterizează prin:
a) intensitatea de pasageri pe opriri sau pe toata lungimea rutei care se determină după numărul
de călători în mijlocul de transport pe o perioadă dată tur-retur al cursei.
b) volumul de transportări sau numărul de pasageri transportați pe rute sau rețeaua rutieră tur
retur.
Una dintre metodele mai precise de cunoaştere a informației necesare este metoda numărării
naturale. Particularitatea acestei metode de cercetare a fluxurilor de pasageri constituie în obţinerea
informației reale pe cale de înregistrare numărului de pasageri
transportați pe fiecare oprire a rutei.
Organizarea cercetării metodei tabelare se constituie din patru etape principale:
-îndeplinirea formelor sau tabelelor,
- înregistrarea pasagerilor transportaţi şi îndeplinirea documentației;
- elaborarea statistică a materialului cercetat;
- analiza oscilației fluxurilor de pasageri.
Metoda numărării naturale se efectuează în interiorul vehiculului prin numărarea pasagerilor
îmbarcați și coborîți la fiecare oprire şi pe toată ruta întregime. Numărarea se efectuează de către
lucrătorii întreprinderii, studenţi, ce sînt amplasaţi la fiecare
uşă. Datele obținute se înregistrează în liste de evidență sau în tabele matriciale.Metoda permite
de a cunoaște precis numărul de persoane transportate, avantajele și neajunsurile transportării
evidența și înregistrarea numărului de pasageri îmbarcaţi şi coborîți
din mijlocul de transport se înscriu pe gravura ,,Pasageri întrați”.
Corectitudinea numărării se controlează conform rîndurilor rămase pe gravura Pasageri
coboriti": Metoda numărarii naturale se efectueaza in interiorul autobusului prin numararea
pasagerilor imbarcați si coboriți la fiecare oprire si pe toata ruta intregime,
Pentru inlaturarea neajunsurilor cercetate la ruta se efectuiaza urmatoarele schimbari
- implementarea noilor mijloace de transport,
- elaborarea noilor grafice de lucru.
Selectarea vehiculului rational influenteaza direct la deservirea populatiei .Eficacitatea utilizării
mijlocului de transport ce asigura deservirea pasagerilor cu rețineri minimale poate fi asigurata in
cazul în care tipul vehiculelor, capacitatea maximală si numarul lor
corespund disponibilitatii si caracterului fluxului de pasageri si de asemenea condiţiilor de
transportare a pasagerilor Folosirea autobusului cu capacitate de incarcare mare pe ruta cu flux de
călători mic duce la interval de miscare a autobusului ,mare şi aşteptări a pasagerilor la opriri sau
,majorarea sine-costului de transportare. Exploatarea autocarelor cu capacitati de incarcare mare pe
rută cu flux de pasageri mic duc la micsorarea intervalelor de miscare dar măresc necesitatea in

Vomu Denis Coala

LI.104.110.025.028.TA.02
Mo Coala N. Document Semnat Data
-
d
 mijloace de transport, maresc gradul de încărcare a străzilor si magistralelor dar micsoreaza
productivitatea muncii. La alegerea mijloacelor de transport rational se ia în consideratie mărimea
fluxului de pasageri sau incarcarea maximă ре sectoarele rutei in timpul orelor de virf, oscilarea
fluxului de pasageri pe ore si sectoarele retei marsurizate, intervalului de mişcare a autobusului pe
ruta, capacitatea de trecere a autobusului pe străzi, sine-costul transportării.
Tipul si capacitatea de încăreare a autobusului trebuie sa fie alese într-un asa mod încît
economicitatea numărului de mijloace de transport să asigure volumul de transportari in intervale de
miscare în orele de virf şi în orele cu flux de pasageri mic.
In condițiile pieţii serviciilor transportului de calatori s-au produs schimbări considerabile in
organizarea si tehnologia transportului de călători.
Fapt cunoscut, că transportul de călători trebuie să se producă la condiţii de confort si securitate
maximum posibile, eu cheltuieli minime de timp pentru călătorie si la un pret cit mai redus.

2.1Analiza corespondentei de deplasare a pasagerilor

Conform datelor initiale se introduc datele cu privire la corespondenta cursei in directiile Tur –
Retur
Tabelul2.1.1.
Denumirea punctelor Pasagerii transportaţi în Total au Distanţa Traficul
de staţionare în direcţia tur în
Nr. parcurs de
direcția tur direcţia
Stației au în direc. transport,
(interstaţie, staţie au debarcat tur,
îmbarcat tur, pas lpas, km
terminus) pas∙km
Megapoli Mol 1. 5
strIon Dumeniuc 2. 7 4 5 0,94 4,7
Str Igor Vieru. 3. 78 40 8 0,24 1,92
Judecatoria Ciocana 4. 60 36 46 0,33 15,18
Str.Petru Zadnipru 5. 43 18 70 0,47 32,9
 Pretura sec.Ciocana 6. 57 22 95 0,4 38
str. Ginta Latina 7. 64 25 130 0,42 54,6
 str. Aleco Russo 8. 60 27 169 0,84 141,96
str. Mihail
9.
Sadoveanu 47 33 202 0,78 157,56
str. Nicolai Dimo 10. 42 35 216 1,09 235,44
 Bul.Moscova 11. 34 47 223 1,12 249,76
 str. Miron Costin 12. 15 37 210 0,87 182,7
 str. Matei Basarab 13. 15 26 188 0,79 148,52
str. Studentilor 14. 5 28 177 0,76 134,52
 Univesitatea
15.
Tehnica 6 27 154 0,83 127,82
str. Florilor 16. 4 15 133 0,63 83,79
str. Socoleni 17. 3 16 122 0,55 67,1

Vomu Denis Coala

LI.104.110.025.028.TA.02
Mo Coala N. Document Semnat Data
-
d
 La cerere 18. 1 14 109 0,8 87,2
 La cerere 19. 0 12 96 0,65 62,4
 La cerere 20. 0 11 84 0,89 74,76
La cerere 21. 0 8 73 1,2 87,6
La cerere 22. 1 9 65 0,92 59,8
Str.Botosani(Stauceni) 23. 10 10 1,01 10,1

TOTAL 500 500 500 2863 13,13 2300,19

Denumirea punctelor
Pasagerii Total au Traficul în
de staţionare în Distanţa
Nr. transportaţi parcurs în direcţia
direcția retur de
Stației în direcţia direc. retur, retur,
(interstaţie, staţie transport,
retur pas pas∙km
terminus) lpas, km
au
au îmbarcat
debarcat
str.Botosani(Stauceni 1.
23
 stNucarilor 2. 7 0 23 0,55 12,65
La cerere 3. 4 0 30 0,43 12,9
 La cerere 4. 6 0 34 0,39 13,26
 La cerere 5. 2 1 40 0,56 22,4
La cerere 6. 4 3 41 0,72 29,52
La cerere 7. 5 4 42 0,81 34,02
str. Alexei Mateevici 8. 6 9 43 0,74 31,82
 str. Stauceni 9. 9 14 40 0,84 33,6
 str.Studentilor 10. 8 10 35 1,42 49,7
str. Florilor 11. 6 12 33 0,67 22,11
str.Studentilor 12. 8 10 27 0,63 17,01
 Str.Matei Basarab 13. 34 27 25 0,62 15,5
str. Miron Costin 14. 44 30 32 0,79 25,28
 Str.Aleco Russo 15 41 42 46 0,49 22,54
 str. Nicolai Dimo 16. 45 32 45 0,67 30,15
Str.Mihail Sadoveanu 17. 39 33 58 0,73 42,34
Str.Mesterul Manole 18. 27 35 64 0,66 42,24
Str.Mircea cel Batrin 19. 29 36 56 0,75 42
Pretura sec Ciocana 20. 49 42 49 0,64 31,36
Str.Petru Zadnipru 21. 31 35 56 0,47 26,32
Judecatoria Ciocana 22. 43 43 52 0,69 35,88
Str.Igor Vieru 23. 19 37 52 0,75 39
Str.Ion Dumeniuc 24. 11 24 34 0,83 28,22
MegapolissMool 25. 21 21 0,94 19,74
TOTAL 500 500 1152 16,53 711.47

1.1 1. Determinarea fluxului mediu de pasageri timp de o zi în direcţia tur-retur:

Vomu Denis Coala

LI.104.110.025.028.TA.02
Mo Coala N. Document Semnat Data
-
d
 Qtur
tur
Qmed  ,  pas  , =500/22=23 (pas) [1.2.1.]
n 1
tur
st .

Q
retur
Qmed  returretur .  pas  ,=500/24=21(pas)
nst .  1
1.2.2. Determinarea fluxului de pasageri transportaţi total pe rută timp de o zi:
Q  Qtur  Qretur ,  pas . , Q=500+500=1000(pas)
[1.2.2.]
.1.2.3. Determinarea coeficientului de neregularitate a fluxului de pasageri timp de o zi în direcţia tur-
retur:
Qmax
 nereg
tur
 , = 210/23=9.13; [1.2.3.]
Qmed
Q
 nereg
retur
 max . , =208/21=9.9 .
Qmed

1.2.4. Determinarea coeficientului de neregularitate a fluxului de pasageri timp de o zi după direcţii:

Q retur
 nereg
direcţir
 med tur
, = .21/23=0.91 [1.2.4.]
Qmed
2.2.5. Determinarea traficului mediu de pasageri timp de o zi în direcţia tur-retur:
P
tur
Pmed  turtur ,  pas  km  , =2058.33/23-1=93.56 [1.2.5.]
nst .  1
P
retur
Pmed  .  pas  ,=.711.47/25-1=26.64
retur
nretur
st . 1
1.2.6. Determinarea traficului de pasageri total pe rută timp de zi:
P  Ptur  Pretur ,  pas  km. , P=2058.33+711.47=2769.8. [1.2.6.]
.1.2.7. Determinarea coeficientului de neregularitate a traficului de pasageri timp de o zi tur-retur:
P
nereg
tur
 max , =2769.8/93.56=29.6 [1.2.7]
Pmed
Pmax
nereg
retur
 . =2769.8/29.64=93.44
Pmed
1.2.8. Determinarea coeficientului de neregularitate a traficului de pasageri timp de o zi după direcţii:
retur
Pmed
 nereg
direcţir
tur
, =29.64/33.56=0.31 [1.2.8]
Pmed
1.2.9. Determinarea distanţei medie de transportare a unui pasager:
P
1/ pas
l med  ,  km  , = 2058.33/500=4.11 [1.2.9]
Q
1.2.10. Determinarea coeficientului de schimb al pasagerilor:
l pas
 schimb  1/ pas ,=16.53/4.11=4.02 [1.2.10]
l med
1.2.11. Determinarea fluxului mediu pe oră a pasagerilor:
Q
h
Qmed  ,  pas  , = 500/16=31.25. [1.2.11]
Tr
.1..2.12. Determinarea coeficientului de neregularitate în orele zilei:
Qh
 nereg
h
 max
h , =210/159=1.32 [1.2.12]
Qmin

Vomu Denis Coala

LI.104.110.025.028.TA.02
Mo Coala N. Document Semnat Data
-
d
 Schimbul de pasageri dupa orele zilei

Tabelul2.2
Pasagerii transportaţi
Orele Direcţia tur Direcţia retur Total %,
zilei Numărul %, Numărul %, pe rută Total
de pas. total de pas. total
6–7 48 9.6 53 10.6 101 10.1
7–8 59 11.8 64 12.8 123 12.3
8– 9 63 12.6 42 8.4 105 10.5
9 – 10 31 .6.2 32 6.4 63 6.3
10 – 11 15 3 26 5.2 41 4.1
11 – 12 14 2.8 23 4.6 37 3.7
12 – 13 9 1.8 17 3.4 26 2.6
13 – 14 17 3.4 12 2.4 29 2.9
14 – 15 15 3 10 2 25 2.5
15 – 16 19 3.8 13 2.6 32 3.2
16 – 17 38 7.6 36 7.2 74 7.4
17 – 18 53 10.6 63 12.6 116 11.6
18 – 19 45 9 48 9.6 93 9.3
19 – 20 36 7.2 32 6.4 68 6.8
20 – 21 21 4.2 16 3.2 37 3.7
21 – 22 17 3.4 13 2.6 30 3
Total 500 100% 500 100% 1000 100%
Inclusiv:
De la 6 – 9h 170 34 159 31.8 329 32.9
De la 16-20h 210 42 208 41.6 408 40.8

În restul h 120 24 133 26.6 263 26.3

Vomu Denis Coala

LI.104.110.025.028.TA.02
Mo Coala N. Document Semnat Data
-
d
 2.2Normarea Vitezei de circulatie si a timpului de circulatie
Tabel2.3

Normarea duratei rutei

Curse simple
Nr. staţiei Denumirea staţiilor t , tst. finale ,
lpas , (km) tmiş , (min) st. int.
(min) (min)
1. Megapolis Mall - - - 10
2. Str. Prof. Ion Domeniuc 0.94 3 0.4 -
3. Str. Igor Vieru 0.24 1 0.5 -
Judecătoria Sectorului
4,
Ciocana 0.33 3 0.5 -
5 Str. Petru Zadnipru 0.47 1 0.5
6 Pretura Sectorului Ciocana 0.40 1 0.5
7 Str. Ginta Latină 0.42 1 0.5
8 Str. Alecu Russo 0.84 2 0.5
9 Str. Mihail Sadoveanu 0.78 1 0.5
10 Str. Nicolae Dimo 1.09 2 0.5
11 Bd. Moscova 1.12 1 0.5
12 Str. Miron Costin 0.87 2 0.5
13 Str. Matei Basarab 0.79 1 0.4
14 Str. Studenților 0.76 1 0.4
15 Universitatea Tehnică 0.83 2 0.5
16 Str. Florilor 0.63 2 0.4
17 Str. Socoleni 0.55 3 0.4
18 Stăuceni | Facultativă 0.8 1 0.4
19 Stăuceni | Facultativă 0.65 1 0.4
20 Stăuceni | Facultativă 0.89 1 0.4
21 Stăuceni | Facultativă 1.2 1 0.4
22 Stăuceni | Facultativă 0.92 1 0.4
23 Stăuceni | Str. Botoșani 1.01 1 0.4
24

Total în
direcţia tur 16.53 33 5.4 10

Vomu Denis Coala

LI.104.110.025.028.TA.02
Mo Coala N. Document Semnat Data
-
d
 Tabel2.4
Normarea duratei rutei
Curse simple
Nr. staţiei Denumirea staţiilor t , tst. finale ,
1 Stăuceni | Str. Botoșani lpas -, (km) tmiş , -(min) st. int.- 10
(min) (min)
2 Str.Nucarilor 0.55 0 0.4 -
3 Stăuceni | Facultativă 0.43 1 0.4 -
4 Stăuceni | Facultativă 0.39 12 0.4
5 Stăuceni | Facultativă 0.56 1 0.4
6 Stăuceni | Facultativă 0.72 1 0.4
7 Stăuceni | Facultativă 081 0 0.4
Stăuceni | Str. Alexei 0.4
8
Mateevici 0.74 3
9 Sat Stăuceni 0.84 2 0.4
10 Str. Studenților 1.42 1 0.5
11 Str. Florilor 0.67 2 0.4
12 Str. Studenților 0.63 2 0.5
13 Str. Matei Basarab 0.62 1 0.4
14 Str. Miron Costin 0.79 2 0.5
15 Str. Alecu Russo 0.49 3 0.5
16 Str. Nicolae Dimo 0.67 2 0.5
17 Str. Mihail Sadoveanu 0.73 0 0.5
18 Str. Meșterul Manole 0.66 1 0.5
19 Bd. Mircea Cel Bătrân 0.75 1 0.5
20 Pretura Sectorului Ciocana 0.64 2 0.5
21 Str. Petru Zadnipru 0.47 2 0.5
22 Judecatoria Ciocana 0.69 1 0.5
23 Str Igor Vieru
24 Str.Ion Dumeniuc 0.75 2 0.5
25 Megapolis Mol 0.83 3 0.5
Total în
direcţia
retur 16.53 38 5.9 10
Total pe rută 33.06 1h11min 11.5 20

2.2.1 Determinarea timpului unei rotaţii ale cursei se aplică formula:

t rul   t miş   t st .int er .   t st . finale ,  h . =1.18+0.18+0.33=1.69

[2.2.1]

Unde: ∑ tmiş - timpul sumar de mişcare sau deplasare al autobuzului, min.;

∑ tst. inter. - timpul sumar de staţionare al autobuzelor la staţiile intermediare, min.;
∑ tst. finale - timpul sumar de staţionare al autobuzelor la staţiile terminus, min.

Vomu Denis Coala

LI.104.110.025.028.TA.02
Mo Coala N. Document Semnat Data
-
d
 2.2.2Determinarea timpului de comunicare se aplică formula:
t com   t miş   t st .int er . ,  h . =1.18+0.18=1.36 [2.2.2]
2.2.3 Determinarea vitezei tehnice se aplică formula:
Lr
Vt  ,  km / h . = 33.66/1.18=28(km/h) [2.2.3]
t miş

2.2.4. Determinarea vitezei de comunicare se aplică formula:

Lr
Vcom  ,  km / h . = 33.06/1.36=24.3 km/h) [2.2.4]
t com
2.2.5. Determinarea vitezei de exploatare se aplică formula:
Lr
Vexp  ,  km / h . = 33.06/1.69=19.56 (km/h) [2.2.5]
t rul

2.3.3 Metoda alegerii tipajului de autobuze conform sistemului logistic

de puncte
Selectarea si argumentarea autocarului se efectuiaza din caracteristicele tehnice ,de exploatare
si economice .Selectarea unitatii de transport este una dintre principalele sarcini in organizarea
transportului ,deoarece influentiaza asupra vitezei de transportaree ,securitatii ,costurilor pentru
intretinerea tehnica si reparatii ,costurile pentru combustibil etc.
Deci indicatorii de baza selectati sunt urmatorii
 Consumul de combustibil ,litri
 Viteza de transportare
 Capacitatea autocarului (numarul de locuri)
 Costul de procurare a autocarului

Caracteristicile unităților de transport supuse alegerii pentru ruta

Tabelul .
2.5
Modelul I Modelul II Modelul III Modelul IV
.. Mercedes
Unitate Mercedes Sprinter Delfin Mercedes Wolksvgagen
Indicatorii supuși
de Sprinter 318 Sprinter 312
analizei 518 Crafter LT
măsură .

1.Consumul de l/100 10
12 9 13
combustibil, litri km
2. Viteza de deplasare 115
km/h 110 130 140
(transportare), km/h;

Vomu Denis Coala

LI.104.110.025.028.TA.02
Mo Coala N. Document Semnat Data
-
d
 3. Capacitatea nominală a 22
autocarului (numărul de locuri 22 20 22
locuri)
4. Costul de procurare de 105634
lei 176733 670345 325026
autocarului
În continuare se procedează la completarea tabelului cu parametrii relative, valorile cărora se
determină astfel: dacă în calitate de etalon se selectează valoarea indicatorului mic (exemplu
consumul de combustibil, cu cât e mai mic consumul de combustibil, cu atât este mai optimal sau
convenabil), atunci valoare acestui etalon se împarte la valorile din rândul respective al tabelului.
Valorii indicatorului celui mai bun i se atribuie coeficientul 1, iar celelante valori ale
indicatorilor se reprezintă ca nivel de înrăutățire față de cel mai bun, prin coeficiență relativi.
Astfel, dacă ca etalon se alege mai mare valoare a indicatorului, atunci toate valorile se împart
la valoarea respectivă mai mare.

Parametrii unităților de transport în valori relative

Tabelul 2.6

Modelul I Modelul II Modelul III Modelul

Mercedes Mercedes IV
Unitate Sprinter 318 Sprinter Delfin Mercedes
Indicatorii supuși
de 518 Sprinter 312
analizei Wolksvgag
măsură
en Crafter
LT
1.Consumul de l/100 0.9
0.75 1 0.69
combustibil, litri km
2. Viteza de deplasare 0.21
km/h 0.27 0.7 1
(transportare), km/h;
3. Capacitatea nominală a 1
autocarului (numărul de locuri 1 0.9 1
locuri)
4. Costul de procurare de 1
lei 0.59 0.15 0.32
autocarului
În continuare se procedează la atribuirea punctelor fiecărui indicator, în dependență de
importanța lui. Pe scara de la 1 la 10 sunt indicatorii conform nivelului de importanță, 1 îi atribuit
indicatorului celui mai important, iar 10 cel mai puțin important. Restul parametrilor obțin valori între
1 și 10 pe scara punctelor. Valorile punctajului parametrilor pot fi mai apropiate sau mai îndepărtate
una de alta. Deci, rezultatul atribuirii punctajului e prezent în tabelul de mai jos

Punctajul parametrilor supuși analizei

Tabelul 2.7

Indicatorii supuși analizei Punctajul

1.Consumul de combustibil, litri 9
Vomu Denis Coala
LI.104.110.025.028.TA.02
Mo Coala N. Document Semnat Data
-
d
 2. Viteza de deplasare (transportare), km/h; 8
3. Capacitatea nominală a autocarului (numărul de locuri),
7
locuri
4. Costul de procurare de autocarului, lei 6

Apoi, parametric se prezintă corectați, în dependență de punctaj. În acest scop, valorile din
tabelul (1 rezultatele fiind prezentate în tabelul (2 se împarte fiecare valoare relativă a indicatorului la
rangul lui, rezultatul se sumează pe coloane și se înscrie în rubrica coeficientului sumar.. Din suma
obținută se selectează cea mai mare valoare, care indică la modelul de mijloc de transport/camion cel
mai rațional.

Parametri corectaţi în dependenţă de punctaj

Tabelul 2.8
Modelul I Modelul II Modelul III Modelul IV
Mercedes Sprinter
Indicatorii supuși 318 Mercedes Mercedes Sprinter Wolksvgagen
analizei Sprinter Delfin 312 Crafter LT
518
1.Consumul de 0.91
0.75 0.11 0.76
combustibil, litri
2. Viteza de deplasare 0.08
0.06 0.08 0.12
(transportare), km/h;
3. Capacitatea 0.14
nominală a autocarului 0.14 0.12 0.14
(numărul de locuri)
4. Costul de procurare 0.16
0.09 0.02 0.05
de autocarului
1.29
Coeficientul sumar 1.4 0.33 1.08

Concluzie :
Dupa elaborarea parametrilor de transport a valorilor relative si aprecierea lor prin
punctaj am constatat cacea mai buna unitate de transport pe care o putem folosi pentru
a deservi ruta noastra este Mercedes Sprinter 318 Coeficientul sumar fiind de 1.4

2.4Calcularea indicilor tehnici de exploatare a autobuzelor pe ruta urbana nr 140

.
Datele iniţiale Tabelul 2.9
Indicatorii
Modelul autobuzului q 1 / pas
Ia ηsch Tr lmed Ptur Pretur L0 lr Vt
n

Vomu Denis Coala

LI.104.110.025.028.TA.02
Mo Coala N. Document Semnat Data
-
d
Mercedes Sprinter 318 0.16 22 4.02 16 4.11 2068.33 711.47 30 33.06 28

1,2,1. Determinarea timpului de lucru timp de o zi, h:

Tl  Tr  T0 ,  h  ; =16+0.88=16.88 [1.2.1]
2. Determinarea timpului unei curse, h:
t c   t miş   t st .int er .   t st . finale ,  h . [1.2.2]
=36+5+10+5=51min

3. Determinarea numărului de curse şi rulaje sau rotații timp de o zi: [1.2.3]

T
nc  r ,  curse  ; =16/0.8=20curse
tc
nr  nc / 2,  rulaje  ; =20/2=10 rulaje
Notă. Numărul de curse și rotații poare fi exprimat numai cu cifre întregi.
4. Determinarea parcursului cu pasageri timp de o zi, km:
L pas  nc  l r ,  km . =20*33.06=661.2 [1.2.4]

5. Determinarea parcursului cu pasageri timp de o zi:

Ltotal  L pas  L0 ,  km . =661.2+30=691.2 [1.2.5]
6. Determinarea productivităţii autobuzului în pasageri şi în pasagero – kilometri timp de o zi:
 
Qzi  qn   stur   sretur  nrul  sachinb ,  pas  ; =22(0.56+0.51)*5*4.02=751.74 [1.2.6]

2068.33/16.53*22*10=0.56

711.47/16.53*22*10=0.51

Pzi  Qzi  l med

1 / pas
,  pas  km.
=751.74*4.11= 3089.65
7. Determinarea numărului necesar de autobuze pentru îndeplinirea volumului de transportare:
trul
- în exploatare Ae  ,  un  ; =1.69/0.16=11 [1.2.7]
Ia
Ae
- parcul tabelar At  ,  un  . = 11/0.8=14
e
Notă: Numărul de automobile poare fi exprimat numai cu cifre întregi. Numărul de automobile poare fi exprimat numai
cu cifre întregi și e = 0,8-0,9.

8. Determinarea frecvenţei de circulaţie a autobuzelor pe rută: [1.2.8]

A A
A f  e  e ,  auto / h . =11/3.38=3.25Auto/h
t rul 2t c
9. Determinarea coeficientul de utilizare a parcursului pe rută: [1.2.9]
L pas
  . =297.54/327.54=0.9
Ltot

Vomu Denis Coala

LI.104.110.025.028.TA.02
Mo Coala N. Document Semnat Data
-
d
 Matricea corespondentei traficului de pasageri pe rută în direcţia tur

Tabelul .
2.10
Pasagerii transportaţi Total au
Denumirea punctelor de Distanţa de Traficul în
Nr. în direcţia tur parcurs
staţionare în direcția tur transport direcţia tur,
Stației au au în direc.
( gară, staţie auto) tur, lpas, km pas∙km
îmbarcat debarcat tur, pas
G.A Sud 1. 46
s. Sociteni 2. 2 5 46 10 460
s.Bardar 3. 1 7 43 13 559
Or.Hincesti 4. 14 25 37 15 555
s.Mereseni 5. 3 8 26 8.4 218.4
s.Sarata Galbena 6. 1 2 21 8.8 184.4
Or.Leova 7. 24 17 20 46 920
Cantemir 8. 15 6 27 27 729
Cucoara 9. 36 30 30 1080

TOTAL 106 106 256 158.2 4706.2

Matricea corespondentei traficului de pasageri pe rută în direcţia retur

Tabelul2.11
Denumirea punctelor de Pasagerii transportaţi Total au Traficul în
Distanţa de
staţionare în direcția Nr. în direcţia retur parcurs direcţia
transport,
retur Stației au au în direc. retur,
lpas, km
( gară, staţie auto) îmbarcat debarcat retur, pas pas∙km
Cucoara 1. 28
Cantemir 2. 26 8 28 30 840
Leova 3. 23 23 46 27 1242
Sarata Galbena 4. 4 2 46 46 2116
Mereseni 5. 2 5 48 8.8 422.4
Hincesti 6. 24 32 45 8.4 278
Bardar 7. 6 9 37 15 555
Sociteni 8 6 3 34 13 442
G.A Sud 9 37 37 10 370

TOTAL 119 119 321 158.2 6365.4

Procedura de calcul este:

2.1.1. Determinarea fluxului mediu de pasageri timp de o zi în direcţia tur-retur: [2.1.1]
Q
tur
Qmed  turtur ,  pas  , =106/9-1=13
nst .  1

Vomu Denis Coala

LI.104.110.025.028.TA.02
Mo Coala N. Document Semnat Data
-
d
 Qretur
retur
Qmed  .  pas  .=119/9-1=15
nstretur
. 1
2.1.2 Determinarea fluxului de pasageri transportaţi total pe rută timp de o zi: [2.1.12
Q  Qtur  Qretur ,  pas . =106+119=225
2.1.3 Determinarea coeficientului de neregularitate a fluxului de pasageri timp de o zi în direcţia tur-
retur:
Qmax
 nereg
tur
 , = 225/13=17.30 [2.1.3]
Qmed
Q
 nereg
retur
 max . =225/15=15
Qmed
2.1.4Determinarea coeficientului de neregularitate a fluxului de pasageri timp de o zi după direcţii:
retur
Qmed
 nereg
direcţir
 tur
, =15/13=1.15 [2.1.4]
Qmed
2.1.5. Determinarea traficului mediu de pasageri timp de o zi în direcţia tur-retur: [2.1.5]
P
tur
Pmed  turtur ,  pas  km  , =4706.2/9-1=588.27
nst .  1
Pretur
retur
Pmed  retur .  pas  .=6365.4/9-1=795.6
nst .  1
2.1.6. Determinarea traficului de pasageri total pe rută timp de zi: [2.1.6]
P  Ptur  Pretur ,  pas  km . = 4706.2+6365.4=11671.6
2.1.7. Determinarea coeficientului de neregularitate a traficului de pasageri timp de o zi tur-retur:
P
nereg
tur
 max , =11071.6/588.27=18.82 [2.1.7]
Pmed
P
nereg
retur
 max . = 11071.6/795.6=13.91
Pmed
2.1.8. Determinarea coeficientului de neregularitate a traficului de pasageri timp de o zi după direcţii:
P retur
 nereg
direcţir
 med tur
, =795.6/588.27=1.35 [2.1.8]
Pmed
2.1.9. Determinarea distanţei medie de transportare a unui pasager:
P
1/ pas
l med  ,  km  .= 40706.2/106=44.39 [2.1.9]
Q
2.1.10. Determinarea coeficientului de schimb al pasagerilor:
l pas
 schimb  1/ pas . = 158.2/44.39=3.56 [2.1.10]
l med

2.2Normarea vitezei de circulatie si a timpului de circulatie

Tabelul 2.12
Normarea duratei rutei
Curse simple
Nr.
Denumirea staţiilor lpas , tmiş , tst. int. , tst. finale ,
staţiei
(km) (min) (min) (min)
1. G.A Sud - - - 1h
2. s. Sociteni 10 13 5 -
3. s.Bardar 13 16 5 -

Vomu Denis Coala

LI.104.110.025.028.TA.02
Mo Coala N. Document Semnat Data
-
d
 Normarea duratei rutei
Curse simple
Nr.
Denumirea staţiilor lpas , tmiş , tst. int. , tst. finale ,
staţiei
(km) (min) (min) (min)
4 Or.Hincesti 15 19 10
5 s.Mereseni 8.4 12 5
6 s.Sarata Galbena 8.8 10 5
7 Or.Leova 46 40 10
8 Cantemir 27 27 10
9 Cucoara 30 30 -

Total în direcţia tur 158.2 2h47 50 60

1 Cucoara 1h
2 Cantemir 30 29 10 -
3 Leova 27 26 10
4 Sarata Galbena 46 40 5
5 Mereseni 8.8 12 5
6 Hincesti 8.4 10 10
7 Bardar 15 19 5
8 Sociteni 13 16 5
9 G.Asud 10 13

Total în direcţia retur 158.2 2h45 50 60

Total pe rută 316.4 5h32 100 2h

2.2.1. Determinarea timpului unei rotaţii ale cursei se aplică formula:

t rul   t miş   t st .int er .   t st . finale ,  h . =5.51+1.66+2=9.17(h) [2.2.1]

Unde: ∑ tmiş - timpul sumar de mişcare sau deplasare al autobuzului, min.;

∑ tst. inter. - timpul sumar de staţionare al autobuzelor la staţiile intermediare, min.;
∑ tst. finale - timpul sumar de staţionare al autobuzelor la staţiile terminus, min.

2.2.2. Determinarea timpului de comunicare se aplică formula: [2.2.2]

t com   t miş   t st .int er . ,  h . =5.51+1.66=7.87

2.2.3. Determinarea vitezei tehnice se aplică formula: [2.2.3]

Lr
Vt  ,  km / h . =316.4/5.51=57(km\h)
t miş

2.2.4. Determinarea vitezei de comunicare se aplică formula: [2.2.4]

L
Vcom  r ,  km / h . =316.4/7.17=44.2(km\h)
t com
2.2.5. Determinarea vitezei de exploatare se aplică formula: [2.2.5]

Vomu Denis Coala

LI.104.110.025.028.TA.02
Mo Coala N. Document Semnat Data
-
d
 Lr
Vexp  ,  km / h . =316.4/9.17=34.5(km\h)
t rul

Datele iniţiale
Tabelul
2.13
Indicatorii
Modelul autobuzului 1 / pas L
qn ηsch γs lmed Qplan lr Vt
0

Setra 210 H 35 3.56 0.8 44.39 225 0 316.4 57

2.4.1. Determinarea timpului de lucru timp de o zi, h:

Tl  Tr  T0 ,  h  ; =9.17+0=9.17 [2.4.1]
2.4.2. Determinarea timpului unei curse, h:
t c   t miş   t st .int er .   t st . finale ,  h . =5.51+166+2=9.17 [2.4.2]

2.4.3. Determinarea numărului de curse şi rulaje sau rotații timp de o zi:

T
nc  r ,  curse  ; = 9.17/9.17=1
tc
[2.4.3]

nr  nc / 2,  rulaje  ; =1/2=1
Notă. Numărul de curse și rotații poare fi exprimat numai cu cifre întregi.

2.4.4. Determinarea parcursului cu pasageri timp de o zi, km:

L pas  nc  l r ,  km . = 1*316.4=316.4 [2.4.4]

2.4.5. Determinarea parcursului cu pasageri timp de o zi:

Ltotal  L pas  L0 ,  km . =316.4+0=316.4 [2.4.5]

2.4.6. Determinarea productivităţii autobuzului în pasageri şi în pasagero – kilometri timp de o zi:

 
Qzi  qn   stur   sretur  nrul  sachinb ,  pas  =35*0.85+1*1*3.65==230.51 [2.4.6]

4706.2/158.2*35=0.85

6365.4/158.4*35=1
Pzi  Qzi  l 1 / pas
med ,  pas  km . =230.51*44.39=10232.33
2.4.7. Determinarea numărului necesar de autobuze pentru îndeplinirea volumului de transportare:
Q plan
- în exploatare Ae  ,  un  ;=225*365/230*365=1 [2.4.7]
Qzi  Z c
Ae
- parcul tabelar At  ,  un  . = 1/0.8=1
e
Notă: Numărul de automobile poare fi exprimat numai cu cifre întregi și e = 0,8-0,9.

2.4.8. Determinarea frecvenţei de circulaţie a autobuzelor pe rută: [2.4.8]

Vomu Denis Coala

LI.104.110.025.028.TA.02
Mo Coala N. Document Semnat Data
-
d
 Ae A
Af   e ,  auto / h . = 1/9.17=0.10
t rul 2t c
2.4.9. Determinarea coeficientul de utilizare a parcursului pe rută: [2.4.9]

L pas
  . =316.4/316.4=1
Ltot

Vomu Denis Coala

LI.104.110.025.028.TA.02
Mo Coala N. Document Semnat Data
-
d