T1L1 RTF DN1H Km0+000-26+510 RO PDF

INOCSA Ingeniería, S.L..
INOCSA Ingeniería, S.L. Madrid Sucursala Bucuresti S.R.L.
INVESTITOR: COMPANIA NAŢIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ŞI DRUMURI NAŢIONALE
PROIECTANT GENERAL: INOCSA INGENIERIA S.L.
SUBPROEICTANT: S.C. TRAPEC S.A.
OBIECTIV: ASISTENŢĂ TEHNICĂ PENTRU STUDIU DE FEZABILITATE, PROIECT

TEHNIC, DETALII DE EXECUŢIE ŞI DOCUMENTAŢIE DE LICITAŢIE
PENTRU 2 SECŢIUNI DE DRUM
SARCINA (I): DN1H ZALĂU - ALEŞD
LOT 1: KM 0+000 - KM 26+510
REPREZENTANT LEGAL Ing. CARLOS GÁLVEZ LEÓN
ŞEF PROIECT Ing. ANIBAL GONZALEZ JARAMILLO
INGINER SENIOR DRUMURI Ing. SILVIU VASILICĂ
INGINER SENIOR PODURI Ing. MIGUEL ANGEL GARCIA GIL
INGINER DRUMURI Ing. ILIE VICTOR OLAR
INGINER DRUMURI Ing. CLAUDIA ALB
INGINER DRUMURI Ing. MARIUS BATINAS
INGINER DRUMURI Ing. MIHAI LASCĂU
INGINER PODURI Ing. VALENTIN TUDOSE
INGINER PODURI Ing. IONUŢ VIŞOIU
INGINER PODURI Ing. ALINA ZĂINESCU
INGINER GEOLOG Ing. CONSTANTIN MĂTANIE
ROMÂNIA
– Aprilie 2009 –
ROMÂNIA
COMPANIA NAŢIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ŞI DRUMURI NAŢIONALE DIN

ROMÂNIA
Asistenţă tehnică pentru studiu de fezabilitate, proiect tehnic, detalii de

execuţie şi documentaţie de licitaţie pentru 2 secţiuni de drum
Sarcina (i): DN1H Zalău - Aleşd

Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510
RAPORT TEHNIC FINAL
APRILIE 2009
RAPORT TEHNIC FINAL
Sarcina (i): DN1H Zalău - Aleşd Acest volum nu face parte din Documentele de Licitatie,
Lot 1: KM 0+000 - KM 26+510 el va folosi numai pentru informarea Ofertantului
Pagina 1
Asistenţă tehnică pentru studiu de fezabilitate, proiect tehnic,
detalii de execuţie şi documentaţie de licitaţie
pentru 2 secţiuni de drum
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE
RAPORT TEHNIC FINAL
CUPRINS
1. DATE GENERALE ...................................................................................................4

1.1 Denumirea obiectivului de investitii.............................................................................4
1.2 Amplasament............................................................................................................4
1.3 Titularul investiţiei.....................................................................................................4
1.4 Beneficiarul investiţiei................................................................................................4
1.5 Elaboratorul studiului.................................................................................................4
1.6 Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului ....................................................4
2. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND PROIECTUL .......................................................4
2.1 Oportunitatea investitiei şi situaţia actuală...................................................................4
2.1.1. Situatia existenta pe DN 1H................................................................................6
2.2. Geologia si hidrologia regiunii.....................................................................................8
2.3. Clima ....................................................................................................................10
2.4. Parametri seismici ai amplasamentului ......................................................................10
2.5. Date tehnice ale investiţiei .......................................................................................11
2.5.1. Zona şi amplasamentul .....................................................................................11
2.5.2. Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat ........................................11
2.5.3. Situatia ocuparilor definitive de teren .................................................................11
2.5.4. Studii de teren .................................................................................................11
2.5.5. Alte studii ........................................................................................................15
2.5.6 . Implicatii asupra mediului inconjurator ...............................................................15
2.6. Structura documentatiei ..........................................................................................17
3. LUCRĂRI PROIECTATE ........................................................................................ 19
3.1. În plan ...................................................................................................................20
3.2. Profil longitudinal ....................................................................................................21
3.3. Profil transversal .....................................................................................................21
3.4. Structura rutiera .....................................................................................................24
3.5. Colectarea si evacuarea apelor .................................................................................26
3.5.1. Evacuarea apelor în lungul drumului.................................................................26
3.5.2. Podete pe DN 1H..............................................................................................26
3.6. Drumuri laterale......................................................................................................28
3.7. Intersectii cu drumurile publice si cai ferate...............................................................28
3.8. Parcari si statii autobuz............................................................................................29
3.9. Trotuare.................................................................................................................29
3.10. Lucrari de sustinere si consolidare a terasamentelor ..............................................29
3.10.1. Drenarea apelor subterane................................................................................30
3.10.2 . Lucrari de consolidare cu contraforti in T ancorati cu ancore autoforante R38 ........30
3.10.3. Lucrari de protejare a taluzurilor..........................................................................30
3.10.4. Fundatii de parapet din beton si beton armat.........................................................30
3.10.5. Rigole dreptunghiulare ranforsate din beton armat................................................30
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 2
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
3.10.6. Ziduri de sprijin din beton cu fundare directa, ziduri de sprijin din gabioane ............30
3.11. Poduri pe DN1H..................................................................................................31
3.11.1 Pod DN1H KM 5+649 (5+640) ............................................................................31
3.11.2 Pod DN1H KM 6+085 (6+100).................................................................... 32
3.12. Lucrari de siguranta circulatiei si semnalizare orizontala si verticala la terminarea
lucrarilor. .........................................................................................................................34
3.13. Lucrari de semnalizare pe perioada executiei lucrarilor ............................................34
3.14. Identificarea retelelor si instalatiilor existente .........................................................35
3.15. Organizare de santier...........................................................................................35
3.16. Cai de acces provizorii..........................................................................................35
3.17. Sursele de apa, energie electrica, telefon etc., pentru organizarea de santier............35
3.18. Verificarea proiectului...........................................................................................35
3.19. Masurarea lucrarilor .............................................................................................35
3.20. Laboratoarele Constructorului si testele care cad in sarcina sa .................................36
3.21. Curatenia pe santier.............................................................................................36
3.22. Servicii sanitare ...................................................................................................36
3.23. Relatii intre Beneficiar, Constructor si Inginer .........................................................36
3.24. Norme de protectia muncii....................................................................................36
4. Sursele de finantare a investitiei .......................................................................... 37
5. AVIZE ŞI ACORDURI DE PRINCIPIU ...................................................................... 38
Anexa 1 - DIMENSIONAREA STRUCTURII RUTIERE ..................................................... 41
Anexa 1a – DIMENSIONAREA RANFORSARII STRUCTURII RUTIERE ............................. 55
Anexa 2 – BREVIARE DE CALCUL LUCRARI DE PODURI................................................ 66
Anexa 3 - STRUCTURI PENTRU RANFORSAREA SISTEMULUI RUTIER EXISTENT ........... 78
Anexa 4 - TRAVERSARI LOCALITATI ........................................................................... 79
Anexa 5 - INTERSECTII CU DRUMURI LATERALE IMPORTANTE.................................... 80
Anexa 6 - TROTUARE EXISTENTE ............................................................................... 81
Anexa 7 - PODURI PE DN1H ....................................................................................... 82
Anexa 8 - SITUATIA EXISTENTA A DRUMULUI............................................................. 83
Anexa 9 – BREVIAR DE CALCUL ZID DE SPRIJIN ......................................................... 84
Anexa 10 - PLAN DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE.......................................................... 95
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 3
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
1. DATE GENERALE
1.1 Denumirea obiectivului de investitii
“Asistenta tehnica pentru Studiu de Fezabilitate, Proiect Tehnic, Detalii de Executie si

Documentatie de Licitatie pentru doua sectiuni de drum “ – ISPA 2005/RO/16/PA/003/01,
respectiv:
• reabilitare drum national DN1H de la Km 0+000 – Km 26+510, Alesd –
limita de judet Bihor/Salaj.
1.2 Amplasament
Sectorul de drum national studiat incepe de la km 0+000(intersectie cu DN1 in localitatea

Alesd, judetul Bihor) si se termina la km 26 +510(limita de judet Bihor/Salaj).
1.3 Titularul investiţiei

Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale Romania (CNADNR).
Adresa: Bulevardul Dinicu Golescu, Nr. 38, Setor 1, Bucuresti, Cod 010873, Romania
1.4 Beneficiarul investiţiei
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale Romania (CNADNR).
Adresa: Bulevardul Dinicu Golescu, Nr. 38, Setor 1, Bucuresti, Cod 010873, Romania
1.5 Elaboratorul studiului

Inocsa Ingenieria S.L.
Adresa: C / Quintana, 2, 28008 Madrid, Spania
1.6 Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului

ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) - unul dintre cele trei
instrumente de finanţare nerambursabilă care, împreună cu Phare şi Sapard, sprijină
România în pregătirea pentru aderarea la Uniunea Europeana.
2. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND PROIECTUL
2.1 Oportunitatea investitiei şi situaţia actuală

Proiectul are ca scop modernizarea si reabilitarea drumului national DN 1H in vederea
asigurarii infrastructurii de baza necesare cererii de transport in crestere pe acest sector de
drum, avind in vedere si faptul ca va fi un drum de legatura intre DN 1 si Autostrada
Transilvania, atat pe perioada executarii lucrarilor la autostrada cit si ulterior cind aceasta va fi
data in exploatare.
Proiectul include reabilitarea DN 1H intre Km 0+000 – km 26+510 (Alesd-limita de judet
Bihor/Salaj), in conformitate cu standardele romanesti si europene pentru traficul prevazut ,
asigurand un grad sporit de siguranta a traficului.
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 4
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
Dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare se previzioneaza o scadere a costului de operare a

vehiculelor cu 15-36% anual, economii de 30-50% ale timpului de operare pentru vehicule cu
gabarit usor si greu anual si o scadere a aparitiei accidentelor cu 10%. Drumul national DN
1H, a fost conceput initial ca un drum comunal . Ulterior prin interventii succesive s-au adus
modificari drumului initial prin largirea partii carosabile la 6,00 -7,00m, acostamente de 0,5-
1,00 si realizarea unei imbracamanti asfaltice cu grosimi intre 5-12 cm.
Ulterior acest drum a fost incadrat ca drum judetean fara sa sufere modificari importante. In
anii ’80 acest drum a trecut in administrarea drumurilor nationale, actualmente CNADNR.
Tronsonul de drum are 26.510 km si are urmatoarele caracteristici:
- imbracaminte asfaltica in stare avansata de degradare pe unele
sectoare de drum.
- trotuare degradate sau inexistente in zona cu localitati urbane si
rurale.
- acostamente din pamant si balast inierbate si neamenajate.
- santuri din pamant sau pereate cu beton, colmatate, necuratate,
inierbate.
- rigole colmatate si necuratate.
- podetele sunt colmatate , prezinta degradari; lipsa camere de
cadere, aripi si timpane distruse, descarcari spre emisar
neamenajate.
- ziduri de sprijin din piatra bruta degrádate.
- accesele spre proprietatile particulare in multe situatii sunt
improprii, opturand scurgerea libera a apelor pluviale pe santuri.
- podurile ( o parte au fost reabilítate de DRDP Cluj) reprezinta
degradari atat la infrastructura cat si la suprastructura.
- curgerea apelor nu este asigurata, santurile existente sunt
colmatate si inierbate.
- latimea partii carosabile este de 6-7 m.
Acest drum nu a avut un trafic important pana la aceasta data, fiind doar un drum de legatura
intre DN1 si DN1F.
Avand in vedere faptul ca se va construi autostrada Transilvania pe sectorul judetelor Bihor si
Salaj, valorile de trafic pe acest drum vor creste considerabil atat pe parcursul executiei autostrazii
Transilvania (cand va fi folosit ca drum tehnologic pentru autovehiculele care vor transporta
materiale pentru autostrada) cat si ulterior cand va devenii o bretea de legatura intre DN1 si
autostrada Transilvania. Avand in vedere starea de degradare (pe anumite sectoare a drumului) si
traficul la care va fi supus s-a procedat de catre CNADNR la un program de reabilitare a acestui
drum, la parametrii tehnici superiori.
Lucrarile necesare de executat sunt:
1. Refacerea platformei drumului si a sistemului rutier
2. Corectie a axului drumului existent pentru a asigura o viteza de proiectare cat mai
ridicata.
3. Reabilitarea podurilor pentru aducerea la clasa “E” de incarcare,unde este cazul..
4. Reabilitarea podetelor existente fie prin “inlocuire” fie prin “extensie”.
5. Echiparea drumului cu lucrari auxiliare de consolidare si asigurarea scurgerii apelor din
zona drumului
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 5
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
6. Echiparea drumului cu parapeti metalici de siguranta si semnalizare rutiera

corespunzatoare
Pentru a imbunatatii parametrii actuali ai drumului este necesar a se efectua exproprieri de
terenuri riverane drumului si lucrari de relocare a utilitatilor aflate in imediata vecinatate a
platformei drumului existent (telefonie, gaz, apa-canal, electrice etc.). Proiectele pentru aceste
lucrari vor fi intocmite de subproiectanti de specialitate pentru fiecare caz in parte si vor fi agreati
de Beneficiar.
2.1.1. Situatia existenta pe DN 1H
Sectiunea de drum DN 1H de la Km 0+000 (Alesd) – Km 26+510 (limita judet Bihor /Salaj ) se

situeaza in vestul tarii, zona Crisanei. Sectiunea de drum DN 1H care face obiectul prezentului
contract, incepe la Km 0+000 in Alesd la intersectia cu DN 1. Intre Km 0+000 – Km 0+663
sectiunea de drum national are profil de strada, fiind in intravilanului orasului Alesd, frontul de
case fiind in apropierea drumului. Accesul la proprietati se face la nivelul drumului. Pe sectorul
cuprins intre Km 0+000 – Km 0+300, trotuarele existente sunt asfaltate, iar pe sectorul cuprins
intre Km 0+300 – Km 0+663 trotuarele sunt din pamant si balast, neamenajate .Intersectia dintre
DN 1 (Km 590+575) si DN1H (Km 0+000) este o intersectie la nivel, amenajata in T.
Imbracamintea asfaltica prezinta degradari (fisuri, faiantari, gropi etc). Intre Km 0+706 – Km
5+490 drumul national DN1H traverseaza comuna Pestis. Frontul caselor este in apropierea
drumului, accesele facandu-se la nivel, in rampa sau in panta fata de drumul existent. In
apropierea drumului, in acostament, taluz sau trotuar exista stalpi de electricitate, retea
telefónica,etc. Santurile sunt de pamant si in mare parte sunt colmatate si inierbate. Trotuarele
sunt neamenajate. Parte carosabila are degradari, fisuri ,faiantari , cedari, gropi etc.
Pe partea dreapta a drumului national avem paraul Izvor. Pe unele sectoare sunt executate
aparari de mal cu ziduri din beton si praguri de fund. Zidurile din beton prezinta subspalari si
erodari la nivelul rostului fundatie-elevatie. In cateva puncte paraul Izvor a spalat terasamentul
drumului punand in pericol stabilitatea sistemului rutier. S-au facut reparatii provizorii de catre
DRDP Cluj, urmand sa se faca consolidari adecvate pentru fiecare “punct” in parte cu astfel de
probleme, in cadrul lucrarilor de reabilitare. Intre Km 5+490 – Km 26+510 drumul traverseaza
Muntele Plopis (Ses). Pe acest sector drumul are un profil transversal mixt. Pe partea stanga s-au
efectuat derocari, iar pe partea dreapta sunt executate, pe sectoare scurte, lucrari de consolidare..
Lucrarile de consolidare constau in ziduri de sprijin (din beton, zidarie de piatra bruta, din pamant
armat); contraforti in T ancorati. Unele lucrari de consolidare se prezinta in stare buna si foarte
buna, iar unele sunt in stare avansata de degradare. Rigola de pe partea stanga este distrusa si
colmatata. Pe acest sector sunt podete cu deschideri variabile de la l=0,60 – l=4,00 (tubulare sau
dalate). Majoritatea podetelor sunt deteriorate si colmatate, necesitand inlocuirea lor cu unele noi.
Amenajarile (cu beton monolit) pentru scurgerea apelor meteorice pe rambleul drumului sunt
distruse. La Km 5+640 si Km 6+100 sunt 2 poduri cu deschideri de 6 m, respective 10 m, care
prezinta degradari atat la infrastuctura cat si la suprastructura.
La Km 10+929 pe partea stanga este intersectia neamenajata la nivel cu DJ108H, ce duce la
Marghita. Intre Km 14+903 – Km 22+596 drumul national DN1H traverseaza comuna Sinteu.
Santurile sunt din pamant, iar in cea mai mare parte sunt colmatate si inierbate. La Km 22+619 la
intrare in satul Valea Tarnei (Km 22+639– Km 25+147) DN 1H se intersecteaza pe stanga, la
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 6
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
nivel, cu DC186 care duce spre Voivozi. Pe sectorul ce strabate Valea Tarnei santurile sunt din
pamant, colmatate si inierbate.
Pe partea stanga a drumului national DN1H, pe tot sectorul de drum cuprins intre Km 0+000 – Km
26+510 este o retea de fibra optica ingropata in terasamentul drumului, fibra optica ca apartine
de Romtelecom Bihor. Pe sectorul de drum DN1H, cuprins intre Km 0+000 – Km 26+510 exista
parcari neamenajate din pamant. Pe sectorul cuprins intre km 6+000 – Km 26+510 exista
intersetii cu drumuri forestiere neamenajate la nivel.
Starea sistemului rutier
În conformitate cu informatiile primite de la DRDP Cluj si-a studiului geotehnic elaborat de

SC GEO SEARCH SRL, structura sistemului rutier existent(in medie) este:
Kilometraj
Structura sistemului rutier
De la La
7-10 cm mixtură asfaltică
0+000 19+500
25 cm balast
5-10 cm mixtură asfaltică
19+500 26+510
20 cm balast
Starea tehnica a drumului DN 1H tinind cont de ultima evaluarea Beneficiarului se considera a

fi ,,REA”, doar pe doua zone scurte are alt calificativ( intre km 1+000- km 2+000 –stare tehnica
,,BUNA” si intre km 11+000- km 12+000–stare tehnica mediocra) .
Conform masuratorilor efectuate in cadrul studiului geotehnic au fost identificate urmatoarele
grosimi de straturi in drumul existent:
Imbracaminte
Balast Pavaj(cu
Drum Poziţie Km asfaltica Borduri
[cm] piatra
[cm]
cudica de
15x15cm)
DN1H 0+000-4+550 7 43 da
DN1H 4+550-7+350 7 25
DN1H 7+350-10+450 12 18
DN1H 10+450-13+550 10 26
DN1H 13+550-16+500 7 13
DN1H 16+500-19+500 7 23
DN1H 19+500-22+550 10 20
DN1H 22+550-26+500 10 10
Podeţe şi elemente de scurgerea apelor
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 7
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
Pe tronsonul de drum national studiat au fost inventariate 43 podete cu deschideri de la

0,60 m pina la 4,00 m, marea majoritate dintre ele având deschiderea mai mica de 2 m.
Majoritatea podeţelor sunt tubulare si ovoidale, dar sunt şi dalate.
O clasificare dupa deschidere ar fi urmatoarea:
• 39 - podeţe cu deschidere < 2.0 m
• 1 - podeţe cu deschidere de 2.0 m
• 2- podeţe cu deschidere de 2 - 3 m
• 1 - podeţe cu deschidere de 4.0 m
Condiţiile existente variază considerabil, dar majoritatea podeţelor par sa fie deteriorate;
absenta în unele cazuri a stratului de acoperire cu beton a armaturilor; degradarea
fundaţilor; colmatarea podeţelor care nu asigură scurgerea apelor. Majoritatea podeţelor
nu au parapet de siguranţă.
Referitor la sistemul de scurgere al apelor, acesta este în principal realizat cu şanţuri de
pământ sau şanţuri de zidărie marea majoritate fiind colmatate, deteriorate şi acoperite cu
vegetaţie.
Accesul la loturile agricole şi la câteva proprietăţi sunt asigurate de drumuri de pământ,
podeţe peste şanţuri care blochează scurgerea apelor iar inundarea şanţurilor cauzează
infiltraţia apelor în platforma drumului.
Alte elemente relevante
De-a lungul trosonului există zone de parcare, staţii de autobuz pe ambele părţi ale
drumului. Toate aceste elemente, sunt în general în stare proastă, în unele cazuri
deteriorarea este vizibilă, iar lipsa unei întreţineri satisfăcătoare este evidentă.
2.2. Geologia si hidrologia regiunii
Conditii geomorfologice si geologice

Amplasamentele cercetate se gasesc pe versantul sudic al Muntelui Ses (Plopis), format in
exclusivitate din roci metamorfice, foarte vechi, apartinand seriei cristaline Somes.
Aceasta serie cuprinde sisturi mezozonale, care ocupa cea mai mare parte a terenurilor
cristaline ale Muntelui Ses, fiind reprezentate prin micasisturi cu granati si cu biotit. Rocile prezinta
o sistuozitate pronuntata. In complexul micasisturilor apar, deseamenea, numeroase filoane de
cuart, cu grosimi de 0,1÷1,5 m.
Local, micasisturile prezinta un grad avansat de fisuratie (deseori de ordinal metrilor), a
caror dispozitie (orientare) coincide in general cu directia NE-SV. Totusi se pot intalni si zone cu
directii NV-SE si cu inclinari spre NE sau SV.
Conditii hidrologice si hidrogeologice

Paraul din avalul drumului colecteaza apele de suprafata, inclusiv pe cele aferente
flancurilor din amontele drumului. Datorita reliefului accidentat, unde in rocile de baza
(predominant micasisturi) se gasesc taluze sau inclinari de 40-90 grade, lucrarile de colectare
(santuri, rigole, etc.) sunt deosebit de solicitate si la precipitatii extraordinare se formeaza siroaie
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 8
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
ce traverseaza necontrolat drumul, cu efect eroziv asupra taluzului format predominant din
amestec de roci dislocate cu ocazia constructiei drumului.
Paraul nu este amenajat.
Nu s-a gasit apa in forajele executate.
Apele de suprafata nu prezinta agresivitate fata de beton.
Antecedentele terenului si comportarea constructiilor din zona

In conditiile de stabilitate dificile proprii traseului (determinate primordial de morfologia
terenului si de conditiilor hidrologice), pe traseu sunt frecvente alunecarile partii in rambleu a
drumului, grohotisul de panta fiind afectat de alunecari in prisme de 1-3 m latime, pe lungimi
variabile, ca urmare a cresterii solicitarii hidrodinamice a taluzului dupa precipitatii, combinata
uneori cu hidrotransportul partii afectate de alunecare.
Concluzii si recomandari
Cauzele fenomenelor de instabilitate a infrastructurii drumului
Din analiza caracteristicilor geomecanice ale rocii si materialului de umplutura rezulta
urmatoarele:
- Roca nealterata si netectonizata are rezistente mecanice ridicate si o permeabilitate foarte
redusa, care nu justifica instabilitatile aparute;
- Roca alterata si tectonizata are rezistente mecanice relative reduse, insa suficiente pentru
a prelua presiuni importante pe fundatie in domeniul 500÷2000 kPa, ce pot sa apara in
cazul adoptarii unor structuri svelte, economice
Discontinuitatile tectonice si de alterare sunt frecvente si permit scurgerea rapida a apei.
- Umplutura constituita din micasist alterat si fragmentat artificial cuprinde in principal
granulatie de nisip, pietris si bolovanis, cu rezistente la forfecare in stare uscata relative
ridicata (Ø=170-320) ce asigura stabilitatea umpluturilor chiar la unghiuri mari de taluz.
Partea fina (argila, praf) desi este in cantitate redusa, confera umpluturii o permeabilitate
redusa, astfel ca apele infiltrate cu usurinta prin discontinuitatile rocii din amonte sunt blocate si
retinute in zona de rambleu.
In aceasta situatie umplutura isi reduce sever rezistenta la forfecare, concomitent cu aparitia
brusca a unor solicitari hidrodinamice, fapt care provoaca instabilizari prin fenomenul de
“deburare”.
Solutii si cota de fundare a lucrarilor de consolidare

Execeptand terenul vegetal, care se gaseste la adancimi mici, toate celelalte formatiuni
intalnite se incadreaza in categoria terenurilor bunde de fundare in acceptiunea STAS 3300/2-85,
tabela 1.
Cota de fundare va fi la adancime mai mare decat cea de inghet, care a fost precizata mai
sus. Este aplicabila fundarea directa, insotita de masuri de stabilizare a zonei active, ce poate fi
subminata de sistuozitatea, tectonica si morfologia defavorabila.
Stabilitatea versantului
Subasmentul de micasist are stabilitate relative buna, putand constitui element de sprijinire
sau de ancorare ale rambleelor si structurilor rutiere. Se impun masuri de protectie a versantului
impotriva desprinderilor de blocuri ca urmare a actiunilor fizice naturale precum si de colectare si
de dirijare a apelor meteorice din amontele drumului.
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 9
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
Unghiurile de taluz ce se impun in cazul mentinerii traseului reclama solutii de consolidare

ale structurii drumului prin constructii de arta (ancorari, sprijiniri, protectii de mal).
Lucrarile de constructie si de exploatare vor fi organizarte astfel ca sa se evite crearea de
depresiuni si denivelari, care favorizeaza infiltrarea apei.
2.3. Clima
Din punctual de vedere al incadrarii in zonele climatice, este vorba de zona climatica calda,
caracterizata prin urmatorii parametrii:
Nr. crt Caracteristici Zona climatica

calda
1 Amplitudinea anuala a temperaturii aerului oC 24
o
2 Media temperaturilor maxime absolute anuale, C 32…29
o
3 Media temperaturilor minime absolute anuale, C -18(-25)
4 Cantitatea minima anuala a recipitatiilor, mm 400…750
5 Numarul anual de zile: 100…150
-inghet (cu temperature minima 0oC) 80…125
-de vara (cu temperature maxima 25 oC) 30
-tropicale (cu temperature maxime 30 oC)

6 Cantitatea precipitatiilor din semestrul cald (01.04….30.09), 200…400
mm
7 Numarul annual de zile cu precipitatii (p>0,1mm) Media 115
8 Numarul anual de zile cu strat de zapada 25…48
Adancimea de inghet in zona este de 0,90 m fata de cotele terenului. Din cauza naturii
terenului din formatiunea acoperitoare, apele meteorice se infiltreaza in corpul drumului
provocand tasari si alunecari importante pana la nivelul rocii de baza.
2.4. Parametri seismici ai amplasamentului
Potentialul seismic al regiunii este cel corespunzator zonei seismice de calcul F, caracterizata
printr-o valoare a perioadei de colt de Tc=0,7 secunde. Valoarea de varf a acceleratiei pentru
cutremure IMR=100 ani este de ag=0,08g potrivit normativului P100/1-2006.
Cele mai de sus corespund zonei macroseismice de gradul 6.

RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 10
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
2.5. Date tehnice ale investiţiei

2.5.1. Zona şi amplasamentul
Tronsonul de drum national DN 1H supus reabilitarii se desprinde din DN 1(E 60-km

590+575) in localitatea Alesd (km 0+000), judetul Bihor si se termina la limita dintre judetul
Bihor si Salaj.
Drumul se desfasoara pe teritoriul judetului Bihor (km 0+000- Km 26+510).
Drumul national DN 1H (km 0+000- km 26+510) este clasificat ca drum national secundar.
In conformitate cu ordinul 46/98,,Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a
drumurilor publice”, DN 1H este incadrat in clasa tehnica IV. In prezent drumul national DN
1H are o platforma de 8,00 m ( parte carosabila de 6,00 m si 2x1,00 acostamente din
pamint ).
Drumul este in administrarea Directiei Regionale de Drumuri si Poduri Cluj.
2.5.2. Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat
Terenurile ce urmeaza a fi expropriate se afla in proprietate privata, in administrarea

consiliilor locale si a Romsilva.
2.5.3. Situatia ocuparilor definitive de teren
ARABIL PASUNE FANEATA PADURE LIVADA ALTE TOTAL
[mp] [mp] [mp] [mp] [mp] CATEGORII GENERAL

NR. DRUM COMUNA JUDET [mp] [mp]
1 DN1H ALESD BIHOR 0 0 0 0 0 73068 73068

2 DN1H SINTEU BIHOR 7016 39638 11440 6891 0 3242 68227
Total DN1H [mp] 7016 39638 11440 6891 0 76310 141295
Total DN1H [ha] 0.7016 3.9638 1.144 0.6891 0 7.631 14.13
2.5.4. Studii de teren
2.5.4.1. Studii topografice pe DN 1H

1.Etape de executie .
Lucrarea s-a executat in urmatoarele etape :
A- Recunoasterea terenului :in cadrul acestei etape s-a stabilit traseul exact al drumului (
km de inceput , km sfarsit), s-a verificat existenta bornelor CSA, a bornelor kilometrice si
hectometrice , a reperilor de nivelment , s-a stabilit amplasamentul aproximativ al bornelor
de indesire .
B- Lucrari de teren :
B.1 : Amplasarea bornelor de indesire : Conform cerintelor beneficiarului punctele de
indesire au fost materializate prin borne din beton cu dimensiunile : 20/20x15/15x50
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 11
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
cm , densitatea ceruta fiind de 2borne/km . Pentru fiecare borna s-a intocmit schita de
reperaj si fotografia punctului .
B.2 : Realizarea retelei de sprijin : Reteaua de sprijin s-a realizat prin masuratori GPS ,
utilizand ca puncte de referinta statiile permanente ANCPI : BAIA, DEVA, CLUJ, ORAD. Din
statiile permanente s-au determinat puncte fixe pe tot traseul drumului :FIX NUSFALAU,
FIX SANTEU , FIX KM.25, FIX VARSOLT .Pentru realizarea masuratorilor s-au folosit
receptoare L1/L2 Sokkia GSR2700 IS respectiv Ashtech GSR 2200 .
B.3 :Realizarea retelei de indesire :Reteaua de indesire este formata din 156 puncte
dintre care :
143 borne nou amplasate , 3 borne existente marca OJCGC , 6 tip CSA existente , 4
puncte nou determinate materializate prin picheti din metal folositi in zonele cu vizibilitate
redusa intre puncte.
B.4 :Realizarea masuratorilor topografice :Masuratorile topografice s-au realizat cu
statii totale laser de tip Sokkia SET 630 R . Metoda de masurare folsita fiind drumuirea
sprijinita la ambele capete , punctele de detaliu au fost determinate prin metoda radierii
.Cota punctelor a fost determinata prin nivelment geometric avand ca puncte de sprijin
urmatoarele repere de nivelment :
- RNG Bis. Ortodoxa Varsolt , RNG canton Km.67, RNG canton Km.68 , RNG Pod CF km
66,
RNG Halta Hereclean , RNG Bis. Alesd .
Latimea medie de ridicare a detaliilor a fost de aproximatix 15 m stanga-dreapta fata de
axul drumului , in intravilanul localitatilor detaliile s-au ridicat pana in limitele de
proprietate .
Pentru podurile si podetele aferente drumului au fost intocmite relevee .
Distanta medie intre profilele transversale ridicate este de aproximativ 10 m .
C :Operatiuni de calcul si prelucrare :
C.1 Prelucrare,compensare retea de sprijin.

Prelucrarea datelor GPS s-a efectuat cu programele specializate Spectrum Survey pentru
calculul vectorilor respectiv pentru compensarea retelei .La calculul vectorilor s-au setat optiunile:
-perioada de acoperire minim 60 minute;
-PDOP < 6;
-elevatia >15 grade;
-tip solutie-Automatic L1/L2.
Pentru compensare s-au folosit optiunile:
-metoda de compensare-libera;
-numar de iteratii –5;
-toleranta 10mm+2ppm.
Precizia WGS obtinuta pentru punctele retelei de sprijin este de +/- 1.5 cm ( x,y,z)
Transcalculul din sistem de coordonate local in sistem stereo 70 s-a facut utilizind programul
Toposys 5.4 , transformarea standard STEREO WGSSTEREO 70 .
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 12
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
SCHEMA RETELEI DE SPRIJIN :
C.2 Calcul drumuirii,compensare drumuirii,radiere puncte de detaliu.

Pentru ridicarea tuturor traseelor s-a folosit metoda drumuirii sprijinite la capete pe puncte
din reteaua de indesire determinate GPS,in sistem de proiectie Stereo 1970 pentru coordonatele
X,Y.
Cotele punctelor de sprijin au fost determinate in sistem de referinta Marea Neagra,prin
procedeul nivelmentului geometric iar pentru punctele retelei de ridicare prin nivelment
trigonometric .
Lungimea maxima a drumuirilor nu depaseste 1,5 km iar pentru compensare s-au folosit optiunile:
-metoda de compensare-constrinsa pe puncte fixe;
-pondere -in functie de distanta;
-eroarea medie apriorica a distantelor-5 cm;
-eroarea medie apriorica a directiilor-50 s;
La ridicarea detaliilor prin metoda radierii s-a tinut cont de urmatoarele elemente:
-lungimea vizelor catre punctele radiate maxim 500m;
-inregistrarea inaltimii aparatului si a semnalului pentru determinarea
cotei
punctelor prin nivelment trigonometric;
-reducerea distantelor in planul proiectiei aferent sistemului de
proiectie Stereo 1970.
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 13
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
La prelucrarea masuratorilor s-a folosit programul de calcule topografice Toposys v

5.0,redactarea planurilor,respectiv redactarea schemelor de drumuire s-au efectuat cu programul
Mapsys v 7.0. respectiv AutoCad 2008 ;
Planul topografic s-a intocmit la scara 1:1000;
Profilul longitudinal s-a intocmit la scara 1000x100 , profilele transversale s-au intocmit la scara
100x100.
2.Legi,norme tehnice si normative avute in vedere la executia lucrarii.
a)-Legea nr. 7/1996 privind Cadastrul General;

b)-Norme tehnice pentru introducerea Cadastrului General,elaborat de
ONCGC;
c)-Legea Fondului Funciar nr. 18/1991;
3.Avize
Lucrarea a fost avizata de OCPI.
2.5.4.2. Studiu geotehnic

Elaborarea studiului geotehnic a avut ca scop fundamentarea din punct de vedere
geotehnic a conditiilor de proiectare.
Realizarea acestuia a vizat acoperirea intregului sector in studiu cu lucrari specifice de
teren si laborator pentru determinarea, intre altele:
• identificarea stratificaţiei terenului
• determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale pământurilor
• precizarea nivelului de apariţie si stabilizare a apei subterane.
• precizarea caracteristicilor geologico – geotehnice (geologie, geo-morfologie,
tectonică, hidrogeologie, date seismice, condiţii climatice, adâncimi de îngheţ etc.);
• investigatii ale sistemului rutier existent (alcătuirea actuală, capacitatea portantă a
patului drumului);
• condiţiile geotehnice ale terenului natural (identificarea sistemului rutier şi naturii
terenului de fundare, teste de laborator pentru caracterizarea tipurilor geotehnice
de pământuri – granulozitate, limite Atterberg, structură, caracteristici de
compactare, caracteristici fizico-mecanice, capacitate portantă, posibilitatea utilizării
ca materiale de construcţie etc.);
• clasificarea şi zonarea pământurilor ca teren de fundare şi recomandări pentru
proiectarea sistemului rutier, lucrări de umplutură sau săpătură – recomandări
privind posibilitatea de utilizare a materialelor provenite din excavaţii pentru
umpluturi, recomandări privind stabilitatea taluzurilor după excavaţii sau umpluturi
etc.;
• pentru lucrarile de poduri şi podeţe (stratificaţie, soluţii de fundare, capacitate
portantă pentru fiecare amplasament etc.);
• identificarea surselor de materiale de construcţie
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 14
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
2.5.5. Alte studii
2.5.5.1. Studiu de trafic

Studiul de trafic a fost realizat in vederea determinarii grosimilor de ranforsare necesare si
a sistemului rutier din casetele de largire.
Ca date de baza pentru elaborarea prognozei traficului si determinarea traficului de de
calcul pentru dimensionarea structurilor rutiere si verificarea sectoarelor de drum din punct
de vedere al capacitatii de circulati, au fost folosite urmatoarele date de trafic si
caracteristici ale drumurilor:
a) rezultatele recensamantului de circulatie din anul 2005,
b) coeficientii de evolutie a traficului in perspectiva pentru perioada 2005 – 2025,
c) ratele medii anuale de evolutie a traficului pentru perioada 2005 – 2025,
d) coeficienti de echivalare a vehiculelor fizice in vehicule etalon de tip autoturism, utilizate
pentru studiile de capacitate de circulatie,
e) coeficienti de echivalare a vehiculelor fizice in osii standard de 115 kN utilizate pentru
dimensionarea structurilor rutiere.
2.5.5.2. Studiu hidrologic
Pentru verificarea si dimensinarea podurilor si podetelor, intereseaza cunoasterea debitelor
maxime sub aspectul marimii si frecventei de aparitie. Studiul hidrologic a fost realizat
pentru situatia in care nu se detin date in observatii directe, metoda folosita fiind
interpolarea geografica a caracteristicilor regimului hidrologic, numita metoda analogiei
hidrogeologice, bazata pe legea zonalitatii geografice.
2.5.6 . Implicatii asupra mediului inconjurator

Pentru a evalua implicatiile lucrarilor proiectate asupra mediului inconjurator a fost
elaborat Studiul de evaluare a impactului asupra mediului, realizat in conformitate cu
legislatia romaneasca si cea europeana privind protectia mediului.
Sursele de poluare, impactul asupra mediului si masurile de protectie s-au analizat atat
pentru perioada de executie a lucrarilor de largire, cat si pentru perioada ulterioara, de
operare a DN 1H.
In general, ca urmare a realizarii lucrarilor de reabilitare, impactul asupra factorilor de
mediu va fi pozitiv, inclusiv din punct de vedere economic si social.
Impactul asupra mediului ca urmare a realizarii unor conditii de circulatie superioare celor
actuale se va manifesta prin :
• Scaderea poluarii aerului, prin reducerea emisiilor de substante poluante, datorata
cresterii fluentei traficului;
• Reducerea concetratiilor de poluanti in apa pluviala care spala platforma drumului;
• Reducerea vibratiilor ca urmare a refacerii structurii rutiere.
Efectele pozitive socio – economice sunt urmatoarele:

RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 15
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
• Crearea de noi locuri de munca pe perioada executiei lucrarilor;

• Deplasarea mai rapida spre si dinspre zonele de turism, odihna ;
• Reducerea consumului de carburanti si realizarea de economii la costul
transporturilor, ca urmare a reducerii timpului de parcurgere a distantelor;
• Cresterea sigurantei circulatiei si a confortului pentru conducatorii auto.
In cadrul proiectului au fost prevazute urmatoarele tipuri de lucrari pentru protectia

mediului:
• Bazine decantoare – pentru protectia calitatii apelor si protectia impotriva eroziunii
solului. Bazinele decantoare sunt santuri pereate cu beton, cu fundul orizontal,
unde are loc sedimentarea particulelor mai grele decat apa. Apa epurata este apoi
deversata intr-un curs de apa, o vale sau pe terenul inconjurator.
• Bazine de dispersie – pentru protectia impotriva eroziunii solului. Bazinele de
dispersie sunt santuri pereate cu anrocament sau anrocament betonat, de unde
apa epurata anterior este deversata pe terenurile inconjuratoare, micsorandu-se
astfel efectul de eroziune a solului. Acestea se prevad numai atunci cand apa se
evacueaza pe terenul inconjurator.
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 16
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
2.6. Structura documentatiei
Nr. Vol. Titlu Ro. Format
RAPORT TEHNIC FINAL

Acest volum nu face parte din Documentele de Licitatie, el va folosi numai A4
pentru informarea Ofertantului
INSTRUCTIUNI CATRE OFERTANTI

1 1.1. Fişa de date a achiziţiei lucrari A4
1.2. Formulare
CONDITII CONTRACTUALE
2.1. Conditiile Generale ale Contractului
2 2.2. Conditiile Speciale ale Contractului A4
2.3. Formular de garantie bancara de buna executie
2.4. Formular de garantie bancara pentru returnarea avansului
CAIETE DE SARCINI
3.1 Articole generale A4
Lucrări de drum, consolidari, terasamente
CAIETE DE SARCINI
3.2 A4
Lucrări de drum, consolidari şi terasamente
CAIETE DE SARCINI
3.3 A4
Lucrări de poduri şi podeţe
4.1.1 LISTE DE CANTITĂŢI A4
4.1.2 DESCRIEREA PREŢURILOR A4
4.2 MODEL PENTRU CASH-FLOW A4
PIESE DESENATE
Lucrari de drum, podete, consolidari, terasamente
5.1 A3
PROFILURI TRANSVERSALE TIP,
PLANURI DE SITUATIE SI PROFIL IN LUNG
PIESE DESENATE
A3
PROFILURI TRANSVERSALE CURENTE
PARTEA 1/3 km 0+000÷8+000
PIESE DESENATE
5.2 A3
PARTEA 2/3 km 8+000÷16+000
PIESE DESENATE
A3
PARTEA 3/3 km 16+000÷26+510
PIESE DESENATE
5.3 Lucrari de drum, podete, consolidari, terasamente A3
DETALII
5.4 ELEMENTE TRASARE AX PROIECTAT A4
6 PIESE DESENATE A3
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 17
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
LUCRARI DE PODURI
PROIECT COORDONATOR DE RELOCARE SI PROTECTIE RETELE UTILITATI

7.1 A3
Piese scrise si desenate

7.2 A3
Piese desenate

7.3 A3
Piese desenate
DOCUMENTAŢIE PENTRU IDENTIFICAREA

8 A3
PROPRIETARILOR
9.1 STUDIU TOPOGRAFIC A4
9.2 STUDIU TOPOGRAFIC A3

10.1 STUDIU GEOTEHNIC A4
10.2 STUDIU GEOTEHNIC - Anexe A4
11 LUCRARI DE SEMNALIZARE SI MARCAJE RUTIERE A3
12 AVIZE SI ACORDURI A4
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 18
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
3. LUCRĂRI PROIECTATE
NORME TEHNICE
Principalele norme tehnice care au stat la baza elaborarii proiectului sunt urmatoarele:
• Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 cu privire la regimul juridic al drumurilor
• Legea nr. 82/1998 cu privire la aplicarea Ordonantei Guvernului OG nr. 43/1997
• Ordonanta Guvernului nr. 132/2000 de modificare a Ordonantei Guvernului nr.
43/1997
• Ordonanta Guvernului nr. 79/2001 referitoare la modificarea si completarea
Ordonantei Guvernului nr. 43/1997
• Ordinul Ministrului Transporturilor nr.43/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice
privind incadrarea in categorii a drumurilor nationale
• Ordinul Ministrului Transporturilor nr.45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice
privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor
• Ordin Ministrului Transporturilor nr.46/1998 privind aprobarea Normelor tehnice
privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice
• Ordin Directorului General al CNADNR nr. 114/10.08.1998 privind Lista normelor
tehnice obligatorii
• Ord. MT nr. 50Norme tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţi
rurale.
• Normativ pentru amenajarea la acelasi nivel a intersectiilor drumurilor publice din
afara localitatilor indicativ C 173-86
• Acordul European asupra Marilor Drumuri de Circulatie Internationala, AGR
• STAS 863-85 Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescripţii de
proiectare.
• SR 174-1:2009 Lucrări de drumuri. Îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate
executate la cald. Condiţii tehnice de calitate.
• SR 174-2:1997 Îmbrăcăminţi bituminoase. Condiţii tehnice pentru prepararea
şi punerea în operă.
• SR 183-1:1995 Îmbrăcăminţi de beton de ciment executate în cofraje fixe.
• SR 1848-1:2004 Semnalizare rutieră. Indicatoare şi mijloace de semnalizare
rutieră. Clasificare, simboluri şi amplasare.
• SR 662:2002 Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră. Condiţii tehnice
de calitate.
• SR 667:2000 Agregate naturale şi piatră prelucrată pentru lucrări de drumuri.
Condiţii tehnice de calitate.
• SR 7970:2001 Lucrări de drumuri. Straturi de bază din mixturi bituminoase
cilindrate executate la cald. Condiţii tehnice de calitate.
• STAS 10796/1/77 Construcţii anexe pentru colectarea şi evacuarea apelor.
Prescripţii generale de proiectare.
• STAS 2914-84 Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiţii tehnice generale de
calitate.
• STAS 10144/1,2,3,5,6 STRĂZI. Elemente geometrice, trotuare etc.
• STAS 10144/4-95 Intersecţii străzi.
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 19
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
• STAS 6400-84 Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi de fundaţie. Condiţii tehnice

generale de calitate.
• Indicativ NP116-2005 Normativ privind alcătuirea structurilor rutiere rigide şi suple
pentru străzi.
• SR EN 206-1:2000 Beton – Partea I: Specificaţie, performanţă, producţie şi
conformitate.
• PD 177/2001 Normativ pentru dimensionarea structurilor rutiere suple şi
semirigide (metoda analitică).
• Ord. AND 540/2003 Evaluarea stării de degradare a îmbrăcăminţii rutiere.
• Ord. AND 547/98 Prevenirea şi remedierea defecţiunilor
• HG nr. 28 din 22.01.2008 Hotărâre privind aprobarea conţinutului-cadru al
documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a
structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de
investiţii şi lucrări de intervenţii.
• Ord. 726/549 din 29.08.2007 - Ordin al ministerului dezvoltării, lucrărilor publice şi
locuinţelor şi al inspectorului general de stat al Inspectoratului de Stat în Construcţii
privind aprobarea Metodologiei de emitere a avizului tehnic de către Inspectoratul
de Stat în Construcţii – I.S.C. pentru documentaţiile tehnico-economice aferente
obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri publice.
• Ord. 486/500 din 9.08.2007 - Ordin al ministerului dezvoltării, lucrărilor publice şi
locuinţelor şi al inspectorului general de stat al Inspectoratului de Stat în Construcţii
pentru aprobarea Procedurii privind emiterea acordului de către Inspectoratul de
Stat în Construcţii – I.S.C. pentru intervenţii în timp asupra construcţiilor existente.
• Ordinul MTCT nr. 2264/2004 Ordin pentru aprobarea Reglementării tehnice privind
proiectarea şi dotarea locurilor de parcare, oprire şi staţionare, aferente drumurilor
publice, situate în extravilanul localităţilor.
• Catalog de masuri pentru siguranta circulatiei in satele lineare-indicativ 6123 S STR
2006.
3.1. În plan
In plan lucrarile de reabilitare necesare urmaresc în general elementele geometrice

existente. Exceptie fac portiunile din traseu unde se propun corectii locale.S-a urmarit ca
prin traseul proiectat sa se reduca la maximum posibil exproprierile si sa se diminueze pe
cit posibil lucrarile de consolidare-sprijinire in special pe zona cuprinsa intre km 6+000- km
26+510.
In conformitate cu Normele Tehnice aprobate prin ordinul M.T. nr. 46/1998 viteza de
proiectare adoptata pentru un drum de clasa tehnica IV in zona de munte este de 30
km/h.
Având în vedere conditiile grele de desfasurare a traseului, pe unele tronsoane, pentru
evitarea unor lucrari costisitoare, viteza de proiectare a fost redusa la 25 km/h pe baza
prevederilor ordinului M.T. nr. 46/1998. Pe sectoare scurte de drum unde din cauza unor
situatii dificile(lucrari de consolidare-sprijinire costisitoare, exproprieri importante) s-a
recurs la un proces de proiectare exceptionala unde viteza de proiectare a coborit la
20km/h, pe baza prevederilor ordinului M.T. nr. 45/1998.
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 20
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
3.1.1. Corectii de traseu
Pentru a spori gradul de siguranta si de confort al traseului pe anumite sectoare scurte de drum s-
au facut corectii ale traseului existent prin corectarea unor curbe izolate sau succesiuni de curbe.
Aceste corectii s-au facut la urmatoarele pozitii kilometrice:-km 6+938 - km 7+100; km7+200 –
km7+260; km17+300 – km17+460; km22+850 – km23+050; km26+125 – km 26+225;
3.2. Profil longitudinal
Elementele geometrice ale profilului longitudinal au fost stabilite tinind cont de normele
tehnice in vigoare si A.G.R.
Pe intregul contract situatia declivitatilor este urmatoarea:
Declivitati
Declivitati 0–2 2–4 4–6 6–8 >8
Lungime (km) 6525 3180 10685 5650 470

Procente (%) 25 12 40 21 2
Profilul longitudinal a fost stabilit tinind cont de solutiile de ranforsare a structurii rutiere
existente.
3.3. Profil transversal
Conform precizarilor temei de proiectare, a normelor tehnice in vigoare , a expertizei

tehnice,a cerintelor din ,,Avizul CTE-CNADNR”, profilul transversal proiectat are
urmatoarele caracteristici:
- Secţiunea I -
I.1 Pe sectoarele cuprinse între km 0+000 – km 0+300 (sector cu profil de stradă) se vor
consolida marginile părtilor carosabile existente prin executarea unei casete (stânga – dreapta) de
lăţime variabila (în funcţie de starea de degradare a sistemului rutier existent). Caseta va avea un
sistem rutier nou format din strat de formă (15 cm balast 0 ÷ 63); strat de fundaţie din balast 0 ÷
63 ( 25 cm); strat de fundaţie din B.S.C. ( 20 cm);strat din AB2 (6cm)
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 21
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
I.2 Se vor trata zonele cu burduşiri şi cedări imporante prin înlocuirea sistemului rutier existent
cu unul nou format din straturile descrise la pct. I.1;
I.3 Înainte de aşternerea straturilor de asfalt, daca este necesar, se va proceda la o frezare de
suprafaţă (0 – 4 cm) pe partea carosabilă existentă pentru a asigura o planeitate corespunzătoare
a stratului suport.
I.4 Se vor utiliza materiale pentru prevenirea “transmiterii” fisurilor longitudinale şi
transversale (geotextile; geogrile)
I.5 Se vor aplica 3 straturi din mixturi asfaltice:
- 10 cm mixtură asfaltică AB2 ( 4 cm - pentru reprofilare si 6 cm – strat constant)
- 5 cm strat de legătură ( binder) BAD25m
- 4 cm MASF 16m – ca strat de uzură
I.6 Pentru a asigura scurgerea apelor la rigole (canalizare), straturile de mixtură AB2 şi binder
se va prelungi prima la faţa văzută a bordurii iar stratul de uzură ( din MASF16m) se va opri pe
ambele părţi la o distanţă de 25 cm faţă de faţa văzută a bordurii
- Secţiunea II –
II.1 Pe sectorul cuprins între km 0+300 – km 11+000 ; se vor executa extensii de 0,5 – 1,0 m
laţime ale părţii carosabile existente şi benzi de incadrare(acostamente consolidate) de 0,5 m
lăţime, având acelaşi sitem rutier ca şi partea carosabilă. “Caseta” va avea un sistem rutier
compus din strat de formă (15 cm balast 0 ÷ 63); strat de fundaţie din balast 0 ÷ 63 ( 25 cm);
strat de fundaţie din B.S.C. ( 20 cm) ;strat din AB2 (6cm)
II.2 Se vor trata zonele cu burduşiri şi cedări importante prin înlocuirea sistemului rutier
existent cu unul nou format din straturile descrise la pct. II.1;
II.3 Înainte de aşternerea straturilor de asfalt se va proceda la o frezare de suprafaţă (0 ÷ 4
cm) pe partea carosabilă existentă pentru a asigura o planeitate corespunzătoare a stratului
suport.
II.4 Se vor utiliza materiale pentru prevenirea “transmiterii” fisurilor longitudinale şi
transversale (geotextile; geogrile)
II.5 Se vor aplica 3 straturi din mixturi asfaltice:
- 10 cm mixtură asfaltică AB2 ( 4 cm - pentru reprofilare si 6 cm – strat constant)
- 5 cm strat de legătură ( binder) BAD25m
- 4 cm MASF 16m – ca strat de uzură
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 22
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
- Secţiunea III –
III.1 Pe sectorul de drum cuprins între km 11+000 – km 15+000 se vor executa extensii de 0,5
– 1,0 m lăţime a părţii carosabile existente şi benzi de incadrarea de 0,5m lăţime, având acelaşi
sistem rutier ca şi partea carosabilă.NOTA:pe sectorul de drum cuprins intre km 12+500 – km
15+000 s-au proiectat si acostamente de 0.5m latime din balast si balast concasat, rezultind o
platforma de 9m.
Având în vedere starea de degradare a părţii carosabile se propune următorul sistem rutier:
„caseta” va avea strat de formă din balast (15 cm 0 ÷ 63); strat de fundaţie din balast concasat 0
÷ 63 (35 cm)
III.2 Se vor trata zonele cu burduşiri şi cedări accentuate prin înlocuirea sistemului rutier
existent cu unul nou format din straturile descrise la punctul III.1
III.3 Se vor aplica 4 straturi rutiere după cum urmează:
- 23 cm balast stabilizat cu ciment
- 8cm mixtură asfaltică AB2
- 5 cm strat de bază BAD 25m
- 4 cm strat de uzură MASF 16m
- Secţiunea IV –
IV.1 Pe sectorul de drum cuprins între km 15+000 – km 26+510 se vor executa extensii de 0,5
– 1,0 m ale părţii carosabile şi benzi de incadrare de 0,5m lăţime având acelaşi sistem rutier ca şi
partea carosabilă. S-au proiectat si acostamente din balast si balast concasat de 0.5m
latime.Având în vedere starea de degradare a părţii carosabile se propune următorul sistem rutier:
„caseta” va avea un strat din balast 0 ÷ 63 (30 cm)
IV.2 Se vor trata zonele cu borduşiri şi cedări prin înlocuirea sistemului rutier existent cu unul
nou, primul din 30 cm de balast 0 ÷ 63
IV.3 Se vor aplica 5 straturi după cum urmează:
- 25 cm strat de fundaţie din balast concasat 0 ÷ 63
- 23 cm de fundaţie din balast stabilizat cu ciment
- 8 cm strat de bază din mixutră AB2
- 5 cm strat de legătură ( binder) BAD 25m
- 4 cm strat de uzură MASF 16m
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 23
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
Tinind cont de caracteristicile locale ale drumului pe zonele de traversare a localitatilor,

marginile platformei au fost amenajate in diferite solutii care sa permita prevederea dispozitivelor
de colectare si evacuare a apelor, a dispozitivelor de siguranta, continuizarea trotuarelor existente
si proiectate.
3.4. Structura rutiera
Dimensionarea structurilor rutiere de ranforsare s-a efectuat utilizand 3(trei) metode ale
practicii locale si internationale curente:
1. Metoda analitica care foloseste bazinele de deflexiune inregistrate cu FWD,
Evaluarea Modulilor de Strat si pe baza acestora dimensionarea grosimii
straturilor de ranforsare;
2. Metoda analitica de dimensionare a straturilor bituminoase de ranforsare a
structurilor rutiere suple si semirigide, ind. AND 550 – 1998.
3. Metoda analitica pentru dimensionarea sistemelor suple si semirigide, ind PD 177
– 2001.
Solutiile de ranforsare ale sistemului existent precum si sistemul rutier nou care se aplica
pe zonele cu corectii de traseu cit in casete pe zonele de largire a platformei drumului sunt
sintetizate in tabelul urmator.
Sistemul rutier propus a fost verificat la inghet – dezghet.
Calculele detaliate sunt prezentate in Anexa1 si Anexa 1a a prezentului volum.
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 24
Asistenţă tehnică pentru studiu de fezabilitate, proiect tehnic, detalii de execuţie şi documentaţie de licitaţie
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
Mixtura asfaltica AB2 in Balast

Strat de Strat de Balast stabilizat Balast 0-63
cu ciment Strat de forma
Km Km Subsector uzura legatura strat de baza 0-63
concasat
inceput sfarsit omogen MASF16m BAD25m
pe zona Pe zona pe Pe pe caseta pe
pe zona
pe caseta pe caseta ranforsata caseta acostament acostament pe caseta pe caseta
ranforsata ranforsata
stanga dreapta
0+000 6+000 1 4 4 10(4 reprofilare+6const.) 10+6 - 20 - - - 25 - 15 15

6+000 11+000 1 4 4 10(4 reprofilare+6const.) 10+6 - 20 - - - 25 - - 15
11+000 15+000 1 4 4 8 8 23 23 - - 20 35 75 15 15
30 75
15+000 26+510 1 4 4 8 8 23 23 25 25 20 0 0
PROIECT TEHNIC VOLUM 1

Sarcina (i): Memoriu Tehnic
DN1H Aleşd (Bihor) – Limita de judet Bihor/Salaj
Km 0+000 – km 26+510 Pagina 25
Asistenţă tehnică pentru studiu de fezabilitate, proiect tehnic, detalii
de execuţie şi documentaţie de licitaţie
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
3.5. Colectarea si evacuarea apelor

3.5.1. Evacuarea apelor în lungul drumului
Evacuarea apelor în lungul drumului a fost prevazuta sa se faca, in principal, prin:

• rigole deschise din beton monolit
• rigole carosabile
• santuri pereate din beton monolit
• santuri din pamint
La traversarea localitatilor acestea au fost prevazute in functie de spatiul disponibil, incercindu-
se evitarea ocuparilor de terenuri particulare.. Ca urmare in proiect sunt prevazute solutii in care se
combina dispozitivele de evacuare a apelor si trotuarele.
Evacuarea apelor din patul drumului a fost prevazuta a se realiza prin drenuri transversale
continue, prin scoaterea stratului de balast în taluzele de rambleu create.
De asemenea acolo unde nu a fost posibila evacuarea transversala a apelor s-au prevazut
drenuri longitudinale de fund de sant.
In ceea ce priveste evacuarea apelor din zona drumului, aceasta se va realiza prin poduri si
podete.
3.5.2. Podete pe DN 1H
In conformitate cu observatiile din teren asupra starii tehnice, cat si a calculelor hidraulice
efectuate s-au prevazut urmatoarele lucrari:
Din numarul total de 40 podeţe existente pe traseu, nu corespund cerintelor tehnice si trebuie
inlocuite 36, iar 4 podeţe necesita diverse interventii: protectie fete vazute, supranaltare de
timpane, refacere camere de cadere, reparatii aripi, amenajare albie, largire cale, etc.
Toate podeţele prezinta un grad avansat de colmatare.Totodata s-au proiectat 9 podete noi
din elemente prefabricate cu deschideri L=2m.
Lucrarile de podete proiectate sunt urmatoarele:
Reparatii la podetele existente
Podeţele care necesita reparatii sunt in numar de 4 si sunt cuprinse in tabelul de
mai jos:
Nr.crt. Poziţia kilometrică Deschidere
existenta
1 1+811 Dalat 3. 0 m
2 8+764 Dalat 3.0 m
3 9+292 Casetat 2.0 m
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 26
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
4 21+771 L=4.0 m
Podete noi(prin inlocuire podete existente)

Podeţele deteriorate sau care nu corespund din punct de vedere hidraulic si necesita inlocuire,
sunt in numar de 36 si sunt enumerate in tabelul de mai jos:
Pozitie Deschidere Deschidere
Nr.crt. kilometrică existenta propusa
1 0+772 Ø800 2.00 m
2 1+431 Ø800 2.00 m
3 1+944 Ø1000 2.00 m
4 2+136 Ø500 2.00 m
5 2+429 Ø800 2.00 m
6 2+979 Ø1000 2.00 m
7 3+429 Ø600 2.00 m
8 3+642 Ø500 3.00 m
9 3+954 Ø800 2.00 m
10 4+139 ovoid 2.00 m
11 4+816 ovoid 3.00 m
12 5+195 ovoid 2.00 m
13 5+548 ovoid 2.00 m
14 6+298 tubular 2.00m
15 6+473 Ø600 2.00 m
16 7+011 Dalat L=1.2 m 2.00 m
17 7+300 Ø1000 2.00 m
18 7+673 ovoid 2.00 m
19 7+885 ovoid 2.00 m
20 8+227 Dalat L=1.0 m 2.00 m
21 8+372 Dalat L=1.0 m 2.00 m
22 8+588 Dalat L=1.10m 2.00 m
23 10+012 ovoid 2.00 m
24 10+064 Ø800 2.00 m
25 10+135 Dalat L=1.0 m 2.00 m
26 10+350 Ø800 2.00 m
27 10+379 ovoid 2.00 m
28 11+293 Ø800 2.00 m
29 11+988 ovoid 2.00 m
30 12+701 Dalat L=1.0 m 2.00 m
31 14+543 Ø600 2.00 m
32 16+179 Ø600 2.00 m
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 27
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
33 18+500 Ø600 2.00 m

34 19+197 Ø900 2.00 m
35 20+362 Ø1000 2.00 m
36 24+457 ovoid 2.00 m
Podete noi infiintate:
Pozitie Deschidere
Nr.crt. kilometrică propusa
1 6+925 2.00 m
2 13+650 2.00 m
3 14+100 2.00 m
4 14+650 2.00 m
5 14+925 2.00 m
6 16+300 2.00 m
7 17+850 2.00 m
8 22+000 2.00 m
9 23+100 2.00 m
Lucrari de amenajare in albie in zona podetelor

In amonte si aval de podete acolo unde situatia o cere se vor executa lucrari de colectare a
apelor pluviale si de descarcare a lor spre emisar prin executarea unor peree din beton sau
piatra bruta pe un pat din beton, canale deversoare in cascada(trepte) intre podet si emisar
pentru a preintimpina spalarea taluzurilor din zona podetelor si crearea de ravene care ar duce
la instabilitatea terasamentelor din zona.
3.6. Drumuri laterale

Pe baza situatiei existente in teren in cadrul proiectului este prevazuta amenajarea drumurilor
laterale.Lungimea de amenajare este de 25 m.In principiu aceste amenajari constau dintr-o
balastare cu balast 0-63 in grosime de 25 cm, un strat din balast stabilizat cu ciment in
grosime de 20cm, un strat de mixtura asfaltica AB2 in grosime de 6 cm si un strat de uzura
din MASF16m in grosime de 4 cm.Raza de racordare va fi de minimum 6 m..
3.7. Intersectii cu drumurile publice si cai ferate

Amenajarea intersectiilor cu drumurile publice (drumuri nationale, drumuri judetene, drumuri
comunale) s-a facut conform prevederilor normativului C173-86.
Solutiile au fost adaptate la situatia din teren, in interiorul localitatilor evitandu-se demolarea
de cladiri.
Insulele de ghidare din intersectii se vor realiza in general denivelat.
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 28
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
In intersectia de la km 0+000, dirijarea circulatiei se recomanda a se face semaforizat avind in

vedere vizibilitatea redusa din cauza imobilelor riverane. S-a incercat proiectarea unui sens
giratoriu in intersectia mai sus mentionata dar acest lucru ar implica demolari de imobile
proprietate privata. Beneficiarul va decide daca este oportuna sau nu amenajarea acestui sens
giratoriu.
Nu avem intersectii cu caile ferate.
3.8. Parcari si statii autobuz
Parcajele si statiile de autobuz au fost mentinute si reamenajate corespunzator.S-a tinut cont

de cerintele sectiei de drumuri nationale Bihor in ceea ce priveste amenajarea parcarilor unde
sa se poata efectua controale de trafic(exp. tonajul autovehiculelor etc.)
Statiile de autobuz urmeaza sa se realizeze cu o structura rutiera identica cu cea din caseta de
largire pe zona respectiva.
In zona kilometrului 19+250 a fost prevazuta, pe partea dreapta, o parcare pentru odihnă
conform reglementărilor în vigoare: “Ordin pentru aprobarea Reglementării tehnice privind
proiectarea şi dotarea locurilor de parcare, oprire şi staţionare, aferente drumurilor publice,
situate în extravilanul localităţilor” (Ordinul MTCT nr. 2264/2004). Aceste parcari sunt
caracterizate de suprafete mari de minim 4000 mp, dotare cu grupuri sanitare, dotare cu
utilitati etc. De asemenea, acestea sunt separate de banda curenta printr-un separator fizic.
3.9. Trotuare
In localitatile rurale unde în prezent circulatia pietonala se desfasoara pe acostamentele
drumului si chiar pe partea carosabila, in scopul cresterii sigurantei rutiere, au fost
prevazute trotuare.
In functie de configuratia locala si lucrarile de consolidari terasamente si scurgerea apelor,
acestea au latimea de 1.00 – 1.50 m si urmatoarea alcatuire:
• 4 cm beton asfaltic BA8
• 10 cm beton de ciment C8/10
• min 10 cm balast 0-31
Intre trotuare si partea carosabila s-au prevazut elemente de protectie(parapeti
metalici,praguri separatoare in cazul rigolelor carosabile etc.) pentru a preintimpina
ajungerea accidentala a autovehiculelor pe trotuar.
3.10. Lucrari de sustinere si consolidare a terasamentelor

Tipurile de lucrari de sustinere si consolidari sunt prezentate in continuare in conformitate
cu prevederile din normativele in vigoare.
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 29
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
3.10.1. Drenarea apelor subterane
In zonele unde au fost identificate cedari ale terasamentului drumului existent ca urmare a
infiltratiilor apelor meteorice, s-au prevazut lucrari de drenaj.
3.10.2 . Lucrari de consolidare cu contraforti in T ancorati cu ancore autoforante R38

Pe tronsonul de drum cuprins intre km 6+000- km 10+000 din cauza traficului,a
colmatarii rigolelor si a podetelor s-au produs alunecari ale terasamentelor drumului
national pe partea dreapta (rambleu). Zidurile de sprijin realizate din piatra bruta au cedat.
Pentru a inlatura aceste neajunsuri s-au proiectat lucrari de consolidare cu contraforti in T
ancorati cu ancore autoforante R 38.Pe acest sector de drum s-au facut corectii de traseu
prin riparea axului drumului spre stanga(spre debleu) avind ca scop largirea platformei
drumului, marirea distantei de vizibilitate in curbe deosebit de periculoase si eliminarea
lucrarilor de consolidarea a rambleului de pe partea dreapta.
3.10.3. Lucrari de protejare a taluzurilor

Pe sectorul de drum de la km 6+000- km 10+000 s-au proiectat lucrari de protejare a
taluzurilor rezultate in urma derocarilor. Acest lucru se va face cu plase ancorate(simple, cu
torcret, cu mesa) adaptate la situatia din teren.
Pe restul zonelor cu taluzuri de debleu inalte s-au proiectat lucrari de protejare cu
geocelule.
3.10.4. Fundatii de parapet din beton si beton armat
Fundatiile de parapet au rolul de limitare a amprizei drumului cat si rol de sustinere a

parapetului de la marginea platformei.
Pentru evacuarea apei provenita din infiltratii in spatele zidului de sprijin se executa un dren
din zidarie uscata de piatra bruta pe primii 30cm si apoi balast, protejata cu geotextil cu rol
anticontaminant, evacuarea drenului facandu-se prin intermediul barbacanelor de Φ=70mm
amplasate la o distanta de 2.5m, dispuse la baza drenului.
3.10.5. Rigole dreptunghiulare ranforsate din beton armat
Rigolele dreptunghiulare ranforsate au rolul de limitare a amprizei drumului prin

preluarea debleului existent in zona, cat si de colectare si scurgerea apelor de suprafata.
3.10.6. Ziduri de sprijin din beton cu fundare directa, ziduri de sprijin din gabioane
Zidurile de sprijin au rolul de limitare a amprizei drumului, de stabilitate generala a

taluzurilor,de preluare a debleului existent in zona.S-au proiectat si ziduri de sprijin pentru
consolidarea celor existente cum este cazul zidurilor de sprijin de rambleu de la km 2+000-
km 4+000.
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 30
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
3.11. Poduri pe DN1H
3.11.1 Pod DN1H KM 5+649 (5+640)

Situatia existenta
Podetul existent traverseaza V. Izvorul in apropierea localitatii Pestis, jud. Bihor, este
drept, are partea carosabila de 8.00m, cu trotuare pietonale amplasate la nivel cu partea
carosabila, are o deschidere de 9.60m si o lungime totala de 9.60m.
Suprastructura este mixta (otel si beton) si are in componenta 5 grinzi metalice din
profil laminat tip I32 peste care este turnata o placa din beton armat. Ulterior constructiei,
suprastructura a fost largita prin adaugarea a cate o grinda prefabricata din beton
precomprimat (tip fasii cu goluri) de fiecare parte.
Infrastructura podului este compusa din doua culee masive din zidarie de piatra, cu
parament vertical. Nu sunt amenajate dispozitive antiseismice. Racordarile cu terasamentele
sunt realizate cu taluz natural.
Albia, in zona podului, este regularizata si protejata cu un prag defund. Nu sunt
amenajate casiuri pentru scurgerea apelor si scari de acces pe taluz. Pe pod nu sunt pozate
sau suspendate instalatii. Pe partea stanga, la cca 6m de pod, se afla 2 conducte supraterane
de gaz natural.
Calea pe partea carosabila este din beton asfaltic si are pante in acoperis. Parapetele de
siguranta este unul improvizat si nu corespunde. Zonele rosturilor de dilatatie sunt acoperite
cu asfalt si nu permit aprecierea existentei dispozitivelor de acoperire (daca exista, sunt
probabil de tip lira din tabla).
Podul a fost executat in anul 1952 si a fost proiectat la clasa 1 de incarcare. Se mentioneaza
ca in anul 1996 au fost executate lucrari de largire.
Incadrarea in categorii si clase de importanta
In conformitate cu Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor
(publicat in Monitorul Oficial nr. 352 din data de 10 decembrie 1997), podul se incadreaza in
categoria „B” (constructii de importanta deosebita).
In conformitate cu STAS 4273 („Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase de importanta”),
podul se incadreaza in clasa III de importanta (constructii de importanta medie).
Studii de teren
Au fost efectuate urmatoarele studii de teren:
Studiu Topografic: intocmit de catre S.C. PRIMUL MERIDIAN S.R.L., avizat in conformitate
cu legislatia in vigoare si care s-a materializat in:
• planuri de situatie;
• profile longitudinale prin axul drumului;
• profile transversale prin albie;
• profile longitudinale prin talveg.
Studiu Geotehnic: intocmit de catre S.C. GEO TECH S.R.L., verificat in conformitate cu
legislatia in vigoare si care s-a materializat intr-un foraj cu adancimea de 7.00m (FG132) care
recomanda o presiune conventionala de 350 kPa.
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 31
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
Studiu Hidrologic: intocmit de catre I.N.H.G.A., care a furnizat debitele maxime cu

probabilitatea de depasire de 2%, respectiv 5%. Pe baza acestui Studiu, s-au intocmit
documentatiile de obtinere a avizului de gospodarire a apelor de la Compania Nationala
„Apele Romane”, Directia Ape Crisuri, Oradea.
Date privind amplasamentul podului
Adancimea zonei de inghet: in conformitate cu STAS 6054-77 („Teren de fundare.
Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului Romaniei”), zona studiata are adancimea de
inghet de 80 – 90cm.
Seismicitate: podul este amplasat in zona cu gradul 6 de intensitate seismica, conform SR
11100/1-1993 (“Zonarea seismica a teritoriului Romaniei”) si, conform P100-1-2006,
amplasamentul se afla situat intr-o zona caracterizata prin urmatoarele valori:
• acceleratia orizontala a terenului pentru proiectare (valoarea de varf PGA):
ag=0.08g, pentru un interval mediu de recurenta IMR=100 ani;
• perioada de control (colt) la spectrul de raspuns Tc=0.7 sec.
Lucrari proiectate
In conformitate cu Expertiza Tehnica efectuata in iulie 2007, se prevede inlocuirea
podului existent cu un pod nou.
Podul nou are o singura deschidere si suprastructura alcatuita din 15 grinzi prefabricate din
beton precomprimat cu armatura aderenta cu lungimea de 12.00m si inaltimea de 0.52m.
Grinzile sunt solidarizate la partea superioara printr-o placa de beton armat cu grosimea
minima de 12cm si reazema direct pe banchetele culeelor. Podul asigura o parte carosabila
de 7.80m si 2 trotuare pietonale cu 1.00m latime, amplasate denivelat fata de partea
carosabila si delimitate de aceasta prin parapete de tip greu (borduri prefabricate inalte din
beton armat). Parapetul pietonal este metalic, cu mana curenta confectionata din teava
rotunda.
Lungimea totala a podului este de 19.50m si a rezultat din dimensionarea hidraulica pentru
un debit de calcul Q2% = 26.2 mc/sec.
Conform informatiilor din Studiul Geotehnic, podul va fi fundat direct. Se vor reface in mod
adecvat ambele racordari ale noii latimi a podului cu terasamentele adiacente. De asemenea,
se vor executa lucrari de amenajare si de protejare cu pereu a albiei pe o lungime de 30m
(15m amonte si 15m aval de pod).
Pe durata executiei lucrarilor, circulatia se va desfasura pe o varianta provizorie de circulatie (tuburi
din beton cu diametrul interior de 1.50m) dimensionata corespunzator debitului Q5% = 18.1 mc/sec.
3.11.2 POD DN1H KM 6+085 (6+100)
Situatia existenta
Podetul existent traverseaza V. Izvorul in apropierea localitatii Pestis, jud. Bihor, este drept,
asigura o parte carosabila de 6.00m si are o lungime totala de 15.00m.
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 32
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
Traversarea este alcatuit din 4 tuburi din beton cu diametrul interior de cca. 1.10m (spre
Zalau). Ulterior, capacitatea de scurgere a fost sporita prin adaugarea unei dale din beton
armat cu lumina de 2.70m si inaltimea de 2.80m (spre Alesd).
Albia, in zona podului, este regularizata si protejata cu un prag de fund. Pe ambele parti ale
traversarii sunt pozate diverse cabluri si conducte.
Incadrarea in categorii si clase de importanta
In conformitate cu Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor (publicat
in Monitorul Oficial nr. 352 din data de 10 decembrie 1997), podul se incadreaza in categoria
„B” (constructii de importanta deosebita).
In conformitate cu STAS 4273 („Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase de importanta”),
podul se incadreaza in clasa III de importanta (constructii de importanta medie).
Studii de teren
Au fost efectuate urmatoarele studii de teren:
Studiu Topografic: intocmit de catre S.C. PRIMUL MERIDIAN S.R.L., avizat in conformitate
cu legislatia in vigoare si care s-a materializat in:
• planuri de situatie;
• profile longitudinale prin axul drumului;
• profile transversale prin albie;
• profile longitudinale prin talveg.
Studiu Geotehnic: intocmit de catre S.C. GEO TECH S.R.L., verificat in conformitate cu
legislatia in vigoare si care s-a materializat intr-un foraj cu adancimea de 7.00m (FG131) care
recomanda o presiune conventionala de 350 kPa.
Studiu Hidrologic: intocmit de catre I.N.H.G.A., care a furnizat debitele maxime cu
probabilitatea de depasire de 2%, respectiv 5%. Pe baza acestui Studiu, s-au intocmit
documentatiile de obtinere a avizului de gospodarire a apelor de la Compania Nationala
„Apele Romane”, Directia Ape Crisuri, Oradea.
Date privind amplasamentul podului
Adancimea zonei de inghet: in conformitate cu STAS 6054-77 („Teren de fundare.
Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului Romaniei”), zona studiata are adancimea de
inghet de 80 – 90cm.
Seismicitate: podul este amplasat in zona cu gradul 6 de intensitate seismica, conform SR
11100/1-1993 (“Zonarea seismica a teritoriului Romaniei”) si, conform P100-1-2006,
amplasamentul se afla situat intr-o zona caracterizata prin urmatoarele valori:
• acceleratia orizontala a terenului pentru proiectare (valoarea de varf PGA):
ag=0.08g, pentru un interval mediu de recurenta IMR=100 ani;
• perioada de control (colt) la spectrul de raspuns Tc=0.7 sec.
Lucrari proiectate
In conformitate cu Studiile anterioare (de Prefezabilitate si de Fezabilitate) avizate de catre
Beneficiar, se prevede inlocuirea traversarii actuale cu un pod nou care sa asigure atat
elementele de gabarit corespunzatoare derularii traficului cat si scurgerea apelor in conditii
corespunzatoare.
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 33
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
Podul nou are o singura deschidere si suprastructura alcatuita din 9 grinzi prefabricate din
beton precomprimat cu armatura aderenta cu lungimea de 18.00m si inaltimea de 0.80m.
Grinzile sunt solidarizate la partea superioara printr-o placa de beton armat cu grosimea
minima de 12cm si reazema pe banchetele culeelor prin intermediul unor aparate de rezem
din neopren (fixe si mobile). Podul asigura o parte carosabila de 7.80m si 2 trotuare
pietonale cu 1.00m latime, amplasate denivelat fata de partea carosabila si delimitate de
aceasta prin parapete de tip greu (borduri prefabricate inalte din beton armat). Parapetul
pietonal este metalic, cu mana curenta confectionata din teava rotunda.
Lungimea totala a podului este de 25.90m si a rezultat din dimensionarea hidraulica pentru
un debit de calcul Q2% = 26.2 mc/sec.
Conform informatiilor din Studiul Geotehnic, podul va fi fundat direct. Se vor reface in mod
adecvat ambele racordari ale noii latimi a podului cu terasamentele adiacente. De asemenea,
se vor executa lucrari de amenajare si de protejare cu pereu a albiei pe o lungime de 30m
(15m amonte si 15m aval de pod).
Pe durata executiei lucrarilor, circulatia se va desfasura pe o varianta provizorie de circulatie
(tuburi din beton cu diametrul interior de 1.50m) dimensionata corespunzator debitului Q5%
= 18.1 mc/sec.
3.12. Lucrari de siguranta circulatiei si semnalizare orizontala si verticala la

terminarea lucrarilor.
Pentru a ajuta conducatorii auto sa perceapa mai usor si rapid schimbarea caracterisiticilor
mediului de trafic, la intrarile si iesirile din localitati, s-au amplasat insule de separare a traficului.
Insulele se realizeaza din 4 cm mixtura asfaltica MASF16m si 16 cm piatra sparta amestec
optimal si sunt incadrate cu borduri cu fete vazute finisate de tip P, pe care se monteaza butoni
reflectorizanti. Acestea vor avea o semnalizare verticala corespunzatoare.
Insulele sunt precedate pe ambele directii de apropiere de dispozitive de calmare a traficului realizate
de marcaje rutiere de tip termoplast.
In mod relativ similar sunt prevazute a fi tratate si trecerile pentru pietoni.
Lucrarile de semnalizare la terminarea lucrarilor constau in constructia elementelor de

semnalizare verticala si orizontala.
Se vor monta indicatoare de avertizare a pericolului, de reglementare cit si de orientare si informare.
Lucrarile de semnalizare orizontala constau, in principal din:
• Marcaje longitudinale de separare a sensurilor si benzilor de circulatie
• Marcaje transversale de oprire,cedare a trecerii si traversare pentru pietoni
• Marcaje privind spatiile interzise, statiile de autobuze
• Sageti si inscriptii,
Totodata, la terminarea lucrarilor, conform proiectului de semnalizari se vor amplasa in teren bornele
kilometrice si hectometrice.
3.13. Lucrari de semnalizare pe perioada executiei lucrarilor

RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 34
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
Pe perioada executiei lucrarilor semnalizarea orizontala si verticala cit si modul de instituire a

restrictiilor de circulatie se vor executa conform “Planului de Managementul Traficului”.
Documentatia va fi intocmita de catre Antreprenor in functie programul de lucru aprobat, pe
baza prevederilor Normelor metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a
restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru
protejarea drumului” aprobate prin Ordinul comun al Ministerului de Interne si Ministerului
Transporturilor nr.1112/411 publicat in Monitorul Oficial nr. 397/25.08.2000, cit si al celorlalte norme,
standarde si prevederi legale in vigoare.
Planul va descrie felul in care Antreprenorul intentioneaza sa reduca impactul lucrarilor de
constructie asupra circulatiei pe drumul public si va fi inaintat spre aprobare si avizare la toate
autoritatile abilitate.
3.14. Identificarea retelelor si instalatiilor existente

Realizarea caracteristicilor drumului prevazute a fi executate in cadrul acestui proiect pot
conduce la lucrari de mutare si protejare a retelelor si instalatiilor existente.
In acest scop, impreuna cu detinatorii de retele din zona drumului, se realizeaza o identificare
preliminara a acestora. Lista acestora nu trebuie considerata definitiva.
Pentru acestea urmeaza sa elaboreze proiectele necesare in toate fazele, inclusiv detaliile de executie,
in conformitate cu specificatiile fiecarui detinator de retea in parte.
Pe baza acestora se vor stabilii cantitatile finale de lucrari ce trebuiesc efectuate.
Pe baza proiectelor mai sus mentionate se vor obtine avizele si acordurile necesare, pe
perioada executiei Antreprenorul avind obligatia de a asigura si asistenta de specialitate din partea
detinatorului utilitatii respective.
3.15. Organizare de santier

Conform legislatiei in vigoare,organizarea de santier va fi analizata si fixata de Constructorul
care va castiga licitatia de executia. Constructorul va obtine acordul Inginerului in ceea ce priveste
amplasamentul organizarii de santier.
3.16. Cai de acces provizorii

Pentru realizarea investitiei se utilizeaza drumul public,cu reglementarea circulatiei de catre
Constructor. Toate acordurile cu privire la restrictiiile de circulatie, variante de ocolire etc. vor fi
obtinute de catre Constructor.
3.17. Sursele de apa, energie electrica, telefon etc., pentru organizarea de santier
Se obtin de catre Constructor din sursele locale, cu acordul furnizorilor.
3.18. Verificarea proiectului

Lucrarile proiectate se incadreaza in categoria de importanta ,,C”, ca urmare este necesara
verificarea lor la categoriile A.4.1, B.2.1, D.2.1.
3.19. Masurarea lucrarilor
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 35
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
Cantitatile de lucrari, cu unitatile lor de masura si descrierea preturilor, se prezinta in

documentatia de licitatie.
3.20. Laboratoarele Constructorului si testele care cad in sarcina sa

Constructorul care va castiga licitatia va organiza laboratoarele de santier si va asigura
verificarea tuturor materialelor puse in opera precum si a calitatii lucrarilor executate, conform
cerintelor ,,Caietelor de sarcini”.Laboratorul va fi amplasat obligatoriu in organizarea de santier si va
fi un laborator de minimum gradul II. Laboratorul trebuie sa ,,acopere” toata gama de teste prescrise
de caietele de sarcini si numai in situatii speciale si cu acordul Inginerului se vor face teste in alte
laboratoare autorizate.
3.21. Curatenia pe santier

In vederea asigurarii unui flux normal al lucrarilor, Constructorul va asigura ordinea si
curatenia, atat in incinta organizarii de santier cat si in zona lucrarilor. Se vor respecta conditiile din
avize. La terminarea lucrarilor se vor demonta toate lucrarile de organizare de santier si se va curata
terenul din zona.
3.22. Servicii sanitare

Deoarece santierul se afla in zona orasului Alesd si a comunei Pestis, in caz de urgente medicale
se va apela la serviciile medicale din cele doua localitati.
3.23. Relatii intre Beneficiar, Constructor si Inginer

Relatiile intre acesti factori sunt cele stabilite prin lege. Controlul calitatii lucrarilor se va executa
permanent si periodic conform ,,Programului de inspectii pe faze” ( PCCVI), care va fi facut de
Constructor si aprobat de Inginer. ,,Programul de faze determinante” va fi facut de Proiectant si
supus aprobarii Inspectiei de Stat in Constructii si comunicat ulterior Beneficiarului care il va transmite
Inginerului si Constructorului.
La inceperea executiei lucrarilor Beneficiarul va stabili modalitatea de urmarire tehnica si
economica a executiei.
3.24. Norme de protectia muncii

Respectarea normelor de protectia muncii pe toata perioada executiei lucrarilor prezinta o
obligatie a carei indeplinire revine in exclusivitate Antreprenorului in functie de
echipamentele si tehnologiile adoptate.
Fara a putea fi considerata completa, lista informativa a normelor care trebuiesc respectate
este prezentata in continuare:
• Legea protectiei muncii nr. 90 din 12 iulie 1996 cu republicarile ulterioare (Monitorul
Oficial nr.47 din 29.01.2001)
• Ordinul nr. 357/22.06.1998 privind aprobarea Normelor specifice de protectie a
muncii pentru exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor
• Ordinul nr. 118/27.03/1996 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a
muncii pentru activitati de vopsire
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 36
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
• Ordinul nr. 136/17.04.1995 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a

muncii pentru prepararea, turnarea betoanelor si executia lucrarilor de beton armat
si precomprimat
• Ordinul nr. 8/26.01.1994 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a
muncii pentru prelucrarea metalelor prin sudarea si taierea materialelor
• Ordinul nr. 355/24.10/1995 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru
transporturile rutiere.
Normele si masurile mentionate mai sus nu sint limitative, Constructorul fiind obligat sa ia
orice masuri suplimentare pentru a asigura desfasurarea in siguranta a executiei lucrarilor.
4. Sursele de finantare a investitiei
Sursele de finantare a investitiei sunt:
Fondul European de Dezvoltare Regionala( FEDR) - 69.25%

Guvernul Romaniei - 30,75%
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 37
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
5. AVIZE ŞI ACORDURI DE PRINCIPIU

Antreprenorul are obligatia ca in numele Beneficiarului sa obtina inainte de inceperea
lucrarilor de constructie orice alte avize si acorduri necesare.
Termenul de
Nr. Crt. Denumire aviz Data obtinerii valabilitate al acestui
aviz
Aviz de mediu
1 Agentia Regionala de Protectia 17.11.2008 -
Mediului Cluj
Aviz Tehnic 01.07.2008
2 24 luni
Autoritatea de Sănătate Publică Bihor
Aviz şi identificare utilităţi
Un an de la data
3 S.C. Compania de Apă S.A. Sucursala 01.07.2008
eliberarii (01.07.2009)
Oradea
4 S.C. Compania de Apă Somes S.A. 15.07.2008 -
Sucursala Zalău
Aviz şi identificare utilităţi Pana la data de
5 02.07.2008
S.C. ELECTRICA S.A. Oradea 02.07.2009
6 24.06.2008 -
S.C. ELECTRICA S.A. Zalău
7 24.06.2008 -
S.C. E.on Gaz România S.A. Zalău
Aviz Tehnic In curs de obtinere
8
Inspectoratul de Stat in Constructii
Aviz Tehnic
9 Inspectoratul de Politie al Judetului 25.07.2008 -
Bihor
Aviz Tehnic
10 Inspectoratul Judeţean de Poliţie Sălaj Nr. 45/2008 -
Serviciul Poliţiei Rutiere
Documentatie
retransmisa, la sugestia
„Muzeului Tarii
Aviz Tehnic Crisurilor” catre Directia
11
Muzeul Ţării Crişurilor Judeteana pentru
Cultura, Culte si
Patrimoniu National
Bihor
Aviz Tehnic
Directia Judeteana pentru Cultura,
12 29.08.2008 -
Culte si Patrimoniu Cultural National
Bihor
Aviz Tehnic
13 Direcţia Naţională a Pădurilor – 19.08.2008 -
ROMSILVA

Km 0+000 – km 26+510 Pagina 38
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
Termenul de
aviz
Direcţia Silvică Oradea, Jud. Bihor
14 07.10.2008 -
S.C. ROMTELECOM S.A. Oradea
15 28.08.2009 12 luni
ROMTELECOM S.A. D.TC Sălaj
Aviz Tehnic
16 05.07.2008 -
SNCFR Regionala Cluj
Aviz Tehnic
Ministerul mediului si dezvoltarii
17 durabile, Directia protectia naturii, 09.10.2008 -
biodiversitate, biosecuritate
Natura 2000
Aviz Tehnic
18 23.08.2008 -
Primaria Şimleu Silvaniei
Aviz Tehnic
19 13.02.2008 -
Primaria Varsolt
Aviz Tehnic
20 29.01.2008 -
Primaria Sinteu
Aviz Tehnic
21 02.03.2009 -
Primaria Pericei
Aviz Tehnic
22 04.02.2009 -
Primaria Hereclean
Aviz Tehnic
23 29.01.2008 -
Primaria Halmasd
Aviz Tehnic
24 05.09.2008 -
Primaria Alesd
Aviz Tehnic
25 28.08.2009 -
Consiliul judetean Salaj
Aviz Tehnic Toata perioada de
Administratia Nationala executie, daca lucrarile
26 “Apele romane” 01.09.2008 sunt incepute la cel mult
Directia apelor “Somes-Tisa” 24 de luni de la data
Cluj emiterii prezentului aviz.
10.01.2008 (pod km
Toata perioada de
Aviz Tehnic 5+640)
executie, daca lucrarile
Administratia nationala “Apele 10.10.2008 (pod km
27 sunt incepute la cel mult
romane” 6+100)
24 de luni de la data
Directa apelor Crisuri 10.10.2008 (pod km
emiterii prezentului aviz.
36+039)
Aviz Tehnic
28 Ministerul apararii 03.10.2008 -
Statul major general
Aviz de Amplasament
29 S.C. PROGAZ P&D S.A 28.01.2009 12 luni
Campina, Jud. Prahova
Aviz Tehnic
30 SDEE Oradea 04.03.2009 12 luni
Comisia Tehnico-Economica
Km 0+000 – km 26+510 Pagina 39
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
Termenul de
aviz
Aviz Tehnic
31 SDEE Zalau 17.02.2009 12 luni
Comisia Tehnico-Economica
Acord de acces la sistemul de 12 luni (cu posibilitate
32 distributie a gazelor naturale 28.01.2009 de prelungire inca 12
Primaria Simleu-Silvaniei luni, la solicitare)
Aviz Tehnic pentru canalizare pluviala
33 29.01.2009 -
Primaria Simleu-Silvaniei
Aviz Tehnic – retele de canalizare
34 23.01.2009 -
SC SALUBRI SA Alesd
Aviz Tehnic – retele de apa
35 23.01.2009 -
SC SALUBRI SA ALESD
Aviz Tehnic – retele de apa
36 S.C. Compania de Apă Somes S.A. 26.01.2009 -
Sucursala Zalău
Aviz Tehnic
37 SC ROMTELECOM SA, Salaj 14.01.2009 -
Sucursala Zalau
Aviz Tehnic
38 SC ROMTELECOM SA 07.01.2009 -
Directia de Telecomunicatii Bihor
Aviz Tehnic
39 SC ROMTELECOM SA 29.01.2009 -
Divizia Operare Retea de Acces Timis
Aviz Tehnic
40 22.01.2009 -
Primaria Comunei Sinteu
INTOCMIT
Ing. Ciprian Muresan

Km 0+000 – km 26+510 Pagina 40
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
ANEXA 1 - DIMENSIONAREA STRUCTURII RUTIERE
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 41
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
DIMENSIONAREA STRUCTURII RUTIERE
In cele ce urmează vom detalia calculele ce au stat la baza dimensionarii sistemelor

rutiere aplicate pe drumul national DN1H km 0+000 – km 26+510.
1. Introducere
Verificarea s-a făcut în conformitate cu prevederile Normativului pentru dimensionarea

sistemelor rutiere suple şi semirigide, PD 177 – 2001.
Metoda analitică de dimensionare se bazează pe stabilirea unei alcătuiri a structurii

rutiere şi pe verificarea stării de solicitare a acesteia, sub acţiunea traficului de calcul,
astfel încât să fie îndeplinite concomitent următoarele criterii:
- deformaţia specifică de întindere admisibilă la baza straturilor bituminoase;

- tensiunea de întindere admisibilă la baza straturilor din agregate naturale
stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici, în cazul structurilor rutiere semirigide;
- deformaţia specifică de compresiune admisbilă la nivelul patului drumului.
Dimensionarea structurii rutiere comportă următoarele etape :
1. stabilirea traficului de calcul ;

2. stabilirea capacităţii portante la nivelul patului drumului ;
3. alegerea unei alcătuiri a structurii rutiere ;
4. analiza sistemului rutier la solicitarea osiei standard ;
5. stabilirea comportării sub trafic a sistemului rutier;
6. verificarea la acţiunea fenomenului de îngheţ – dezgheţ
2. Stabilirea traficului de calcul
In studiul de trafic intocmit de CESTRIN in anul 2000, si prezentat in studiul de

prefezabilitate realizat in anul 2005 se arata media zilnica anuala a traficului in
urmatoarele sectiuni:
Alesd – km 26+700 ( 26+510) (limita judet Bihor/Salaj 437

Km 26+700 – Nusfalau 713
Nusfalau – Zalau 2729
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 42
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
Componenta traficului variaza pe cele trei sectoare astfel:
Grupa de vehicule Alesd – km 26+700 Km 26+700-Nusfalau Nusfalau- Zalau

%(nr vehicule fizice) %(nr vehicule fizice) %(nr vehicule fizice)
Automobile 80.8 (353) 60.3 (431) 87.5 (2388)
Autobuze 1.6 (7) 5.2 (37) 1.4 (38)
Camioane 17.6 (77) 34.5 (245) 11.1 (302)
Tinandu-se cont ca in perspectiva acest drum va deveni european, s-au aplicat rate de
crestere revizuite astfel: 4.7% /an pentru intervalul 2000-2010 si 4.1%/an pentru
intervalul 2010-2020.
2000 2010 2020

Alesd – km 26+700 437 694 1040
Km 26+700-Nusfalau 713 1104 1636
Nusfalau- Zalau 2729 4375 6585
Tot in studiul de prefezabilitate se spune ca in cazul in care drumul se reabiliteaza acest

trafic va creste cu 20% fata de traficul normal pe sectorul Alesd – km 26+700, si cu 10%
de la km 26+700 – Nusfalau, rezultand urmatoarea intensitate de a traficului:
2000 2010 2020

Alesd – km 26+700 437 8333 1248
Km 26+700-Nusfalau 713 1214 1798
Nusfalau- Zalau 2729 4375 6585
Determinarea traficului de calcul pe cele trei sectoare (conform Indicativ PD 177-

2001 “ Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple si semirigide”) tinand cont
de datele prezentate mai sus
Km 0+000 – km 26+700 (26+510)
Grupa de vehicule nk08 pk10 pk30 (pk10+ fek col 1xcol 4xcol 5 o.s.
pk30)x0.5
0 1 2 3 4 5 6
Autocamioane si 133 2.0 4.4 3.2 0.3 128
derivate cu 2 osii
Autocamioane si 400 1.2 2.0 1.6 0.44 282
derivate cu 3 osii
Autocamioane si - - - - - -
derivate cu peste 3
osii
Autobuze 12 2.4 5.2 3.8 0.64 29
Remorci - - - - - -
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 43
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
total 439
Nc = 365 × 10-6 × pp × crt × Σ nki × (pkR+pkF)/2 × fek (m.o.s.)

în care:
Nc = este traficul de calcul;
365 = numărul de zile calendaristice dintr-un an;
pp = perioada de perspectivă, în ani;
crt = coeficientul de repartiţie transversală , pe benzi de circulaţie si anume:
- pentru drumuri cu două şi trei benzi de circulaţie crt = 0,50;
- pentru drumuri cu patru sau mai multe benzi de circulaţie crt = 0,45.
nki = intensitatea medie zilnică anuală a vehiculelor din grupa k, conform rezultatelor
recensământului de circulaţie;
pkR = coeficientul de evoluţie al vehiculelor din grupa k, corespunzător anului de
dare în exploatare a drumului, anul R, stabilit prin interpolare;
pkF = coeficientul de evoluţie al vehiculelor din grupa k, corespunzător sfârşitului
perioadei de perspectivă luată în consideraţie (anul F), stabilit prin interpolare;
fek = coeficientul de echivalare al vehiculelor din grupa k in osii standard de 115 kN
crt = 0.50
pp = 20 ani
Traficul de calcul pe cele 3 sectoare
km 0+000 - km 26+700 (26+510)
−6
Nc1 := 365⋅ 10 ⋅ 20 ⋅ 0.50 ⋅ 439 Nc1 = 1.602 m.o.s.
km 26+700 (26+510)- Nusfalau
−6
Nc2 := 365⋅ 10 ⋅ 20 ⋅ 0.50 ⋅ 792 Nc2 = 2.891 m.o.s.
Nusfalau - Zalau
−6
Nc3 := 365⋅ 10 ⋅ 20 ⋅ 0.50 ⋅ 849 Nc3 = 3.099 m.o.s.
3. Stabilirea capacităţii portante la nivelul patului drumului
Studiile geotehnice efectuate indică următoarele:

RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 44
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
• pământul de fundare este constituit din pământuri necoezive si coezive

• regimul hidrologic tip 2b, conditii hidrologice MEDIOCRE si DEFAVORABILE, (STAS
1709/2-90)
tipul climateric al zonei este II pe sectorul km 0+000-26+510.
• pământurile se încadrează în tipul P2, P5, sensibile respectiv foarte sensibile
Valoarea de calcul a modulului de elasticitate dinamic a pământului de fundare este

intabelat, conform PD 177-2001, tabel 2.
Coeficientul Poisson este intabelat, conform PD 177-2001, tabel 3.
Drum Sector Tip pamant Tipul Regim Modulului Coeficientul

climateric hidrologic de Poisson µ
elasticitate
dinamic a
pământului
de fundare
Ep
[MPa]
DN1H 0+000 11+000 P2 II 2a 90 0.30
11+000 13+550 P2 II 2b 80 0.30
13+550 15+000 P5 II 2b 70 0.42
15+000 26+510 P5 II 2b 70 0.42
4. Analiza structurii rutiere la solicitarea osiei standard
Structura rutieră supusă analizei este caracterizată prin grosimea fiecărui strat rutier şi
prin caracteristicile de deformabilitate ale materialelor din straturile rutiere şi ale
pământului de fundare.
Valorile de calcul ale caracteristicilor de deformabilitate ale materialelorutilizate pentru

ranforsarea sistemului rutier, precum si a celor utilizate pentru largirile de fundatii sunt
prezentate în tabelul 1.
Tabelul 1
E
MPa
Denumirea materialelor din strat Tip Tip µ
climateric climateric
II III
Beton asfaltic MASF 16m în strat de 3300 4000 0,35
uzură
Beton asfaltic BAD 25m în strat de 3000 3600 0,35
legătură
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 45
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
Mixtură asfaltică AB 2 în strat de bază 5000 5600 0,35

Balast stabilizat cu ciment 1000 1000 0,25
Balast 0.27
Observaţie: Modulul de elasticitate dinamic al balastului depinde de grosimea lui şi s-a
calculat cu formula:
EBa = 0,2 x hBa0,45 x Ep
unde:
EBa, Ep modulii de elasticitate dinamici ai balastului, respectiv patului drumului;

hBa grosimea stratului de balast, în mm.
Pentru imbunatatirea capacitatii portante a stratului suport se adopta realizarea

unui strat de forma din balast cu grosime de 15 cm, in functie de sistemul rutier adoptat.
In calculul de dimensionare acest strat a fost inclus in grosimea stratului de fundatie ,
care este tot balast sort 0-63.
Analiza structurii rutiere la solicitarea osiei comportă calculul deformaţiilor specifice şi al

tensiunilor în punctele critice ale complexului rutier, caracterizate printr-o stare de stare
de solicitare maximă.
Calculele s-au efectuat cu programul CALDEROM 2000. Au fost stabilite următoarele

componente ale deformaţiei efortului specific:
• deformaţia specifică orizontală de întindere (εr) la baza straturilor bituminoase, în

microdeformaţii;
• tensiunea orizontală de întindere (σt) la baza stratului din agregate naturale
stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici ;
• deformaţia specifică verticală de compresiune (εz) la nivelul patului drumului, în
microdeformaţi
Pentru fiecare sector de drum, calculele sunt detaliate si prezentate mai jos:
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 46
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
DIMENSIONAREA SISTEMULUI RUTIER PE LARGIRI DE FUNDATII
Nc1=1.6 m.o.s.
• regimul hidrologic tip 2b, conditii hidrologice MEDIOCRE si DEFAVORABIL, (STAS

1709/2-90)
• tipul climateric al zonei este II.
• pământurile se încadrează în tipul P2
Valorile de calcul ale caracteristicilor de deformabilitate ale materialelor si structura

propusă sunt prezentate în tabelul 1.
Tabelul 1
Grosime E
Denumirea materialelor din strat µ
cm MPa
Beton asfaltic MASF16m în strat de uzură 4 3300 0,35
Beton asfaltic BAD 25m în strat de legătură 5 3000 0,35
Mixtură asfaltică AB2 în strat de bază 10+6 5000 0,35
Balast stabilizat cu ciment 20 1000 0.25
Balast 25+15 266.808 0.27
Pământ de fundare ∞ 90 0.30
EBa= 0,2 x 4000,45 x 90=266.808 Mpa
Rezultatele calculului cu CALDEROM sunt prezentate mai jos şi sintetizate în tabelul 2.
DRUM: DN1H
Sector omogen:
Parametrii problemei sunt
Sarcina..... 57.50 kN
Presiunea pneului 0.625 MPa
Raza cercului 17.11 cm
Stratul 1: Modulul 4260. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 25.00 cm
Stratul 4: Modulul 90. MPa, Coeficientul Poisson .300 si e semifinit
R E Z U L T A T E: EFORT DEFORMATIE DEFORMATIE

R Z RADIAL RADIALA VERTICALA
cm cm MPa microdef microdef
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 47
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
.0 -25.00 .359E+00 .664E+02 -.921E+02

.0 25.00 .416E-01 .664E+02 -.162E+03
.0 -45.00 .831E-01 .721E+02 -.807E+02
.0 45.00 .119E-01 .721E+02 -.171E+03
.0 -85.00 .144E-01 .507E+02 -.713E+02
.0 85.00 .168E-02 .507E+02 -.137E+03
Tabelul 2
Componenta deformatiei
Valoarea
specifice
εr, microdeformatii 66.4
σr, in MPa 0.0831
εz, microdeformatii 137
Tabelul
3
Criterii de dimensionare Conditia de Verificarea
admisibilitate criteriilor
1.Criteriul deformaţiei specifice la întindere RDO<RDOadm 0.064<0,95
la baza mixturii asfaltice
2.Criteriul tensiunii de întindere admisibilă la σr < σradm 0.0831<0.2
baza balastului stabilizat
3.Deformaţia specifică verticală admisibilă la εz < εzadm 137<290
nivelul patului drumului
Nadm= 21.64 m.o.s.

RDO1 = 0.064
σradm1=0.2 MPa
εz adm1 = 290 microdeformatii
Ca urmare, structura rutieră propusă verifică criteriile de dimensionare şi asigură

preluarea traficului de calcul în perioada de perspectivă proiectată.
Verificarea rezistenţei complexului rutier la acţiunea fenomenului de îngheţ -

dezgheţ conform STAS 1709/1 – 90, STAS 1709/2 – 90.
Tabelul 4
Parametri de calcul Valoare parametru

Hsr 85 cm
He 58 cm
Zf 111 cm
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 48
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
Zcr = Zf + ∆Z 138 cm
K 0,42
Criteriul de verificare K ≥ 0,40 Se verifică !
Ca urmare, structura rutieră propusă satisface condiţia de rezistentă la acţiunea
fenomenului de îngheţ – dezgheţ.
Nc1=1.6 m.o.s.
• regimul hidrologic tip 2b, conditii hidrologice MEDIOCRE si DEFAVORABIL, (STAS

1709/2-90)

Tabelul 1
Grosime E
cm MPa
Mixtură asfaltică AB2 în strat de bază 8 5000 0,35
Balast 35+15 229.438 0.27
EBa= 0,2 x 5000,45 x 70=229.438 Mpa
DRUM: DN1H
Sector omogen:
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 49
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01


.0 -17.00 .401E+00 .887E+02 -.136E+03

.0 17.00 .336E-01 .887E+02 -.271E+03
.0 -40.00 .121E+00 .104E+03 -.113E+03
.0 40.00 .133E-01 .104E+03 -.259E+03
.0 -90.00 .165E-01 .648E+02 -.848E+02
.0 90.00 .185E-03 .648E+02 -.153E+03
Tabelul 2
Valoarea
specifice
σr, in MPa 0.121
Tabelul
3

Nadm= 7.89 m.o.s.

RDO1 = 0.203
σradm1=0.2 MPa
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 50
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01


Tabelul 4

Hsr 90 cm
He 63.95 cm
Zf 77 cm
Zcr = Zf + ∆Z 103.05 cm
K 0,621
Nc1=1.6 m.o.s.
• regimul hidrologic tip 2a, conditii hidrologice MEDIOCRE si DEFAVORABIL, (STAS

1709/2-90)

Tabelul 1
Grosime E
cm MPa
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 51
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01

Balast 25+30 239.492 0.27
EBa= 0,2 x 5500,45 x 70=239.492 Mpa
DRUM: DN1H
Sector omogen:

.0 -17.00 .396E+00 .881E+02 -.135E+03

.0 17.00 .324E-01 .881E+02 -.271E+03
.0 -40.00 .116E+00 .100E+03 -.112E+03
.0 40.00 .129E-01 .100E+03 -.255E+03
.0 -95.00 .158E-01 .592E+02 -.762E+02
.0 95.00 .111E-03 .592E+02 -.140E+03
Tabelul 2
Valoarea
specifice
σr, in MPa 0.116
Tabelul
3
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 52
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01

Nadm= 8.11 m.o.s.

RDO1 = 0.197 σradm1=0.2 MPa


Tabelul 4

Hsr 95 cm
He 67.95 cm
Zf 77 cm
Zcr = Zf + ∆Z 104.05cm
K 0,653
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 53
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 54
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
ANEXA 1A – DIMENSIONAREA RANFORSARII STRUCTURII RUTIERE
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 55
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
DIMENSIONAREA STRATURILOR
BITUMINOASE DE RANFORSAREA
(Metoda analitica)
In cele ce urmează vom detalia calculul pentru subsectorul omogen DN1H, Km 0+000 –
Km 11+000, in continuarea acestei detalieri urmând sa prezentam calculele pentru restul
sectoarelor in tabele centralizatoare I, II si III.
Introducere
Verificarea s-a făcut în conformitate cu prevederile Normativului pentru dimensionarea

straturilor bituminoase de ranforsare a sistemelor rutiere suple si semirigide, AND 550 –
1999.
Metoda analitică de dimensionare se bazează pe stabilirea unei alcătuiri a structurii
rutiere şi pe verificarea stării de solicitare a acesteia, sub acţiunea traficului de calcul,
astfel încât să fie îndeplinite concomitent următoarele criterii:
- deformaţia specifică de întindere admisibilă la baza straturilor bituminoase;

- deformaţia specifică de compresiune admisbilă la nivelul patului drumului.
Dimensionarea structurii rutiere comportă următoarele etape :
7. stabilirea traficului de calcul ;
8. analiza sistemului rutier ranforsat la solicitarea osiei standard;
9. stabilirea comportării sub trafic a sistemului rutier existent ranforsat.
1. Stabilirea traficului de calcul
Traficul pentru tronsoanele studiate, evidentiat pe subsectoare omogene, este detaliat in

documentatia anexata.
2. Analiza sistemului rutier ranforsat la solicitarea osiei standard
Structura rutieră supusă analizei este caracterizată prin grosimea fiecărui strat rutier şi
prin caracteristicile de deformabilitate ale materialelor din straturile rutiere şi ale
pământului de fundare.

propusa sunt prezentate în tabelul1.
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 56
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
Structura rutiera ranforsata

km 0+000 - km 11+000
Tabelul 1
Grosime E µ
Denumirea materialelor din strat
[cm] [Mpa] [-]
Straturi asfaltice existente 7 500 0,35
Balast existent 55 240 0,27
Pământ de fundare ∞ 90 0,30
Observaţie: Modulul de elasticitate dinamic al balastului depinde de grosimea lui şi s-a

calculat cu formula:
EBa = 0,2 x hBa0,45 x Ep
unde:
EBa, Ep modulii de elasticitate dinamici ai balastului, respectiv patului drumului;

hBa grosimea stratului de balast, în mm.
EBa = 0,2 x hBa0,45 x Ep = 0,2 x 3500.45 x 90 = 251.25 MPa (valoare care se limiteaza la
240 MPa, la indicatia verificatorului de proiect);
Analiza structurii rutiere la solicitarea osiei comportă calculul deformaţiilor specifice şi al

tensiunilor în punctele critice ale complexului rutier, caracterizate printr-o stare de stare
de solicitare maximă.
Calculele s-au efectuat cu programul CALDEROM 2000. Au fost stabilite următoarele

componente ale deformaţiei efortului specific:
• deformaţia specifică orizontală de întindere (εr) la baza straturilor bituminoase, în

microdeformaţii;
• deformaţia specifică verticală de compresiune (εz) la nivelul patului drumului, în
microdeformaţii.
Rezultatele calculului sunt prezentate mai jos si centralizate in tabelul 2.
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 57
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
Drum: DN1H
Sector: km 0+000 - km 11+000
R E Z U L T A T E:
R Z sigma r epsilon r epsilon z
.0 -26.00 .507E+00 .119E+03 -.145E+03

.0 26.00 .101E-01 .119E+03 -.350E+03
.0 .00 -.107E+01 -.109E+03 .281E+02
.0 -81.00 .148E-01 .610E+02 -.931E+02
.0 81.00 .169E-02 .610E+02 -.171E+03
Tabelul 2
Valoarea
specifice
εr, microdeformatii 119
3. Stabilirea comportării sub trafic a structurii rutiere
Stabilirea comportării sub trafic a sistemului rutier are drept scop compararea valorilor
deformaţiilor specifice şi tensiunilor calculate, cu cele admisibile, stabilite pe baza
proprietăţilor de comportare ale materialelor.
Se consideră că un sistem rutier poate prelua solicitările traficului, corespunzătoare

perioadei de perspectivă luată în considerare, dacă sunt respectate concomitent toate
criteriile de dimensionare prevăzute la punctul 1.
Modul de verificare a criteriilor de dimensionare este prezentat în tabelul 3.
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 58
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
Tabelul 3
1.Criteriul deformaţiei specifice la întindere RDO<RDOadm 0.652<0.950
2.Deformaţia specifică verticală admisibilă la εz < εzadm 171<289.692
RDO = Nc / Nadm = 1.602 / 2.450= 0.652 m.o.s.

Nc=traficul de calcul in milioane osii standard de 115 kN (m.o.s.)
Nadm=numarul de solicitari admisibile, in m.o.s.
Nadm= 24,5 x 108 x εr-3.97 pentru Nc<= 1 m.o.s.
Nadm= 4,27 x 108 x εr-3.97 pentru Nc> 1 m.o.s.
Nadm= 4,27 x 108 x εr-3.97 = 4,27 x 108 x 119.0-3.97 = 2.458 m.o.s.
εz ≤ εz adm
εz = valoare stabilita in tabelul 2;
εz adm = 600 x Nc-0,28 , microdef. pentru Nc<=1 m.o.s.
εz adm = 329 x Nc-0,28 , microdef. pentru Nc>1 m.o.s.
εz adm = 329 x Nc-0,28=329 x 1.602-0,28 = 289.692
Ca urmare, structura rutiere propusă verifică criteriile de dimensionare şi asigură
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 59
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
SISTEM RUTIER RANFORSAT DN1H
Tabel I
Sistem rutier ranforsata propus Sistem rutier existent

Sector
Balast Pamantul de fundare Sector
Nr. Tip Nc Tip Regim MASF16m BAD25m AB2 stabilizat cu Balast Straturi asfaltice Balast omogen
crt. pamant [m.o.s] climateric hidrologic ciment (d.p.d.v
km km trafic)
inceput sfarsit h h h h h h
E µ E µ E µ h E µ h E µ E µ E µ E µ
[Mpa] [-] [Mpa] [-] [Mpa] [-] [cm] [Mpa] [-] [cm] [Mpa] [-] [Mpa] [-] [Mpa] [-] [Mpa] [-]
[cm] [cm] [cm] [cm] [cm] [cm]
1 0+000 11+000 P2 II 2a 4 4000 0.35 5 3500 0.35 10 5000 0.35 0 0 0 0 0 0 7 3000 0.35 45 240 0.27 ∞ 90 0.30
2 11+000 13+550 P2 II 2a 4 4000 0.35 5 3500 0.35 8 5000 0.35 23 1000 0.25 0 0 0 7 500 0.30 35 240 0.27 ∞ 90 0.30
1.602 I
3 13+550 15+000 P5 II 2b 4 4000 0.35 5 3500 0.35 8 5000 0.35 23 1000 0.25 0 0 0 7 500 0.30 25 168 0.27 ∞ 70 0.42
4 15+000 26+700 P5 II 2b 4 4000 0.35 5 3500 0.35 8 5000 0.35 23 1000 0.25 25 240 0.27 7 500 0.30 15 133 0.27 ∞ 70 0.42
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 60
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
Tabel II
Sector Rezultate
VERIFICARI
CALDEROM 2000
Nr. Tip Nc
crt. km km pamant [m.o.s] εr σr εz Nadm Concluzie εz_adm Concluzie
inceput sfarsit R.D.O R.D.Oadm σr_adm σr<σr_adm
[microdef.] [Mpa] [microdef.] [m.o.s] R.D.O<R.D.Oadm [microdef.] εz<εz_adm
1 0+000 11+000 P2 121.1 - 206.2 2.293 0.699 0.95 Verificat - - 289.692 Verificat
2 11+000 13+550 P2 84.7 0.0406 160.0 9.478 0.169 0.95 Verificat 0.206 Verificat 289.692 Verificat
1.602
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 61
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
Tabel III
Sector Verificare la inghet dezghet a sistemului rutier ranforsat

Sector
Nr. Tip omogen
crt. pamant Sistem rutier (d.p.d.v
Straturi bituminoase de ranforsare
existent cbalast trafic)
km km cMASF16 cBAD25 cAB2 cbalast_stabilizat cstr_asf cbalast_existent He Z Hsr Dz Zcr
hAB2 hbalast hstr.asf hbalast Kcalc Knec kcalc>knec
inceput sfarsit hMASF16m hBAD25m hbalast_stabilizat [cm] [cm] [cm] [cm] [cm] [cm] [cm] [cm] [cm] [cm] [cm]
[cm]
[cm] [cm] [cm]
[cm] [cm] [cm] [cm]
1 0+000 11+000 P2 4 5 10 0 0 7 45 0.50 0.50 0.50 0.65 0.80 0.50 0.80 49 101 71 22 123 0.398 0.45 Masuri speciale!
2 11+000 13+550 P2 4 5 8 23 0 7 35 0.50 0.50 0.50 0.65 0.80 0.50 0.80 55 101 82 27.05 128.05 0.429 0.35 VERIFICAT!
I
3 13+550 15+000 P5 4 5 8 23 0 7 25 0.50 0.50 0.50 0.65 0.80 0.50 0.80 47 71 72 25.05 96.05 0.489 0.40 VERIFICAT!
4 15+000 26+700 P5 4 5 8 23 25 7 15 0.50 0.50 0.50 0.65 0.80 0.50 0.80 59 71 87 28.05 99.05 0.595 0.40 VERIFICAT!
Nota: “Masuri speciale” reprezinta totalitatea masurilor ce actioneaza asupra factorilor hidrologici. Masurile adoptate in cadrul proiectului au fost: impermeabilizarea acostamentelor, asigurarea drenajului apelor
pluviale, impermeabilizarea taluzelor acolo unde a fost cazul.
Intocmit,
Ing. Valentin GIURCA
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 62
execuţie şi documentaţie de licitaţie
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 63
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 64
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 65
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
ANEXA 2 – BREVIARE DE CALCUL LUCRARI DE PODURI
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 66
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
BREVIARE DE CALCUL
Cuprins
1 POD DN1H KM. 05+640.................................................................................................. 68

1.1 Ipoteze de calcul....................................................................................................................68
1.2 Date geotehnice .....................................................................................................................68
1.3 Standarde aplicate ................................................................................................................68
1.4 Eforturi sectionale maxime (valori de calcul) ......................................................................68
1.5 Verificari la rostul elevatie – fundatie (REF).......................................................................68
1.6 Verificari pe talpa fundatiei (TF).........................................................................................70
2 POD DN1H KM. 06+100.................................................................................................. 73
2.1 Ipoteze de calcul....................................................................................................................73
2.2 Date geotehnice .....................................................................................................................73
2.3 Standarde aplicate ................................................................................................................73
2.4 Eforturi sectionale maxime (valori de calcul) ......................................................................73
2.5 Verificari la rostul elevatie – fundatie (REF).......................................................................73
2.6 Verificari pe talpa fundatiei (TF).........................................................................................75
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 67
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
BREVIARE DE CALCUL
1 POD DN1H KM. 05+640
1.1 Ipoteze de calcul

¾ Suprastructura alcatuita dintr-o singura deschidere cu lungimea de 12.00m, simplu
rezemata;
¾ Culei din beton armat, fundate direct.
1.2 Date geotehnice

Conform Studiu Geotehnic.
1.3 Standarde aplicate

• STAS 10101-87 Actiuni in constructii
• STAS 1545-89 Poduri pentru strazi si sosele. Pasarele. Actiuni
• STAS 3221-86 Poduri de şosea. Convoaie tip şi clase de încărcare
• STAS 10111/1–87 Poduri de cale ferată şi şosea. Infrastructuri de zidărie beton şi beton
armat. Prescripţii de proiectare
• STAS 10111/2–87 Poduri de cale ferată şi şosea. Suprastructuri din beton, beton armat şi
beton precomprimat. Prescripţii de proiectare
• Alte standarde si normative in vigoare la data elaborarii proiectului.
1.4 Eforturi sectionale maxime (valori de calcul)
Eforturi Grupare de calcul

Pozitie
sectionale I II III
N [tf] 396.9 402.4 390.55
REF M [tfm] 118.22 123.06 208.07
H [tf] 75.5 51.7 83.94
N [tf] 693 689.7 679.93
TF M [tfm] 365.3 398.98 301.1
H [tf] 156.3 110.6 153.2
1.5 Verificari la rostul elevatie – fundatie (REF)

1.5.1 Verificarea REF la starea limita ultima de rezistenta M cap ≥ M c
Beton C16/20 => Rc = 0.90 x 1.00 x 12.50 N/mmp = 11.25 N/mmp = 1125 tf/mp
⎛ 2100mm ⎞
e a = max⎜ 20mm; = 70mm ⎟ = 0.07 m
⎝ 30 ⎠
• Gruparea I
M c = M + N × e a = 118.22 + 396.9 × 0.07 = 146tfm
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 68
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
N 396.9
x= = = 0.036m
b × Rc 9.70 × 1125
h−x 2.1 − 0.036
M cap = N = 396.9 × = 409.6tfm > M c
2 2
• Gruparea II
M c = M + N × e a = 123.06 + 402.4 × 0.07 = 151.23tfm
N 402.4
x= = = 0.037 m
b × Rc 9.70 × 1125
h−x 2.1 − 0.037
M cap = N = 402.4 × = 415.08tfm > M c
2 2
• Gruparea III
M c = M + N × e a = 208 + 390.55 × 0.07 = 235.34tfm
N 390.55
x= = = 0.036m
b × Rc 9.70 × 1125
h−x 2.1 − 0.036
M cap = N = 390.55 × = 403.05tfm > M c
2 2
1.5.2 Verificarea REF la starea limita de stabilitate a pozitiei (rasturnare)
2
⎛ ey ⎞
⎜ ⎟ ≤ m = 0.16
⎜a ⎟
⎝ y ⎠
• Gruparea I
M 118.22
ey = + ea = + 0.07 m = 0.30 + 0.07 = 0.37m
N 396.9
2
⎛ 0.37 ⎞
⎜ ⎟ = 0.031 < 0.12
⎝ 2.10 ⎠
• Gruparea II
M 123.06
ey = + ea = + 0.07m = 0.31 + 0.07 = 0.38m
N 402.4
2
⎛ 0.38 ⎞
⎜ ⎟ = 0.033 < 0.12
⎝ 2.10 ⎠
• Gruparea III
M 208.07
ey = + ea = + 0.07 m = 0.53 + 0.07 = 0.60m
N 390.55
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 69
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
2
⎛ 0.60 ⎞
⎜ ⎟ = 0.082 < 0.12
⎝ 2.10 ⎠
1.5.3 Verificarea REF la starea limita de stabilitate a pozitiei (lunecare)
∑ H i ≤ 0. 8
∑ Ni × f
75.5
• Gruparea I: = 0.32 < 0.8
396.9 × 0.6
51.7
• Gruparea II: = 0.21 < 0.8
402.4 × 0.6
83.94
• Gruparea III: = 0.36 < 0.8
390.55 × 0.6
1.5.4 Verificarea REF la starea limita a exploatarii normale de fisurare

2.10 M
e0 ≤ c × x0 , unde: x 0 = = 1.05m si e0 =
2 N
• Gruparea I
c = 0.50 ⇒ c × x 0 = 0.50 × 1.05 = 0.525m
118.22
e0 = = 0.3 < 0.525
396.9
• Gruparea II
c = 0.60 ⇒ c × x 0 = 0.60 × 1.05 = 0.63m
123 .06
e0 = = 0.305 < 0.63
402 .4
• Gruparea III
c = 0.67 ⇒ c × x 0 = 0.67 × 1.05 = 0.7m
208.07
1.5.5 e0 = = 0.53 < 0.7
390.55
1.6 Verificari pe talpa fundatiei (TF)

1.6.1 Verificarea TF la starea limita de rezistenta (presiuni conventionale)
pconv = 350 + 43.75 + 90 = 483.75 kPa = 48.375 tf/mp
N M
p= ±
A W
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 70
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
• Gruparea I
pmin = 1.89 tf/mp > 0
pmax = 37.32 tf/mp < 1.2pconv = 1.2 x 48.375 = 58.05 tf/mp
• Gruparea II
pmin = 15.5 tf/mp > 0
• Gruparea III
pmin = 0.16 tf/mp > 0
1.6.2 Verificarea TF la starea limita de stabilitate a pozitiei (rasturnare)
2
⎛ ey⎞
⎜ ⎟ ≤ m = 0.12
⎜a ⎟
⎝ y ⎠
⎛ 2000mm ⎞
ea = max⎜ 20mm; = 70mm ⎟ = 0.07m
⎝ 30 ⎠
• Gruparea I
M 365.3
ey = + ea = + 0.07m = 0.53 + 0.07 = 0.59m
N 693
2
⎛ 0.59 ⎞
⎜ ⎟ = 0.028 < 0.12
⎝ 3.50 ⎠
• Gruparea II
M 398.98
ey = + ea = + 0.07 m = 0.58 + 0.07 = 0.65m
N 689.7
2
⎛ 0.65 ⎞
⎜ ⎟ = 0.03 < 0.12
⎝ 3.50 ⎠
• Gruparea III
M 301.1
ey = + ea = + 0.07m = 0.44 + 0.07 = 0.51m
N 679.93
2
⎛ 0.51 ⎞
⎜ ⎟ = 0.021 < 0.12
⎝ 3.50 ⎠
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 71
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
1.6.3 Verificarea TF la starea limita de stabilitate a pozitiei (lunecare)
∑ H i ≤ 0. 8
∑ Ni × f
156.3
• Gruparea I: = 0.75 < 0.8
693 × 0.3
110.6
• Gruparea II: = 0.53 < 0.8
689.7 × 0.3
153.2
• Gruparea III: = 0.75 < 0.8
679.93 × 0.3
1.6.4 Verificarea TF la starea limita de deformatie (tasare)
s ≤ 1.5 l = 1.5 12 = 5.1cm
s = 100β
∑τ h i i
= 100 × 0.8 × 0.0154 = 1.54cm < s max = 5.1cm
Ei
1.6.5 Verificarea TF la starea limita de capacitate portanta a terenului de
fundare
p ef < mc × p cr
p ef = 257.5 kPa
mc = 0.9
p cr = γB' N γ λγ iγ + qN q λ q i q + cN c λ c ic = 626.20kPa
mc p cr = 0.9 × 626.20kPa = 563.577kPa > p ef
Intocmit, Verificat,
Ing. Ionut VISOIU Ing. Miguel Angel GARCIA GIL
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 72
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
2 POD DN1H KM. 06+100
2.1 Ipoteze de calcul
¾ Suprastructura alcatuita dintr-o singura deschidere cu lungimea de 18.00m, simplu

rezemata;
¾ Culei din beton armat, fundate direct.
2.2 Date geotehnice

Conform Studiu Geotehnic, forajul FG131
2.3 Standarde aplicate

• STAS 10101-87 Actiuni in constructii
• STAS 1545-89 Poduri pentru strazi si sosele. Pasarele. Actiuni
• STAS 3221-86 Poduri de şosea. Convoaie tip şi clase de încărcare
• STAS 10111/1–87 Poduri de cale ferată şi şosea. Infrastructuri de zidărie beton şi beton
armat. Prescripţii de proiectare
• STAS 10111/2–87 Poduri de cale ferată şi şosea. Suprastructuri din beton, beton armat şi
beton precomprimat. Prescripţii de proiectare
• Alte standarde si normative in vigoare la data elaborarii proiectului.
2.4 Eforturi sectionale maxime (valori de calcul)
Eforturi Grupare de calcul

Pozitie
sectionale I II III
N [tf] 554 534 524
REF M [tfm] 184 212 228
H [tf] 84 87 94
N [tf] 777 756 743
TF M [tfm] 81 124 155
H [tf] 160 159 156
2.5 Verificari la rostul elevatie – fundatie (REF)

2.5.1 Verificarea REF la starea limita ultima de rezistenta M cap ≥ M c
Beton C16/20 => Rc = 0.90 x 1.00 x 12.50 N/mmp = 11.25 N/mmp = 1125 tf/mp
⎛ 2000mm ⎞
ea = max⎜ 20mm; = 67 mm ⎟ = 0.067m
⎝ 30 ⎠
• Gruparea I
M c = M + N × e a = 184 + 554 × 0.067 = 221tfm
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 73
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
N 554
x= = = 0.05m
b × Rc 9.70 × 1125
h−x 2 − 0.05
M cap = N = 554 × = 540tfm > M c
2 2
• Gruparea II
M c = M + N × e a = 212 + 534 × 0.067 = 248tfm
N 534
x= = = 0.05m
b × Rc 9.70 × 1125
h−x 2 − 0.05
M cap = N = 534 × = 521tfm > M c
2 2
• Gruparea III
M c = M + N × ea = 228 + 524 × 0.067 = 263tfm
N 524
x= = = 0.05m
b × Rc 9.70 × 1125
h−x 2 − 0.05
M cap = N = 524 × = 511tfm > M c
2 2
2.5.2 Verificarea REF la starea limita de stabilitate a pozitiei (rasturnare)
2
⎛ ey ⎞
⎜ ⎟ ≤ m = 0.16
⎜a ⎟
⎝ y ⎠
• Gruparea I
M 184
ey = + ea = + 0.067 m = 0.33 + 0.067 = 0.397m
N 554
2
⎛ 0.397 ⎞
⎜ ⎟ = 0.04 < 0.12
⎝ 2.00 ⎠
• Gruparea II
M 212
ey = + ea = + 0.067m = 0.40 + 0.067 = 0.467m
N 534
2
⎛ 0.467 ⎞
⎜ ⎟ = 0.05 < 0.12
⎝ 2.00 ⎠
• Gruparea III
M 228
ey = + ea = + 0.067m = 0.44 + 0.067 = 0.507m
N 524
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 74
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
2
⎛ 0.507 ⎞
⎜ ⎟ = 0.06 < 0.12
⎝ 2.00 ⎠
2.5.3 Verificarea REF la starea limita de stabilitate a pozitiei (lunecare)

∑ H i ≤ 0. 8
∑ Ni × f
84
• Gruparea I: = 0.25 < 0.8
554 × 0.6
87
• Gruparea II: = 0.27 < 0.8
534 × 0.6
94
• Gruparea III: = 0.30 < 0.8
524 × 0.6
2.5.4 Verificarea REF la starea limita a exploatarii normale de fisurare
2.00 M
e0 ≤ c × x0 , unde: x0 = = 1.00m si e0 =
2 N
• Gruparea I
c = 0.50 ⇒ c × x0 = 0.50 × 1.00 = 0.50m
184
e0 = = 0.33 < 0.50
554
• Gruparea II
c = 0.60 ⇒ c × x0 = 0.60 × 1.00 = 0.60m
212
e0 = = 0.40 < 0.60
534
• Gruparea III
c = 0.67 ⇒ c × x 0 = 0.67 × 1.00 = 0.67 m
228
e0 = = 0.44 < 0.67
524
2.6 Verificari pe talpa fundatiei (TF)

2.6.1 Verificarea TF la starea limita de rezistenta (presiuni conventionale)
pconv = 350 + 43.75 + 82.80 = 476.55 kPa = 47.66 tf/mp
N M
p= ±
A W
• Gruparea I
pmin = 18.0 tf/mp > 0
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 75
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
• Gruparea II
pmin = 15.5 tf/mp > 0
• Gruparea III
pmin = 13.5 tf/mp > 0
2.6.2 Verificarea TF la starea limita de stabilitate a pozitiei (rasturnare)
2
⎛ ey⎞
⎜ ⎟ ≤ m = 0.12
⎜a ⎟
⎝ y ⎠
⎛ 3500mm ⎞
ea = max⎜ 20mm; = 117 mm ⎟ = 0.117 m
⎝ 30 ⎠
• Gruparea I
M 81
ey = + ea = + 0.117m = 0.10 + 0.117 = 0.217m
N 777
2
⎛ 0.217 ⎞
⎜ ⎟ = 0.004 < 0.12
⎝ 3.50 ⎠
• Gruparea II
M 124
ey = + ea = + 0.117 m = 0.17 + 0.117 = 0.287m
N 756
2
⎛ 0.287 ⎞
⎜ ⎟ = 0.007 < 0.12
⎝ 3.50 ⎠
• Gruparea III
M 155
ey = + ea = + 0.117m = 0.21 + 0.117 = 0.327m
N 743
2
⎛ 0.327 ⎞
⎜ ⎟ = 0.009 < 0.12
⎝ 3.50 ⎠
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 76
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
2.6.3 Verificarea TF la starea limita de stabilitate a pozitiei (lunecare)
∑ H i ≤ 0. 8
∑ Ni × f
160
• Gruparea I: = 0.52 < 0.8
777 × 0.4
159
• Gruparea II: = 0.52 < 0.8
756 × 0.4
156
• Gruparea III: = 0.52 < 0.8
743 × 0.4
2.6.4 Verificarea TF la starea limita de deformatie (tasare)
s ≤ 1.5 l = 1.5 18 = 6.4cm
s = 100 β
∑τ hi i
= 100 × 0.8 × 49.93 × 10 −3 = 4.0cm < s max = 6.4cm
Ei
2.6.5 Verificarea TF la starea limita de capacitate portanta a terenului de
fundare
p ef < mc × p cr
p ef = 238.63 kPa
mc = 0.9
p cr = γB' N γ λγ iγ + qN q λ q iq + cN c λ c ic = 1635.77kPa
mc p cr = 0.9 × 1635.77kPa = 1472.19kPa > pef
Intocmit, Verificat,
Ing. Ionut VISOIU Ing. Miguel Angel GARCIA GIL
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 77
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
ANEXA 3 - STRUCTURI PENTRU RANFORSAREA SISTEMULUI RUTIER EXISTENT
Nr. Latime Lungime

Crt. Pozitie kilometrica (m) Structuri de ranforsare (m)
1 0+000-0+470 7 18 470
2 0+470-11+000 8 18 10530
3 11+000-12+500 8 39 1500
4 12+500-15+000 9 39 2500
5 15+000-26+510 9 64 11510
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 78
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
ANEXA 4 - TRAVERSARI LOCALITATI
Nr. crt Localitate Sector Lungime

[m]
1 ALESD km 0+000 - km 0+663 663
2 PESTIS km 0+706 – km 5+490 4784
3 SINTEU km 14+903 – km 7693
22+596
4 VALEA TARNEI km 22+639 – km 2508
25+147
TOTAL 15648
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 79
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
ANEXA 5 - INTERSECTII CU DRUMURI LATERALE IMPORTANTE
Denumire Pozitie fata de DN

Nr. Crt. drum Poz. Km DR ST Tip intersectie Directie
1 DN 1 0+000.00 la nivel CLUJ
2 DJ 108H 10+929.00 ST la nivel Marghita
Huta
3 DC 186 22+619.00 ST la nivel Voivozi
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 80
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
ANEXA 6 - TROTUARE EXISTENTE
Nr. Pozitie Localitatea Pozitie fata de Lungime

crt. kilometrica DN
Stanga Dreapta
1 0+000 – 0+263 Alesd - 263
2 0+322 – 0+578 Alesd - 256
3 0+026 – 0+390 Alesd - 364
4 0+430 – 0+453 Alesd - 23
5 0+726 – 0+825 Pestis - 99
Total 1005
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 81
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
ANEXA 7 - PODURI PE DN1H
Nr.crt. Pozitia kilometrica existenta Pozitia kilometrica proiectata
1 5+640 5+649
2 6+100 6+085
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 82
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
ANEXA 8 - SITUATIA EXISTENTA A DRUMULUI
platforma, parte carosabila,sistem rutier
Parte carosabila
Nr.crt. Pozitia kilometrica Localitate Platforma Strat de baza Imbracaminte Lungime
[m] Nr.straturi Grosime Tip An modern. Nr.straturi Grosime Tip Stare tehnica [m]
1 0+000 0+663 Alesd 10;7.20 0 1965;1999 1 7 b.a. rea 663
2 0+663 0+706 7.2 0 1965;1999 1 7 b.a. rea 43
3 0+706 1+000 Pestis 7.2 0 1 7 b.a. rea 294
4 1+000 2+000 Pestis 7.2 0 1965;1999 1 7 b.a. buna 1000
5 2+000 4+100 Pestis 7.2 0 1965;1999 1 7 b.a. rea 2100
6 4+100 5+490 Pestis 7.2 0 1965;1985 1 7 b.a. rea 1390
7 5+490 7+600 7.2 0 1965;1979;1999 1 7 b.a. rea 2110
8 7+600 11+000 8.3 0 1978;1999 2 12 b.a. rea 3400
9 11+000 12+000 7.8 0 1980;1999 2 10 b.a. mediocra 1000
10 12+000 14+903 7.5 0 1980;1999 2 10 b.a. rea 2893
11 14+903 22+596 Sinteu 8.2 0 1980;1999 2 10 b.a. rea 7693
12 22+596 22+639 8.7 0 1980;1999 2 10 b.a. rea 45
13 22+639 25+147 Valea Tarnei 8.2 0 1980;1999 2 10 b.a. rea 2513
14 25+147 26+510 8.2 0 1980;1999 2 10 b.a. rea 1556
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 83
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
ANEXA 9 – BREVIAR DE CALCUL ZID DE SPRIJIN
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 84
ZID DE SPRIJIN DE DEBLEU
Zidarie uscata din piatra

bruta negeliva în dren
Material monogranular
Fundatie beton C16/20

Inaltimea zidului de sprijin H = 5m
Stratul 1 - nisip cu pietris, bolovanis si piatra sparta - h1 = 0.7m

Caracteristicile terenului:
kN
Φ1 = 38deg δ1 = 38deg γ1 = 21 β1 = 0deg θ1 = 0deg h1 = 0.7m
3
m
φ - unghiul de frecare interna a masei de pamant
Ic - indicele de consistenta
δ - unghiul de frecare dintre pamant si perete
Wp - limita de plasticitate
θ - inclinarea peretelui fata de orizontala
γ - greutatea volumetrica naturala
β - incinarea fata de orizontala a suprafetei terenului in spatele peretelui
2
cos( Φ1 + θ1)
Ka1 =
2
2  sin( Φ1 + δ1) 
cos( θ1) ⋅ cos( δ1 − θ1) ⋅  1 + sin( Φ1 − β1) ⋅ 
 cos( θ1 + β1) ⋅ cos( δ1 − θ1) 
Ka1 = 0.225
Pa11 = γ1 ⋅ h1⋅ Ka1
kN
Pa11 = 3.31⋅
2
m
Pa1 = 0.5 ⋅ h1⋅ Pa11
kN
Pa1 = 1.159⋅
m
1⋅ h1
a1 = a1 = 0.233 m
3
Pah1 = Pa1 ⋅ cos( δ1)

kN
Pah1 = 0.913⋅
m
Pav1 = Pa1 ⋅ sin( δ1)
kN
Pav1 = 0.713⋅
m
Stratul 2 - pietris cu nisip cafeniu-galbui si bolovanis - h2 = 4.7m
kN
Φ2 = 22deg δ2 = 19deg γ2 = 17 β2 = 0deg θ2 = 0deg h2 = 4.7m
3
m
φ - unghiul de frecare interna a masei de pamant
Ic - indicele de consistenta
δ - unghiul de frecare dintre pamant si perete
Wp - limita de plasticitate
θ - inclinarea peretelui fata de orizontala
γ - greutatea volumetrica naturala
β - incinarea fata de orizontala a suprafetei terenului in spatele peretelui
2
cos( Φ2 + θ2)
Ka2 =
2
2 
cos( θ2) ⋅ cos( δ2 − θ2) ⋅  1 + sin( Φ2 − β2) ⋅
sin( Φ2 + δ2) 

 cos( θ2 + β2) ⋅ cos( δ2 − θ2) 
Ka2 = 0.399
Pa20 = γ1 ⋅ h1⋅ Ka2
kN
Pa20 = 5.863⋅
2
m
Pa21 = γ1 ⋅ h1⋅ Ka2 + γ2 ⋅ h2⋅ Ka2
kN
Pa21 = 37.731⋅
2
m
h2⋅ ( Pa20 + Pa21 )
Pa2 =
2
kN
Pa2 = 102.446 ⋅
m
Pah2 = Pa2 ⋅ cos( δ2)
kN
Pah2 = 96.864⋅
m
Pav2 = Pa2 ⋅ sin( δ2)
kN
Pav2 = 33.353⋅
m
h2( 2 ⋅ Pa20 + Pa21 )

a2 =
3 ⋅ ( Pa20 + Pa21 )
a2 = 1.777 m
G3
G1
G2
G5 G6 G4
G8
G7G9
kN kN
G1 = 4.38m⋅ 0.4 m⋅ 25 G1 = 43.8⋅
3 m
m
kN kN
G2 = 0.5 ⋅ 4.38m⋅ 0.6 m⋅ 25 G2 = 32.85⋅
3 m
m
kN kN
G3 = 3.88m⋅ 1.2 m⋅ 16 G3 = 74.496 ⋅
3 m
m
kN kN
G4 = 1.2m⋅ 0.62m⋅ 25 G4 = 18.6⋅
3 m
m
kN kN
G5 = 0.5 ⋅ 0.12m⋅ 0.7 m⋅ 25 G5 = 1.05⋅
3 m
m
kN kN
G6 = 1m⋅ 0.12m⋅ 0.25 G6 = 0.03⋅
3 m
m
kN kN
G7 = 0.5 ⋅ 0.4 m⋅ 0.4 m⋅ 25 G7 = 2 ⋅
3 m
m
kN kN
G8 = 2.9m⋅ 0.5 m⋅ 25 G8 = 36.25⋅
3 m
m
kN kN
G9 = 0.35m⋅ 0.4 m⋅ 25 G9 = 3.5 ⋅
3 m
m
a) Verificarea presiunilor de contact pe talpa fundatiei
V = G1 + G2 + G3 + G4 + G5 + G6 + G7 + G8 + G9
kN
V = 212.576 ⋅
m
T = Pah1 + Pah2
kN
T = 97.777 ⋅
m
M = −G1⋅ 0.05m + G2⋅ 0.35m − G3⋅ 0.85m − G4⋅ 0.85m + G5⋅ 0.983m + G6⋅ 025m − G7⋅ 0.967m ...
+ G8⋅ 0 m − G9⋅ 0.175m + Pah1⋅ 4.734m − Pav1⋅ 1.45m + Pah2⋅ 1.467m − Pav2⋅ 1.45m
kN
M = 26.437 m⋅
m
M
e = e = 0.124 m e = excentricitatea
V
B = 2.9m B = latimea fundatiei
B
= 0.483 m rezulta ca e < B/6
6
V ⋅  1 + 6 ⋅ 
e

Pefmax =
 B
Pefmax = 92.163 ⋅ kPa
B⋅ 1
Pefmax = presiunea efectiva maxima pe talpa fundatiei
V ⋅  1 − 6 ⋅ 
e

Pefmin =
 B
Pefmin = 54.441 ⋅ kPa
B⋅ 1
Pefmin = presiunea efectiva minima pe talpa fundatiei
pconv = 550kPa
pconv = valoarea de baza a presiunii conventionale pe teren
K1 = 0.05
Df = 1.65m Df = adancime de fundare
Cb = pconv⋅ K1 ⋅ ( B − 1 ) Cb = 52.25kPa Cb = corectia de latime
( Df − 2 )
Cd = pconv⋅ Cd = 48.125kPa Cd = corectia de adancime
4
Pconv = pconv + Cb + Cd
Pconv = 650.375 ⋅ kPa Pconv = presiunea conventionala de calcul

1.2 ⋅ Pconv = 780.45 ⋅ kPa
Pefmax < 1.2xPconv => verificarea este satisfacuta
a) Verificarea la alunecare
ε = 9deg μ = tan( Φ2 ) μ = 0.404
Ta = T⋅ cos( ε ) − V ⋅ sin( ε)
kN
Ta = 63.319 ⋅
m
Va = V ⋅ cos( ε ) + T⋅ sin( ε )
kN
Va = 225.255 ⋅
m
kN
0.8 ⋅ μ⋅ Va = 72.807 ⋅
m
Ta < 0.8xµxVa => verificarea este satisfacuta
b) Verificarea la rasturnare
B
a = 1.45 − 0.162 a = 1.288 = 0.483 m
6
M S = G1⋅ 1.5 m + G2⋅ 1.1 m + G3⋅ 2.3 m + G4⋅ 2.3 m + G5⋅ 0.47m + G6⋅ 1.2 m + G7⋅ 2.42m + G8⋅ 1.45m ...
+ G9⋅ 2.72m
M S = 383.408 ⋅ kN
M R = Pah2⋅ ⋅ 4.7 m + Pah1⋅  4.7m + ⋅ 0.7 m

1 1
3  3 
M R = 156.258 ⋅ kN
M S⋅ 0.8 = 306.726 ⋅ kN M R < MS⋅ 0.8 => verificarea este satisfacuta
c)Calculul armaturii placilor zidului de sprijin
kN
P1 = 0.30m⋅ γ2 P1 = 5.1 ⋅
2
m
kN kN
P2 = 4.38m⋅ 24 P2 = 105.12 ⋅
3 2
m m
kN
P3 = 4.5m⋅ γ2 P3 = 76.5⋅
2
m
Eforturile unitare efective din incarcarile exterioare:
kN
P1u = Pefmax − P1 P1u = 87.063 ⋅
2
m
kN kN
P2u = 86.033 − P1 P2u = 80.933 ⋅
2 2
m m
kN kN
P3u = 69.057 − P3 P3u = −7.443⋅
2 2
m m
kN
P4u = Pefmin − P3 P4u = −22.059⋅
2
m
Momentul incovoietor asupra celor doua placi de la talpa fundatiei:
2
2 ( P1u − P2u) ⋅ 0.7 m 2
M1 = 0.7m ⋅ P2u⋅ 0.35m + ⋅ 0.7 m⋅ M1 = 20.83⋅ kN⋅ m
2 3
2
2 ( P4u − P3u) ⋅ 1.2 m 2
M2 = 1.2m ⋅ P3u⋅ 0.6 m + ⋅ 1.2 m⋅ M2 = −12.375⋅ kN⋅ m
2 3
Momentul dat de impingerea pamantului asupra placii verticale:
M3 = 0.7m ⋅ ⋅ Pa11 ⋅  ⋅ 0.7 m + 4.3m + Pa20 ⋅ 4.3 m ⋅ 4.3 m⋅ + ( Pa21 − Pa20 ) ⋅ 4.3 m ⋅ ⋅ 4.3 m⋅
2 1 1 2 1 2 1 1
2 3  2 2 3
M3 = 157.662 ⋅ kN⋅ m
N N
Alegem C16/20 cu Rc = 12.5 si OB37 cu Ra = 210
2 2
mm mm
h0 = 564mm b = 1000mm
M1
B1 = B 1 = 0.005
2
b ⋅ h0 ⋅ Rc
Rc
p1 = 1 − ( 1 − 2B1) ⋅ 100
Ra 
87.063 92.163 5.10
80.933
105.12
7.443
22.059 54.441 76.50

p 1 = 0.031
p1 2
Aanec1 = ⋅ b ⋅ h0 Aanec1 = 1.763⋅ cm
100
M2
B2 = B 2 = −0.003
2
b ⋅ h0 ⋅ Rc
Rc
p2 = 1 − ( 1 − 2B2) ⋅ 100
Ra 
p 2 = −0.018
p2 2
Aanec2 = ⋅ b ⋅ h0 Aanec2 = −1.043⋅ cm
100
h0 = 294mm
M3
B3 =
2 B 3 = 0.04
b ⋅ h0 ⋅ Rc
Rc
p3 = 1 − ( 1 − 2B3) ⋅ 100
Ra 
p 3 = 0.241
p3 2
Aanec3 = ⋅ b ⋅ h0 Aanec3 = 13.586 ⋅ cm
100
Intocmit,
ing. Mihai Danciu
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
ANEXA 10 - PLAN DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 95
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
Planul de securitate şi sănătate
In conformitate cu legislatia in vigoare in Romania, precum si cu legislatia europeana, Constructorul va

depune toate eforturile pentru asigurarea starii de sanatate, siguranta si bunastarea angajatilor sai
precum si a celorlalte persoane din santier
Inainte de deschiderea şantierului se stabileste un plan de securitate şi sănătate.
Planul de securitate şi sănătate cuprinde ansamblul de măsuri ce trebuie luate în vederea prevenirii
riscurilor care pot aparea în timpul desfăşurării activităţilor pe şantier.
Planul de securitate şi sănătate este redactat in faza de elaborare a proiectului şi trebuie ţinut la zi pe
toată durata efectuării lucrărilor.
Planurile proprii de securitate şi sănătate ale antreprenorilor trebuie integrate în planul de securitate şi
sănătate.
Planul de Securitate şi Sănătate respecta cele mai importante acte normative naţionale şi/sau europene
privind Securitatea şi Sănătatea în Muncă, dupa cum urmează:
1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319 / 14.07.2006, publicata in MO 646 / 26.07.2006.
Legea preia Directiva Consiliului nr.89 / 391 / CEE publicată în Jurnalul Oficial al
Comunităţilor Europene ( JOCE ) nr. L 183 / 1989.
2. H.G. nr. 1425 / 11.10.2006 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii 319 / 2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Hotărâri ale Guvernului României care preiau directive ale UE :
1. H.G. nr. 1.091 din 16 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
locul de muncă. Hotărârea transpune Directiva 1989 / 654 / CEE, publicată în Jurnalul Oficial
al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 393 / 1989.
utilizarea in muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă. Hotărârea transpune
Directiva 1989 / 655 / CEE, amendată de directivele 95 / 63 / CE şi 2001 / 45 / CE, publicată
în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 393 / 1989.
utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă.
Hotărârea transpune Directiva 89 / 656 / CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor
Europene (JOCE) nr. L393 / 1989.
4. H.G. nr. 971 din 26 iulie 2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi /
sau de sănătate la locul de muncă. Hotărârea transpune Directiva 92 / 58 / CEE, publicată în
Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 245 / 1992.
5. H.G. nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
şantierele temporare sau mobile. Hotărârea transpune Directiva 92 / 57 / CEE, publicată în
Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 245 / 1992.
6. H. G. nr. 1875 / 2005 privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile
datorare expunerii la azbest. Hotărârea transpune prevederile Directivei 83 / 477 / CEE,
publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 263 / 1983, împreună cu
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 96
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
toate modificările sale, respectiv Directiva 91 / 382 / CEE, publicată în JOCE nr. L 206 / 1991,
Directiva 98 / 24 / CE, publicată în JOCE nr. L 131 / 1998 şi Directiva 2003 / 18 / CE,
publicată în JOCE nr. L 97 / 2003.
7. H.G. nr. 493 din 12 aprilie 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare
la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot. Hotărârea transpune Directiva 2003
/ 10 / CE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 42 / 2003.
8. H.G. nr. 1.876 din 22 decembrie 2005 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii. Hotărârea transpune
Directiva 2002 / 44 / CE publicată în Jurnalul Oficial ( JOCE ) nr. L 177 / 2002.
manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni
dorsolombare. Hotărârea transpune Directiva 1990 / 269 / CEE, publicată în Jurnalul Oficial al
Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 156 / 1990.
10. H.G. nr. 1.028 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă
referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare. Hotărârea transpune Directiva
1990 / 270 / CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 156 /
1990.
Planul de securitate şi sănătate are ca scop să prezinte demersul de prevenţie al accidentelor şi
îmbolnăvirilor profesionale ale personalului implicat in proiect.
Obiectivele principale ale Planului de securitate şi sănătate sunt:

- să definească, după stabilirea modalităţilor de acţiune, mijloacele cele mai sigure pentru
efectuarea lucrărilor şi protejarea sănătăţii întregului personal de pe şantier
- să informeze şi să stabileasca modalitati de punerea în aplicare a acestor mijloace.
- să precizeze riscurile şi măsurile de prevenire legate de activitatea comună a diverşilor
executanţi în cadrul aceluiaşi perimetru de lucru stabilit de antreprenor.
Planul de securitate şi sănătate urmareste :

- sa precizeze cerinţele de securitate şi sănătate aplicabile pe şantier;
- sa specifice riscurile care pot aparea;
- sa indice măsurile de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor;
- sa conţină măsuri specifice privind lucrările care se încadrează în una sau mai multe categorii de
lucrări.
Proiectul a fost intocmit in conformitate cu principiile generale de prevenire în materie de securitate şi

sănătate prevăzute în legislaţia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE, în special în ceea ce
priveşte:
a) solutiile tehnice şi/sau organizatorice în scopul planificarii diferitelor lucrări ori faze de lucru care se
desfăşoară simultan sau succesiv;
b) estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrări sau faze de lucru.
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 97
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
In conformitate cu art. 7, HG 300/2006 pe durata executiei Constructorul va numi un Coordonator în

materie de securitate şi sănătate cu următoarele atribuţii:
- sa coordoneze aplicarea principiilor generale de prevenire si de securitate la alegerea solutiilor
tehnice si/sau organizatorice in scopul planificarii diferitelor lucrari sau faze de lucru care se desfasoara
simultan ori succesiv si la estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrari sau faze de lucru;
- sa coordoneze punerea in aplicare a masurilor necesare pentru a se asigura ca angajatorii si,
daca este cazul, lucratorii independenti respecta principiile prevazute de legislaţia nationala care
transpune Directiva 89/391/CEE, intr-un mod coerent si responsabil, si aplica planul de securitate si
sanatate elaborat de proiectant ;
- sa adapteze sau sa solicite sa se realizeze eventuale adaptari ale planului de securitate si
sanatate elaborat de proiectant si ale dosarului de interventii ulterioare prevazut, adaptat caracteristicilor
lucrării, conţinând elementele utile în materie de securitate şi sănătate, in functie de evolutia lucrarilor si
de eventualele modificari intervenite;
- sa organizeze cooperarea intre angajatori, inclusiv a celor care se succed pe santier, si
coordonarea activitatilor acestora, privind protectia lucratorilor, prevenirea accidentelor si a riscurilor
profesionale care pot afecta sanatatea lucratorilor, informarea reciproca si informarea lucratorilor si a
reprezentantilor acestora si, daca este cazul, informarea lucratorilor independenti;
- sa coordoneze activitatile care urmaresc aplicarea corecta a instructiunilor de lucru si de
securitate a muncii;
- sa ia masurile necesare pentru ca numai persoanele abilitate sa aiba acces pe santier;
- sa stabileasca, in colaborare cu managerul de proiect si antreprenorul, masurile generale
aplicabile santierului;
- sa tina seama de toate interferentele activitatilor din perimetrul santierului sau din vecinatatea
acestuia;
- sa stabileasca, impreuna cu antreprenorul, obligatiile privind utilizarea mijloacelor de protectie
colectiva, instalatiilor de ridicat sarcini, accesul pe santier;
- sa efectueze vizite comune pe santier cu fiecare antreprenor sau subantreprenor, inainte ca
acestia sa redacteze planul propriu de securitate si sanatate;
- sa avizeze planurile de securitate si sanatate elaborate de antreprenori si modificarile acestora.
Constructorul va prezenta lista personalului din santier si va avea grija ca, daca printre lucratorii
santierului sunt femei, tineri sub 18 ani sau persoane cu dizabilitati, sa fie respectata legislatia in vigoare
in Romania.
IDENTIFICARE ŞI EVALUARE RISCURI DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNAVIRE PROFESIONALĂ

Riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele utilizate, de echipamentele de muncă
folosite, de utilizarea substanţelor sau preparatelor periculoase, de deplasarea personalului, de
organizarea şantierului vor fi identificate pentru:
Organizarea şantierului:
- risc de cădere de la înălţime ;
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 98
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
- risc de lovire sub efectul gravitaţiei, balansului ;

- accident / lovire de către mijloace de transport auto ;
- risc de electrocutare.
Săparea mecanică / manuală :
- accident de circulaţie ;
- cădere de la acelaşi nivel ;
- cădere de la înălţime ;
- prăbusirea utilajului de construcţii ;
- surparea malurilor şi accidentarea lucrătorilor ;
- risc de îmbolnăvire a ochilor si a căilor respiratorii cauzată de pulberile de praf ;
- risc de electrocutare (cabluri electrice subterane sau aeriene).
Transportul pamântului, moluzului, materialelor de construcţii :
- accident de circulaţie ;
- cădere de la acelaşi nivel ;
- cădere de la înălţime ;
- prabusire autobasculantă în şanţ, groapă, albie ;
- risc de lovire sub efectul gravitaţiei, balansului ;
- risc de îmbolnăvire a ochilor şi a căilor respiratorii cauzată de pulberile de praf.
Transportul şi manipularea manuală a materialelor de construcţii :
- risc de îmbolnăvire cauzat de manipularea maselor (a materialelor) ;
- risc de îmbolnăvire a ochilor şi a căilor respiratorii cauzată de pulberile de praf ;
- risc de lovire a mâinilor, picioarelor si capului ;
- risc de strivire ;
- risc de cadere la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare ;
Pentru armarea betonului :
- risc de lovire, înţepare a mâinilor, picioarelor şi capului ;
- risc de cădere a obiectelor de la înălţime ;
- risc de cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare.
Cofrarea betonului :
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 99
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
- risc de cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare.

Turnarea betonului :
- risc de cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare ;
- risc de îmbolnăvire a ochilor şi a căilor respiratorii datorată betonului ;
- risc de îmbolnăvire datorată vibratiilor la turnarea cu pompa de beton şi la vibrarea betonului.
Lucrări hidrotehnice :
- risc de lovire, strivire a mâinilor, picioarelor şi capului ;
- surpare, prăbuşirea malurilor, tranşeii – prindere sub pământ ;
- pericol de înec ;
- stationare în zone periculoase, pe marginea tranşeelor ;
- efort dinamic mare ;
- nesincronizarea de operaţii la lucrul în echipă.
Lucrări de drumuri :
- risc de lovire de către mijloace de transport auto ;
- stationare în zone periculoase, pe marginea tranşeelor ;
- vibraţii ;
- temperatura ridicată a aerului ;
- temperatura ridicată a obiectelor ;
Lucrări de poduri :
- risc de lovire de către mijloace de transport auto ;
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 100
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
- surpare, prăbuşirea malurilor, prindere sub pământ ;

- pericol de înec ;
- stationare în zone periculoase, pe marginea malurilor ;
Lucrările de zidarie :
- risc de îmbolnăvire a ochilor şi a căilor respiratorii datorată cimentului, particulelor de praf.
Lucrările de zugrăveli, vopsitorii :
- risc de îmbolnăvire a ochilor şi a căilor respiratorii datorată cimentului, particulelor de praf ;
- risc de îmbolnăvire a pielei mainilor datorată cimentului, varului, componentelor adezivilor ;
- risc de îmbolnăvire cauzată de manipularea maselor (a materialelor).
Lucrările de izolare termica :
- risc de îmbolnăvire a ochilor şi a căilor respiratorii datorată cimentului, particulelor de praf, a
vatei minerale ;
- risc de îmbolnăvire a pielei mainilor datorată cimentului, varului, componentelor adezivilor ;
Lucrările de instalatii electrice :
- risc de electrocutare ;
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 101
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
- risc de îmbolnăvire a ochilor şi a cailor respiratorii datorată cimentului, particulelor de praf, a

vatei minerale ;
- risc de îmbolnăvire a pielei mainilor datorată vatei minerale, adezivilor ;
Lucrările de instalatii de apa, canalizare :
- risc de electrocutare ;
- risc de îmbolnăvire a ochilor şi a cailor respiratorii datorată cimentului, particulelor de praf, a
vatei minerale ;
- risc de îmbolnăvire a pielei mainilor datorată vatei minerale, adezivilor ;
Lucrările de sistematizare, amenajare teren :
- risc de îmbolnăvire a ochilor şi a căilor respiratorii datorată particulelor de praf, sudării ;
- risc de îmbolnăvire cauzată de manipularea maselor (a materialelor ).
In functie de cauza / efect se va face evaluarea riscurilor

Riscuri identificate Cauze / efecte Masuri de control
Cădere la acelaşi nivel Organizarea Măsuri tehnice: amenajarea si intretinerea
prin împiedicare, necorespunzatoare a cailor de acces (nivelarea manuala sau
alunecare. santierului, neutilizarea mecanizata, imprastierea de material
E.I.P./ITM. antiderapant, pastrarea cailor de acces
libere).
Măsuri organizatorice: acordarea de
echipamente individuale de protectie
(bocanci cu talpa antiderapanta).
Lovire, înţepare a Organizarea Măsuri organizatorice: acordarea de
mâinilor, picioarelor şi necorespunzatoare a echipamente individuale de protectie
capului. santierului, instruire (manusi, bocanci, casca de protectie,
insuficienta, neutilizarea centura de siguranta).
E.I.P./ITM.
Strivire. Organizarea Măsuri tehnice:
necorespunzatoare a -verificarea si autorizarea (ISCIR)
santierului, instruire echipamentelor de munca din punct de
insuficienta, folosirea vedere mecanic si electric (macarale,
necorespunzatoare a automacarale, nacele autoridicatoare) ;
echipamentelor de - verificarea tehnica a organelor de legare,
munca, neutilizarea corespunzatoare sarcinii de ridicat ;
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 102
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
E.I.P. / deces. Măsuri organizatorice:

- autorizarea interna a personalului
deservent ;
- instruirea legatorilor de sarcina cu privire la
gesturile semnal ;
- instruirea lucratorilor de la sol cu privire la
interzicerea accesului in raza de actiune a
mijloacelor de ridicat ;
- instruirea corespunzatoare privind
manipularea maselor, individual sau
colectiv, a obiectelor grele, lungi si
voluminoase, disciplina privind modul de
manipulare ; preintampinarea metodelor de
lucru periculoase (actiuni in afara comenzii
sau sarcinii de munca) ;
- acordarea de echipamente individuale de
protectie ( bocanci ).
Lovire sub efectul Instruire insuficienta, Măsuri tehnice: verificarea si autorizarea (
gravitaţiei, balansului. folosirea ISCIR ) echipamentelor de munca din punct
necorespunzatoare a de vedere mecanic si electric (macarale,
echipamentelor de automacarale, nacele autoridicatoare) ;
munca, neutilizarea Măsuri organizatorice:
E.I.P. / deces. - autorizarea interna a personalului
deservent (macaragii, conducatori
stivuitoare, legatori de sarcina); desemnarea
exclusiva pentru utilizare a personalului
autorizat ISCIR.
Accident / lovire de Instruire insuficienta, Măsuri tehnice:
către mijloace de folosirea - montarea de indicatoare rutiere care sa
transport auto. necorespunzatoare a rerlementarea circulatiei in santier si la
echipamentelor de iesirea din santier.
munca, amenajarea Măsuri organizatorice:
deficitara a cailor de - instruirea lucratorilor cu Regulamentul
acces / deces. santierului ;
- amenajarea si intretinerea cailor de
acces (nivelarea manuala sau mecanizata,
imprastierea de material antiderapant,
pastrarea cailor de acces libere).
Electrocutare. Instruire insuficienta, Măsuri tehnice:
folosirea echipamentelor - sculele electrice din dotare vor fi verificare
de munca defecte, înainte de începerea lucrului, iar dacă
neutilizarea E.I.P. prezină defecţiuni acestea vor fi remediate
corespunzatoare / imediat ;
deces. - echipamentele cu actionare electrica vor fi
legate la priza de pământ ( priză verificată,
cu buletin PRAM în termen, şi valoare a
rezistenţei de dispersie mai mică de 4 ohmi
).
Măsuri organizatorice:
- autorizarea interna a personalului
deservent ; desemnarea exclusiva pentru
utilizare a personalului calificat.
Prăbusirea utilajelor Organizarea Măsuri tehnice:
pentru construcţii sau a necorespunzatoare a - amenajarea si intretinerea cailor de
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 103
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
mijloacelor de transport santierului, instruire acces (nivelarea manuala sau mecanizata,

auto în groapă, şanţ, insuficienta, folosirea imprastierea de material antiderapant,
albie. necorespunzatoare a pastrarea cailor de acces libere).
echipamentelor de - montarea barierelor de protectie care sa
munca / deces. delimiteze accesul utilajelor de constructii si
a mijloacelor de transport auto.
protectie (bocanci cu talpa antiderapanta).
Surparea malurilor şi Organizarea Măsuri tehnice:
accidentarea necorespunzatoare a - executarea sprijinirilor de maluri cu dulap
lucrătorilor. santierului, instruire din lemn ;
insuficienta, - constituirea unei zone de garda in jurul
nerespectarea sapaturii cu latimea de 1 m, in care sa nu se
tehnologiei de lucru, desfasoare nici o activitate.
neutilizarea E.I.P. / Măsuri organizatorice:
deces. - instruirea corespunzatoare a personalului
cu privirea la riscurile acestei activitati ;
- acordarea de E.I.P. corespunzator ( casti
de protectie ).
Îmbolnăvire a ochilor şi Nerespectarea Măsuri organizatorice:
a căilor tehnologiei de lucru, - acordarea de echipamente individuale de
respiratorii cauzată de neutilizarea E.I.P. / ITM. protectie (masti de praf si ochelari de
diverşi factori. protectie).
Cădere de la înălţime. Organizarea Măsuri tehnice:
necorespunzatoare a - montarea schelelor omologate si
santierului, instruire amenajarea de podine de lucru conform
insuficienta, neutilizarea fiselor tehnice ;
E.I.P. / deces. - verificarea tehnica a echipamentelor de
ridicat si transportat ( macarale,
automacarale, nacele ), a organelor de
legare ;
- imprejmuirea si semnalizarea zonei de
pericol in raza de actiune a mijloacelor de
ridicat, interzicerea accesului persoanelor
neautorizate ;
- acoperirea sau imprejmuirea golurilor din
plansee intermediare;
- verificarea tehnica si vizuala a
echipamentelor de munca;
- instruirea corespunzatoare a personalului
cu privirea la pericolele lucrului la inaltime ;
- acordarea de centuri de siguranta
certificate si verificate, casti de protectie,
manusi de protectie ;
- accesul exclusiv al lucratorilor care au
avizul medical apt la inaltime ;
- autorizarea interna a legatorilor de
sarcina.
Căderea obiectelor de Organizarea Măsuri tehnice:
la înălţime. necorespunzatoare a - imprejmuirea si semnalizarea zonei de
santierului, instruire pericol in raza de actiune a mijloacelor de
insuficienta, ridicat, interzicerea accesului persoanelor
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 104
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
nerespectarea neautorizate ;
tehnologiei de lucru, - folosirea plaselor de protectie contra
neutilizarea E.I.P. / caderilor de la inaltime.
deces. Măsuri organizatorice:
- acordarea de echipament individual de
protectie ( casti de protectie ).
Îmbolnăvire datorată Organizarea Măsuri tehnice:
vibratiilor. necorespunzatoare a - amenajarea ergonomica a spatiilor de
santierului, instruire munca pentru obtinerea unor pozitii de lucru
insuficienta, neutilizarea cat mai relaxante.
E.I.P. / ITM. Măsuri organizatorice:
- acordarea de echipament individual de
protectie ( manusi de protactie ).
Îmbolnăvire a pielei Instruire insuficienta, Măsuri organizatorice:
mainilor datorată nerespectarea - dotarea lucratorilor cu manusi de protectie
cimentului, varului, tehnologiei de lucru, rezistente la actiunea substantelor din
componentelor neutilizarea E.I.P. / ITM. materialele folosite ;
adezivilor. - folosirea unguentelor si a cremelor
protectoare.
Îmbolnăvire cauzată de Organizarea Măsuri tehnice:
manipularea maselor (a necorespunzatoare a - asistenta prioritara la manipularea
materialelor). santierului, instruire materialelor, transportul si depozitarea
insuficienta, acestora cu ajutorul mijloacelor mecanizate
nerespectarea sau nemecanizate;
tehnologiei de lucru, Măsuri organizatorice:
neutilizarea E.I.P. / ITM. - instruirea corespunzatoare a personalului
cu privirea la manipularea maselor conform
H.G. 1051/2006 ;
protectie (centuri lomboabdominale).
Constructorul, pe baza lucrarilor ce trebuie realizate pe santier, va face identificarea tipurilor de lucrari
care pot afecta securitatea si sănătatea lucratorilor:
ORGANIZAREA DE SANTIER
La intrarea in şantier se va amplasa un panou cu datele de identificare ale şantierului
înregistrate la Inspectoratul de Stat pentru Construcţii. La aceeaşi poartă de intrare în
şantier se va amplasa un panou general de semnalizare de securitate.
Şantierul va fi împrejmuit cu panouri de gard, inscriptionate denumirea si sigla
antreprenorului.
Se vor monta pe gard panouri de semnalizare de securitate si sănătate a muncii conform
HG 971 / 2006: purtare obligatorie a caştii de protecţie, intrarea interzisa persoanelor
neautorizate.
Se va face o analiza a solului înainte de începerea operaţiunilor pe şantier pentru a evita expunerea
lucrătorilor la substanţe periculoase ( datorate utilizarii anterioare a terenului ).
La amenajarea organizarilor de santier de la toate punctele de lucru se vor respecta
urmatoarele reguli :
- dupa preluare amplasamentul se va decapa de terenul vegetal ;
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 105
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
- se va nivela si se va compacta tinandu-se cont de destinatia ulteriora a terenului :

birouri, vestiare, depozite, etc.
- se va insista la caile de acces auto si la platformele pentru calarea automacaralelor si a
autopompei de beton.
Se vor trasa pe teren amplasamentul constructiilor, drumurile de acces, spatiile destinate
antreprenorului si subantreprenorilor, magazii, depozite.
Se vor instala toalete ecologice si se va amplasa pe locatii stabilite de conducatorii punctelor de
lucru. De acestea se va ocupa o firma specializata care va asigura in continuare buna functionare a
acestora.
Se vor delimita perimetral zonele antreprenorului si subantreprenorilor, daca sunt adiacente, cu
retele de polietilena orange. Se vor amenaja depozitele de materiale. Se vor aduce, descarca si amplasa
birourile, vestiarele, baracile dormitor, baracile de materiale si magaziile de substante periculoase.
Asigurare energie electrica trifazata prin racordare de la retea in tablouri electrice, tipizate, cu
impamantari verificate prin buletine PRAM, intrerupator general si prize 220 / 380 V. Tablourile electrice
vor fi semnalizate cu panourile: pericol de electrocutare si pericol general, conform H.G. 971 / 2006.
Se vor asigurara surse curente de apa potabila prin bransament de la retea. Se vor amplasa
spalatoare.
Se vor organiza depozitele de materiale si depozite de moloz.
Se vor aduce si amplasa pichetele P.S.I. si se vor semnaliza conform H.G. nr. 971/2006.
Se vor organiza «Puncte de prim ajutor» in biroul sefilor de punct de lucru prin dotarea
birourilor cu truse de prim ajutor si semnalizarea cu panoul : Prim-ajutor. Tot in birouri se
va constitui « Telefonul de urgenta », punandu-se la dispozitie telefonul mobil al sefului de
punct de lucru.
Se vor amplasa pubele pentru colectarea deseurilor municipale amestecate, de catre o
societate specializata. Aceasta societate se va ocupa si de golirea acestora.
Se vor monta proiectoare, in numar suficient pentru iluminarea totala, pe timp de noapte,
a obiectivelor.
Retragerea dotărilor de inventar, a materialelor rămase şi / sau recuperate ca urmare a lucrărilor,
se va face după un plan stabilit dinainte ţinându –se seama de termenele contractuale, de poziţionarea
obiectivului si de apropierea de ieşirile din şantier.
Accesul în şantier
Accesul în incinta şantierului este responsabilitatea şefilor punctelor de lucru si se face numai prin
locurile special amenajate, pe baza de legitimatie de servici.
Se va stabili modul de identificare a personalului.
Accesul mijloacelor de transport auto, a utilajelor pentru constructii si a instalatiilor de ridicat se
realizeaza numai pe caile de acces auto, pe baza de foaie de parcurs. Datorita particularitatii cailor de
acces, autovehiculele vor intra cu fata sau cu spatele, dirijate de un lucrator desemnat pentru aceasta
activitate, echipat cu vesta avertizoare. Dupa iesirea fiecarui autovehicul din incinta santierului un
lucrator desemnat de seful de santier va face curatenie, daca este cazul, pe drumul public în zona
adiacentă şantierului.
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 106
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
In incinta santierului parcarea autovehiculelor in afara programului de lucru este interzisa, exceptie
facand utilajele de constructii. Autovehiculele vor parca in locurile special amenajate.
Cand nu sunt utilizate, portile de acces in santier vor sta inchise si in timpul si in afara programului de
lucru.
CĂILE ŞI ZONELE DE DEPLASARE SAU DE CIRCULAŢIE ORIZONTALE ŞI VERTICALE

Se vor efectua controale pentru respectarea aspectele privitoare la circulaţia pe schele şi structuri aflate
la înălţime, amenajarea scărilor de acces începând de la sol până la podina de lucru, asigurările
perimetrale cu balustrade de protectie, accesul pe nivelele intermediare, semnalizarea lucrului pe schelă
şi îngrădirea spaţiului de circulaţie în jurul acesteia şi sub zonele de montaj aflate la înălţime.
La nivelul solului, a pardoselilor, a căilor de acces, se va evita pe cât posibil lăsarea cablurilor libere, în
spaţii umede (ochiuri de apă), iar traversările ce nu pot fi evitate să fie amenajate pe cât posibil aerian,
sau îngropate, cu protecţia de rigoare, în funcţie de regimul căii de circulaţie.
Trecerile peste şanţuri sau gropi ce nu pot fi ocolite vor fi asigurate de podine de cel puţin 60 cm, din
dulapi de lemn de min. 6 cm grosime sau metalice, prevăzute cu cel puţin o balustradă dacă adâncimea
şantului depăşeşte 50 cm.
Amenajările peste şanţuri sau gropi ale mijloacelor de transport mecanizate sau nemecanizate vor ţine
cont de starea terenului şi de tonajul de rulare deasupra zonei întrerupte a căii.
Căile de acces orizontale la sol vor fi reparate de fiecare antreprenor pe amplasamentul căruia au apărut
degradări sau prin efort comun cu lucrătorii altor unităţi care lucrează pa acelaşi amplasament.
Lucrul şi circulaţia pe căile aflate la înălţime va fi strict interzis, după lăsarea întunericului. In situaţiile
excepţionale in care se va solicita lucru la inaltime dupa caderea intunericului se vor lua masuri pentru
iluminatul artificial corespunzator.
CONDIŢII DE MANIPULARE A MATERIALELOR, UTILIZAREA ŞI INTERFERENŢELE DE RIDICARE

ŞI MANIPULARE PE ŞANTIER SAU ÎN APROPIEREA LUI
Manipularea la sol a materialelor va ţine seama de caracteristicile maselor (forma, greutate, gabarit), de
distantele de transport, timpul de transport si de caile de circulatie.
Manipularea manuală a sarcinilor

Manipularea manuală a sarcinilor trebuie să urmărească respectarea H.G. nr. 1051 / 2006, în vederea
preîntămpinării apariţiilor afecţiunilor dorsolombare, cu efecte invalidante pe termen lung. Intrucat este
foarte raspandita pe santierele de constructii si este una din cauzele cele mai frecvente de producere a
accidentelor, se vor respecta in mod obligatoriu urmatoarele reguli :
- se va verifica greutatea incarcaturii inainte de a o ridica ;
- nu se vor ridica greutati mai mari decat este necesar ;
- daca este posibil se va cara incarcatura pe roti ( roaba, carucior de transport ) ;
- se va verifica existenta cablurilor electrice aeriene sau a altor obstacole in cazul transportului
obiectelor lungi (tevi, bare) ;
- se vor indeparta sau lega mai bine partile incarcaturii ce nu sunt bine legate ;
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 107
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
- se va verifica existenta drumului liber si a locului de depozitare ;

- se va cere ajutorul daca greutatea este prea mare ;
- se va invata si stapani bine tehnica de ridicare ;
- se vor folosi, unde este posibil, dispozitive mecanice de ridicat.
Pentru evitarea accidentelor, usurarea muncii si scurtarea perioadei de executie, seful de santier va
solicita ori de cate ori este nevoie venirea in santier a unuia din urmatoarele echipamente de transport :
incarcator frontal, motostivuitor, automacara si autopompa beton.
Manipularea mecanizată a sarcinilor

Materialele de constructii vrac se vor transporta cu autobasculante si cu incarcatoare frontale.
Diferite costructii sudate, piese grele se vor transporta cu autocamionul si se vor incarca / descarca cu
macarale, automacarale sau motostivuitoare.
Armatura metalica se va confectiona in Baza de productie a antreprenorului, se va transporta cu
autocamioanele, se va descarca in depozit si se va pune in opera cu automacaraua.
Lemnul (cheresteaua) se va trasporta cu autocamioanele, se va descarca in depozit si se va pune in
opera prin manipulare manuala.
Betonul se va prepara in statia de betoane a antreprenorului, se va transporta cu autobetonierele si se
va turna cu autopompa de beton.
Materialele paletizate se vor transporta cu autocamioanele si se vor incarca / descarca si transporta pe
nivelul la care este nevoie cu automacaraua.
Amplasarea automacaralei, deplasarea şi raza de lucru vor fi în concordanţă cu perimetrul
amplasamentului si vecinătăţile. In toate cazurile, datorita gradului sporit de periculozitate activităţile de
transport pe verticala vor fi strict supravegheate de seful punctului de lucru respectiv. Acestia vor urmari
ca in nici o situatie sa nu se intalneasca la punctul de lucru doua automacarale sau o automacara si
autopompa de beton.
In timpul exploatarii automacaralelor se vor respecta in principal urmatoarele reguli :
- este interzisa prezenta altor persoane in raza de actiune a macaralei ;
- se interzice deplasarea sarcinilor pe deasupra vecinatatilor santierului ;
- nu se vor folosi decat cabluri de legatura cu viza ISCIR si sarcina maxima admisa, in buna stare
de functiune ;
- macaraua nu va lucra decat asistata de unul din legatorii de sarcina ai santierului, instruit, dotat
cu echipamentul individual de protectie corespunzator (inclusiv vesta avertizoare) si cunoscator
al semnalelor de mana ;
- se interzice deplasarea automacaralei cu sarcina agatata de carlig sau cu carligul sau bratul in
alta pozitie decat cea normala pentru deplasare;
- locul de lucru a automacaralei va fi astfel ales incat sa ofere o buna stabilitate, sa acopere
intreaga suprafata a santierului si sa aiba loc suficient pentru fixarea pe sol (calare) ;
- inainte de inceperea lucrului se vor monta talpile de fixare si stabilizare si se vor controla in gol
mecanismele de actionare si franele;
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 108
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
- legatorul de sarcina va fi ajutorul macaragiului si raspunde solidar daca in zona de lucru a

macaralei se afla oameni sau obstacole care ar ingreuna manevrele automacaralei. In cazul in
care este posibil se va delimita spatiul de actiune al automacaralei la o data si jumatate inaltimea
bratului. Aceasta se va face prin placi avertizoare sau prin ringradiri ;
- macaragiul se va interesa de greutatea sarcinii de ridicat si va solicta documente din care ar
rezulta aceasta, pentru a nu depasi posibilitatea automacaralei ;
- macaragiul va fi atent la manevra , supraveghind sarcina pe tot parcursul, cat si la modul de
prindere al sarcinii, si nu va ridica sarcina decat dupa ce se va convinge ca totul este in ordine ;
- este interzis tragerea sarcinii oblic sau tararea sarcinilor pe sol ;
- in cazul incarcarii / descarcarii din autovehicule, macaragiul nu va actiona sarcina in timp ce in
cabina vehicolului se afla persoane ;
- manevrele se vor face lin pentru a nu se produce socuri dinamice care pot produce rasturnarea
automacaralei. Deasemenea, franarea se va efectua in mod progresiv, iar la schimbarile de sens
se va face pauza la punctul mort ;
- in timpul deplasarii automacaralei in incinta santierului bratul si carligul vor fi asezate in pozitia
si pe suportii prevazuti in acest scop ;
- se interzice lucrul automacaralei in imediata apropiere a retelelor electrice sub tensiune ;
- macaragiul va aduce la cunostinta sefului de santier orice problema ce ar afecta desfasurarea
in siguranta a exploatariii si lucrului cu automacaraua.
Sefii punctelor de lucru se vor asigura, la sosirea instalatiei de ridicat pe santier, ca aceasta are viza de
functionare ISCIR.
In caz de necesitate subantreprenorii vor solicita antreprenorului un echipament tehnic pentru
manipularea sarcinilor.
ZONELE ŞI CONDIŢIILE DE STOCARE, CONDIŢIILE DE RIDICARE DEŞEURI, MOLOZ,

DĂRĂMĂTURI ŞI ÎN SPECIAL A MATERIALELOR CARE PREZINTĂ RISC SPECIAL
Reguli generale pentru depozitarea materialelor

Responsabilitatea pentru modul de depozitare a materialelor de constructii si pentru ridicarea deseurilor
revine sefilor de punct de lucru. Depozitarea materialelor in santier cat si in depozite definitive impune
urmatoarele:
-se interzice depozitarea dezordonata si imprastierea materialelor, prefabricatelor sau a utilajelor
in depozite, pe santier sau pe langa lucrarile in curs de constructie ;
- depozitarea materialelor trebuie facuta cu grija in spatii inchise sau deschise, astfel incat sa
poata fi usor accesibile, sa fie ferite de intemperii si sa excluda pericolul de accidentare, incendii sau
explozii ;
- depozitele de materiale trebuie sa satisfaca cerintele tehnice si sanitare in vigoare, astfel incat
amplasamentul, constructiile, magaziile, drumurile de acces, instalatiile aferente sa asigure deplina
securitate a muncii in interiorul depozitelor ;
- se recomanda ca la toate punctele de lucru si la calile de acces din depozite sa se monteze
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 109
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
panouri, plancarde si tablite avertizoare ;

- terenurile pe care se depoziteaza materialele sau se amplaseaza magazii de materiale precum
si platformele de instalare a utilajelor trebuie sa fie perfect plane ;
- la depozitele de materiale de tip deschis se recomanda masurile de protectie, constand din
saparea unor santuri de scurgere in jurul acestora pentru a opri patrunderea apei in depozite si a evita
astfel deterioararea sau rasturnarea materialelor ;
- in cazul organizarii lucrului pe timp de noapte, rampele de depozitare, trecerile pentru oameni,
utilajele, magaziile, precum si toate punctele de lucru din schimbul de noapte vor fi bine luminte. Se
interzice lucrul in locurile neiluminate sau insuficient luminate, precum si accesul lucratorilor spre acele
locuri ;
- imprejmuirea depozitelor cu garduri pentru oprirea accesului persoanelor straine de depozite
este obligatorie. In cazul in care imprejmuirile sunt vecine cu cai de acces intens circulate, gardurile vor
avea la partea superioara o viziera ;
- la stivuirea materialelor in incaperi greutatea stivelor nu va depasi sarcina maxima admisibila a
planseului, afisata la loc vizibil ;
- toate materialele depozitate in magazii vor fi sortate pe feluri si dimensiuni folosindu-se in acest
scop stelajele sau rafturile. Depozitarea materialelor se va face astfel incat stelajele sau rafturile sa nu
fie solicitate peste limita de rezistenta care va fi inscrisa obligatoriu in locuri vizibile pentru evitarea
deteriorarii materialelor si accidentarii muncitorilor care le manipuleaza ;
- intre rafturi sau stelaje se vor lasa spatii de circulatie suficient de mari pentru asigurarea
manevrarii materialelor fara pericol de accidentare. Dimensionarea spatiilor de manevra se va face in
functie de gabaritele materialelor care se depoziteaza in aceste magazii ;
- se intezice sprijinirea materialelor de garduri sau de peretii constructiilor provizorii din lemn ;
- materialele depozitate in spatii deschise vor fi aranjate in stive avand peretii drepti si inaltimi
variabile in functie de natura materialelor ;
- pentru a se evita imprastierea materialelor in vrac se recomanda ca depozitarea acestora sa se
faca in boxe, buncare, silozuri etc. In cazul in care aceasta nu este posibil, materialele ca: nisipul,
pietrisul etc. se vor aseza in gramezi avand forma unui trunchi de piramida cu inclinararea fetelor laterale
dupa unghiul taluzului natural al materialului respectiv ;
- manipularea materialelor depozitate in vrac trebuie facuta incepand de la partea superioara a
gramezii, fiind interzisa manipularea acestor materiale prin saparea la baza gramezii ;
- la manipularea materialelor pulverulente in vrac, lucratorii vor fi astfel asezati incat deplasarea
materialului sa se faca in directia vantului (vantul din spate) ;
- se interzice manipularea caramizilor sau a blocurilor mici prefabricate prin aruncarea si
prinderea lor in maini ;
- toate materialele si piesele in forme geometrica regulate se depoziteaza in stive stabile avand
randurile intretesute iar inaltimea stivei nu va depasi de 1,5 ori latura mica a bazei. Aceasta inaltime va
putea fi depasita daca se asigura masuri speciale de rigidizare ;
- cand depozitarea se face paletizat pe o suprafata plana si orizontala, inaltimea stivei se va
stabili in conditiile asigurarii stabilitatii stivei ;
- piesele sau materialele de mici dimensiuni, avand forme geometrice neregulate se depoziteaza
numai in lazi sau containere ;
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 110
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
- inaintea descarcarii cherestelei conducatorul procesului de lucru are obligatia de a verifica

stabilitatea incarcaturii pe platforma mijlocului de transport, determinand astfel modul descarcarii.
Descarcarea trebuie facuta treptat pe randuri orizontale incepand cu randul superior pentru evitarea
caderii incarcaturii ;
- se recomanda ca materialele in suluri (carton, covor pvc, etc) sa se depoziteze "in picioare" intr-
un singur rand. Pot fi asezate si in doua randuri verticale punand scanduri intre randuri ;
- stivuirea colacilor de otel beton, sarma etc. se va face in locurile de depozitare, pe dimensiuni,
inaltimea stivei nu trebuie sa depaseasca inaltimea de 0.8 m.;
- se recomanda ca transportul colacilor de sarma, otel beton, benzi metalice atc, sa fie facut cu
carucioare cu platforma din lemn sau autostivuitoare. Se admite deplasarea manuala prin rostogolire a
colacilor mari numai pe distante scurte.
Depozitarea substantelor periculoase

Materialele şi / sau produsele care, datorită caracteristicilor chimice şi / sau fizice (cum ar fi
probabilitatea de a provoca toxicitate, iritaţii, coroziune, etc.), prezintă pericole speciale din cauza
metodelor de manipulare şi depozitare, solicită o atenţie specială.
Pentru acestea se vor înfiinţa, în mod obligatoriu, magazii pentru substante periculoase. Aici se vor
depozita substantele periculoase precum si ambalajele in care au fost substante periculoase.
Responsabilitatea pentru modul de depozitare a substantelor periculoase si pentru ridicarea ambalajelor
substantelor periculoase revine sefilor de punct de lucru ce utilizeaza aceste substante. La depozitarea
substantelor periculoase se vor respecta urmatoarele reguli:
- se interzice depozitarea substantelor periculoase in magazinele generale de materiale. Pentru
aceste substante se vor amenaja magazii speciale rezistente la foc cu pardoseli necombustibile avand
rigole de scurgere si insatlatii de ventilatie conform normelor P.S.I.;
- magaziile trebuie amplasate la distanta de locuinte precum si de locurile unde se executa lucrari
de constructii montaj;
- incaperile in care se depoziteaza aceste substante vor fi incuiate cu cheia si vor avea afisate
tablite avertizoare de securitate;
- se interzice manipularea materialelor corozive si caustice de catre lucratorii care nu sunt instruiti
in acest scop si nu sunt dotati cu echipament de protectie corespunzator;
- instalatia electrica de iluminat va fi prevazuta cu corpuri de iluminat antiexploziv ;
- carbidul se va depozita in incaperi uscate bine aerisite si necombustibile. Acoperisul incaperii va
fi construit din material ignifug si ignifugat iar pardoseala inaltata fata de terenul inconjurator pentru a
preintampina inundarea incaperii. Incaperile nu vor fi prevazute cu instalatii de incalzire, apa si
canalizare;
INSTRUIRE
La prezentarea la locurile de munca ale santierului toti lucratorii vor avea asupra lor “Fisa de instruire
individuala privind securitatea si sanatatea in munca” si “Fisa de instruire individuala in domeniul
situatiilor de urgenta”. Se va verifica inscrierea in fisele individuale a instructajelor generale la angajare si
la locul de munca.
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 111
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
In prima zi de lucru in acest santier tuturor lucratorilor li se va efectua un instructaj suplimentar privind
securitatea si sanatatea in munca, cu durata de 8 ore. Rolul acestui instructaj este de ai familiariza pe
lucratori cu particularitatile si conditiile specifice ale noilor locuri de munca / posturi de lucru.
Instruirea suplimentara se face pe baza unei tematici de instruire elaborata de societatea a carui
lucratori sunt instruiti. Acesta tematica va contine in mod obligatoriu:
- prezentare santier, cuprinzand:
• organizarea de santier;
• acces in santier;
• cai de circulatie si reguli pentru mentinerea curateniei pe caile de circulatie;
• masuri la nivelul noului loc de munca / post de lucru privind acordarea primului ajutor si
stingerea incendiilor;
• localizare punct de prim-ajutor;
• localizare pichet P.S.I.;
• dotarile social-sanitare ale santierului.
- informatiile privind riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locurilor de
munca / posturilor de lucru;
- prezentarea planului de evacuare in caz de urgenta;
- modul de raportare al incidentelor / accidentelor;
- prezentarea planului de alarmare.
PROTECŢIE COLECTIVĂ ŞI MĂSURI DE PREVENIRE
Protecţia colectivă
Metodologia implementată pentru identificarea măsurilor de protecţie colectivă care va fi adoptată şi
pentru utilizarea controlului echipamentelor de protecţie colectivă are ca scop identificarea tuturor
necesităţilor din acest domeniu care au fost adoptate conform metodelor de construcţie şi proceselor
utilizate, pericolelor speciale asociate şi constrângerilor locale:
Protecţia individuală
Metodologia implementată pentru identificarea şi utilizarea echipamentului individual de protecţie (E.I.P.)
pe categorii profesionale are următoarele obiective:
- să identifice toate riscurile pe categorie profesională / loc de muncă care condiţionează
alegerea E.I.P. care vor fi utilizate de participanţii acestui proiect;
- să distingă între E.I.P. de utilizare obligatorie şi temporară;
- să-i facă pe lucratori responsabili de utilizarea şi întreţinerea corespunzătoare a E.I.P.;
- să stabilească o metodologie care permite controlul distribuţiei E.I.P. către lucrători, ţinând
seama de condiţiile de utilizare, şi anume durabilitate, gravitatea şi frecvenţa expunerii la risc,
caracteristicile fiecărui loc de muncă al angajatului şi operarea echipamentului în condiţii de siguranţă;
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 112
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
- să stabilească metodologia pentru controlul actualelor E.I.P. utilizate de angajaţi pe diferite

fronturi de construcţie.
În momentul admiterii, fiecare angajat primeşte ( şi / sau se verifică livrarea ) echipamentul necesar
pentru activitatea / sarcina sa.
Toate persoanele implicate in proiect vor fi obligate, la intrarea pe santier, sa poarte echipamentul de
protectie adecvat, cel putin;
• Cască de protecţie;
• Încălţăminte de protecţie;
În funcţie de natura riscurilor, pot fi utilizate următoarele E.I.P.:

Protecţia capului - Cască de protecţie;
Protecţia picioarelor - Pantofi de protecţie:
- Bocanci cu talpă antiperforaţie si bombeu metalic;
- Cizme pentru apă-noroi;
Protecţia mâinilor - Mănuşi de protecţie;
- Mănuşi de protecţie chimica;
Protecţia corpului - Costum salopetă;
- Jachetă de protecţie;
- Vestă reflectorizantă:
- Pelerină de ploaie;
Protecţia ochilor si a feţei - Ochelari de protecţie;
- Mască cu vizor;
- Mască de sudare;
Protecţia respiratorie - Semimască respiratorie;
- Mască de protecţie;
Protecţia auditivă - Antifoane:
- Dopuri de urechi.
COORDONARE ŞI COMUNICARE
Pentru a-si putea indeplini atributiile, coordonatorul in materie de securitate si sanatate trebuie sa intre in
posesia urmatoarei documentaţii :
- date privitoare la contractant, subcontractanţi sau colaboratorii independenţi a căror implicare
este relevantă pentru caracteristicile de construcţie din cadrul proiectului;
- informaţii tehnice privitoare la proiectul global şi diferitele proiecte de specialitate, inclusiv
dosarul de proiect, proiectul final şi desenele finale, care se referă la aspecte structurale, reţele tehnice
şi sisteme şi materiale utilizate care sunt relevante pentru prevenirea riscurilor profesionale;
- informaţii tehnice referitoare la echipamentul instalat, relevante pentru prevenirea riscurilor
legate de utilizare, conservare şi întreţinere;
- informaţii utile pentru planificarea sănătăţii şi securităţii privitoare la realizarea sarcinilor în locaţii
de construcţie la înălţime unde accesul şi traficul prezintă pericole.
Informaţiile vor circula cu ajutorul următoarelor metode / sisteme de asistenţă:
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 113
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
I. Scris – formal şi informal, prin mijloace convenţionale de comunicare, de înregistrate şi arhivat la

locul lucrării, ţinând seama că un mesaj electronic este considerat un mijloc informal de
comunicare.
II. Scris / Pictografic – prin postarea de afişe, planuri de şantier, broşuri, convocări, notificări şi alte
informări.
III. Informare orală, gesturi şi sunete – instrucţiuni directe, în principal în fronturile de lucru.
Coordonatorul in materie de securitate si sanatate va sustine intruniri periodice cu toti factorii de
raspundere implicati in realizarea obiectivului (beneficiarul. seful de santier, dirigintele de santier,
lucratorul desemnat in domeniul securitatii si sanatatii) astfel :
- saptamanal - in fiecare zi de luni pentru analiza activitatii din saptamana trecuta
- lunar - in data de 5 a fiecarei luni, pentru analiza activitatii in luna trecuta.
La sedintele lunare antreprenorul va pune la dispozitia coordonatorului un raport care va cuprinde:
- evidenta incidentelor / accidentelor;
- evidenta resurselor umane;
- evidenta numarului de ore lucrate pe luna trecuta;
Deasemeni, coordonatorul in materie de securitate si sanatate va inspecta – ori de cate ori este necesar
– santierul de constructii, urmarind:
- identificarea pericolelor si controlul si evaluarea riscurilor;
- utilizarea echipamentelor de protectie colectiva;
- utilizarea echipamentelor individuale de protectie;
- modul de utilizare a echipamentelor de munca;
- cunoasterea de catre lucratori a planurilor de alarmare si de evacuare in caz de urgenta.
PROTEJAREA ZONELOR DE ACCES PROVIZORIU

Odată cu apariţia de noi antreprenori, capitolul legat de protecţia în domeniul electric din Planul de
securitate şi sănătate va suferi modificări, prin consultarea obligatorie a proiectantului instalaţiei electrice
generale.
Se stabileşte ca obligaţie a fiecărui antreprenor stabilirea puterii instalate la nivelul organizărilor de
şantier, realizarea măsurilor de verificare PRAM, la punctele fixe de consum, realizarea unor prize de
pământ mobile pentru punctele mobile de consum.
Conectările prin prelungitoare se vor limita şi proteja împotriva intemperiilor şi degradărilor mecanice
Protecţiile colective vor prima faţă de cele individuale, atăt la lucrările la sol cât şi la înălţime, prin
utilizarea nacelelor ridicătoare, podine de lucru acolo unde acestea pot fi amenajate, respectându –se
totodată şi principiul dublei protecţii.
MĂSURI LUATE ÎN DOMENIUL INTERACŢIUNII PE ŞANTIER
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 114
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
Planul de securitate şi sănătate însusit de antreprenor şi subantrepreni conţine gradul de subordonare

între unităţi privind realizarea obiectivului comun, modul de primire – predare a amplasamentului,
obligaţiile comune sau separate de realizare a măsurilor de securitate şi sănătate în muncă, modul de
depozitare a materialelor, predarea lucrării la retragerea unuia din constructori de pe amplasament.
Măsurile care privesc interacţiunile pe şantier :
- lucrătorii prezenţi pe şantier îşi vor desfăşura activitatea astfel încât să nu pună în pericol de
accidentare sau de îmbolnăvire profesională propria persoană cât şi pe a celorlalţi participanţi la
procesul de muncă prin :
• delimitarea, împrejmuirea şi semnalizarea locurilor de muncă periculoase (acolo unde au loc
operaţiuni de tăiere, sudare, montare şi demontare schele, turnare beton) ;
• întocmirea de grafice de lucru atunci cand nu pot lucra mai mulţi lucrători ;
• evitarea lucrului unul sub altul ;
• păstrarea de către toţi lucrătorii a ordinii şi curăţeniei la locul de muncă, a căilor de circulaţie,
punându-se accentul pe depozitarea sortată a deşeurilor şi pe evacuarea corespunzătoare a
acestora, fiind interzisă aruncarea materialelor sau a deşeurilor de la nivelul deschiderilor
aflate la înălţime.
PREVENIREA RISCURILOR
In faza de organizare se va avea in vedere :
- Modificarea programului de lucru în scopul reducerii riscurilor, dacă este necesar.
- Executarea simultană a lucrărilor care implică acţiuni de protecţie asemănătoare, în scopul
asigurării protecţiei colective.
- Asigurarea că toţi angajaţii, inclusiv aceia care nu înţeleg bine limba naţională, cunosc riscurile
potenţiale de pe şantier, măsurile de protecţie adoptate şi responsabilităţile ce le revin privind securitatea
şi sănătatea în muncă.
- Asigurarea echipamentului individual de protecţie corespunzător (căşti, mănuşi, măşti,
încălţăminte de protecţie).
- Asigurarea mijloacelor de prim ajutor pe şantier.
In faza de execuţie se va avea in vedere :
- Desemnarea unui coordonator de securitate şi sănătate în muncă, format şi instruit
corespunzător.
- Verificarea zilnică a stării schelăriei, înainte de începerea lucrului pe şantier.
- Interzicerea dezasamblării unor părţi ale schelei înainte de finalizarea întregii lucrări.
- Asigurarea lăţimii minime de 60 cm a zonei de lucru pe schelă.
- Utilizarea unor indicatoare de avertizare :„Nu vă căţăraţi niciodată pe schele, utilizaţi
întotdeauna o scară adecvată“.
- Verificarea amplasării scărilor mobile cu o pantă corespunzătoare, cu partea superioară a scării
deasupra nivelului pe care păşesc lucrătorii.
- Verificarea existenţei materialului antiderapant pe treptele scărilor şi dacă acestea sunt libere.
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 115
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
- Interzicerea utilizării scărilor dintr-un tronson mai lung de 6 m.

- Urcarea sau coborârea pe/de pe scara mobilă numai cu faţa la aceasta, utilizând ambele mâini
pentru susţinere. Uneltele vor fi aşezate într-o trusă auxiliară, purtată la talie. Materialele care vor fi
utilizate se vor ridica cu echipamentul de ridicare.
- Interzicerea aplecării corpului în lateral, atunci când se lucrează pe o scară mobilă.
- Interzicerea lucrului pe acoperiş în condiţii meteo nefavorabile.
- Utilizarea, în mod obligatoriu, a sistemelor de siguranţă pentru lucrul la înălţime, inclusiv la
lucrul pe acoperiş.
- Interzicerea deplasărilor pe suprafeţele acoperite cu material fragil.
- Obligativitatea verificării zilnice, înainte de începerea lucrului, de către o persoană competentă,
a panoului electric principal de pe şantier, a cablurilor şi aparatelor electrice aflate sub tensiune.
- Depozitarea şi semnalizarea substanţelor toxice, periculoase şi explozive, conform prevederilor
legale.
- Păstrarea permanentă a ordinii pe şantier.
- Menţinerea liberă a căilor de circulaţie şi a scărilor.
MĂSURI CE DECURG DIN INTERFERENŢELE CU ACTIVITĂŢILE DE EXPLOATARE DIN

INTERIORUL ŞANTIERULUI SAU DIN APROPIEREA AMPLASAMENTULUI PE CARE E INSTALAT
ACESTA
Obligaţiile participanţilor la procesul de muncă privind interferenţele activităţilor se referă la

reglementarea accesului în perimetrul îngrădit şi semnalizat, obligaţiile bilaterale în cazul unor activităţi
comune, respectarea regulilor de acces şi deplasare pe căile comune de acces, depozitare şi transport.
Lucrătorii prezenţi pe şantier îşi vor desfăşura activitatea astfel încat să nu pună în pericol de
accidentare sau de îmbolnavire profesională propria persoană cat şi pe a celorlalţi participanţi la
procesul de muncă.
Se va păstra întotdeauna curăţenia căilor de acces care intră/ies din şantier, adunându-se eventualele
deşeuri şi materiale de construcţii rezultate în timpul lucrărilor de aprovizionare şi transport.
Se va evita pe cat posibil producerea de zgomot si vibraţii.
Se vor lua măsuri suplimentare de protecţie la încărcarea, descărcarea şi transportul materialelor
pulverulente pentru a evita contaminarea cu praf a zonelor adiacente şantierului.
MASURI GENERALE PENTRU ASIGURAREA ŞI MENŢINEREA ŞANTIERULUI ÎN ORDINE

Se vor amenaja puncte de colectare sortată a deşeurilor din hârtie si carton, fier, material
plastic, deşeuri alimentare prin amplasarea de containere speciale pentru fiecare tip de
deşeu, acestea urmând a fi colectate saptamanal de către o societate de salubrizare;
Vor fi nominalizate persoanele responsabile cu întreţinerea şantierului, si in mod special,
a cailor de acces pietonal si de circulaţie a autovehiculelor;
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 116
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
Se vor lua masuri pentru evacuarea controlata a deşeurilor cu o gestiune clara conform
legislatiei de mediu transpusa prin H.G. nr. 856 / 2002 privind gestiunea deşeurilor si H.G.
nr. 235 / 2007 privind gestionarea uleiurilor uzate.
PROGRAM ŞANTIER
Va fi stabilit si afisat programul de lucru al şantierului.
Programul de lucru se poate prelungi în funcţie de termene şi de ritmul de execuţie a sarcinilor.
Diversele echipe de lucru vor fi organizate, în acest caz, în funcţie de obiectivele respective.
PROTECŢIA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

Se vor amplasa pichete P.S.I. la toate punctele de lucru la care se lucrează cu substanţe sau materiale
inflamabile şi la toate organizarile de şantier, în conformitate cu legislatia in vigoare.
Se vor amplasa pichete P.S.I. si a stingatoare, semnalizate in conformitate cu prevederile H.G. 971 /
2006.
Riscurile de incendiu sunt generate in principal de :
- utilizarea instalaţiilor care prin exploatare anormală pot genera incendii (instalaţii electrice,
aparatură de climatizare, birotică, etc.)
- utilizarea incorectă a substanţelor care prin proprietăţile lor fizico-chimice pot genera
incendii (depozitarea în locuri neamenajate a substanţelor inflamabile – produse petroliere)
- fumatul în locuri nepermise
- executarea unor lucrări cu foc deschis fără luarea măsurilor de protecţie care se impun în
astfel de situaţii;
- alte surse de riscuri.
Personal din cadrul santierului de constructii va avea urmatoarele obligaţii :
a) să realizeze integral şi la timp măsurile de apărare împotriva incendiilor, cuprinse în proiecte, cu
respectarea prevederilor legale aplicabile acestora;
b) să asigure luarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul executării lucrărilor,
precum şi la organizările de şantier;
c) să asigure funcţionarea mijloacelor de apărare împotriva incendiilor prevăzute în documentaţiile
de execuţie la parametrii proiectaţi, înainte de punerea în funcţiune.
Fiecare lucrător va avea, la locul său de muncă, următoarele obligaţii principale:
a) să respecte regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor, aduse la cunoştinţă, sub orice
formă, de administrator sau de conducătorul instituţiei, după caz;
b) să utilizeze, instalaţiile, aparatura şi echipamentele, potrivit instrucţiunilor tehnice, precum şi
celor date de administrator sau de conducătorul instituţiei, după caz;
c) să nu efectueze manevre nepermise sau modificări neautorizate ale sistemelor şi instalaţiilor de
apărare împotriva incendiilor;
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 117
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
d) să comunice, imediat după constatare, conducătorului locului de muncă orice încălcare a

normelor de apărare împotriva incendiilor sau a oricărei situaţii stabilite de acesta ca fiind un pericol de
incendiu, precum şi orice defecţiune sesizată la sistemele şi instalaţiile de apărare împotriva incendiilor;
e) să coopereze cu salariaţii desemnaţi de administrator, după caz, respectiv cu cadrul tehnic
specializat, care are atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, în vederea realizării măsurilor de
apărare împotriva incendiilor;
f) să acţioneze, în conformitate cu procedurile stabilite la locul de muncă, în cazul apariţiei oricărui
pericol iminent de incendiu;
g) să furnizeze persoanelor abilitate toate datele şi informaţiile de care are cunoştinţă, referitoare la
producerea incendiilor.
PROCEDURI ÎN CAZ DE URGENTĂ
Plan de evacuare în caz de urgenţă

Se va intocmi un Plan de evacuare in caz de urgenta al santierului care va fi adus la cunostinta
lucratorilor, vizitatorilor, cat şi a organismelor publice – în legătură cu următoarele aspecte:
- caracteristicile şi locaţia şantierului ;
- pericole potenţiale existente ;
- sistemele de prevenire existente ;
- definirea posibilelor scenarii de urgenţă ;
- definirea scenariilor şi intervenţiei în situaţii de urgenţă ;
- definirea principiilor, standardelor şi regulilor generala pentru scenariile identificate;
- stabilirea comunicării cu entităţile externe.
Planul de evacuare în caz de urgenţa al şantierului va fi intocmit astfel incat sa faciliteze o intervenţie
rapidă, în cazul unui accident, prin intervenţia unor echipaje de ambulanţa, pompieri, etc.
Toţi lucratorii cu funcţii specifice în cadrul planului de evacuare in caz de urgenta vor beneficia de
training corespunzător care să permită confruntarea şi reactivitatea corespunzătoare oricăror scenarii de
urgenţă care s-ar putea produce. Acesta instruire specifica va fi pus la dispoziţie de către lucratorul
desemnat in domeniul securitatii şi sanatatii în munca.
Lista numerelor de telefon pentru servicii publice si de urgenta va fi afişata în loc vizibil pe pichetele
P.S.I. ale şantierului şi pe usa birourilor sefilor punctelor de lucru.
Accesul vizitatorilor
Accesul vizitatorilor în cadrul şantierului se va face numai prin porţile de acces ale personalului. Toate
semnele obligatorii de siguranţă vor fi poziţionate în apropierea intrărilor. Semnele care indică accesul
interzis al persoanelor străine vor fi aşezate pe şantier şi pe fronturile de lucru, în toate punctele în care
este interzis accesul persoanelor străine.
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 118
ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/01
Ori de câte ori au loc vizite pe şantier, şeful de şantier şi şeful punctului de lucru respectiv vor fi informaţi
în prealabil cu privire la identitatea vizitatorilor, numărul acestora şi scopul vizitei.
Vizitatorii trebuie însoţiţi de o persoană care să cunoască şantierul. Fiecare vizitator trebuie să poarte
cască de protecţie, încalţăminte corespunzatoare căilor de acces din şantier şi vestă reflectorizantă.
Echipamentul de protecţie pentru vizitatori este in gestiunea şefilor punctelor de lucru care poartă
răspunderea pentru accesul vizitatorilor pe şantier.
Consultarea şi participarea lucrătorilor

Consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora privind masurile de securitate si
sanatate se vor realiza conform legislaţiei naţionale care transpune Directiva 89/391/CEE.
Atunci când este necesar, ţinând seama de gradul de risc şi de importanta şantierului, consultarea şi
participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora din întreprinderile care îşi desfăşoară
activitatea pe acelaşi şantier se va realiza cu o coordonare adecvată.
În scopul consultării şi participării lucrătorilor, se va pune la dispoziţia acestora sau, după caz, a
reprezentanţilor lor o copie a planului de securitate şi sănătate şi a eventualelor sale modificări.
RAPORT TEHNIC FINAL
Pagina 119

T1L1 RTF DN1H Km0+000-26+510 RO PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

T1L1 RTF DN1H Km0+000-26+510 RO PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INOCSA Ingeniería, S.L..

INOCSA Ingeniería, S.L. Madrid Sucursala Bucuresti S.R.L.

INVESTITOR: COMPANIA NAŢIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ŞI DRUMURI NAŢIONALE

PROIECTANT GENERAL: INOCSA INGENIERIA S.L.

SUBPROEICTANT: S.C. TRAPEC S.A.

OBIECTIV: ASISTENŢĂ TEHNICĂ PENTRU STUDIU DE FEZABILITATE, PROIECT

SARCINA (I): DN1H ZALĂU - ALEŞD

LOT 1: KM 0+000 - KM 26+510

REPREZENTANT LEGAL Ing. CARLOS GÁLVEZ LEÓN

ŞEF PROIECT Ing. ANIBAL GONZALEZ JARAMILLO

INGINER SENIOR DRUMURI Ing. SILVIU VASILICĂ

INGINER SENIOR PODURI Ing. MIGUEL ANGEL GARCIA GIL

INGINER DRUMURI Ing. ILIE VICTOR OLAR

INGINER DRUMURI Ing. CLAUDIA ALB

INGINER DRUMURI Ing. MARIUS BATINAS

INGINER DRUMURI Ing. MIHAI LASCĂU

INGINER PODURI Ing. VALENTIN TUDOSE

INGINER PODURI Ing. IONUŢ VIŞOIU

INGINER PODURI Ing. ALINA ZĂINESCU

INGINER GEOLOG Ing. CONSTANTIN MĂTANIE

COMPANIA NAŢIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ŞI DRUMURI NAŢIONALE DIN

Asistenţă tehnică pentru studiu de fezabilitate, proiect tehnic, detalii de

Sarcina (i): DN1H Zalău - Aleşd

RAPORT TEHNIC FINAL

RAPORT TEHNIC FINAL

RAPORT TEHNIC FINAL

1. DATE GENERALE ...................................................................................................4

RAPORT TEHNIC FINAL

1.1 Denumirea obiectivului de investitii

“Asistenta tehnica pentru Studiu de Fezabilitate, Proiect Tehnic, Detalii de Executie si

Sectorul de drum national studiat incepe de la km 0+000(intersectie cu DN1 in localitatea

1.3 Titularul investiţiei

1.5 Elaboratorul studiului

1.6 Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului

2. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

2.1 Oportunitatea investitiei şi situaţia actuală

RAPORT TEHNIC FINAL

Dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare se previzioneaza o scadere a costului de operare a

RAPORT TEHNIC FINAL

6. Echiparea drumului cu parapeti metalici de siguranta si semnalizare rutiera

2.1.1. Situatia existenta pe DN 1H

Sectiunea de drum DN 1H de la Km 0+000 (Alesd) – Km 26+510 (limita judet Bihor /Salaj ) se

RAPORT TEHNIC FINAL

În conformitate cu informatiile primite de la DRDP Cluj si-a studiului geotehnic elaborat de

Starea tehnica a drumului DN 1H tinind cont de ultima evaluarea Beneficiarului se considera a

Podeţe şi elemente de scurgerea apelor

RAPORT TEHNIC FINAL

Pe tronsonul de drum national studiat au fost inventariate 43 podete cu deschideri de la

Alte elemente relevante

2.2. Geologia si hidrologia regiunii

Conditii geomorfologice si geologice

Conditii hidrologice si hidrogeologice

RAPORT TEHNIC FINAL

Antecedentele terenului si comportarea constructiilor din zona

Solutii si cota de fundare a lucrarilor de consolidare

Unghiurile de taluz ce se impun in cazul mentinerii traseului reclama solutii de consolidare

Nr. crt Caracteristici Zona climatica

-inghet (cu temperature minima 0oC) 80…125

-de vara (cu temperature maxima 25 oC) 30

-tropicale (cu temperature maxime 30 oC)

2.4. Parametri seismici ai amplasamentului

Cele mai de sus corespund zonei macroseismice de gradul 6.

2.5. Date tehnice ale investiţiei